Theodor Glatz
Theodor Glatz | |
Theodor Glatz: autoportret ca vânător ardelean de prepelițe, aflat astăzi la Biblioteca Universității din Cluj | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Viena, Imperiul Austriac |
Decedat | (52 de ani)[1][2][3][4] Sibiu, Austro-Ungaria |
Cetățenie | Austro-Ungaria |
Ocupație | fotograf artist pictor |
Locul desfășurării activității | Sibiu |
Modifică date / text |
Theodor (Tivadar) Glatz (n. , Viena, Imperiul Austriac – d. , Sibiu, Austro-Ungaria)[5] a fost un faimos fotograf austriac de origine slovacă, pictor, profesor de desen și litograf, care și-a deschis primul atelier de fotografie în Sibiu (germană Hermannstadt).
Biografie
[modificare | modificare sursă]Theodor Glatz s-a născut la Viena în 10 decembrie 1818 în familia pastorului evanghelic Jakob Glatz, de origine slovacă. A urmat studii în capitala Austriei și în anul 1843 s-a stabilit la Sibiu unde a fost profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Sibiu. A făcut reproduceri ale unor lucrări de artă aflate la Muzeul Brukenthal și a fost pasionat de călătorii în care a pictat o serie de peisaje din Munții Carpați. Câteva din lucrările sale au fost publicate în Leipziger Illustrierte Zeitung, vezi Sași din Bistrița și Tineri căsătoriți din Bistrița.[6][7]
Theodor Glatz a deprins meșteșugul fotografiei la începutul anilor 1850 și prima lui fotografie cunoscută este o vedere a orașului Brașov din anul 1854. În 1855 a cumpărat la Sibiu atelierul lui Ede Pesky și Béla Gévay, unul dintre primele ateliere care s-au deschis în Transilvania în Piața Mică la numărul 426. L-a avut ca asociat pe Károly Koller, un fost elev de-al său, cel care a extins ulterior afacerea în Bistrița. Koller și Glatz au devenit cu timpul cunoscuți datorită fotografiilor cu specific etnografic pe care le-au realizat prin numeroase localități din Ardeal.[7]
În 1861 a devenit membru al Societății Fotografice din Viena și în 1862 a realizat împreună cu asociatul său două albume de fotografie etnografică. În acest fel, munca în domeniul fotografiei i-a fost apreciată în afara Transilvaniei, fapt care a culminat în anul 1867 cu primirea unei mențiuni onorabile la Expoziția Universală de la Paris datorită fotografiilor cu care a participat, peisaje și imagini cu arhitectură locală. În 1868 și 1869 a primit încă două medalii: medalia de argint la Hamburg și medalia de aur la Groningen. Acestea se pot vedea în multe din cartoanele sale.[8][6][9]
În jurul anului 1870, Theodor Glatz s-a mutat cu atelierul din Piața Mică în Piața Mare, la numărul 16 (odinioară Grosser Ring, numărul 184) devenit, din anul 1878, numărul 16, loc care a ajuns să fie unul dintre cele mai longevive ateliere de fotografie din Sibiu. De la Glatz au rămas posterității numeroase imagini cu portretele unor personalități locale, dar și ale unor anonimi, peisaje și imagini cu arhitectura unor clădiri ale acelor timpuri din oraș.[7]
Teodor Glatz a fost unul din cei mai importanți fotografi din secolul al XIX-lea și împreună cu Ludwig Schuller din Sighișoara și Ferencz Veress din Cluj, a făcut parte din grupul de pionerat în domeniul fotografiei din Transilvania.[10]
După decesul lui Glatz din 3 aprilie 1871, Károly Koller a renunțat la funcția de profesor de desen din Bistrița și a revenit la atelierul din Sibiu. A deschis ulterior două puncte de lucru la Cluj și Târgu Mureș. În anul 1873, firma a fost preluată de Kamilla Asbóth (1838-1908), nepoata lui Glatz, cea care este considerată a fi, probabil, prima femeie fotograf din Ardeal. Asbóth a comercializat postmortem fotografiile lui „Glatz-Koller” sub marcă proprie.[7]
Atelierul
[modificare | modificare sursă]Opera
[modificare | modificare sursă]Theodor Glatz, de-a lungul carierei lui, a fost impresionat de viața și tradițiile etniilor care populau în acea vreme Transilvania - germani, români, unguri, țigani și secui. De aceea, el i-a fotografiat în atelierul lui așezați sau în picioare în fața unor panouri pictate cu tipuri de case țărănești sau cu scene din viața locuitorilor din mediul rural.[10]
