Sari la conținut

Paul I al Greciei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Paul I al Greciei
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Atena, Regatul Greciei[6] Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[1][2][3][5][4] Modificați la Wikidata
Tatoi Royal Cemetery⁠(d), Attica Prefecture⁠(d), Grecia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatVasilikό Koimitirio Tatoΐou[*][[Vasilikό Koimitirio Tatoΐou (cemetery of the Greek royal family)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer la stomac) Modificați la Wikidata
PărințiConstantin I al Greciei
Sofia a Prusiei Modificați la Wikidata
Frați și suroriGeorge al II-lea al Greciei
Alexandru I al Greciei
Regina mamă Elena
Prințesa Irene, Ducesă de Aosta
Prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei Modificați la Wikidata
Căsătorit cuFrederica de Hanovra () Modificați la Wikidata
CopiiRegina Sofía a Spaniei[7]
Constantin al II-lea al Greciei[7]
Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei[7] Modificați la Wikidata
Cetățenie Grecia Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Greacă[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba greacă
limba germană
limba franceză Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăHouse of Glücksburg (Greece)[*][[House of Glücksburg (Greece) (Greek branch of the House of Glücksburg)|​]]
Vasilefs ton Ellinon Modificați la Wikidata
Domnie –
Semnătură

Paul I al Greciei (greacă Παύλος, Βασιλεύς των Ελλήνων, n. , Atena, Regatul Greciei – d. , Tatoi Royal Cemetery⁠(d), Attica Prefecture⁠(d), Grecia) a fost rege al Greciei din 1947 până în 1964.

Paul în anii 1920.

Paul s-a născut la Atena, ca al treilea fiu al regelui Constantin I al Greciei și a soției lui, Prințesa Sofia a Prusiei. La 9 ianuarie 1938, Paul s-a căsătorit cu Frederika de Hanovra la Atena. Au avut trei copii:

Din 1917 până în 1920 Paul a trăit în exil împreună cu tatăl său, Constantin I. Din 1923 până în 1935 și din nou din 1941 până în 1946, a trăit din nou în exil, de data asta împreună cu fratele său, George al II-lea. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când Grecia a fost sub ocupație germană, Paul împreună cu guvernul din exil au trăit la Londra și Cairo. Din Cairo trimitea mesaje poporului grec.

Paul s-a întors în Grecia în 1946. El a urcat pe tronul Greciei în 1947, după decesul fratelui său mai mare, George al II-lea, în timpul războiului civil grec. În 1947 n-a putut ajunge la nunta verișorului său primar Prințul Filip, Duce de Edinburgh cu viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit deoarece suferea de febră tifoidă.[8]

În 1959, a suferit o operație de cataractă iar în 1963 o operație de apendicită. La sfârșitul lunii februarie 1964, a suferit o nouă operație pentru cancer la stomac și a murit o săptămână mai târziu la Atena.[9]

Arbore genealogic

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Paul, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  2. ^ a b Pavlos I zu Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg, King of the Hellenes, The Peerage, accesat în  
  3. ^ a b Paul Oldenburg, Find a Grave, accesat în  
  4. ^ a b Griechenland (Paul I.), Brockhaus Enzyklopädie 
  5. ^ a b Paul I., Munzinger Personen, accesat în  
  6. ^ Павел I (король Греции), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  7. ^ a b c The Peerage 
  8. ^ Van der Kiste, John (1994). Kings of the Hellenes. Stroud, Gloucestershire: Alan Sutton Publishing. ISBN 0-7509-0525-5 p.177
  9. ^ Van der Kiste, p.183-184