opri
Etimologie
Din slavă oprĕti.
Pronunție
- AFI: /oˈpri/
Verb
| Conjugarea verbului (se) opri | |
| Infinitiv | a (se) opri |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) opresc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) oprească |
| Participiu | oprit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a întrerupe (brusc) o mișcare, o acțiune, un proces, un fenomen în desfășurare, a face să înceteze, să stea pe loc; a stăvili, a curma.
- A mers ce-a mers, apoi s-a oprit.
- (v.refl.) a conteni, a înceta, a stagna.
- (v.intranz. și refl.) a sta pe loc; p. ext. a întârzia, a poposi, a zăbovi.
- (v.tranz.) a întrerupe din mers o ființă, un vehicul; a face să stea pe loc.
- (v.tranz.) a reține (prin rugăminți) pe cineva undeva, a-l determina să rămână.
- (v.tranz.) a reține cu forța, a sechestra; a aresta.
- (v.tranz.) a reține pentru sine, a pune deoparte, a-și însuși un obiect, o valoare etc.
- a rezerva, a reține (pentru mai târziu) locuri, bilete etc.
- (v.refl.) a se așeza (temporar), a se stabili, a se fixa undeva.
- a-și îndrepta ochii, privirea, atenția etc. asupra unui lucru, asupra unei probleme etc.; a se concentra asupra unui punct, asupra unei chestiuni etc. care merită atenție; a insista.
- (v.tranz.) a împiedica de la o acțiune, a nu îngădui, a nu permite; a interzice.
- (v.refl.) a se stăpâni, a se înfrâna, a se abține de la ceva.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Expresii
- A opri calea (cuiva) sau a-i fi oprită calea = a sta în calea cuiva; a împiedica pe cineva (din drum)
Traduceri
a-și întrerupe mișcarea sau funcționarea
|
|
Etimologie
Din opri.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru opri.