Discuție Utilizator:AdiJapan/Arhiva 2011

Arhiva discuțiilor începute în 2011.

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

WikiProiectul Dacia

Bună! Bazat pe articolele la care ai contribuit, se pare că ești interesat de Dacia antică. Te invităm la Proiectul Dacia!

--Codrin.B (discuție) 2 ianuarie 2011 04:36 (EET)

ルーマニアの国歌（national anthem of Romania）

こんにちは。お久しぶりです。日本語版ウィキペディアの管理者をしております、Peccaflyと申します。最近、Achun1111yという利用者によって、日本語版ウィキペディアに「目覚めよ、ルーマニア人!」のハンガリー語版とドイツ語版の歌詞というものが投稿されています。ルーマニア語版ウィキペディアでも同じくAchun1111yによって「Deșteaptă-te, române!」で同様の投稿がされているようですね。こうしたハンガリー語やドイツ語の歌詞があるというのは本当でしょうか。それらしい情報源が見つからないのですが・・・--Peccafly (discuție) 5 ianuarie 2011 05:16 (EET)

コミュニティに聞いてみました。何か分かりましたら連絡します。今のところ、私の意見では情報源がないと思います。 — AdiJapan 5 ianuarie 2011 09:29 (EET)

わざわざありがとうございます。お手数をおかけいたしました。信頼できる根拠はなさそうですよね。この利用者は、他の国の国歌の記事でも機械翻訳を使って変な編集をしているようです。sulutil:Achun1111yを見ると各言語版で投稿規制になっていますね。--Peccafly (discuție) 13 februarie 2011 06:22 (EET)

As vrea sa traduc din ce spune utilizatorul peccafly si stiu limba limba romana. Vreau sa copiez caractyerele din japoneza si sa le disting dupa codurile lor, si nu dupa forma, eventual U+xxxxx. Ar fi nepotrivit sa va rog sa folositi o scriere mai permisiva cu tastatura romaneasca si codurile Unicode ? Cu atat mai mult ca va gasiti pe domeniu romanesc Paul188.25.109.59 (discuție) 17 martie 2011 01:19 (EET)

Salut

Am gasit o wiki-problema la articolul discutiei ptr en:html. Acolo jos scrie read si ma trimite la en:talk. Cuvantul read nu inseamna "citeste articolul HTML?". Vreau sa citesc iar acolo stiu ca asta inseamna read, dar de ce ma trimite in pagina de discutie si nu la articol ? Eu stiu read, eu vreau html188.25.109.59 (discuție) 17 martie 2011 01:19 (EET) 2. Cand dau clik pe shortcutul read/template`ul wiki a fiecarui articol ajung la un articol "HyperText_Markup_Language". Ce inseamna pe romaneste? Paul188.25.109.59 (discuție) 17 martie 2011 01:19 (EET)

Ofertă pentru Wikisursă

Am văzut că nu aveți mult timp la dispoziție, dacă totuși ați putea să aruncați o privire la scriptoriu? Mă gîndesc că persoana care dorește să ofere o lucrare publicată, va trebuii să-și confirme mai întîi identitatea prin sistemul OTRS. Mulțumesc frumos.--Mishuletz (discuție) 8 ianuarie 2011 12:14 (EET)

Am răspuns direct la Scriptoriu. — AdiJapan 11 ianuarie 2011 15:00 (EET)

Wikipedia 10

Bună ziua.

Pe lista de discuție a traducătorilor Wikimediei s-au cerut localizări pentru câteva bannere, dar și pentru pagina principală a proiectului. Am tradus mesajele de la primul link și le-am marcat ca proofreading. Dacă ați avea ceva timp... Mulțumesc—Sebimesaj 8 ianuarie 2011 15:18 (EET)

Gata și cu pagina principală.—Sebimesaj 8 ianuarie 2011 16:27 (EET)

Scuze că răspund cu întîrziere. M-am uitat și am făcut numai mici modificări. Era bine. — AdiJapan 11 ianuarie 2011 17:14 (EET)

Reveniți să vă întreb, înainte de

Bună ziua. Pot să vă spun că.

Permiteți-mi să vă întreb înainte de-înapoi. "Limba Noastră", văzută ca un document de distrugere și distrugere documentul este suficient de gravă. Am adăugat versuri în română, rusă, versurile în mod clar am luat-mi un versuri romanesti care am pus împreună, de ce ai șterge? Nu este adevărat că un fel de distrugere în document? Voi Reverted.--Achun1111y (discuție) 13 ianuarie 2011 07:33 (EET)

Sorry, I don't understand what you're trying to say. Your Romanian is obviously not good enough for you to contribute to this Wikipedia. Please stop before we stop you. — AdiJapan 13 ianuarie 2011 07:38 (EET)

Încă o dată, spune. I a păstra de gând să continue acest tip de distrugere? "Limba noastră" Este nevoie de mult timp că am fost o piesă cu grijă, este foarte probabil să păstreze grădiniță șterge, nu verde. Sunt fotografie a titularului dreptului de autor. Chiar crezi că copiii prescolari recunosc verde, dar asta nu e un lucru bun, rezultă din dosar continuă. Deci, voi retracement.

Continua pentru a șterge sau șterge doar ca imagine de-back-l va face.--Achun1111y (discuție) 15 ianuarie 2011 07:08 (EET)

Please stop the gibberish. You are annoying me. — AdiJapan 15 ianuarie 2011 09:11 (EET)

Softpedia

Dl AdiJapan, de ce acceptati auto-publicitate fara surse din afara, incalcind regulile Wikipedia?

Domnule AdiJapan, paragraful referitor la modul de verificare facut de softpedia la softurile listate si cum acorda ei eticheta de "100% Clean" de virusuri si alte malware/adware, atita timp cit nu este verificabila prin tertze surse de incredere, reprezinta auto-publicitate si incalca regulile Wikipedia. Aceasta (ne-atestata) parafa creaza increderea utilizatorilor ca pot incarca softuri fara risc de infectie, dar in realitate sint cazuri cind utilizatori au fost infectati de catre unele produse oferite de softpedia. Nu inteleg de ce nu acceptati si incalcati, prin neactiune, propriile reguli si instructiuni. Varianta in engleza a dezbatut acelasi aspect si acum trei ani, si anul trecut din nou si au cazut de acord, stergind acel paragraf. Sper ca veti face la fel cit se poate de curind. Cred ca oricine vrea ca Wikipedia sa fie o sursa demna de incredere, verificabila si autentica, nu platforma de reclama gratuita a nu stiu cui. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 208.91.217.238 (discuție • contribuții).

Regula este că se pot accepta în articole și afirmații pe care subiectul le face despre el însuși, fără verificare independentă, atîta vreme cît nu se preiau și afirmații despre alte subiecte. Includerea unor astfel de informații trebuie decisă în raport cu importanța lor în înțelegerea subiectului de către cititori. Formularea textului trebuie să arate clar că sursa este subiectul însuși. Iar la articolul Softpedia e cît se poate clar: „Softpedia afirmă că [...]”, „conform afirmațiilor Softpedia [...]”. Nu poate critica nimeni Wikipedia că a indus cititorii în eroare; sursa e indicată cum trebuie. Vedeți en:WP:ABOUTSELF.

Sînt cazuri cînd singura sursă a unor informații despre o persoană --- data și locul nașterii, școli absolvite etc. --- este un curriculum vitae sau un blog scris de persoana însăși, fără să avem posibilitatea de a verifica autenticitatea acelor informații. La Wikipedia le preluăm ca atare. La fel, preluăm afirmații pe care partidele politice (chiar extremiste) le fac despre ele însele, fără alte verificări independente, pentru că e important pentru cititori să știe, de exemplu, cu ce se laudă partidul România Mare sau cu ce se lăudau Stalin sau Hitler. Lucrurile acestea nu reprezintă publicitate decît pentru cineva care caută publicitate, dar pentru cineva care dorește să cunoască subiectele respective reprezintă informații relevante.

Ați aflat de cazuri de utilizatori care s-au virusat cu soft luat de la Softpedia? Atunci introduceți în articol, în aceeași secțiune dacă e posibil, ce spun sursele exterioare Softpediei despre asemenea cazuri, și atunci cititorii vor avea ambele fețe ale medaliei. La fel, dacă aveți și alte informații relevante pe care Softpedia nu le dă despre ea însăși, dar pe care le-au publicat alții, vă invit să le introduceți în articol. Uneori e utilă o secțiune separată, numită „Controverse”, dar puteți organiza informațiile cum credeți că e mai bine.

Vă rog și în general să analizați relevanța informațiilor nu din punctul de vedere al unei potențiale publicități (mincinoase sau nu), ci al valorii lor din punct de vedere enciclopedic. E singurul lucru care contează în selectarea informațiilor la Wikipedia. — AdiJapan 14 ianuarie 2011 06:48 (EET)

--Dl AdiJapan, se pare totusi ca unii administratori acepta fara verificare din afara ,doar o parte a medaliei, iar cind cineva aduce unele contra-argumente, nu sint acceptate si sint sterse pt ca nu sint dintr-o sursa recunoscuta si independenta. Oferind softuri pt incarcare si folosire, e un domeniu de activitate mai iesit din comun, pt ca utilizatorii pot fi virusati si apoi o reactie in lant se poate declansa, deci dupa parerea mea, avertismente ar trebui puse, ca lumea sa nu se arunce orbeste la luat soft uri de la softpedia, crezind ca sint garantati impotriva virusurilor. Deci in niste exemple mai jos vad ca cineva a pus mai multe link uri, dar au fost sterse pt ca reprezinta numai ce zic utilizatorii.... Nu stiu daca stiti ca pagina in engleza a fost pusa in discutie pt a fi delete de 2 ori, in 2007 si in 2010. Nu s a ajuns la un consens dar cel putin au luat partea despre 100% Clean. Uitati mai jos link ul in care paragraful de Critica a paginii versiunea romania, a fost "pus in discutie", de fapt se poate considera ca a fost stearsa, ca vad ca zace acolo de ceva timp:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Softpedia

Am citat mai jos din paginile de discutie a variantei in engleza, sper ca nu va deranjeaza, stiu ca stapiniti foarte bine citeva limbi straine; am pus de asemenea link uri care denota ca softurile oferite de softpedia nu sint intotdeauna chiar asa de "100% clean", acest aspect fiind acceptat chiar de ei.

"When the reviews and comments are related to a website from where probably millions of people download software which potentially has viruses/spyware/malware/adware, not accepting (as warning at least) the users feedback, as editors of wikipedia do, it is absolutely irresponsible.

Softpedia itself, on Site Advisor page (http://www.siteadvisor.com/sites/softpedia.com), admits, that Site Advisor tested only about 2% of their offering, out of which 113 have been flagged as potentially dangerous. They are also saying that some downloads, marked as “clean” by softpedia, happen to contain malware or adware.

-User Review Summary for softpedia.com

-This site is good (154)

-This site spams (3)

-Adware, spyware, or viruses (92)

-Excessive popups (3)

-Phishing or other scams (2)

-Bad shopping experience (2)

-Browser exploit (2)

http://www.mywot.com/en/scorecard/softpedia.com

http://www.siteadvisor.com/sites/softpedia.com/msgpage

http://wiki.darkpatterns.org/Disguised_Ads

http://wiki.darkpatterns.org/Talk:Disguised_Ads

http://devilsworkshop.org/scan-websites-for-virus-spyware-malware-threats/

Multumesc ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 208.91.217.238 (discuție • contribuții).

Domnule, Wikipedia nu dă sfaturi medicale, juridice sau de alt fel, și în aceeași măsură nu dă nici sfaturi privind credibilitatea surselor de soft. Wikipedia e o enciclopedie, deci adună și redistribuie informații despre subiecte enciclopedice, pentru cei care caută astfel de informații. Articolul despre Softpedia spune cît se poate de clar că acele afirmații vin de la Softpedia, astfel încît cititorii sînt avertizați cine anume spune „100% Clean”.

O mulțime de alte informații de la Wikipedia sînt potențial periculoase --- despre medicamente, despre electricitate, despre eclipse de soare, despre poziții sexuale, despre crime etc. ---, dar asta nu ne face pe noi răspunzători de utilizarea necorespunzătoare a informațiilor.

V-am mai spus: dacă aveți surse (de încredere, nu colecții de opinii personale, ca aproape toate „sursele” pe care le-ați citat mai sus) atunci sînteți binevenit să completați articolul. Din tot ce ați prezentat aici nu pot reține decît testele făcute de McAfee SiteAdvisor, din care rezultă că „downloads on this site were free of adware, spyware, and other potentially unwanted programs.” Care va să zică McAfee nu emite nici o avertizare. Tot acolo aflăm că, potrivit proprietarilor Softpediei (deci iarăși o sursă internă, de fapt), lucrurile stau așa: „Reviewers that left a negative comment and rating should note that Softpedia provides over 600,000 downloads. This SiteAdvisor report has tested 13,164 (just over 2%) out of which 113 have been flagged as potentially dangerous. This amounts to 0.85% of tested downloads and 0.01% of total downloads!”

