Sari la conținut

Alexandru Petrovici, Duce de Oldenburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ducele Alexandru Petrovici
Ducele Alexandru Petrovici de Oldenburg
Date personale
Nume la naștereAlexander Friedrich Constantine von Holstein-Gottorp
Născut2 iunie 1844(1844-06-02)
St. Petersburg, Imperiul rus
Decedat (88 de ani)
Biarritz, Franța
Înmormântatcimetière du Sabaou[*][[cimetière du Sabaou (cemetery located in Pyrénées-Atlantiques, in France)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiDucele Peter de Oldenburg
Prințesa Therese de Nassau-Weilburg
Frați și suroriConstantin Petrovici de Oldenburg
Ducesa Therese Petrovna de Oldenburg
Marea Ducesă Alexandra Petrovna
Ekaterina Petrovna of Oldenburg[*][[Ekaterina Petrovna of Oldenburg ((1846-1866))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuPrințesa Eugenia Maximilianovna de Leuchtenberg
CopiiDucele Petru Alexandrovici de Oldenburg
Cetățenie Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Holstein-Gottorp
cilen Gosudarstvennogo soveta Rossiiskoi imperii[*][[cilen Gosudarstvennogo soveta Rossiiskoi imperii (political function in the Russian Empire)|​]] Modificați la Wikidata

Ducele Alexandru Petrovici de Oldenburg (2 iunie 1844 - 6 septembrie 1932) a fost al doilea fiu al Ducelui Petru de Oldenburg și a soției sale, Prințesa Therese de Nassau-Weilburg.[2] Deși deținea un titlu german, Alexandru și frații săi au fost născuți și crescuți la St. Petersburg ca nepoți ai Marii Ducese Ecaterina Pavlovna a Rusiei.

Alexandru a servit ca Adjutant general al lui Alexandru al III-lea al Rusiei și comandant general al gărzii imperiale. Alexandru a fost candidatul Rusiei pentru a-i succeda lui Alexandru, Prinț al Bulgariei însă candidatura sa a eșuat în fața susținerii celorlalte mari puteri europene pentru Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha. La izbucnirea Primului Război Mondial, Nicolae al II-lea al Rusiei l-a numit pe Alexandru ca medic, șeful suprem al serviciului medical.

Alexandru și soția sa, Prințesa Eugenia Maximilianovna de Leuchtenberg, erau cunoscuți în Rusia pentru filantropie, fondarea de școli, spitale, orfelinate și alte munci de caritate. În timpul Primului Război Mondial, Ducele a invitat soldați britanici și francezi răniți să stea gratuit la sanatoriul pe care l-a fondat în Crimeea.

Când a izbucnit Revoluția rusă, s-a spus că Alexandru a fost unul dintre membrii uciși ai familiei imperiale ruse însă Alexandru a reușit să scape prin Finlanda, a ajuns apoi în Franța unde a murit la Biarritz la 6 septembrie 1932.

Arbore genealogic

[modificare | modificare sursă]