Sari la conținut

Gramatica limbii romani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Limba romani (sau țigănească, rromă) este o limbă din familia indo-europeană și grupul limbilor indo-ariene.

Limba rromă de-a lungul dezvoltării ei a întâmpinat multe modificări, astfel ajungându-se la multitudinea de dialecte și varietăți pe care le știm astăzi. Modificările au avut loc cel mai mult în fondul lexical al limbii, fiind influențată de limbile cu care a intrat în contact, precum: hindi, persană, georgiană, armeană, greacă, turcă, arabă, bulgară, macedoneană, sârbă, română, rusă și limbile din vestul Europei. Din punct de vedere lingvistic, limba romani se aseamănă cel mai mult cu punjaba, rajastana și domari.

Pronunție și scriere

[modificare | modificare sursă]
Literă Nume Pronunție AFI Pronunție RO (plus varianta în grafie chirilică) Tip sunet Exemplu
A a a a a (а), ca în Ana vocală ANGLAL=înainte
Ă ă ă ja ia (я), ca în iarnă vocală iotizată ABĂV=nuntă
Ä ä rumunikano ä ə ă (э), ca în casă vocală PÄTRUNŹÈLO=pătrunjel
B b b b (б), ca în bob consoană BALO=porc
C c ts ț (ц), ca în țap consoană CÒXA=fustă
Ć ć ćë c+e,i (ч), ca în ceas consoană ĆAMĆÀLI=geană
Ćh ćh ćhë tʃʰ c din grupul c+e,i urmat de un h aproape mut consoană aspirată ĆHIB=limbă
D d d d (д), ca în dar consoană DAND=dinte
E e e e e (е), ca în elefant vocală EFTA=șapte
Ĕ ĕ ĕ je ie (e,йe), ca în iepure vocală iotizată ADĔS=astăzi/azi
Ë ë ë ə ă (э), ca în ăsta vocală KHËR=cizmă
F f f f (ф), ca în foc consoană
G g g g (г), ca în gol consoană GAD=cămașă
H h hë/ha h h (х), ca în horă consoană
I i i i i (и), ca în ilic vocală ILO=inimă
Ĭ ĭ ĭ ji ii (йи,ий), ca în pălării vocală iotizată PATĬV=onoare
Ï ï ï ɨ î/â (ы), ca în înger vocală XANCÏ=puțin
J j jë/jot j i (й), ca în iar semivocală JAG=foc
K k k c (к), ca în cal consoană KIRAL=brânză
Kh kh khë c urmat de un h aproape mut consoană aspirată KHAM=soare
L l l l (л), ca în lac consoană LIL=carte
M m m m (м), ca în mamă consoană MAĆHO=pește
N n n n (н), ca în nor consoană NAJ=unghie
O o o o o (о), ca în odihnă vocală
Ŏ ŏ ŏ jo io (ё), ca în iod vocală iotizată
P p p p (п), ca în par consoană PANI=apă
Ph ph phë p urmat de un h aproape mut consoană aspirată PHUV=pământ
R r r r (р), ca în rac consoană RAT=sânge
Rr rr rrë ʀ/ʁ r precum cel franțuzesc, ca în [fr.] Bonjour! consoană ŔOJ=lingură
S s s s (с), ca în sac consoană SAP=șarpe
Ś ś śë ʃ ș (ш), ca în șef consoană ŚAX=varză
T t t t (т), ca în tată consoană TRIN=trei
Th th thë t urmat de un h aproape mut consoană aspirată THEM=țară
U u u u u (у), ca în unu vocală UĆO=înalt
Ŭ ŭ ŭ ju iu (ю), ca în iubire vocală iotizată
V v v/w v (в), ca în vară consoană VAXT=timp
W w w u (у), ca în uau semivocală AWGIN=miere
X x x/χ h (х), ca în duh consoană XER=măgar
Y y ipsilon/grekikano i j i (й), ca în iau semivocală RUMUNÌYA=România
Z z z z (з), ca în zar consoană ZEN=șa
Ź ź źë ʒ j (ж), ca în jar consoană ŹANEL=a ști
Ӡ ӡ ӡë g+e,i (ӂ), ca în geam consoană ӠUKEL=câine

În limba rromă, accentul cade pe ultima silabă (adică pe ultima vocală) a cuvântului. Când există excepții de la această regulă, accentul este notat grafic (în scris) cu un așa zis accent grav, care nu modifică fonologic vorbind vocala deasupra căreia se află.

Substantivul (vezi: substantiv)

[modificare | modificare sursă]

Substantivul în limba romani cunoaște două genuri, două tipuri/naturi și două numere. Declinarea acestora se realizează cu ajutorul cazurilor substantivale, în număr de 8 (spre deosebire de limba română, în care există numai 5 cazuri).

Genul substantivului poate fi determinat în majoritatea cazurilor după terminația pe care o are substantivul la numărul singular, cazul Nominativ.

Prin urmare, substantivele care se termină în:

  1. a) consoană (ex: m, r, s etc.); majoritatea sunt substantive de gen masculin.
  2. b) vocală (ex: a, e, i, o etc.); majoritatea sunt substantive de gen feminin, aproape în totalitate terminate în i sau a.
  3. c) semivocală (ex: j, w, y); pot fi atât feminine, cât și masculine, neexistând o regulă anume.
  4. d) terminație străină/sufix (ex: pen, lin, ari, ori etc.); genul depinde de folosirea sufixului și semnificația acestuia ca parte a substantivului.