Puteți menționa aceste detalii suplimentare în articol, pe post de avertizare. Altfel, deocamdată, pînă găsiți o sursă de încredere care să susțină un punct de vedere diferit, va trebui să vă mulțumiți cu informațiile din articol. — AdiJapan 15 ianuarie 2011 10:38 (EET)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, AdiJapan. Aveți mesaje noi pe pagina Wikipedia:Cafenea.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2011 12:09 (EET)

Tentativa de mazilire

Stimate domn, mi s-a făcut lehamite de toate campaniile care sunt lansate cu regularitate, la fiecare 6 luni de a vă provoca să vă retrageți. Am reticențe serioase față de cei care vă ravnesc atribuțiile, ca motivație, potențial, deontologie. Am încercat să-mi exprim aceste reticențe la Cafenea într-un stil ironic - credeam eu - pentru a perfora balonul, pentru a sparge balciul dar, din pacate, s-ar părea că nu m-am făcut înțeles (vedeți reacția d-lui Gutza în pagina sa de discuții). Vă scriu pentru a vă convinge să vă pastrați calmul și să nu vă lăsați antrenat în aceste conflicte (puciuri) deliberate (ca în cazul cu Marius M. și tentativa de demisie din iunie 2010). După atația ani de activitate rcunoscută unanim este inutil să răspundeți la calomnii și acuzații neîntemeiate, lăsați pa alții s-o facă, și o vor face. Cu stimă și amiciție, --Alex F. (discuție) 25 ianuarie 2011 12:46 (EET)

Vă asigur că situația creată nu mă atinge; sînt cît se poate de calm și indiferent față de pregătirea unei proceduri de destituire. Afirmațiile făcute de Turbojet și care stau la baza întregului circ sînt de natură să mă surprindă (pentru că pe Turbojet îl știu de om inteligent), dar nu să mă provoace sau să mă antreneze într-un conflict. De fapt un conflict propriu-zis nici nu există; există doar cineva care a strigat „Lupul!”, iar lumea a făcut ochii roată. Propunerea de destituire făcută de Gutza pe baza acuzațiilor lui Turbojet bănuiesc că are numai rostul de a verifica ce crede lumea despre acuzațiile acestea. În eventualitatea foarte improbabilă că antipatia lui Turbojet e molipsitoare și chiar voi fi destituit, așa să fie. Eu n-am nimic de pierdut, ba din punct de vedere personal am de cîștigat.

Mesajul dumneavoastră de la Cafenea cred că l-am înțeles bine: n-au fost aduse motive întemeiate pentru destituire. Probabil Gutza a crezut că aveți totuși o critică de exprimat și că dintr-un motiv oarecare vă abțineți.

Nu știu despre ce atribuții rîvnite ar putea fi vorba, pentru că Turbojet sigur nu rîvnește la atribuțiile mele. A demisionat de bună voie, nu dă semne că vrea să redevină administrator și oricum la Wikipedia numărul de administratori nu e limitat. Pe de altă parte nici nu-mi pot explica ce anume i-a provocat antipatia față de mine. Dar eu multe nu înțeleg; cu una în plus sau în minus e tot aia. — AdiJapan 25 ianuarie 2011 13:44 (EET)

Nu vreau ca replica dv. de mai sus „nu-mi pot explica ce anume i-a provocat antipatia față de mine” să fie luată de bună de cei ce citesc această pagină. Bine, o să explic public, cu dif-uri în care vă voi arăta de câte ori m-ați contrat, nepermițând avansarea „căruței”, însă îmi trebuie foarte multe, începând cu 2008, și tocmai de asta n-am timp acum. Vine însă vacanța și o să mi-o sacrific pentru o cauză în care cred, și anume, că nivelul Wikipediei s-ar putea ridica dacă dv. nu vi s-ar recunoaște „autoritatea” să vă opuneți. --Turbojet 29 ianuarie 2011 18:39 (EET)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, AdiJapan. Aveți mesaje noi pe pagina Wikipedia:Cafenea.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

— Ionutzmovie discută 29 ianuarie 2011 15:32 (EET)

Subscriu propunerii de a limita "autoritatea de a se opune" pentru utilizatorul AdiJapan. Totuși, din cîte îmi dau seama, contribuția sa la wp este importantă în domeniul său de specialitate și ar fi păcat să se facă confuzii în privința competenței. Ceea ce cred că greșește AdiJapan este de fapt neînțelegerea politicilor Wp - la care se pare că a contribuit din plin. O situație de acest fel mă lasă pur și simplu perplex. Ce pot să mai spun despre AdiJapan dacă în calitatea sa de administrator insistă de luni de zile pentru menținerea unei informații pe articolul Aura Urziceanu și face treaba asta într-un mod pur birocratic fără a avea acces sau a citi documentele (sursele) în cauză. Politica wp este foarte clară cu privire la biografiile persoanelor în viață care necesită surse mai bine documentate decît un articol obișnuit. Ce fel de administrator este acela care, văzînd și consimțind că sursele nu sînt suficient de credibile în loc să ia măsura să șteargă informațiile respective, nu numai că le păstrează ci colaborează în cîrdășie cu alți admninistratori pentru a bloca utilizatorii care încearcă să respecte politica wp.

E greu de crezut că AdiJapan va avea demnitatea să demisioneze din funcțiile de administrare de pe wikipedia dar în virtutea atitudinii de pînă acum, a nu demisiona conduce la discreditarea pînă și a contribuțiilor sale importante. Nici nu cred că situația creată este vina unui individ anume sau chiar grup. Modul în care este organizată wp conduce inevitabil la astfel de situații. Probabil că în timp politicile wp vor evolua pentru a preveni situații de acest gen in care, oameni cu bune intenții, datorită presiunilor din partea multor utilizatori cu fel de fel de atacuri răuvoitoare, ajung să își rigidizeze modul de gîndire și nu mai pot fi urniți din colțul lor cu argumente logice. Partea proastă e faptul că politicile wp, așa cum sînt acum, dacă AdiJapan și cei din clica sa demisionează, nu garantează deloc o situație mai bună. Tot sistemul conduce mai devreme sau mai tîrziu la un grup de influență care acaparează puteri dictatoriale. kARom (discuție) 14 aprilie 2011 20:40 (EEST)

D-le Gigi Marga, ați înșirat atît de multe prostii încît n-am vreme să spun în detaliu unde greșiți. Limitîndu-mă la esențial, vă informez:

• Calitatea mea de administrator nu are nici o legătură cu articolul Aura Urziceanu. Vedeți aici ce atribuții au administratorii.
• Poziția mea în prezent este să scoatem din articol afirmațiile despre originea etnică a Aurei Urziceanu pînă ne asigurăm de soliditatea surselor disponibile. Vedeți ce am scris la pagina de discuții a articolului, [1]. Vă certați cu cine nu trebuie.

În plus, acuzațiile dumneavoastră privind cîrdășia, clica și puterile dictatoriale sînt absurde, ridicole și mai ales profund jignitoare. Vă invit să vă verificați impresiile înainte de a mă împroșca cu noroi, iar între timp să vă abțineți de la a face asemenea afirmații, pentru că sînt un atac la persoana mea. — AdiJapan 15 aprilie 2011 12:52 (EEST)

Stimate domnule AdiJapan. Poziția dumneavoastră în această problemă a devenit irelevantă și ați trecut la invective. Vă rog frumos să nu mă acuzați că „înșir prostii“ și dacă în ceea ce scriu aici este ceva greșit să indicați ce anume. Vă atrag atenția că de luni de zile încerc să vă explic că nu este acceptabilă menținerea informațiilor respective în articolul Aura Urziceanu și dumneavoastră, repet încă o dată, fără a face elementarul gest de a verifica sursele, ați abuzat de poziția dumneavoastră dată de funcțiile administrative pe care le aveți pe wikipedia pentru a forța menținerea acestor informații. În calitatea dumneavoastră de administrator trebuia să aveți poziția pe care pretindeți că o aveți acum de la bun început. Acțiunile dumneavoastră în sens contrar vă fac incompatibil să mai dețineți orice poziție de administrare pe wikipedia românească.

În privința coordonării cu alți administratori pentru a abuza articolul Aura Urziceanu, pentru a mă bloca în încercarea de a respecta politicile wikipedia, pentru blocarea în trecut a altor utilizatori (e o poveste lungă pe articolul Aura Urziceanu și e foarte greu să o detaliez aici), e posibil ca eticheta pe wikipedia să folosească alte sinonime decît cele pe care le-am folosit eu. Vă atrag atenția că excesul de dimplomație de care dați dovadă și în spatele căreia vă ascundeți nu vă mai acoperă liposa de competență în domeniul administrării pe wp și vă insultați singur prin refuzul de a demisiona din funcțiile wikipedia pe care le dețineți.kARom (discuție) 15 aprilie 2011 14:39 (EEST)

Te ascunzi în spatele unui exces de diplomație bazat pe invective, aia e! Ai dracu' japonezi, unde-au ajuns... --Gutza _D^D+ 15 aprilie 2011 14:59 (EEST)

D-le Gigi Marga, v-am spus deja două din prostiile pe care le-ați înșirat. Eu cînd acuz aduc dovezi și vă recomand să faceți și dumneavoastră același lucru. Am însă impresia că nu citiți ce scriu, probabil pentru că scriu prea mult. Ei, de data asta voi fi scurt:

• Eu, cu mîinile astea două, am scos din articolul Aura Urziceanu cartea lui Bunea: [2].
• Tot eu, tot cu mîinile astea două, am propus să scoatem de tot din articol partea despre originea etnică: [3].
• Tot eu, din nou cu mîinile astea două, i-am reproșat lui Strainu că v-a blocat după numai trei reveniri: [4].

În condițiile acestea, critica dumneavoastră e aberantă, acuzațiile de cîrdășie și abuz de puteri administrative sînt aberante, ceea ce spuneți despre mine și relevanța mea e aberant, și de fapt cam tot ce spuneți în ultima vreme (v. chestia despre limba aromână, cearta cu Strainu etc.) e aberant. Vă invit să vă revizuiți comportamentul. Încă vă consider un partener de discuții acceptabil, dar sînt pe punctul de a-mi schimba părerea. — AdiJapan 15 aprilie 2011 15:48 (EEST)

Stimate domnule AdiJapan, mă învinuiți de aberații fără temei și răstălmăciți evenimentele pentru a vă acoperi lipsa de discernămînt.

1. Eu nu pun sub semnul îndoielii că dumneavoastră ați scos cartea lui Bunea din bibliografie. Vă învinuiesc că ați abuzat menținerea ei în listă fără măcar să o consultați o perioadă de timp exagerată, încălcînd politica wp pentru astfel de articole. Văd că nu se mai știe pe nicăieri pe aici cine a adus la cunoștința comunității retractarea domnului Bunea. În calitate de administrator nu considerați că este cazul să acordați credit celor care contribuie? "EU"-l dumneavoastră a ajuns singurul care contează?

2. Am citit ceea ce ați scris pe pagina lui Străinu despre blocarea mea și nu consider că i-ați făcut un reproș. Consider mai degrabă că și acea intervenție a dumneavoastră reprezintă un exemplu pentru coordonarea pe care o faceți cu alți administratori pentru blocarea arbitrară a utilizatorilor începători. Pînă acum nu și-a cerut nimeni scuze pentru modul în care am fost blocat.

3. Chestia cu limba aromână nu e aberantă. E o propunere care vine din partea mea, ca editor începător, și se referă la lipsa de consecvență pe care o constat în această direcție cu privire la aplicarea regulilor ortografice stabilite sau încurajate de Academia Română. Nu am făcut nici o editare ci doar o propunere către editorii mai experimentați în această privință. Am căutat tonul propunerii mele să fie cît mai neutru pentru că nu militez nici într-o direcție nici în alta. Pur și simplu am considerat că și acesta e un punct de vedere pe care merită să îl menționez. În calitatea dumneavoastră de administrator, birocrat și checkuser consider că nu e potrivit să mă apostrofați că fac propuneri aberante ci să mă îndrumați. Sper că nu puneți la îndoială faptul că de fiecare dată cînd am căutat sprijinul expertizei dumneavoastră în domeniul lingvistic am făcut-o cu tot respectul și am acordat toată atenția cuvenită. Cum vă permiteți să catalogați "aberantă" propunerea unui începător fără a răspunde în nici un fel propunerii în sine?

