făcut
Etimologie
Din verbul a face.
Pronunție
- AFI: /fəˈkut/
Substantiv
| Declinarea substantivului făcut | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | făcut | făcute |
| Articulat | făcutul | făcutele |
| Genitiv-Dativ | făcutului | făcutelor |
| Vocativ | făcutule | făcutelor |
- acțiunea de a face și rezultatul ei; săvârșire, îndeplinire; pregătire, preparare; confecționare; fabricare.
- (pop.; în superstiții) farmec, vrajă (făcută cuiva).
- (pop.) destin, soartă.
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului făcut | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | făcut | făcuți |
| Feminin | făcută | făcute |
| Neutru | făcut | făcute |
- (despre băuturi) falsificat, dres.
- (fam.) beat.
Cuvinte derivate
Expresii
- Parcă-i (un) lucru făcut (sau substantivat, un făcut), = se spune pentru a exprima surprinderea că un lucru se întâmplă contrar așteptărilor
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din face.
Verb
- forma de participiu trecut pentru face.
Referințe
- DEX '98 via DEX online