Sari la conținut

Județul Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Suceava
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Suceava (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°35′N 25°46′E ({{PAGENAME}}) / 47.58°N 25.76°E
Țară România
RegiuneNord-Est
SIRUTA332
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăSuceava
Componențămunicipii
orașe
Comune
Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Suceava[*]​Gheorghe Șoldan (PSD)
 - PrefectAlexandru Moldovan [1]
Suprafață
 - Total8,553 km²
Populație (2011)
 - Total▼634.840 locuitori
 - Densitate74,2 loc./km²
Fus orarUTC+2
Prefix telefonic30
Indicativ autovehiculeSV
Locul după populație8
Prezență online
http://www.cjsuceava.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Suceava este un județ în nordul regiunii istorice și geografice Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava, unul dintre cele mai vechi orașe istorice ale României și una dintre fostele capitale ale Principatului Moldovei. Județul Suceava este al doilea cel mai mare județ al României ca suprafață după Județul Timiș, având o suprafață totală de 8.553 km². De asemenea, județul Suceava este al șaptelea județ ca populației în România cu o populație stabilă de 642.551 locuitori, conform recensământului din 2021 (amânat și efectuat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 în România), având o densitate a populației de 75 de locuitori pe kilometru pătrat.

Geografie

[modificare | modificare sursă]

Două treimi din județ se află în partea sudică a regiunii istorice Bucovina, în timp ce restul include teritorii din vestul Moldovei propriu-zise. În ceea ce privește suprafața totală, județul se întinde pe o suprafață de 8.553 km², al doilea ca mărime după județul Timiș din România.

Partea vestică a județului este formată din munți din grupa Carpaților Orientali: Munții Rodnei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Obcinele Bucovinei, acestea din urmă cu înălțimi mai mici. Înălțimea județului scade spre est, cu cea mai mică înălțime pe valea râului Siret. Râurile care traversează județul sunt râul Siret cu afluenții săi: râurile Moldova, Suceava și Bistrița.

Județul Suceava se învecinează cu următoarele alte unități teritorial-administrative:

Principalele cursuri de apă sunt Siretul (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu) și Șomuzul Mare. Principalele lacuri sunt Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni și Horodniceni (iazuri). Principalele vârfuri muntoase sunt varful Omu Suhard (1932m). vf. Pietrosul Bistriței (1791m), vf. Giumalău (1857m) și vf. Rarău (1651m).

Istorie

[modificare | modificare sursă]

În actualele sale granițe, județul Suceava a fost înființat în 1968, dar existența sa istorică este mult mai veche: a existat deja, mai mare decât în prezent, în cadrul Moldovei medievale (ținutul Sucevei) între 1359 și 1774, iar apoi, mai mic decât în prezent, în cadrul Regatului României între 1918 și 1947 și al Republicii Populare Române, între 1948 și 1952.

De la jumătatea secolului al XIV-lea, actualul județ Suceava a fost nucleul Principatului Moldovei, având ca reședință orașul Suceava din 1388. Voievodul Ștefan cel Mare și succesorii săi pe tronul Moldovei au construit aici mănăstiri, a căror faimă se datorează conservării excepționale a frescelor nu numai în interior, ci și în exterior: Moldovița, Humor, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț. Cu frescele lor policrome, aceste mănăstiri reprezintă una dintre comorile culturale ale României moderne și o sursă esențială de venit pentru Biserica Ortodoxă Română (BOR).[2]

În următoarele patru secole, teritoriul actualului Județ Suceava a făcut parte din Voievodatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman. A căzut frecvent victimă invaziilor străine, la mâna țarilor, cazacilor, polonezilor, rușilor în 1769 și austriecilor în 1774. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Imperiului Habsburgic, mai târziu Imperiul Austriac respectiv Austro-Ungaria, să ocupe și să administreze acest teritoriu până în 1918.

