Sari la conținut

Pantelimon Erhan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Erhan.
Pantelimon Erhan
Date personale
Născut1884
Tănătari, ținutul Bender, gubernia Basarabia, Imperiul Rus
Decedat1971 (87 de ani)
București, România
Cetățenie România
ReligieOrtodoxă
OcupațiePolitician
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Prim-director al Republicii Democratice Moldovenești
În funcție
24 noiembrie 1917 – 15 ianuarie 1918
PreședinteIon Inculeț
Precedat deprimul
Succedat deDaniel Ciugureanu

Partid politicPartidul Socialist Revoluționar
Alma materSeminarul Teologic din Chișinău
Cunoscut pentruPromotor al unirii Basarabiei cu România

Pantelimon Erhan (în rusă Пантелеймон Васильевич Ерхан; n. 1884, Tănătari – d. 1971, București) a fost un politician român basarabean, liderul primului guvern al Republicii Democratice Moldovenești autonome în componența Rusiei.

Este absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău și Facultății de Litere din Sankt Petersburg, devine profesor la Liceul Principilor din capitala Imperiului Țarist și asisten universitar, după Revoluția Rusă din 1917 devine director de liceu.[1] Se întoarce, la îndemnul președintelui Guvernului Provizoriu Al. Kerenski, în Basarabia, impreună cu Ion C. Inculeț și un grup de activiști revoluționari ce trebuiau să facă agitație în favoarea revoluției ruse din februarie 1917.[1]

Membru al Partidului Socialist-Revoluționar. În Sfatul Țării a fost ales de Sovietul Gubernial al Țăranilor și a aderat la Fracțiunea Țărănească.[1]

În urma răsturnării Guvernului Provizoriu de către Bolșevici și a agresiunii trupelor RUMCEROD, la cerințele Congresului Militar Moldovenesc, congres ce a creat Sfatul Țării și reprezenta 300,000 de soldați moldoveni,[2] Sfatul Țării ia decizia, prin Guvernul său, de a cere ajutor militar dela reprezentanții Antantei.[1]

Deși a votat pentru unirea Basarabiei cu România a fost acuzat de Blocul Moldovenesc, acuzații în urma cărora și-a dat demisia, de atitudine pro-rusă și anti-unionistă.[3][4]

După Unire a fost director general al Învățământului în Basarabia, senator în Parlamentul României, director la Liceul „B.P. Hasdeu” din Chișinău, pentru ca din 1940 să se refugieze la București.[1]

  1. ^ a b c d e „DĂM START UNIRII: În culisele Istoriei. Liderul primului guvern al Basarabiei”. Accesat în . 
  2. ^ Mihai Tașcă. „Votul din 27 martie 1918 al Sfatului Țării și schimbarea la față a Basarabiei interbelice”. Accesat în . 
  3. ^ „27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Țara, prima verigă în înfăptuirea României Mari (2)”. Accesat în . 
  4. ^ „Unirea Basarabiei cu Regatul român.Studiu relativ la implicarea militarilor”. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]