Sari la conținut

Semnul Pastia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Exantemul scarlatinos pe membrul superior şi semnul Pastia (săgeţi) în plica cotului.[1]

Semnul Pastia sau semnul Grozovici-Pastia este un aspect caracteristic patognomonic al erupției cutanate din scarlatină, la nivelul plicilor de flexiune ale membrelor, mai ales la plica cotului, dar și la încheieturile pumnului, genunchilor, sub forma unor linii hemoragice roșii, așezate transversal orizontal, acolo unde pielea lezată de toxină streptococul piogen (Streptococcus pyogenes - agentul cauzal al scarlatinei), este traumatizată prin mișcări. Se întâlnește mai rar pe abdomen, sub forma dungi hemoragice transversale. Acest semn durează și după retragerea exantemului scarlatinos și este util și pentru diagnosticul tardiv al scarlatinei, deoarece persistă câteva zile după stingerea erupției și permite astfel un diagnostic retroactiv chiar și în convalescența imediată.[2][3][4][5]

Acest semn caracteristic al erupției la plicile de flexiune cu caracter hemoragic și persistent a fost descris în 1910 de 2 medici români: Calistrat Grozovici (1862-1919), șeful secției de boli contagioase a Spitalului Colentina, împreună cu internul său Constantin Pastia (1883-1926), și este cunoscut mai ales în literatură internațională sub numele de semnul Pastia (Pastia's sign) sau liniile Pastia (Pastia lines).[6][7][8][9][10]

Semnul Pastia (săgeţi) în plicele cotului în scarlatină după dispariţia exantemului scarlatinos
  1. ^ Lehrbuch der Infektionskrankheiten fur Arzte und studierende by Jochmann, Georg. Publication date 1914
  2. ^ Voiculescu, M., Perederi, S. O contribuție românească la semeiologia scarlatinei: semnul Pastia. Viața med., 1983, 30, 329.
  3. ^ Marin Gh.Voiculescu. Boli infecțioase. Vol. II. Editura Medicală, București, 1990
  4. ^ Valeriu Rusu. Dicționar medical. Editura Medicală, București, 2010
  5. ^ Mircea Chiotan. Boli infecțioase. Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București. Editura Național, București, 1998
  6. ^ V. L. Bologa, G. Brătescu, B. Duțescu, Șt. M. Milcu (red.). Istoria medicinei românești. Editura Medicală, București, 1972
  7. ^ Pastia's sign. Whonamedit? A dictionary of medical eponyms
  8. ^ Fitzpatrick’s Dermatology in General Medicine. Eighth Edition. 2012
  9. ^ Piotr Brzezinski, Patricia Chang, Ru-Ying Fan, Vijay Krishnan, Wilfred CG Peh, Pierre Francès, Fereydoun Davatchi, Anca Chiriac. Dermatology Eponyms–sign–Lexicon (P). Part 1. Our Dermatol Online, 2016, 33.
  10. ^ Khalid Al Aboud, Ahmad Al Aboud. Names of „Lines’’ in Dermatology Literature. Our Dermatol Online, 2013; 4(2): 251-253

Legături externe

[modificare | modificare sursă]