În timpul Primului Război Mondial, aici au avut loc mai multe bătălii între armatele austro-ungare, germane și rusești, iar armata rusă a fost în cele din urmă permanent izgonită în 1917, în timpul Revoluției Ruse. La sfârșitul războiului, Austro-Ungaria s-a destrămat, iar regiunea a fost revendicată de români, care au proclamat reunirea ei cu restul teritoriului Moldovei în cadrul noii Românii, fapt oficializat în anul următor prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye din 1919. În acel moment, județul a fost redus la un mic teritoriu în jurul orașului Suceava, corespunzând cu Kreis von Sutschawa (i.e., Județul Suceavei, literalmente în traducere din limba germană) creat de ocupanții austrieci.[3] Ulterior în timpul Regatului României, a fost creat Ținutul Suceava care a existat între 1938 și 1940.

În timpul reformelor teritoriale ale României comuniste, județul Suceava a fost desființat în 1952, iar în 1968 a fost reînființat și extins considerabil. Pe acest teritoriu, lupta rezistenței anticomuniste împotriva dictaturii partidului unic a continuat până în 1954.[4] Județul Suceava și-a recăpătat instituțiile democratice (prefect, consiliu județean ales) după căderea dictaturii comuniste din decembrie 1989.

Demografie

[modificare | modificare sursă]

Județul Suceava - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Conform recensământului din 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori și avea următoarea componență etnică:[5]

Componența etnică a județului Suceava în 2011:

     Români (92,6%)

     Romi (1,91%)

     Ucraineni (inclusiv ruteni) (0,93%)

     Maghiari (0,3%)

     Polonezi (0,3%)

     Ruși lipoveni (0,27%)

     Germani (germani bucovineni, germani regățeni, țipțeri) (0,11%)

     Altă etnie (1,2%)

     Etnie necunoscută (3,65%)

Componența etnică a județului Suceava (compusă din fostele județe interbelice Suceava, Rădăuți și Câmpulung) în 1930:

     Români (64,6%)

     Germani (germani bucovineni și țipțeri) (12,46%)

     Evrei (6,88%)

     Ruteni (5,93%)

     Huțuli (3,3%)

     Maghiari (2,97%)

     Polonezi (1,95%)

     Ruși lipoveni (0,81%)

     Altă etnie (1,1%)

Anul Perioada istorică Stat Populația județului[6]
1930[a] Perioada interbelică Regatul României 121.327
1941[b] Al Doilea Război Mondial 128.924 ▲
1948 România comunistă Republica Populară Română (RPR) 439.751 ▲
1956 507.674 ▲
1966 Republica Socialistă România (RSR) 572.781 ▲
1977 633.899 ▲
1992 România postdecembristă România 701.830 ▲
2002 688.435 ▼
2011 634.840 ▼
2022 642.551 ▲

Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (e.g., Rădăuți, Milișăuți, Pătrăuți, etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul Balcanilor[7] dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (e.g., Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți, etc).

Turism

[modificare | modificare sursă]
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Humor, (în dreapta) Turnul lui Vasile Lupu
Mănăstirea Humor, (în dreapta) Turnul lui Vasile Lupu
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini
Mănăstirea Bogdana din Rădăuți
Mănăstirea Bogdana din Rădăuți

Suceava este al zecelea și ultimul județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna.

Principalele atracții turistice ale județului sunt:

Heraldică

[modificare | modificare sursă]

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.

  • Stema județului Suceava
    Stema județului Suceava
  • Stema județului Suceava
    Stema județului Suceava

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]
Palatul Administrativ din Suceava văzut/fotografiat în vara lui 2020, sediul Consiliului Județean Suceava și al Prefecturii Suceava, ridicat între anii 1903–1904 după planurile arhitectului austriac Peter Paul Brang.

Județul Suceava este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri județeni și un președinte de consiliu județean.