Din păcate, consider că dumneavoastră nu mai sînteți un partener demn de discuții. Chiar dacă aveți contribuții lăudabile și de lungă durată pe wikipedia, comportamentul dumneavoastră nu este tolerabil. Aveți totuși parte de o șansă deosebită pentru că va cere timp comunității wp românești să se edifice în privința comportamentului dumneavoastră și a celorlalți administratori implicați și să se adopte măsurile necesare. Spun că este o șansă pentru că în această așteptare aveți posibilitatea de a vă da demisia și de a încuraja și pe colegii dumneavoastră administratori să vă urmeze exemplul. kARom (discuție) 15 aprilie 2011 18:16 (EEST)

V-aș fi explicat ce greșeli de esență faceți (din nou) la punctele 1, 2 și 3, dar dacă nu mai sînt un partener demn de discuție și comportamentul meu nu este tolerabil, atunci dialogul nostru se încheie în această clipă. Să vă ajute cine o putea și o vrea. Sănătate. — AdiJapan 15 aprilie 2011 20:09 (EEST)

Topografia Japoniei

Poți verifica dacă articolul Topografia Japoniei este și pe Wikipedia Japoneză? Mulțumesc.— Ionutzmovie discută 29 ianuarie 2011 17:48 (EET)

Nu găsesc decît un articol despre geografia Japoniei, ja:日本の地理. În lista lui de „vezi și” nu figurează nimic despre topografie.

Am propus să fie unite articolele noastre de topografie și geografie ale Japoniei. — AdiJapan 29 ianuarie 2011 18:05 (EET)

Malware->Software rău intenționat

Salut. Poți să muți te rog pagina în cauză? Am scris și un mesaj la Cafenea dar văd că administratorii l-au ignorat. Totuși a trecut deja mai mult de o săptămână de la finalul discuției și nu au apărut comentarii noi, nici măcar în urma mesajului meu de la Cafenea. În cel mai rău caz dacă vor apărea argumente noi îl putem oricând muta la loc. Eu am demisionat în urmă cu ceva timp și nu pot muta pagina peste redirecționare fără să se piardă istoricul. O zi bună. --Danutz (discuție) 31 ianuarie 2011 19:04 (EET)

Rezolvat. — AdiJapan 1 februarie 2011 03:43 (EET)

Pronunția simplificată

Tabela cu semnele speciale din DOOM e gata, și pt. o mai bună înțelegere am mai dat și câteva explicații suplimentare dedesubtul ei. Propunerea propriu-zisă, care va conține tabela, mai durează însă ceva. Totul se află la mine la Utilizator:NeaNita/SemneDOOM, dar nimic nu-i secret. SALVE! --NeaNita (discuție) 4 februarie 2011 23:22 (EET)

Eseu - București 13

Tocmai scriam un eseu de vreo două pagini la Discuția de recuperare a paginii și când salvez, ce să vezi? Fusese pe acolo domnul Adi să înlăture un atac la persoană și a apărut conflict de editare. Îmi vine să-mi mușc degetele de supărare. :)))) Care e metoda de a recupera ce ai scris în astfel de situații, în afară de Ctrl C preventiv, înainte de a salva?--Silenzio76 (discuție) 8 februarie 2011 06:26 (EET)

Îmi pare rău că s-a întîmplat așa. În mod normal textul nu e pierdut. Apăsați pe butonul „Înapoi” al navigatorului și îl găsiți. Acum ceva vreme softul de la Wikipedia oferea în plus o copie a comentariului în partea de jos a paginii care vă anunță despre conflictul de editare, o a doua casetă de editare. Nu mai știu dacă există, pentru că necazul mi se întîmplă rar și oricum am la îndemînă prima metodă. Dacă ați închis deja fereastra sau fila ar trebui s-o puteți redeschide. De exemplu în Firefox mergeți la „Istoric” și selectați „File închise recent” sau „Ferestre închise recent”. Funcții similare ar trebui să existe în toate navigatoarele moderne.

Pe de altă parte „un eseu de vreo două pagini” mi se pare enorm pentru o discuție privind recuperarea. În asemenea discuții singurele opinii justificate și la obiect sînt cele care conțin surse concrete din care reiese notabilitatea (dacă notabilitatea e problema), și mă îndoiesc că ați putut alcătui o listă atît de lungă de surse despre București, 13. — AdiJapan 8 februarie 2011 07:14 (EET)

Mulțumesc. Eseul era contra recuperare, nu pro. :)). În fine, poate e mai bine că nu s-a salvat, iarăși iscam discuții lungi cu o persoană ambițioasă. Cele bune.--Silenzio76 (discuție) 8 februarie 2011 07:23 (EET)

Sfânt Împărat Roman, Holy Roman Emperor

Bună ziua! Vin cu o întrebare directă, legată de discuția actuală de la Cafenea: Wikipedia română are titlul (pagina) "Sfânt Împărat Roman" inclus și bine argumentat. Dar contribuitorii Zoltan și Silenzio se opun cu vehemență folosirii lui ca titlu pentru împărații Sfântului Imperiu Roman (Imperiul Romano-German), pretinzând că ei ar fi fost Împărați Romani (ca Traian, Aurelian etc.). Această confuză folosire de titlu, este cu grijă evitată în toate marile Wikipedii europene. La asta, cei doi de mai sus, spun că "nu ar fi credibile". Totuși, în context, fiind vorba de o problemă de istorie europeană și nu intern românească, folosirea unul termen necorespunzător cu traducerile celorlalte Enciclopedii poate prejudicia credibilitatea noastră în domeniul traducerilor (cel puțin), dar foarte probabil și în perceperea proceselor istorice. Subliniez, deși cred că se cunoaște asta, că englezii folosesc pentru "Sfânt Împărat Roman" expresia corectă de en:Holy Roman Emperor, nealterându-l nejustificat spre, en:Roman Emperor! Și, ce facem noi? Numai bine! BAICAN XXX (discuție) 8 februarie 2011 12:05 (EET)

Subiectul nu mi-e familiar, deci nu vă pot ajuta. Soluția evidentă este să căutați în lucrări de istorie românești să vedeți ce terminologie e preferată de specialiști. Abia dacă nu există surse în română se pune problema să inventăm noi o traducere, dar sînt aproape convins că nu este cazul. — AdiJapan 8 februarie 2011 12:41 (EET)

Mulțumesc pentru promptitudine, totuși: considerați, neutral vorbind, că articolele Sfânt Împărat Roman și Împărat Roman sunt bine venite la Wikipedia, indiferent de exactul lor conținut? Vedeți Dv. că ar putea fi confundabile, am putea oare renunța la unul din ele, eventual la amândouă?BAICAN XXX (discuție) 8 februarie 2011 13:33 (EET)

Îmi cereți mai mult decît mă ține cureaua. Înțeleg că cele două titluri denumesc subiecte distincte, deci probabil că merită amîndouă cîte un articol. Nu are importanță dacă termenii mi se par mie confundabili, contează dacă istoricii îi folosesc ca atare (mai exact contează termenii preferați de istorici, în cazurile unde un subiect poate avea două sau mai multe titluri). Rețineți că Wikipedia trebuie să reflecte opiniile specialiștilor, chiar dacă la prima vedere necunoscătorii nu înțeleg. Ca să vă dau un exemplu, necunoscătorii ar putea avea impresia că termenii rezistor și rezistență înseamnă același lucru; neștiința lor nu contează, cele două subiecte merită în continuare cîte un articol. În textul articolului vor exista destule informații pentru a clarifica eventualele confuzii.

Nu prea îmi dau seama ce înseamnă „indiferent de exactul lor conținut”. Fiecare articol trebuie să aibă un subiect bine definit, iar la fiecare subiect se alege ca titlu un termen potrivit. Necesitatea de a avea un articol nu după titlu se judecă, ci după subiect. Titlurile pot fi temporar greșite, ambigue, prea cuprinzătoare, prea selective etc. Subiectul contează. — AdiJapan 8 februarie 2011 13:54 (EET)

Mulțumesc Dle AdiJapan, asta vroiam să aud de la Dv. Vă citez, poate mai citesc și alții: Fiecare articol trebuie sü aibü un articol bine definit, iar la fiecare subiect se alege ca titlu un termen potrivit! Numai bine, Baican.BAICAN XXX (discuție) 8 februarie 2011 14:09 (EET)

Legături interwiki incorecte

Poți să te uiți puțin peste legăturile interwiki ale consoanelor și vocalelor care apar în Utilizator:Rsocol/Articole cu legături interwiki incorecte (și să le corectezi, la noi sau la en.wiki, după caz)? Bineînțeles, dacă ai timp și chef, poți să mai corectezi și la celelalte articole... Răzvan Socol ^mesaj 10 februarie 2011 20:28 (EET)

aici

Poate mediezi discutia de la linkul de mai sus. Poate sunt eu nebun. Daca da, spune-o. Asybaris01 (discuție) 16 februarie 2011 20:10 (EET)

Pluto

Salut! Ai solicitat argumente pentru utilizarea numelui Pluton pentru planeta pitică Pluto în pagina de discuții [[5]]. Eu am găsit doar argumente în favoarea numelui Pluto. Pot schimba denumirea paginii? Mulțumesc! --Bercant (discuție) 16 februarie 2011 21:56 (EET)

Neerlandeză

Am citit discuția de la Sfatul Bătrânilor despre Consens și arbitraj, de asemenea discuția despre Cascadele Niagara. Chiar nu înțeleg de ce țineți morțiș, să aduceți tot timpul în discuție exemple din discuția cu limba neerlandeză?

Eu nu susțin, din mândrie, denumirea de limbă olandeză, ci, deoarece celălalt termen e forțat, fără temei și în afară de câțiva inși mai școliți, nimeni nu știe de el. Iar dumneavoastră (deși nu sunteți de acord cu asta) nu ați adus, încă, argumente solide pentru susținerea acestui termen. Singurele argumente pe care îl aveți este o afirmație a doamnei Sanda-Maria Ardeleanu și o listă de materii de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București.

În discuția despre cascadele de pe Niagara, discutăm despre un lucru palpabil, ușor de verificat (am fost acolo, vă trimit fotografii, dacă doriți), nu despre un termen abstarct. Nu cred că pot fi comparate subiectele. Am înțeles, că doriți să aduceți pe tapet, politica cu sursele, dar puteați să dați un alt exemplu.

Discuția despre limba neerlandeză, din punctul meu de vedere nu este încheiată, nu aveți încă un verdict și nu poate fi dată exemplu în alte discuții, decât dacă doriți să încingeți niște spirite.

Singura pildă pe care o putem învăța din acea discuție este: Așa NU. Adică, nu așa trebuie luată o decizie. Dumneavoastră vorbiți despre mândrie și tocmai dumneavoastră, cu argumente minime, ați luat o decizie, care pare a fi luată, doar pentru a vă încorda mușchii în fața lui MariusM. Sincer așa se vede de aici :)). Cele bune.--Silenzio76 (discuție) 18 februarie 2011 23:18 (EET)

Argumentul că 'limba neerlandeză' e forțat, neîntemeiat și prea puțin cunoscut nu e valid la Wikipedia. Că e forțat: e aprecierea dumneavoastră (și a mea, de altfel, dar eu mă abțin de la a-mi aduce părerile personale pe post de argument). Că e neîntemeiat: e fals, pentru că justificare există (am adus cel puțin două surse pentru asta, mi-e greu să vă spun acum exact unde pentru că scriu de pe mobil). Că e prea puțin cunoscut: da, ar putea fi un început de argument, dar e compensat de contraargumentul că 'limba olandeză' înseamnă de fapt altceva.

Așadar mă bucur că nu din mîndrie susțineți un punct de vedere, dar îmi pare rău că nu recurgeți la argumente potrivite. Discuția într-adevăr poate fi continuată. Decizia luată nu e definitivă; pagina a fost protejată doar pentru că MariusM făcea operații care stricau integritatea istoricului (nu știu dacă mai e încă protejată). Discuția o dau ca exemplu doar pentru asemănare, nu ca precedent cu verdict clar.

Despre cascade am înțeles foarte bine cum curge apa, problema e numai de terminologie. Iar dacă eu am înțeles, cum este posibil ca nici una din surse să nu se fi prins că e o greșeală? Presupunerea mea (NB: părere personală, nevalabilă ca argument la Wikipedia!) este că termenul 'cascadă' e folosit cu sens colectiv, la fel ca alți termeni geografici: peșteră, lac, munte, mare, deal, pădure etc.

Nu, nu-mi încordez mușchii. Sînt destule discuții la care am cedat în fața argumentelor. Nu le țin socoteala, pentru că nu reprezintă înfrîngeri, dar un caz recent de care îmi aduc aminte e la Malware. — AdiJapan 19 februarie 2011 09:22 (EET)

Nu înțeleg de ce-mi spuneți că recurg la argumente nepotrivite, atâta timp, cât nu am adus nici un argument, ci doar sentimente personale.