Natura substantivului este de două feluri în limba țigănească: însuflețită și neînsuflețită (fiecare având declinări diferite în funcție de gen, număr de silabe sau sens).

  1. Substantivele însuflețite (care exprimă „ceva viu”-o ființă, o persoană sau o creatură).
  2. Substantivele neînsuflețite (care exprimă „ceva neviu”- un obiect, un concept, o stare, o idee, un fenomen sau un element).

Numărul substantivului este ori singular, ori plural.

  1. Numărul singular sg. (un singur obiect).
  2. Numărul plural pl. (două sau mai multe obiecte).

Regulile de formare a pluralului sunt:

Dacă substantivul singular la cazul Nominativ se termină în:

  1. consoană, atunci se adaugă terminația „a”, care este accentuată.
  2. semivocală, atunci se adaugă terminația „a”, care este accentuată.
  3. „a” sau „o” accentuate sau neaccentuate, atunci ele devin „e”, accentuat sau neaccentuat.
  4. „i”, atunci la plural „i-ul” devine „ă”.
  5. „mos” sau „pen”, atunci devin „mata”.
  6. „l” sau „n” (doar cele de gen feminin), atunci se adaugă terminația „ă”.

Cazul substantivului este împărțit în 8 „categorii”; fiecare categorie a cazului substantival este realizată prin adăugarea sau schimbarea unei/unor terminații a/ale substantivelor.

  1. Nominativ N (forma de dicționar a substantivului, care răspunde la întrebarea „cine/ce?”).
  2. Acuzativ Ac (forma care răspunde la întrebarea „pe ce/cine/care?”).
  3. Genitiv G (forma care răspunde la întrebarea „al/a/ai/ale cui?”).
  4. Dativ D (forma care răspunde la întrebarea „cui?”).
  5. Locativ L (forma care răspunde la întrebarea „în/la cine/ce?”).
  6. Instrumental I (forma care răspunde la întrebarea „cu ce/cine?”).
  7. Ablativ Ab (forma care răspunde la întrebarea „din cauza a ce/cui?”, „de la cine/ce?”).
  8. Vocativ V (forma exclamativă a substantivului, cea de strigare).
Exemplu Gen Tip N-sg N-pl Ac-sg Ac-pl G-sg G-pl D-sg D-pl L-sg L-pl I-sg I-pl Ab-sg Ab-pl V-sg V-pl
1. Masculin (Murśikano) Însuflețit (o) phral „frate” (e) phrala „frați” (e) phrales

„pe frate(le)”

(e) phralen

„pe frați(i)”

(e) phralesqo/qi/qe „al/a/ai(ale) fratelui” (e) phralenqo/qi/qe „al/a/ai(ale) fraților” (e) phralesqe „fratelui” (e) phralenqe „fraților” (e)

phralesθe „la/în frate(le)”

(e) phralenθe „la/în frați(i)” (e) phraleça

„cu frate(le)”

(e) phralença

„cu frați(i)”

(e) phralesθar

„de la frate(le)”

(e)

phralenθar

„de la frați(i)”

phral!a phral!es
2. Feminin

(Ӡuvlikano)

Însuflețit (i) ćhaj „fată” (e) ćhaja „fete” (e) ćhaja „pe fată/a” (e) ćhajan „pe fete(le)” (e) ćhajaqo/qi/qe

„al/a/ai(ale) fetei”

(e) ćhajanqo/qi/qe

„al/a/ai(ale) fetelor”

(e) ćhajaqe

„fetei”

(e) ćhajanqe

„fetelor”

(e) ćhajasθe

„la/în fată/a”

(e) ćhajanθe

„la/în fete(le)”

(e) ćhajaça

„cu fată/a”

(e) ćhajança

„cu fete(le)”

(e) ćhajasθar

„de la fată/a”

(e) ćhajanθar

„de la fete(le)”

3. Masculin

(Murśikano)

Neînsuflețit (o) gono

„sac”

(e) gone

„saci”

(o) gono

„pe sac(ul)”

(e) gone

„pe saci(i)”

e gonesqo/qi/qe

„al/a/ai(ale) sacului”

e gonenqo/qi/qe

„al/a/ai(ale) sacilor”

e gonesqe

„sacului”

e gonenqe

„sacilor”

e gonesθe

„la/în sac(ul)”

e gonenθe

„la/în saci(i)”

e goneça

„cu sac(ul)”

e gonença

„cu saci(i)”

e gonesθar

„de la sac(ul)”

e gonenθar

„de la saci(i)”

4. Feminin

(Ӡuvlikano)

Neînsuflețit (i) phuv (e)

phuvă

(i) phuv phuvă phuvăqo/qi/qe phuvănqo/qi/qe phuvăqe phuvănqe phuvăsθe phuvănθe phuvăça phuvănça phuvăsθar phuvănθar

Articolul în limba romani este hotărât sau nehotărât.

El poate fi folosit la toate cazurile.

Articolul hotărât pentru substantive este:

  • „O”-genul masculin, numărul singular
  • „I”-genul feminin, numărul singular
  • „E”-ambele genuri, numărul plural (cu mențiunea că poate fi folosit și la cazurile oblice indiferent de numărul subtantivului)

Articolul de plural are mai multe forme, în funcție de dialect sau varietate: ÄL, OL, EL, LE, LA, ËL sau ÏL.

Interjecția și onomatopeele

[modificare | modificare sursă]

Sufixele și prefixele

[modificare | modificare sursă]

Diminutivele și augumentativele

[modificare | modificare sursă]

Vocabular tematic

[modificare | modificare sursă]