2024–prezent

[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor locale din 2024, consiliul județean Suceava este prezidat de Gheorghe Șoldan de la Partidul Social Democrat (PSD), iar componența politică a consiliului județean (CJ) este următoarea:[8]

   PartidConsilieri județeniComponența consiliului județean
Partidul Social Democrat (PSD)17                 
Partidul Național Liberal (PNL)15                 
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)4                 

2020–2024

[modificare | modificare sursă]
Culoarea politică a primarilor din județul Suceava după ce au avut loc alegerile locale din 2020.

În urma alegerilor locale din 2020, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Național Liberal (PNL), iar componența politică a consiliului județean (CJ) a fost următoarea:[9]

   PartidConsilieri județeniComponența consiliului județean
Partidul Național Liberal (PNL)18                  
Partidul Social Democrat (PSD)13                  
Partidul Mișcarea Populară (PMP)5                  

2016–2020

[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor locale din 2016, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Național Liberal (PNL), iar componența politică a consiliului județean (CJ), atunci cu 37 de consilieri județeni, a fost următoarea:

   PartidConsilieri județeniComponența consiliului județean
Partidul Național Liberal (PNL)21                     
Partidul Social Democrat (PSD)16                     

2012–2016

[modificare | modificare sursă]
Culoarea politică a primarilor din judetul Suceava după ce au avut loc alegerile locale din 2012.

În urma alegerilor locale din 2012, Cătălin Nechifor de la Uniunea Social-Liberală (USL), reprezentând Partidul Social Democrat (PSD), a fost ales președintele consiliului județean (CJ) Suceava. De asemenea, consiliul județean Suceava a avut următoarea componență politică:

Partid Consilieri județeni Componența consiliului județean
Uniunea Social-Liberală (USL) 18                                    
Partidul Democrat Liberal (PDL) 15                                    
Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) 3                                    

2008–2012

[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor locale din 2008, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Democrat Liberal (PDL), iar componența politică a consiliului județean (CJ) a fost următoarea:

Partid Consilieri județeni Componența consiliului județean
Partidul Democrat Liberal (PDL) 18                                    
Partidul Social Democrat (PSD) 14                                    
Partidul Național Liberal (PNL) 4                                    

Președinți de consiliu județean și prefecți

[modificare | modificare sursă]

Lista președinților consiliului județean din 1992:

Lista prefecților din 1990:

Diviziuni administrative

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Listă de localități din județul Suceava.

Județul este format din 114 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

Câmpulung Moldovenescmunicipiu16.722
Fălticenimunicipiu25.723
Rădăuțimunicipiu23.822
Suceavamunicipiu reședință de județ92.121
Vatra Dorneimunicipiu14.429
Broștenioraș5.506
Cajvanaoraș6.901
Dolhascaoraș10.298
Frasinoraș5.876
Gura Humoruluioraș13.667
Litenioraș9.596
Milișăuțioraș5.005
Salceaoraș9.015
Siretoraș7.976
Solcaoraș2.188
Vicovu de Susoraș13.308