Acum caut argumente, dar din păcate nu am la dispoziție, decât internetul pentru acest subiect. Iar eu consider unealta Google, inamicul numărul 1 al Wikipediei. Deoarece multe aberații, găsite pe internet își găsesc locul pe Wikipedia, fără o prealabilă discernere, iar un alt aspect este că în limba română, încă, informația de calitate lipsește de pe internet.

Ați fost curios să vedeți unde este profesor doamna Sanda-Maria Ardeleanu? Nu aș lua-o în calcul. Personal mă îndoiesc de competențele dumneaei lingvistice.--Silenzio76 (discuție) 20 februarie 2011 05:45 (EET)

Adi, Silenzio are dreptate: conform paginii de discuție, numai Sanda-Maria Ardeleanu susține varianta "neerlandeză"; toată partea de discuție despre Ioana Vintilă-Rădulescu a dispărut din pagina de discuții (Silenzio, vezi nota 2 din articol). --Gutza _D^D+ 20 februarie 2011 12:13 (EET)

Am pus la Discuție:Limba neerlandeză o copie după discuția de la Cafenea, cea în care ai adus citatul din Ioana Vintilă-Rădulescu.

Silenzio, propun să discutăm la locul potrivit despre lucrurile astea, iar acolo să evităm sentimentele personale și să aducem numai argumentele, pe care să le discutăm la rece. Ca să vă răspund totuși, m-am uitat ce, pe unde și cu cine a studiat Sanda-Maria Ardeleanu, ce a publicat și ce activitate are, și nu am găsit nimic care să-i știrbească statutul de sursă de încredere pentru Wikipedia. Mi se pare că spuneți prea repede că n-ați lua-o în calcul. Mă bucur totuși că faceți distincție între argumente și impresii, încît spuneți că „personal” vă îndoiți de competența ei. — AdiJapan 20 februarie 2011 15:35 (EET)

Când o să consider că am surse beton, o să-mi exprim părerea în pagina de discuție. De aceea scriu aici, deoarece încă am impresii personale, dacă vă deranjează, vă rog să-mi spuneți, și nu vă voi mai polua pagina de discuție. Referitor la d-na Sanda-Maria Ardeleanu, am făcut acea afirmație din două motive: primul ar fi că stimata doamnă în loc să-și vadă de carte a început să facă politică, dacă faci un lucru bine, mi-e greu să cred că-l faci pe al doilea bine sau le faci pe amândouă prost. Al doilea motiv este locul unde este Prorector, la Universitatea din Suceava ... Deoarece în viața mea am avut ocazia să discut cu diverși profesori de la universități de astea apărute după 1989, ca ciupercile după ploaie, îmi rezerv dreptul să am această opinie și să mă îndoiesc. Și am făcut această afirmație, din nou într-o discuție, să-i spunem privată, cu dumneavoastră. Am dorit la nivel personal să vă ridic un semn de întrebare, nimic mai mult. Dacă considerați altfel, este opinia dumneavoastră. Oricum nu avem calificarea necesară să o testăm pe această doamnă. --Silenzio76 (discuție) 20 februarie 2011 16:04 (EET)

Am văzut nota 2 din articol. Dar d-na Ioana Vintilă - Rădulescu spune referitor la neerlandeză doar că este Denumire preferată în ultima vreme, celei de olandeză .... Nu afirmă că ar fi incorect să spui olandeză. Și continuarea textului dumneaei, eu îl citesc, că se preferă în ultima vreme să spunem neerlandeză, să nu se oftice Belgia ... adică un motiv de ordin politic și diplomatic, în nici un caz stiințific.

Am găsit un alt material, scris printre alții, de alți doi colegi ai doamnei Ioana Vintilă - Rădulescu, de la Institutul de lingvistică Iorgu Iordan și Alexandru Rosetti al Academiei Române din București, Nicolae Samarandu și Manuela Nevaci, printre care se afirmă: Limbile din ramura germanică, vorbite în partea de vest și nord a continentului (...) sunt reunite în în grupurile scandinav/septentrional (daneza, feroeza, islandeza, norvegiana, suedeza) și occidental (engleza, frizona - inclusiv varietățile ei, germana, idiș - cu o geneză și trăsături aparte, luxemburgheza și neerlandeza/olandeza, cu varianta flamandă). Deci și acești ultimi doi lingviști folosind semnul / între neerlandeză și olandeză, recunosc egalitatea termenului. --Silenzio76 (discuție) 20 februarie 2011 15:54 (EET)

Foarte bun citatul pe care l-ați găsit, doar că spune "neerlandeza/olandeza, cu varianta flamandă", adică "neerlandeza = olandeza, cu varianta flamandă". Ceea ce am spus de la începutul discuției despre neerlandeză. --Gutza _D^D+ 20 februarie 2011 16:01 (EET)

Cât despre ce spune d-na Ioana Vintilă-Rădulescu, e puțin importantă partea introductivă a acelui citat ("Denumire preferată în ultima vreme") cât explicația propriu-zisă ("[neerlandeza] desemnează nu numai limba oficială a Olandei, ci și una din cele trei limbi oficiale ale Belgiei (unde este vorbită sub forma variantei flamande)"). Adică exact ce spune și sursa dumneavoastră (neerlandeza = olandeza, cu varianta flamandă) și este exact ce spune și d-na Sanda-Maria Ardeleanu ("Neerlandeza [...] este numită incorect olandeză care [...] denumește grupul de dialecte din [Olanda]" -- spre deosebire de neerlandeză care mai conține și flamanda). Toate sursele de încredere care se apleacă asupra acestei denumiri spun unul și același lucru: olandeza+flamanda=neerlandeza. --Gutza _D^D+ 20 februarie 2011 16:13 (EET)

Acest ultim citat, de la d-na Sanda-Maria Ardeleanu, cum că olandeza ar fi un dialect este un alt semn de îndoială. Este o afirmație impardonabilă pentru un lingvist. Din olandeză/neerlandeză, derivă doar dialectul flamnad, dacă am citit bine diagrama evoluției acestei limbi pornind de la Istvaeonic încoace.--Silenzio76 (discuție) 20 februarie 2011 16:20 (EET)

Domnule Gutza, mai citiți o dată citatul de mai sus, puneți semnul egal eronat :)). Pe bune.--Silenzio76 (discuție) 20 februarie 2011 16:23 (EET)

Este neerlandeză/olandeză, (virgulă) cu varianta flamandă. --Silenzio76 (discuție) 20 februarie 2011 16:25 (EET)

Atunci citatul respectiv nu mai are sens -- la ce se referă ", cu varianta flamandă"? Mie unuia îmi este foarte clar că olandeză=en:Hollandic=fr:Hollandais, dialectul din Olanda, în timp ce neerlandeză=en:Dutch language=fr:Néerlandais=limba vorbită în Olanda și Belgia. Să pornim de la premiza că eu greșesc și că de fapt olandeză=neerlandeză=limba din Olanda și Belgia; dar dacă așa stau lucrurile, trebuie să treceți cu tăvălugul peste o mulțime de afirmații ale lingviștilor; dacă acceptați terminologia pe care o propun, veți vedea că toate afirmațiile lingviștilor devin mult mai coerente. --Gutza _D^D+ 20 februarie 2011 16:32 (EET)

Care multitudine de afirmații? Nu vedeți, exact asta e problema noastră, că nu avem prea multe citate. Sunt doar trei fraze scurte interpretabile. Aș fi bucuros să avem măcar una lungă și clarificatoare.

Paralela, care o faceți cu celelalte wikipedii este interesantă, dar Wikipedia nu este sursă de încredere :)) Și aici vorbim despre limba română. Dar, o să iau în calcul și această cale.--Silenzio76 (discuție) 20 februarie 2011 16:48 (EET)

Trec aici sursa ca să n-o mai căutăm o dată: [6].

Eu cred că acolo autorii folosesc termenii ca sinonimi. De altfel în restul textului este folosit doar neerlandeză, cu excepția unei informații care se referă la anul 1958, unde e folosită terminologia timpului, olandeză. Mai există un loc în text în care apare sintagma neerlandeză/olandeză, despre care se spune că se vorbește în țările: „Belgia - în varianta flamandă -, Olanda”.

Eu înțeleg poziția lui Saramandu și Nevaci așa: termenul standard și preferat e neerlandeză; pentru cine termenul acesta e necunoscut autorii indică și sinonimul depășit olandeză. Unde e nevoie, autorii adaugă că se referă la toată limba, inclusiv varietatea flamandă, sau că în Belgia se vorbește varietatea flamandă a limbii.

Deci bucata „neerlandeza/olandeza, cu varianta flamandă” eu o parsez astfel: [din grupul occidental al limbilor germanice face parte și] limba neerlandeză (numită și olandeză) care include și varietatea flamandă. — AdiJapan 20 februarie 2011 16:54 (EET)

Mda, trebuie să recunosc că formularea de la pagina 10 ("neerlandeza/olandeza (Belgia - în varianta flamandă -, Olanda)") nu poate fi interpretat ambiguu, deci probabil și citatul lui Silenzio trebuie interpretat așa cum a făcut-o el. Lucru care mă miră la culme, pentru că înseamnă că acum DEX este în greșeală ("Limbă vorbită de olandezi și de flamanzi") -- dacă neerlandeza este limba vorbită de olandezi și flamanzi atunci se noimă are să spui "neerlandeza, cu varianta flamandă"? E ca și cum ai spune "limbile latine, cu varianta română" sau "România, cu Muntenia". Iar dacă neerlandeza nu este limba vorbită de olandezi și flamanzi atunci DEX greșește, dimpreună cu d-na Ioana Vintilă-Rădulescu. Deci cum e?

Silenzio, nu înțeleg de ce contrați trimiterile mele la alte Wikipedii cu afirmația că Wikipedia nu este sursă de încredere și că vorbim despre limba română. Nu am făcut decât să mă folosesc de cuvinte lipsite de ambiguitate din alte limbi ca să vă ajut să înțelegeți terminologia pe care o înțeleg eu, nimic mai mult decât atât. Odată ce am lămurit ce înțelegem fiecare prin cuvintele "olandeză" și "neerlandeză" putem încerca să potrivim înțelesurile noastre peste afirmațiilor lingviștilor români, ca să vedem care interpretare se potrivește mai bine. În acest context, dumneavoastră cum înțelegeți termenii "olandeză" și "neerlandeză"? --Gutza _D^D+ 20 februarie 2011 17:20 (EET)

„Neerlandeza, cu varianta flamandă” înseamnă „neerlandeza, inclusiv varianta flamandă”. Scos din context poate părea ciudat, dar întregul paragraf vrea să evidențieze diversitatea limbilor indo-europene, cu accent pe limbile mici. Tot acolo apar și alte formulări similare:

• frizona - inclusiv varietățile ei -
• româna [...], inclusiv dialectele ei sud-dunărene - aromân, meglenoromân și istroromân
• franceza și dialectele d'oïl
• occitana - inclusiv gascona -

N-am citit textul în întregime, dar bănuiesc că autorii se străduiesc să prezinte în primul rînd limbile minoritare, adesea considerate dialecte, în timp ce de prea multe ori lumea se gîndește numai la limbile standard. De-asta apar în text formulări care scot în evidență varietăți locale ale limbilor, prin contrast, nu prin incluziune, cu varietățile standard. — AdiJapan 20 februarie 2011 18:25 (EET)

Schimbarea numelui de utilizator

Salut AdiJapan.Te rog sa imi rezolvi si mie cererea de pe pagina mea de utilizator.Multumesc mult. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Andrei Iordache Nicolae (discuție • contribuții).

Ați despus deja cererea la Wikipedia:Schimbarea numelui de utilizator și pentru că nu a fost clar ce nume nou doriți vi s-au solicitat detalii. Vă rog să răspundeți acolo. — AdiJapan 22 februarie 2011 18:48 (EET)

Am scris si numele ( CSEKE1991ss ).Acesta este nickname-ul meu.Multumesc frumos pentru raspuns.

Elena Băsescu

Vă salut. Mi-a plăcut intervenția dv. pe tema cit., la Cafenea. -Alex F. (discuție) 23 februarie 2011 11:36 (EET)

Sînt aceleași principii pe care le aplicăm --- chiar involuntar! --- la toate articolele; n-am spus nimic nou. Problema e că uneori lumea se aprinde și uită de principii. Atunci trebuie scoase de la naftalină, să ne uităm din nou la ele și să ni le aducem aminte. — AdiJapan 23 februarie 2011 11:51 (EET)

Notabilitate - Scriitori români

Aș dori punctul dumneavoastră de vedere despre această inițiativă pe pagina mea de discuție. Cele bune. --Silenzio76 (discuție) 27 februarie 2011 07:04 (EET)

Și totuși...