Din asocierea sa cu Károly Koller, au rămas circa 200 de fotografii, care au fost numerotate și care au explicații în limba germană și limba română. În toate se poate vedea frumusețea costumului popular, dar și unele aspecte din viața socială tradițională transilvăneană. Pe cei doi i-a incitat, privind lucrările pe care le-au realizat, fetele tinere în costum popular de sărbătoare românesc, femei torcând și săsoaice care vindeau mere, dar și bărbați în haine de lucru mergând la cosit. I-a incitat și imaginile familiilor gătite pentru a merge la biserică, mirii îmbrăcați în costumele lor naționale, dar și secuii din Odorhei și grupurile de țigani.[10]
Parteneriatul dintre Glatz și Koller a fost unul de mare succes și albumele pe care le-au realizat au fost premiate la expozițiile „Glatz-Koller” de la Paris (1867), Hamburg (1868) și Groningen (1869).[10]
-
Costume populare ardelene
-
Costume populare ardelene
-
Perechi de saşi în costume populare din zona Sibiului
-
Româncă în costum popular din Sibiu
-
Familie de ţigani cu doi copii
-
Ţărani saşi la arat, Slimnic
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Konrad Klein[*] (), Foto-Ethnologen. Theodor Glatz und die frühe ethnografische Fotografie in Siebenbürgen (în germană), Sibiu
- ^ „Theodor Glatz”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Theodor GLATZ
- ^ Theodor Glatz, Union List of Artist Names, accesat în
- ^ Konrad Klein, 2007, pag. 23-45.
- ^ a b Adrian-Silvan Ionescu, 2007, pag. 55-56
- ^ a b c d Mihai Colibaba în stradacetatii.ro
- ^ Konrad Klein, 1993, pag. 149-150
- ^ Constantin Săvulescu, 1985, pag. 16
- ^ a b c d Delina Voinea, pag. 280
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Delina Voinea pe biblioteca-digitala.ro: ANGVSTIA, 12, 2008, Etnografie, pag. 279-288, capitolul Un atelier fotografic -- Trei generații de fotografi și imaginile lor etnografice, 2008 - accesat 18 august 2022
- Eugen Iarovici: Fotografia și lumea de azi, București, Editura Tehnică, 1989
- Ligia Fulga: Fotografii Emil și Josef Fischer și importanța lor pentru formarea identităților naționale, în: Studii și comunicări de etnologie, Sibiu, tom XVI, 2002
- Complexul Național Muzeal “ASTRA” Sibiu, colecția de Grafică documentară
- Adrian-Silvan Ionescu: Începuturile fotografiei etnografice în România, în: Revista Muzeelor, nr. 1, 1991
- Adrian-Silvan Ionescu: Fotografie und Folklore. Zur Ethnofotografie im Rumänien des 19. Jahrhunderts, în: Fotogeschichte. Beiträge zur Geschichte und Ästhetik der Fotografie, 2007, Jahrgang 27, Heft 103
- Konrad Klein: În Lexikon der Sibenbürger Sachsen, Innsbruk, 1993
- Konrad Klein: Fotografische Ateliers in Hermannstadt 1860-1918, în: 120 Jahre Offentliches Archiv in Siebenburgen, Sibiu/Hermannstadt, 1996
- Konrad Klein: Foto-Ethnologen. Theodor Glatz und die frühe ethnografische Fotografie in Siebenbürgen, în: 'Fotogeschichte. Beiträge zur Geschichte und Ästhetik der Fotografie, 2007, Jahrgang 27, Heft 103
- Csaba Miklósi-Sikes: Fényképészek és műtermek Erdélyben 1839-1916, Odorheiul Secuiesc, 2000, p. 200.
- Ilie Moise și Horst Klusch: Portul popular din județul Sibiu, Sibiu, 1978
- Alexandru Roșu în Revista Ilustrată, 1899, aprilie, p. 61.
- Constantin Săvulescu: Cronologia ilustrată a fotografiei din România. Perioada 1834-1918, București, 1985
- Smărăndița Stanciu: Portul popular din comuna Tilișca - Sibiu (reg. Brașov), în: Studii și cercetări de etnografie și artă populară, București, 1965
- Radu Teuceanu: Un occidental despre Transilvania: Jane Emily Gerard, The Land beyond the Forest, 1888, în: Brukenthal. Acta Musei, I. 1, Sibiu/Hermannstadt, 2006
- Mihai Colibaba în stradacetatii.ro: Theodor Glatz - primul mare fotograf al Sibiului - accesat 18 august 2022
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de Theodor Glatz la Wikimedia Commons
- de www.siebenbuerger.de: Die fotografische Entdeckung des Balkans - accesat 18 august 2022