specialist

română

Etimologie

Din franceză spécialiste.

Pronunție

• AFI: /spe.ʧi.a'list/

Substantiv

Declinarea substantivului specialist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	specialist	specialiști
Articulat	specialistul	specialiștii
Genitiv-Dativ	specialistului	specialiștilor
Vocativ	specialistule	specialiștilor

1. persoană care cunoaște temeinic o disciplină, o problemă în domeniul căreia profesează.

Cuvinte derivate

• specialistă

Cuvinte compuse

• medic specialist

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '12 via DEX online