Sari la conținut

tiempo

De la Wikționar, dicționarul liber

(Napulitano)

Etimologie

Din latină tempus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

tiempo m., tiempe pl.

  1. timp
  2. (met.) timp, vreme

Locuțiuni

Expresii

Referințe





(español)

Etimologie

Din latină tempus.

Pronunție

  • AFI: /'tjem.po/


Substantiv

tiempo m., tiempos pl.

  1. timp
    ¡Cómo pasa el tiempo!
  2. timp, epocă, eră
    En tiempos de Isabel la Católica.
  3. etate, vârstă
    Mi abuelo murió antes de tiempo.
  4. (met.) timp, vreme
    En invierno el tiempo es frío.
  5. (muz.) tempo

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Referințe