Am găsit aici: Le projet prévoyait pour l'appareil un poids de 155 kg, pour le moteur une force de 30 CV, une superficie de 18 m2 et une vitesse de 20 m/s. Le projet a été renvoyé à la Commission pour les problèmes d'aéronautique de l'Académie des Sciences, qui a manifesté très peu d'intérêt, en considérant que "trouver la solution du problème du vol avec un appareil plus lourd que l'air est une chimère". Ce qui montre bien que la pensée de Vuia était extrêmement en avance même pour les cercles de spécialistes de ces temps là. --Miehs (discuție) 27 februarie 2011 12:10 (EET)

Ne apropiem. Dar încă nu știm cine a scris textul și cui îi aparține citatul inclus. Pe internet îl găsesc numai pe situri de referate și situl unui liceu din Timișoara.

În schimb despre Kelvin știm sigur că a spus cu gura lui, de mai multe ori, că zborul unui aparat mai greu decît aerul e imposibil. — AdiJapan 27 februarie 2011 12:55 (EET)

Vești

Sper că totul este în regulă, date fiind ultimele evenimente din Japonia. Numai bine—Sebimesaj 11 martie 2011 18:36 (EET)

Și eu îmi fac griji și sper că ați rezistat bine până acum! Sănătate, SALVE, --NeaNita (discuție) 11 martie 2011 21:17 (EET)

Mulțumesc pentru mesaje. Sînt bine. Nu am curent, apă, gaze, dar sînt viu și nevătămat, ba chiar am un firicel subțire de internet. Replicile cutremurului continuă. Cu ele m-am obișnuit, dar se pare că necazurile continuă și ele: s-a anunțat acum la radio că la unul din reactoarele nucleare sînt scăpări de material radioactiv. Om vedea. — AdiJapan 12 martie 2011 07:39 (EET)

Mă bucur să citesc că ești bine și relativ în siguranță. Azi dimineața, media internațională a publicat știri cel puțin alarmante în legătură cu supra-încălzirea și posibila topire a miezului reactorului de la centrala nucleară Fukushima, și probleme grave de securitate nucleară la centrala din Tepco. Cît de gravă e situația momentană? Dacă e posibil și ai disponibilitate, te rog să cauți legături către site-uri japoneze (în altă limbă decît japoneza) care se ocupă de acest subiect fierbinte rău de tot. Toate cele bune, --ZOLTAN (discuție) 12 martie 2011 12:34 (EET)

Adineauri s-a anunțat că explozia de la reactorul nuclear a fost produsă de o reacție hidrogen-oxigen și că nu a afectat uraniul. Nivelul de radiație nu a crescut, totul pare să fie în regulă. Urmează să toarne apă de mare peste reactor pentru răcire. Nu mă întreba care hidrogen, unde anume toarnă apa de mare etc. pentru că nici eu nu știu. Explicațiile au fist transmise de politicieni. Oricum, evacuarea oamenilor pe o rază de 20 km ar fi doar o măsură suplimentară de precauție, nu neapărat pentru că există un pericol real. Să vedem. — AdiJapan 12 martie 2011 14:17 (EET)

Mă bucur că sunteți în regulă. Personal, am fost destul de îngrijorat pentru că nu știam zona în care vă aflați. sper ca totul să revină la normal în Japonia cât de curând (dacă se mai poate reveni la normal). Multă sănătate—Sebimesaj 13 martie 2011 16:32 (EET)

Iti doresc sa fi tare si sa reusesti sa treci cu bine aceste mari incercari ale vietii. Nu gasesc ce altceva sa-ti spun in asemenea situatie.--Bunu vio (discuție) 14 martie 2011 16:23 (EET)

Mulțumesc, Bunu Vio. În afară de reactoare, ce-a fost mai greu a cam trecut. — AdiJapan 14 martie 2011 19:34 (EET)

Multă sănătate, Adi!--Tudorτ 15 martie 2011 12:15 (EET)

Salut! Te-am văzut aseară la știrile TVR. Sănătate și doamne ajută să fie bine!--Radufan (discuție) 17 martie 2011 07:32 (EET)

Pe cine ai vazut la stiri? Pe Adi? Pot sa vad si eu clipuletul? --Anittas (discuție) 17 martie 2011 17:40 (EET)

Am urmărit și eu evenimentele din Japonia și am citit corespondențele cu TVR. Sper ca totul să revină la normal pe acolo și să poți să îți reiei activitatea. Multă sănătate și să știi că sufletește suntem alături de tine.--Emily | disc. 17 martie 2011 18:22 (EET)

Am intrat aici special ca să aflu vești despre dvs. Mă bucur că sînteți bine. Sper să vă refaceți cît mai curînd orașul. Sper să treacă acest coșmar de la Fukushima. Să vă ajute Dumnezeu. Sorina Drugă

Bine-ai revenit! :) --Urzică (discuție) 20 martie 2011 12:32 (EET)

Bine te-am regăsit! De fapt am trecut pe aici aproape în fiecare zi, dar numai în fugă și de obicei fără a scrie nimic. — AdiJapan 20 martie 2011 17:49 (EET)

De urmarit despre Fukushima, 5 min.: Michio Kaku: Japanese officials still don't have control of Fukushima and they lied to us.... http://www.youtube.com/watch?v=-TUM_UQr_hY&feature=player_embedded si http://www.democracynow.org/2011/4/13/expert_despite_japanese_govt_claims_of este si un topic pe un forum dar nu stiu daca e voie sa dau link aici. Situatia trebuie urmarita.

Corectură

Bună ziua din nou. Sper că s-au mai liniștit lucrurile pe acolo, chiar dacă problema reactoarelor încă există.

Aș dori să aruncați o privire peste traducerea de aici (traducătorii abonați listei de discuții translators-llists.wikimedia.org au primit rugămintea prin e-mail), trebuie adaptată serios și nu vreau să risc. Mulțumesc și să auzim numai de bine—Sebimesaj 20 martie 2011 20:57 (EET)

Am verificat. N-am găsit nimic de corectat și am trecut statutul pe ready.

Mulțumesc și eu. — AdiJapan 21 martie 2011 08:10 (EET)

Doamne, ce bine că v-am regăsit întreg! Sunteți persoana la care m-am gândit aproape imediat, iar azi, fiindcă sunt 3 ani de când nu mai este Profesorul Pruteanu, am insistat să dau de dv.! Nu vă întoarceți în România? Măcar pentru un timp? Vă doresc numai bine și să treceți și de acest necaz! Cu stimă, Csya P.S. Mai sunt persoane îngrijorate de soarta dv., dintre cele cunoscute pe forumul Pruteanu. Poate le anunțați și pe ele că sunteți OK: http://www.info98.ro/nanu/forum/index.php?caz=20 Vă mulțumesc! P.P.S. Cred că acesta este un mesaj off topic și vă rog să mă iertați că nu are nimic de a face cu „corectura”!

Re:R3R

Teoretic ai dreptate. Dar tot acolo scrie

„Această regulă nu implică faptul că revenirea de mai puțin de trei ori sau chiar trei ori este acceptată. În cazuri extreme, utilizatorii pot fi blocați pentru conflicte de modificare chiar dacă nu au revenit de mai mult de trei ori într-o zi.”

Iar faptul că după expirarea blocării a revenit din nou asupra articolului îmi dovedește că nu s-ar fi oprit dacă n-ar fi fost blocat.--Strainu (دسستي‎)  27 martie 2011 20:52 (EEST)

„În cazuri extreme”. Comportamentul lui Gigi marga nu avea nimic extrem și nici măcar circumstanțe agravante față de alții care au încălcat R3R și au fost blocați după a patra revenire. Circumstanțe agravante ar fi după mine de exemplu astea:

• utilizatorul a mai fost blocat pentru R3R,
• utilizatorul a amenințat că nu se va opri,
• utilizatorul a însoțit revenirile cu alte abateri: obscenități, atacuri la persoană etc.

Nu era cazul la Gigi marga. Dimpotrivă, el are circumstanța atenuantă că nu fusese avertizat niciodată despre R3R și deci era posibil să nu fi știut de existența regulii (regulă care este parțial arbitrară).

La momentul blocării nu aveai de unde să știi cum urma să se comporte mai tîrziu. După trei reveniri se cuvenea o avertizare, care putea să-l oprească, și nu o blocare. De multe ori avertizările și explicațiile sînt mai eficiente decît acțiunile de forță.

Pe de altă parte nu sînt rigid în aplicarea regulilor, motiv pentru care nici n-am anulat blocarea cînd am observat-o. Ai considerat că proiectul o duce mai bine blocîndu-l pe Gigi marga, foarte bine, s-ar putea să ai dreptate. Eu doar te-am anunțat cum e aplicată de obicei regula. — AdiJapan 28 martie 2011 08:10 (EEST)

Sondaj

Ai scris pe undeva că sondajul e glumă de 1 aprilie și că oricum noi doi o să decidem pronunția? --Gutza _D^D+ 1 aprilie 2011 13:55 (EEST)

Of of of, ți-am spus să ai grijă să nu confunzi paginile de discuție cu e-mailul. Acum a aflat toată lumea ce punem la cale!...

Acum pe bune, intenționat m-am grăbit și am pornit sondajul ieri, ca să evit partea I a problemei. Partea a II-a e inevitabilă. — AdiJapan 1 aprilie 2011 14:02 (EEST)

Bună ziua, AdiJapan. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Turbojet.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

 :) --Turbojet 1 aprilie 2011 20:59 (EEST)

Buna ziua

Am fost jignit de administratorul urzica in repetate randuri fara sa fi facut vreo referire jignitoare la adresa ei: "...continuati sa fiti agresiv si imatur..." "...comentati cu spume la gura..." iar in momentul cand am vrut sa explic unui "coleg" ceva..."...poate sa se considere sudanez sau martian, nu e treaba dv., si ai spune ca gresestee foarte jignitor..." Administratorul zoltan face referiri la dezvaluirea identitatii mele care momentan nu vreu sa o arat "...pot face proba indubitabila a substratului dv. neortodox..." referinduse la un site unde eu sunt membru

Vreau sa stiu daca administratorii au voie sa faca asemenea afirmatii sau sa aduca jigniri de genul celor exemplificate mai sus. In cazul acesta doresc sa mi se stearga contul de pe wikipedia. Iar daca nu vreau sa stiu daca au fost atentionati referitor la aceste izbucniri jignitoare. Voi trimite mesajul la toti birocratii si voi discuta si cu un steward.--Partizanul (discuție) 7 aprilie 2011 00:29 (EEST)

Scuze că scriu aici, dar nu știu unde s-ar potrivi mai bine. Partizanul a discutat deja cu un steward când era blocat. en:User:Shanel m-a contactat pe e-mail. I-am explicat situația în detaliu și a fost de părere că am procedat corect. --Urzică (discuție) 7 aprilie 2011 00:36 (EEST)

Paste fericit

Va doresc un Paste Fericit, plin de fericire si impliniri. utilizator:Amn ora 16:29(EET) 21 aprilie 2011

Mulțumesc, asemenea. — AdiJapan 21 aprilie 2011 19:38 (EEST)

Wikiproiect Pablo Picasso

Buna Ziua.Sunteti invitat sa participati la dezvoltarea paginilor legate de Pablo Picasso.Multumesc! Utilizator:Amn ora 16:30(EET) 21 aprilie 2011

Sărbători fericite!

Să ai parte, tu, membrii familiei tale și toți prietenii tăi, de tot ce este mai înălțător într-o urare tradițională de Paște Fericit! Al tău colaborator,--ZOLTAN (discuție) 21 aprilie 2011 18:53 (EEST)

Mulțumesc. Și ție la fel. — AdiJapan 21 aprilie 2011 19:38 (EEST)

Un Paste bun si bland...

...indiferent unde va gasiti, si curaj Dumneavoastra si prietenilor japonezi, in durele incercari prin care treceti.--Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 22 aprilie 2011 11:43 (EEST)

Mulțumesc. Între timp aproape totul a revenit la normal, cel puțin în ce mă privește. — AdiJapan 22 aprilie 2011 13:15 (EEST)

Sărbători fericite de Paști

îți urează, cu stimăEwan (discuție) 22 aprilie 2011 23:08 (EEST)

Mulțumesc, îți răspunde, încurcat că nu știe ce să-ți ureze în schimb, — AdiJapan 23 aprilie 2011 19:11 (EEST)

Paști fericite!

