Măxineni (sit SPA)

Măxineni

Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)

Localizarea sitului pe harta țării

Poziția

Județul Brăila

România

Cel mai apropiat oraș

Tulcea

Coordonate

45°26′40″N 27°36′52″E / 45.44444°N 27.61444°E^[1]

Suprafață

1.504 ha

Bioregiune

Stepică

Înființare

2007

Cod Natura 2000

ROSPA0077

Măxineni este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Brăila^[2].

Localizare

Aria naturală se află în nord-vestul județului Brăila (aproape de limita teritorială cu județul Galați), pe teritoriul administrativ al comunei Măxineni^[3] (în nordul satului Corbu Nou), în apropierea drumului național DN23 care leagă orașul Brăila de Focșani.^[4].

Descriere

Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)^[5] și se întinde pe o suprafață de 1.504 hectare^[6].

Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare^[7].

Avifaună

În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice^[8].

Specii de păsări protejate: uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcarul de mlaștină (Acrocephalus palustris), lăcarul de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), lăcarul de lac (Acrocephalus scirpaceus), ciocarlia de câmp (Alauda arvensis), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), gârliță mare (Anser albifrons), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă-țipătoare-mare (Aquila clanga), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), ciuf-de-pădure (Asio otus), rața roșie (Aythya nyroca), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), buhai de baltă (Botaurus stellaris), cânepar (Carduelis cannabina), sticlete (Carduelis carduelis), florinte (Carduelis chloris), ploier de munte (Charadrius morinellus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), barză neagră (Ciconia nigra), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete cenușiu (Circus pygargus), cristei de câmp (Crex crex), cuc (Cuculus canorus), lebădă de vară (Cygnus olor), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), lăstun de casă (Delichon urbica), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), presură de stuf (Emberiza schoeniclus), măcăleandru (Erithacus rubecula), șoim de tundră (Falco rusticolus), cinteză (Fringilla coelebs), lișiță (Fulica atra), becațină mare (Gallinago media), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), piciorong (Himantopus himantopus), rândunică de hambar (Hirundo rustica), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător (Larus ridibundus), grelușelul de stuf (Locustella luscinioides), privighetoare (Luscinia megarhynchos), ferestraș mic (Mergus albellus), prigoare (Merops apiaster), presură sură (Miliaria calandra), codobatură galbenă (Motacilla flava), codobatura albă (Motacilla alba), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), grangur (Oriolus oriolus), vultur pescar (Pandion haliaetus), pelican creț (Pelecanus crispus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), cormoran-mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), bătăuș (Philomachus pugnax), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), lopătar (Platalea leucorodia), țigănuș (Plegadis falcinellus), corcodel-mare (Podiceps cristatus), cresteț cenușiu (Porzana parva), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), lăstun de mal (Riparia riparia), chiră de baltă (Sterna hirundo), mărăcinar (Saxicola rubetra), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), mierlă (Turdus merula) sau nagâț (Vanellus vanellus)^[9].

Căi de acces

Drumul național DN23 pe ruta: Brăila - Muchea - Latinu - Măxineni.

Obiective turistice de vecinătate

Mănăstirea Măxineni
În Municipiul Brăila

Muzeul Brăilei - unul dintre cele mai mari din România
Teatrul Maria Filotti
Biserica Grecească (1863-1872), cu vitralii valoroase și fresce realizate de Gheorghe Tattarescu;
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril , fostă moschee (sec. XVII), transformată în biserică ortodoxă. Este printre puținele biserici din România fără turle
Casa memorială Panait Istrati
Orologiul (1909)- simbol al portului de pescari, pe soclul sau este marcata o corabie cu pânze
Statuia Ecaterinei Teodoroiu, în memoria eroinei care s-a jertfit, în Bătălia de la Mărășești din Primul Război Mondial
Faleza Dunarii
Parcul Monument
Insula Mică a Brăilei

Stațiunea Lacu Sarat
Mănăstirea Lacu Sarat din Stațiunea Lacu Sarat - construcție în întregime din lemn

Vezi și

Legături externe

Reportaje

Pescaria de la Maxineni, adusa la faliment de pelicani^{[nefuncțională]}, obiectivbr.ro
Ariile protejate din județul Brăila nu își găsesc administratori, ziare.com

Note

^ Eunis.eea.europa.eu - Măxineni (general information); accesat la 06 noiembrie 2013
^ Protectedplanet.net - Măxineni Special Protection Area (Birds Directive); accesat la 6 noiembrie 2013
^ Siturile de protecție specială avifaunistică din România - Localizare; accesat la 06 octombrie 2013
^ Eunis.eea.europa.eu - Harta sitului Măxineni^{[nefuncțională]}; accesat la 06 noiembrie 2013
^ Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 06 noiembrie 2013
^ - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arii de Protecție Specială Avifaunistică Arhivat în 2 octombrie 2013, la Wayback Machine., accesat la 06 noiembrie 2013
^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Măxineni Arhivat în 15 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 06 noiembrie 2013
^ Directiva Consiliului Europen 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice; accesat la 06 noiembrie 2013
^ Eunis.eea.europa.eu - Măxineni - Flora și fauna sitului Arhivat în 29 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 06 noiembrie 2013

[1] Eunis.eea.europa.eu - Măxineni (general information); accesat la 06 noiembrie 2013

[2] Protectedplanet.net - Măxineni Special Protection Area (Birds Directive); accesat la 6 noiembrie 2013

[3] Siturile de protecție specială avifaunistică din România - Localizare; accesat la 06 octombrie 2013

[4] Eunis.eea.europa.eu - Harta sitului Măxineni^{[nefuncțională]}; accesat la 06 noiembrie 2013

[5] Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 06 noiembrie 2013

[6] - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arii de Protecție Specială Avifaunistică Arhivat în 2 octombrie 2013, la Wayback Machine., accesat la 06 noiembrie 2013

[7] Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Măxineni Arhivat în 15 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 06 noiembrie 2013

[8] Directiva Consiliului Europen 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice; accesat la 06 noiembrie 2013

[9] Eunis.eea.europa.eu - Măxineni - Flora și fauna sitului Arhivat în 29 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 06 noiembrie 2013

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]