Comune

Adâncatacomună4.032
Arborecomună6.719
Baiacomună6.405
Berchișeșticomună2.849
Bilcacomună3.583
Bogdăneșticomună3.909
Boroaiacomună4.589
Bosancicomună6.719
Botoșanacomună2.144
Breazacomună1.512
Brodinacomună3.320
Buneșticomună2.348
Burlacomună2.111
Bălcăuțicomună3.070
Bălăceanacomună1.520
Cacicacomună3.712
Calafindeșticomună2.549
Capu Câmpuluicomună2.214
Ciocăneșticomună1.384
Ciprian Porumbescucomună1.840
Comăneșticomună2.094
Cornu Lunciicomună6.614
Coșnacomună1.453
Cruceacomună1.833
Cârlibabacomună1.717
Dolheșticomună3.502
Dorna Candrenilorcomună2.827
Dorna-Arinicomună2.841
Dorneșticomună3.926
Drăgoieșticomună2.349
Drăgușenicomună2.422
Dumbrăvenicomună7.480
Dărmăneșticomună5.228
Forășticomună4.451
Frumosucomună3.220
Frătăuții Noicomună5.736
Frătăuții Vechicomună4.394
Fundu Moldoveicomună3.594
Fântâna Marecomună2.237
Fântânelecomună4.848
Grămeșticomună3.032
Grăniceșticomună4.440
Gălăneșticomună2.573
Horodnic de Joscomună2.003
Horodnic de Suscomună5.136
Horodnicenicomună3.283
Hârtopcomună2.269
Hănțeșticomună3.607
Iacobenicomună1.842
Iaslovățcomună3.163
Ilișeșticomună2.761
Ipoteșticomună5.635
Izvoarele Suceveicomună2.063
Margineacomună8.552
Mitocu Dragomirneicomună4.438
Moaracomună4.384
Moldova-Sulițacomună1.865
Moldovițacomună4.970
Mușenițacomună1.871
Mălinicomună6.306
Mănăstirea Humoruluicomună3.233
Ostracomună3.009
Panacicomună2.159
Poiana Stampeicomună2.077
Poieni-Solcacomună1.629
Pojorâtacomună2.908
Preuteșticomună6.725
Putnacomună3.569
Pârteștii de Joscomună2.778
Păltinoasacomună4.909
Pătrăuțicomună4.567
Râșcacomună5.052
Rădășenicomună3.575
Sadovacomună2.285
Satu Marecomună3.594
Siminiceacomună2.710
Slatinacomună4.821
Strajacomună5.094
Stroieșticomună3.304
Stulpicanicomună5.904
Sucevițacomună2.762
Todireșticomună5.259
Udeșticomună7.566
Ulmacomună2.007
Vadu Moldoveicomună3.993
Valea Moldoveicomună3.838
Vamacomună5.426
Vatra Moldovițeicomună4.099
Vereșticomună6.289
Vicovu de Joscomună5.925
Voitinelcomună4.387
Volovățcomună4.952
Vultureșticomună3.395
Zamosteacomună2.849
Zvorișteacomună6.124
Șaru Dorneicomună3.972
Șcheiacomună9.577
Șerbăuțicomună2.847

Personalități

[modificare | modificare sursă]
Bucovina de Sud în cadrul județului Suceava

Note explicative

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Date valabile strict pentru ceea ce încă reprezenta județul interbelic Suceava atunci, nu județul Suceava de astăzi, cu tot cuprinsul teritorial al acestuia.
  2. ^ Date valabile strict pentru ceea ce încă reprezenta județul interbelic Suceava atunci, nu județul Suceava de astăzi, cu tot cuprinsul teritorial al acestuia.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Site oficial prefectura Suceava”. 
  2. ^ Șapte dintre cele mai reprezentative aceste mănăstiri/monumente ecleziastice sunt incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
  3. ^ Philippe Henri Blasen in : Analele Bucovinei, 1/2014
  4. ^ Résistance paysanne et maquis en Roumanie de 1945 à 1965, Georges Diener[nefuncțională].
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Institutul National de Statistica din Romania, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
  7. ^ Peter Atanasov, Starea actuală a meglenoromânilor. Meglenoromâna – un idiom pe cale de dispariție. Memoria ethnologica, nr. 52 - 53, iulie - decembrie 2014 ( An XIV ), p. 33
  8. ^ Dana Humoreanu (). „Componență tricoloră la Consiliul Județean Suceava: 17 consilieri PSD, 15 consilieri PNL și 4 consilieri de la AUR”. Monitorul de Suceava. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la . Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Județul Suceava, Nicolae M. Popp, Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973
  • Învățămîntul românesc în ținutul Sucevei 1775-1918, I. V. Goraș, Editura Didactică și Pedagogică, 1975

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Portal icon Portal România

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Suceava la Wikimedia Commons


v • d • m
Împărțirea administrativă a României
Macroregiuni
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Suceava&oldid=16646600