Sărbători fericite, alături de toți cei dragi dumneavoastră! Lucian GAVRILA (discuție) 23 aprilie 2011 17:45 (EEST)

Mulțumesc, asemenea! — AdiJapan 23 aprilie 2011 19:11 (EEST)

Format:Au-grafie

Nu observi că ai dat exemplul greșit, ai pus â în loc de u pentru sunt? Cu ce e mai "complicată povestea", că e un exemplu mai complet și pentru â. Probabil nici nu ai citit descrierea modificarii mele... ai dat repede revert, "complicată povestea" nu e un argument! --79.118.42.103 (discuție) 26 aprilie 2011 12:20 (EEST)

V-am citit cu atenție modificarea și am anulat-o în cunoștință de cauză. Cu părere de rău, dumneavoastră nu ați înțeles cum se identifică cele două grafii:

• grafia cu â și sunt (adică cea în care se scrie de exemplu sunt mândru);
• grafia cu î și sînt (adică cea în care se scrie de exemplu sînt mîndru).

Nu există nici o grafie identificată cu „u și sunt”.

Bănuiesc că ați interpretat greșit bara oblică, dar din păcate nu văd cum altfel aș putea formula, pentru că deja sînt multe și-uri acolo. În plus folosirea barei oblice am văzut-o și în lucrări îngrijite despre cele două grafii; notația â / sunt nu e invenția mea.

Ca urmare, în formularea dumneavoastră formatul are o exprimare neclară (și în plus două fraze nu au nici un predicat), încît sînt nevoit să vă anulez din nou modificarea, fără să aștept vreun semn că ați înțeles. V-aș ruga să nu-l modificați din nou, ci eventual să-mi explicați aici ce probleme găsiți în formularea mea. Nu țin cu dinții de ea, ci vreau ca avertizarea din format să fie inteligibilă. — AdiJapan 26 aprilie 2011 12:39 (EEST)

Bună ziua, AdiJapan. Aveți mesaje noi la Format:OTRS/doc. Strainu (دسستي‎)  29 aprilie 2011 12:00 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Privitor la sondajul Wikipedia:Sondaje/Pronunția numelui Wikipedia

Da, sondajul va stabili care e pronunția rom. majoritară. Și se va putea menționa în articol că "se pronunță xyz", fără să mințim, dar prevăd că toți vor considera asta drept o recomandare, ceea ce ar fi rău de tot, pentru că tocmai asta nu e. În plus:

• Toate pronunțiile întâlnite și specificate la sondajul ăsta sunt întâmplătoare și subiective, deoarece până acum fiecare pronunță așa cum îi pică lui mai bine pe limbă, că doar nu există încă nicio recomandare, așa-i? Și atunci, constatarea pronunției majoritare e lipsită de orice valoare. If you see what I mean.
• Sunt convins că în cazul excepțional al cuv. "WP" (cuvânt artificial și total nou pentru l. rom.) proiectul Wikipedia în l.rom. are dreptul și datoria să definească pronunția corectă. Și atunci, după părerea mea, sunt doar 2 variante:
  • ori să se pronunțe ca în original în engleză, sau mă rog, cât poate românu' mai asemănător, deci ui-chi'pi-di-ă,
  • ori să-l românizăm cf. regulilor uzuale, deci vi-chi-pe'di-a (sau și ui-chi-pe'di-a).

Și atunci s-ar putea face un nou sondaj, care însă va produce o recomandare clară cum să se pronunțe.

• Alternativa ar fi să așteptăm până ce hotărăsc alții pt. noi (Acad. Rom.?!) - glumesc, ca să subliniez că mai avem timp să hotărâm chiar noi cum să se pronunțe.

Cu alte cuvinte a mai lipsit doar puțin, ca din sondajul ăsta bun să se fi făcut unul foarte bun. Oricum ar fi rezultatul lui, pe mine nu o să mă convingă în niciun sens, deoarece stabilește numai majoritatea între câteva pronunții întâmplătoare, cu totul subiective.

Aveți comentarii? Și dacă credeți, puteți desigur muta discuția asta chiar la sondaj, dar eu n-am vrut să deranjez acolo. Salutări și SALVE! --NeaNita (discuție) 29 aprilie 2011 23:17 (EEST)

Sondajul nu caută doar pronunția majoritară, ci pronunțiile existente.

Articolul poate să spună „se pronunță xyz”, dar și mai bine poate să spună altfel: că s-a organizat un sondaj din care a reieșit existența mai multor pronunții: x, y, z.

Nu înțeleg ce înseamnă „pronunții întîmplătoare și subiective”. Variantele date în sondaj sînt toate la care ne-am putut gîndi înainte de a porni sondajul, plus cele pe care le-am descoperit în timpul lui. Ele sînt organizate prost, e drept, dar asta din două motive: eu n-am considerat că variantele de accentuare merită numere diferite, în timp ce aceia care au adăugat variante noi le-au dat numere fără să le aranjeze pe perechi. Privind din perspectiva de azi cred ar fi trebuit ca sondajul să aibă două întrebări distincte: pronunția silabei Wi și poziția accentului. (Așa cum am organizat tabelul cu rezultatele, pe două dimensiuni.) Deci nu văd ce e întîmplător. Iar subiectivitatea e firească în discuțiile despre pronunție. Fiecare dintre noi pronunțăm un pic altfel, chiar și cuvintele românești încetățenite. Ca experiment, pronunțați cuvintele adulter, avarie, azbest, bitum, coșcogea, ferigă, fiasco, leandru, lingual, mizer, pionier, rucsac, subiect, vector, ziar, notați-le pronunția (cu accent și silabație cu tot) și apoi verificați dacă le-ați pronunțat așa cum cer dicționarele. Bănuiala mea este că la o bună parte din ele veți descoperi că autorii dicționarelor vă cer să le pronunțați altfel. Vă veți întreba: cu ce drept? De ce e pronunția mea greșită? Iar realitatea e că nu există criterii obiective de a stabili că o pronunție e mai bună decît alta.

Constatarea pronunțiilor existente nu numai că nu e lipsită de valoare, dar e singura operație care are valoare. Vedeți, românii s-au obișnuit cu ideea (greșită) că felul de a vorbi e ceva ce se impune, nu ceva ce se observă. Dicționarele românești sînt mai degrabă normative decît descriptive. Mulți români consideră deja că așa e normal, iar unii din ei au o adevărată obsesie de a-i corecta pe ceilalți, sau măcar de a le găsi „greșeli” de limbă. Eu, dacă am învățat ceva din toate lucrările de lingvistică pe care le-am citit, este că limba e un fenomen viu, natural, în mare parte independent de voința noastră, și că lucrul cel mai interesant pe care îl putem face în privința lui este să-l analizăm și să încercăm să ne explicăm ce observăm la el, așa cum ne uităm la animale, plante, pietre și aștri. Partea din gramatică legată de standardizare (normare) este infimă și anostă în comparație cu restul, așa cum ar fi o parte din zoologie care s-ar ocupa cu stabilirea lungimii optime a șerpilor. Standardizarea la sînge a limbii nu este o necesitate, ci o manie. Mai mult, standardizarea limbii nici nu se poate face bine fără a studia mai întîi în amănunt limba așa cum e ea.

De aceea am preferat ca la sondaj să spun explicit în introducere că nu urmărim să impunem o anumită pronunție ca fiind corectă, ci doar să contorizăm ceea ce există. După părerea mea încercarea de a stabili o formă corectă sau recomandată ar fi făcut sondajul nu mai bun, ci mai prost, pentru că astfel sondajul ar fi devenit victima obsesiei de a impune ceva, victima dorinței de putere. Ca să nu mai spun că răspunsurile la sondaj ar fi fost influențate de scopul lui (și așa cred că unele dintre răspunsuri nu sînt sincere, dar nu văd ce se putea face).

Iar dovada clară că stabilirea unei pronunții recomandate n-ar avea nici un rost stă chiar în ceea ce spuneți dumneavoastră: „pe mine n-o să mă convingă în nici un sens”. Nu mă îndoiesc că și alții gîndesc la fel. Și atunci la ce-ar folosi să stabilim o pronunție care inevitabil pentru unii ar fi artificială și inacceptabilă? — AdiJapan 30 aprilie 2011 18:11 (EEST)

Începusem și eu aseară să dau un răspuns pe aceleași linii ca și AdiJapan, dar am lăsat-o moartă fiindcă știam că până la urmă o să răspundă și el. Aș vrea totuși să adaug un singur lucru, în contextul mai larg al discuției despre normarea limbii. Ne tot cramponăm (mă rog, unii dintre noi) de chițibușuri de pronunție conform dicționarelor și Academiei. Însă mă amuză cum de nu se întreabă nimeni cum o fi supraviețuit limba asta în mod unitar în trei provincii aproape complet separate (cel puțin din punct de vedere politic) de-a lungul a mii de ani fără nicio Academie care să le spună oamenilor cum să pronunțe varză și viezure (și chiar dacă ar fi existat vreuna, tot n-ar fi stat țărănimea să asculte de ea). Și nu pare să se întrebe nimeni cum se descurcă vorbitorii nativi de limba engleză (de cel puțin zece ori mai numeroși decât vorbitorii nativi de română) ca să-și păstreze identitatea în absența oricărei Academii care să le dicteze cum să-și vorbească limba... --Gutza _D^D+ 30 aprilie 2011 20:03 (EEST)

Sorry draGutza, dar abia acum am citit ce ați scris mai sus. Argumentele dvs. nu sunt deloc fair și nu-mi plac. Sigur că limbile se dezvoltă si fara academii, normări etc., dar nu ăsta-i punctul, vă prefaceți că nu înțelegeți, sau ce se întâmplă? Punctul e că, dacă adaug aici la roWP o pronunție, AdiJapan și politicile WP îmi cer să indic și „o sursa de incredere” cf. căreia cuv. se pronunță exact așa și nu altfel. Și acum veniți dvs. și mă luați în derâdere cu „chițibușuri”, „varză” și altele, spunând că unii (adică incl. eu) mă „cramponez” pe lucrări normative ortoepice?!? Eu procedez așa, metoda e cât se poate de naturală, sper să vreți s-o înțelegeți, deoarece e simplă, atotcuprinzătoare și nu se autocontrazice:

• Dacă vrem să scriem o enciclopedie (sau orice altceva), trebuie întâi să știm să scriem, iar cum trebuie scris, citit etc. corect - asta o stabilesc DOOM-ul și alte lucrări normative ale Academiei, nu eu și nici nimeni altul, ce-i greșit în acest raționament limpede?! Da, poporul vorbește și scrie cum vrea el, iar eu vreau să scriu și să pronunț corect, iar asta-mi și reușește. Eu pun lucrările normative la prioritatea 1, și sunt neclintit in această convingere, orice ar spune alții.
• Altfel e la neologismele care incă nu sunt consemnate nici în DOOM, DEX și nici în alte lucrări normative, atunci putem aici să ne ghidăm și după alte lucrări, nenormative, dacă sunt de încredere.
• În fine, dacă pronunția rom. a neologismului nu-i referențiabilă nicăieri, ca de ex. pron. pe rom. a cuvântului Wikipedia, atunci e mai complicat, dar ne ajutăm și noi cu Google, sondaje de opinii, common sense etc.

În concluzie consider că vorbele dvs. de mai sus n-ajută la nimic. SALVE! --NeaNita (discuție) 6 octombrie 2011 11:28 (EEST)

redirectare

Scuze pentru formatare, scriu de pe mobil. Dacă nu merge cu span, încearcă să dezactivezi javascripul din browser. Dacă îmi amintesc bine, în firefox era la opțiuni - conținut. Strainu.

Mulțumesc, a funcționat! — AdiJapan 5 mai 2011 05:54 (EEST)

Sit

Salut! după ce am citit observația dumneavoastră la articolul Internet, m-am gândit chiar că trebuie preferată forma sit, în loc de site. Din două motive: 1) De ce același cuvânt (site) s-ar citi în două feluri, o dată ca plural al cuvântului sită și altă dată ca singular site; 2) Cuvântul site, deși la singular, în limba română are formă de plural (cuțit-cuțite, debit-debite). Preferând site în loc de sit nu facem decât să adăugăm încă o anomalie limbii române. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 5 mai 2011 08:23 (EEST) PS. Care e pluralul pentru site? Siteuri? În acest caz, de ce s-ar pronunța alfel decât pluralul bideuri?--Miehs (discuție) 5 mai 2011 08:26 (EEST)

George Pruteanu recomanda folosirea cuvântului sait (plural saituri) pentru a desemna o pagină Internet. --Cezarika1 5 mai 2011 08:36 (EEST)

Pentru Miehs: nu, pluralul este site-uri, pentru că literele din ultima silabă nu au pronunția lor obișnuită în limba română. La fel, pluralul pentru design este design-uri, dar pluralul pentru weekend este weekenduri, pentru că ultima silabă a acestuia se pronunță "normal". Eu așa am învățat, o să încerc să găsesc și o sursă care să confirme, mai târziu. În altă ordine de idei, nu sunt de acord cu descurajarea folosirii unui cuvânt care apare în DEX. Limba română avea suficiente "anomalii" și ambiguități și înainte de moda anglicismelor, și nimeni nu a avut probleme cu asta. Pentru a da doar un exemplu: cum am trăit, oare, atâta timp cu omografe precum cópii/copíi, în condițiile în care majoritatea românilor nici nu accentuează în scris silabele pentru a marca diferența? --Urzică (discuție) 5 mai 2011 09:08 (EEST)

Mă referisem la opțiunea site și sit. După intervenția lui Cezărică, consider că recomandarea lui George Pruteanu sait-saituri este preferabilă, nefiind "stricătoare de limbă". Preferința pentru forma site o manifestă, în general, cunoscătorii de limbă engleză, părându-li-se că altfel s-ar "stâlci" cuvântul. Dar mulții necunoscători de engleză, ce vină au? --Miehs (discuție) 5 mai 2011 09:17 (EEST)

E adevărat, forma sait mi se pare stâlcită (sit nu). Argumentul cu bieții necunoscători de engleză nu mai ține, deoarece cuvântul a intrat în dicționar. Acum face parte din limba română, ca și bleu sau alte "anomalii" care cer cunoașterea pronunției în alte limbi. Dacă alții scriu sit sau sait, eu îi înțeleg și nu fac mofturi, pentru că m-am familiarizat cu toate formele neologismului. Ei de ce nu pot face asta? --Urzică (discuție) 5 mai 2011 10:36 (EEST)

Strict referitor la intervenția mea de la articolul Internet, nu am anulat modificarea anonimului pentru că prefer eu forma sit, ci pentru că sînt împotriva „corecturilor” de dragul corecturii. Modificarea unui articol numai pentru a schimba o grafie acceptabilă în altă grafie acceptabilă e o invitație la conflict și la discuții inutile. Nu am nimic împotrivă ca articolele să fie scrise de la început cu grafia site sau ca sit să fie înlocuit cu site cu ocazia unei rescrieri semnificative. Dar să vii și să „corectezi” ceva ce e deja în regulă, doar pentru că ți se pare ție mai bine, asta încalcă spiritul de colaborare --- și deci de tolerare a preferințelor personale --- pe care se bazează toată Wikipedia.

Dar într-adevăr prefer sit. Site este un barbarism, conform definiției, adică un cuvînt împrumutat inutil, pentru că aveam deja cuvîntul românesc sit care se poate folosi în același scop, care are de fapt exact aceeași origine franceză-latină ca și englezescul site, care înainte de apariția internetului înseamna aproximativ același lucru (deci extinderea sensului cerea același efort ca în engleză și multe alte limbi) și care în plus este perfect adaptat la limba română. Înțeleg totuși că mulți s-au obișnuit cu site (scris și sait) și le respect obiceiul. Nu există nici o regulă că trebuie să folosim aceleași cuvinte.

Urzică, regula cratimei se referă numai la ultima literă a cuvîntului, deci designul se scrie fără cratimă. Regula a apărut în DOOM2, dacă te uiți la discuția asta de la Softpedia găsești detalii. — AdiJapan 5 mai 2011 17:42 (EEST)

Solicitare redenumire cont si abandonare

Buna ziua! Doresc ca userul meu sa fie redenumit si dupa aceea sa fie abandonat. Am inteles ca sunteti birocrat. Este posibil sa ma ajutati? Si ce trebuie sa fac? Va multumesc! As prefera deasemenea si dialogul dintre noi sa fie sters dupa aceea. Imi puteti raspunde pe pagina mea de discutii sau aici. --Cont abandonat 1 15 mai 2011 23:28 (EET)

Am rezolvat. Trebuie totuși să vă spun că vechiul nume al contului va rămîne totuși vizibil în unele locuri. El a dispărut numai la o căutare relativ superficială. În plus, motoarele de căutare (Google, Yahoo etc.) vor mai afișa o vreme printre rezultate și vechile pagini de la Wikipedia în care vă apărea numele. Mai mult, siturile care se ocupă cu arhivarea paginilor de internet vor păstra „pe veci” o copie după vechile pagini. Așadar, dispariția totală nu este posibilă. — AdiJapan 16 mai 2011 04:29 (EEST)

salut, Adi, din nou! am observat ca mi-ai sters redenumit userul si apoi l-ai abandonat. dar am incercat sa ma loghez din nou si uite ca mers! si imi scrie data inregistrarii "16 mai"! ce trebuie sa fac? sa nu ma mai loghez cu el presupun si tu sa repetei procedeul.

mersi! deci redenumeste-l si abandoneaza-l si eu nu ma mai loghez pe el ca apoi imi apare iar inregistrat. si te rog, sterge discutia noastra! mersi

Aveți un cont global (pe toate proiectele Wikimedia) cu vechiul nume, așa încît de îndată ce ați vizitat din nou Wikipedia în română vi s-a recreat automat contul. Iată lista proiectelor la care contul v-a fost creat automat:

• ca
• commons (40 de contribuții)
• en
• es
• fr
• meta
• nl
• no
• ro (1 contribuție, cea de azi)

Trebuie să procedați așa:

1. Mai întîi cereți și la Commons să vă redenumească utilizatorul în virtutea dreptului de a dispărea (spuneți formula magică „right to vanish”, ca să priceapă repede birocrații de acolo). La restul proiectelor nu aveți contribuții, deci nu e nevoie să faceți nimic.
2. Apoi lăsați-mi un mesaj ca să vă redenumesc și aici contul.
3. Apoi, imediat, înainte de a vizita orice alt proiect Wikimedia, apăsați sus în dreapta unde scrie „închide sesiunea” (sau „log out” etc.) pe oricare din proiecte.

În felul acesta nu vi se vor mai crea automat conturi și veți fi în sfîrșit liber să vizitați orice proiect Wikimedia fără să vă urmărească vechiul nume. — AdiJapan 16 mai 2011 15:51 (EEST)

Ervin

Te rog, aruncă-ți o privire la Wikipedia:Cafenea#Ervin. Răzvan Socol ^mesaj 18 mai 2011 10:01 (EEST)

Information about the WP:USURP page

Hello! Please forgive me for writing in English. I hold the SUL account to the Ekin username. I would like to usurp that in ro.wiki too. But I could not find the WP:USURP page here. Here is my talk page: en:User_talk:Ekin. Can you help me? Thanks in advance! -- 78.188.64.172 (discuție) 2 iunie 2011 17:12 (EEST)

Timisoara

Ai fi putut sa fii mai flexibil si sa intelegi ca situatia economica in Romania, si chiar pe plan mondial, nu este una buna. Fotbalul romanesc nu are nimic de castigat daca Timisoara ar fi sa joace in Liga 2/3. Si nu inteleg cum de nu-ti place sa mergi la filme sau sa mergi pe stadion. --Anittas (discuție) 2 iunie 2011 21:05 (EEST)

!? — AdiJapan 3 iunie 2011 03:56 (EEST)

Doresc sa adaug niste imagini

Cum se procedeaza in acest caz? (pentru dispozitiv Young)

Likipedia 4 iunie 2011 22:46 (EEST)

Vedeți explicațiile de la Ajutor:Imagini.

Vă recomand de asemenea să vedeți ce imagini apar în celelalte Wikipedii în articolele cu subiectul respectiv. În cazul de față vedeți de exemplu articolul en:Double-slit experiment, unde apar multe imagini utile (am pus aici cîteva). Aceste imagini se află la Commons, un proiect unde trimitem imagini, animații, sunete și alte fișiere pe care le facem noi sau care sînt disponibile sub o licență liberă. De la Commons pot fi introduse în articole și la Wikipedia în română și în orice alt proiect Wikimedia, fără a fi nevoie să copiem fișiere dintr-o parte în alta.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Găsiți și alte fișiere legate de dispozitivul Young la commons:Category:Double-slit experiments. — AdiJapan 5 iunie 2011 09:38 (EEST)

Sngura problema este faptul ca aceste imagini nu au notatiile consacrate pe ele.

Likipedia 5 iunie 2011 12:15 (EEST)

Cum doriți. — AdiJapan 5 iunie 2011 13:37 (EEST)

Am incarcat imagini. Principala problema ca dimensiunile care se vad sunt prea mici. Cum rezolv acaesta problema ? (e un tip de format anume; le maresc dar apar tot mici sau nu apar deloc). Cum sa procedez. Mai e cineva care se pricepe la asa ceva? --Likipedia 5 iunie 2011 14:37 (EEST)

Ați pus imaginea într-o galerie, de-asta se vedea mică. Vedeți cum am modificat în articolul Interferență. Vă recomand să citiți totuși pagina Ajutor:Imagini, așa cum vă spuneam și mai sus, pentru că acolo se găsesc astfel de detalii tehnice.

Nu mă deranjează că mă întrebați pe mine, dar este posibil să lipsesc zile în șir, caz în care veți obține mai repede răspuns dacă întrebați la Cafenea. — AdiJapan 5 iunie 2011 16:48 (EEST)

Vandalism

Doresc sa va semnalez un caz de vandalism,gasit intamplator in articolul despre deputatul Liana Dumitrescu. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Daniel71ro (discuție • contribuții).

A rezolvat altcineva între timp. Mulțumesc pentru avertizare. Pentru viitor, anularea modificărilor răuvoitoare o poate face oricine, inclusiv dumneavoastră. — AdiJapan 6 iunie 2011 05:06 (EEST)

AC

Bună ziua! Vă rog să vă exprimați opinia la Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Schimbător de căldură.— Ionutzmovie discută 13 iunie 2011 12:21 (EEST)

schimbare titlu articol Mezoamerica

Salutare, ma numesc Liviu si as dori ca titlul articolului Mezoamerica sa fie modificat, iar in locul lui sa apara Mesoamerica.

De ce doresc acest lucru:

1. in literatura de specialitate tradusa in Romania nu apare in nici o publicatie Mezoamerica (poate doar in ultimii ani sa fi aparut vreo traducere in acest sens la vreo editura obscura).

2. Mesoamerica nu reprezinta America Centrala, ci o regiune culturala din zona Americii de Nord si Centrale cu intindere fluctuanta.

3. In literatura de specialitate din tara se utilizeaza ca termeni (in arheologie, paleontologie) ambii termeni: "mezo" si "meso".

4. Ar fi indicat o comparare cu termenul "Mesopotamia", deja inradacinat in literatura de specialitate din tara; caracteristicile celor doi termeni sunt aproape identice.

5. Si daca are vreo importanta, sunt unicul specialist roman in Studii Mesoamericane (ma refer la studii si nu la rasfoirea sau lectura a 10 sau 100 de lucrari, indistincte, referitoare la acest domeniu).

6. In final, poate ar fi indicata si o revizuire a articolului insusi, dar aceasta se poate efectua usor de orice utilizator.

Toate cele bune ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Leontim (discuție • contribuții).

D-le Liviu, în principiu orice utilizator poate schimba titlul unei pagini. Comanda de redenumire se află în meniul de sus (după Modificare, Istoric și steluță găsiți o săgeată în jos). Cum însă abia v-ați înregistrat, bănuiesc că softul nu vă dă încă voie să redenumiți pagini, cel puțin pînă trec 4 zile și mai faceți cîteva modificări prin pagini. Ca urmare am schimbat eu titlul.

Am adăugat totuși în introducere și varianta cealaltă a denumirii. La Wikipedia avem obiceiul de a menționa și denumirile alternative, chiar dacă potrivit unor autori ele sînt greșite.

Vă rog totuși ca în articole să nu vă spuneți părerile personale și mai ales să nu le exprimați la persoana I. Comentariile își au locul în pagina de discuții, nu în articol, întrucît acesta e destinat cititorilor, nu editorilor. — AdiJapan 14 iunie 2011 17:47 (EEST)

articolul Azteci

Buna ziua din nou si multumesc pentru informatia oferita. Sper sa nu va deranjeze acest scurt mesaj fara diacritice romanesti; in cazul articolelor, atunci cand voi avea timp sa le corectez sau ...rescriu, le voi utiliza fara indoiala.

Am o intrebare cu privire la Wikipedia legata de articolele ce apar aici si ma refer in special la sectia din limba romana. Sunt ele verificate sau nu? Nu de altceva, dar orice neavenit poate scrie ce doreste iar Wikipedia cred ca s-a convertit treptat intr-un instrument de informatie si cultura. Dau exemplul articolului pe care recent l-am corectat (si inca nu integral, ci doar scaparile crase de exprimare si compozittie stilistica in limba romana precum si cele tehnice, esentiale). Mi-a sarit in ochi un alt articol, cel referitor la "azteci". Inca de la inceput informatia prezentata este falsa - citez: "Aztecii este un termen cuprinzător utilizat pentru a defini mai multe populații precolumbiene mezoamericane". Tracand peste inventiile internaute, precum Mezoamerica (care de altfel se regasesc doar in acest spatiu si in ...jurnalele romanesti) si peste utilizarea defectuoasa a limbii romane, intervine o alta problema: cea a falsitatii informatiei: termenii "azteci" si "azteca" definesc o populatie si respectiv o cultura din Bazinul Central al Mexicului si nu un termen generic utilizat pentru mai multe populatii. Si ma opresc doar la primul rand. Oare cel ce scie nu este capabil sa confrunte textul sau cel putin cu informatia dintr-o limba de circulatie internationala? Ar vedea ca atat in limba spaniola cat si in engleza, semnificatia este alta decat cea oferita de autorul acestui articol din Wikipedia.

Toate cele bune de pe cealalta parte a lumii. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Leontim (discuție • contribuții).

Articolele din Wikipedia pot fi create și modificate de oricine, de la ultimul chiulangiu pînă la profesorul universitar. Dincolo de o serie de reguli privind conținutul enciclopedic, nu avem nici un mecanism de a verifica și sistematic informațiile. Singura verificare o fac utilizatorii ca dumneavoastră, care cunosc bine un domeniu și care depistează greșeli, lipsuri, inconsecvențe etc. și intervin cu corectură și completări. Dar, chiar și în astfel de condiții, probabil ați observat că există și multe lucruri de calitate la Wikipedia în limba română, iar lucrurile merg spre bine. Tot mai des apar specialiști ai diferitelor domenii care, dîndu-și seama de impactul crescător pe care îl are Wikipedia, își suflecă mînecile și fac ce e trebuie făcut. Sigur, există și mulți specialiști care se mulțumesc să stea pe margine, să ne critice sau să rîdă de noi. E alegerea lor.

Așadar vă invit călduros să faceți modificările și corecturile necesare, oriunde găsiți probleme. N-o să vă recompenseze nimeni cu nimic. Recompensă vă va fi simpla bucurie că ați făcut ceva bun pentru cititorii interesați de domeniul care vă pasionează pe dumneavoastră.

În ce privește diacriticele, în paginile de discuții nu-i nimic că scrieți fără, dar dacă îmi permiteți un sfat, vă recomand să le folosiți tot timpul, indiferent ce, unde și cui îi scrieți. În felul acesta vă va crește mult viteza de scriere. În plus, introducerea de diacritice într-un text care a fost scris inițial fără este o treabă foarte migăloasă și plicticoasă. De aceea e mult mai bine care orice text să fie scris corect de la bun început. Din experiența mea, după ce vă obișnuiți (adică după vreo săptămînă sau două), efortul de a scrie cu diacritice este egal cu cel de a scrie fără. Dacă aveți probleme tehnice pe tema aceasta găsiți soluții la Wikipedia:Diacritice.

Spor la lucru! — AdiJapan 16 iunie 2011 11:56 (EEST)

Editare wp de pe telefoane mobile

De pe ce telefoane mobile editati wp cand folositi mobilul in acest scop?--84.232.141.36 (discuție) 17 iunie 2011 15:15 (EEST)

iPhone. — AdiJapan 17 iunie 2011 15:28 (EEST)

De pe alte telefoane nu?--84.232.141.36 (discuție) 18 iunie 2011 21:41 (EEST)

Răspuns Lainici

Mulțumesc pentru vorbe și promptitudine, toate imaginile sunt ale mele, mi-e indiferent ce licență trebuie, cred că la GNU se poate bucura toată lumea de folosirea lor. Scuze că n-am răspuns imediat începusem să lucrez și pierdeam firul, trebuia sa am continuitate în ceea ce fac. Nu mi-a ieșit harta de la wikimapia... Dacă pun intre balize codul <iframe src="http://wikimapia.org/#lat=45.259422&lon=23.387146&z=10&l=0&ifr=1&m=b&tag=50" width=320 height=200 frameborder=0 target="_blank"></iframe> iese ca dracu totul se face o singură coloană. Poate o pune unul care se pricepe. Aș mai întreba unde să mai donez aceste imagini, că suntem în urmă cu asta noi românii. Au dat francezii într-un ziar, TOP 10 - castelele din lume, au pus și Castelul Bran pe locul 10 dar cu o poză de tot rahatul luată de la wp. --Tomoniu (discuție) 18 iunie 2011 21:09 (EEST)

Numele Fișier:Mon_Eremia_Dragalina.jpg s-a greșit si trebuie șters, g-ral Dragalina se numea Ioan. Am încărcat un duplicat Fișier:Mon_Dragalina.jpg și în album figurează acum acest fișier. Eu atâta cred ca am voie, nu sunt admin ca sa-l șterg, îmi cer scuze, m-au indus în eroare cei din Valea jiului: Ba că e Eremia Grigorescu, ba Eremia Dragalina. Acum văd că e Ioan Dragalina... asa cum citisem și eu pe web, dar jienii spuneau "Nu domnule ăla e alt general"! Îmi pare rău, asta e!...--Tomoniu (discuție) 19 iunie 2011 02:24 (EEST)

Rezolvat.

Atunci cînd schimbați treceți o imagine de la o licență la alta --- în cazul de față de la utilizare cinstită la GNU ---, vă rog să schimbați și descrierea imaginii. De data aceasta am modificat eu: Fișier:Mon Dragalina.jpg. Altfel toată gimnastica noastră cu numărul de înregistrare e inutilă.

Toate cele bune. — AdiJapan 19 iunie 2011 04:51 (EEST)

M-ați întrebat unde mai puteți dona imaginile. Există mai multe depozite de imagini, dar probabil cele mai cunoscute sînt proiectul nostru Commons (frate cu Wikipedia) și Flickr. Apropo de asta, vă recomand ca imaginile pe care le oferiți sub o licență liberă să le puneți la Commons, nu aici la Wikipedia românească, pentru ca să poată fi accesibile din orice proiect din cadrul Wikimedia, inclusiv Wikipedia în engleză, care are bineînțeles și ea nevoie de imagini despre România. Imaginile puse la Commons se pot include în articolele noastre fără nici o schimbare de sintaxă, ca și cînd ar fi stocate local.

La Flickr puteți de asemenea specifica sub ce licență eliberați fotografiile și puteți adăuga cuvinte cheie care să înlesnească găsirea lor prin motoare de căutare. De altfel există utilizatori de la Wikipedia care în mod regulat caută imagini la Flickr și se bucură cînd le găsesc sub licențe libere, ceea ce înseamnă că le pot copia la Commons și folosi în articole. — AdiJapan 19 iunie 2011 05:03 (EEST)

Adi, nu mai trimite omul să încarce poze la Commons pentru că unele încalcă FOP-ul și nu vor avea o viață lungă acolo. --Cezarika1 19 iunie 2011 05:46 (EEST)

Deci fotografiile de clădiri la care arhitectul are încă drepturi de autor trebuie ținute la ro.wp cu utilizare cinstită? — AdiJapan 19 iunie 2011 09:31 (EEST)

Sunt de acord cu tine, dar și mie mi-au șters poze cei de acolo. Este bine să pui poze într-un loc de unde unii "vigilenți" le vor șterge sau să rămână aici¿ --Cezarika1 20 iunie 2011 08:55 (EEST)

Vă mulțumesc, foarte mult, am mai pus la Commons și o să mai pun. Cu ocazia asta am reluat cercetarea privind g-ralul Dragalina și mă felicit singur că nu i-am mai amintit prenumele pentru că toate dicționarele românești vorbesc de ION Dragalina și nu IOAN. Inclusiv Enciclopedia Britanica. Pe wp. l-au tot botezat și rebotezat mai mulți așa că rog pe --Cezar ca împreună cu Pocor șă tranșeze treaba. Dacă în Valea Jiului se confunda Eremia Grigorescu, ministru de război, cu celebrul său "Pe aici nu se trece" de la Oituz, cu Ion Dragalina rezultând un oltenesc Eremia Dragalina, pe wp. bietul g-ral e când Ion când Ioan. Eu zic să rămână ca în dicționarele noastre enciclopedice, adică Ion, pentru că și wp. este tot un fel de dicționar enciclopedic. Dați alarma la Caransebeș pentru prenume că la Lainici, popii de acolo au făcut slujbe altuia... --Tomoniu (discuție) 19 iunie 2011 11:08 (EEST)

Alertă mare!

Cine e domnule Mihai Iorga? Șmecherul ăsta a umplut cu link-uri spre blogul său toată wp. Peste tot găsești documente "Arhivat" și când dai link te trezești cu mușchiuloșii acestui personaj și cu filme în loc de o arhivă a documentului. Nu se poate așa ceva e o bătaie de joc o palmă dată nouă tuturor!--Tomoniu (discuție) 19 iunie 2011 11:17 (EEST)

Sesizare

Aș vrea să-ți atrag atenția asupra administratorului Mihai Andrei, care încalcă constant principiul verificabilității. Am atras atenția asupra unor informații care nu sunt susținute de surse (unele din ele sunt chiar aberații) iar individul șterge toate aceste intervenții ale mele pe considerentul că nu sunt supuse dezbaterii. Am ținut cont e acest aspect, au trecut cele 5 zile de așteptare, iar observațiile prezentate de mine sunt ignorate, iar articolele cuprind în continuare aberațiile sau nepotrivirile prezentate. Rog să aveți o discuție între voi, administratorii, ca să analizați serios această problemă.

Exemple:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Regiunea_Autonom%C4%83_Maghiar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:%C8%9Ainutul_Secuiesc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Secui

Analizez destul de serios oportunitatea de a-mi lărgi aria de contribuție pe Wikipedia în condițiile în care regulile sunt încălcate tocmai de unii din cei care ar trebui să dea exemplu de respectare a lor. Nu intru acum în amănunte, dar am văzut că nu este la prima abatere de acest gen.--Senator (discuție) 24 iunie 2011 00:01 (EEST)

Utilizatorul Senator este cel pe care îl bănuiesc că stă în spatele anonimilor care sub pretextul "îmbunătățirii" fac scandal și proferează jigniri în tot felul de registre. Pagina mea de discuții dă mărturie pentru gama respectivă (anonimii 202.67.226.236 și 209.236.126.122 - probabil una și aceeași persoană). Două dintre intervențiile anonimilor respectivi le poți vedea în istoricul paginii de discuții ca șterse (din dorința de a inhiba elanul tracasator al respectivului/respectivilor). Prezumpția mea, perfect îndreptățită, este aceea că cineva care are intenții oneste, familiarizat fiind cu wikipedia, nu are de ce se ascunde în spatele anonimatului. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 24 iunie 2011 11:04 (EEST)

Mă bănuiți degeaba, domnule Mihai Andrei. Chiar dacă la început am avut ceva scăpări legate de semnătură, în rest toate intervențiile mele sunt semnate. Așa că, din acest punct de vedere, puteți fi liniștit. Sunt un tip responsabil și-mi asum ceea ce scriu aici. Dumneavoastră sunteți dator cu niște răspunsuri. Poate ați uitat de ele.--Senator (discuție) 24 iunie 2011 14:24 (EEST)

Senator, am încercat să urmăresc discuțiile acelea, dar nu am destul cunoștințe în domeniu. Soluția, cel puțin teoretic, e simplă: oriunde vedeți afirmații greșite scoateți-le și eventual înlocuiți-le cu afirmații corecte, conform surselor. Dacă suspectați că prin ștergerea lor se vor găsi contribuitori care să le reintroducă (în particular la subiecte controversate) atunci nu le ștergeți imediat, ci doar marcați-le cu {{necesită citare}}, ceea ce îi obligă pe susținătorii acelor afirmații să prezinte dovezi bibliografice. În plus e bine să precizați în pagina de discuții a articolului respectiv ce obiecții anume aveți la afirmațiile acelea. Așteptați cîteva zile sau o săptămînă, așa încît să poată reacționa și cei care nu urmăresc zilnic Wikipedia, și dacă nu au fost aduse surse pentru afirmațiile respective, ștergeți-le. Cine vrea să le reintroducă, să le susțină cu surse. Evident, aceeași obligație a surselor o aveți și dumneavoastră cînd introduceți în articole afirmații care riscă să fie puse la îndoială.

În felul acesta, cel puțin în principiu, lucrurile se pot rezolva fără certuri, nervi sau discuții interminabile. În practică mai rămîn situațiile în care sursele se bat cap în cap sau altele, cînd nu e tocmai clar ce și cum trebuie scris în articol. — AdiJapan 24 iunie 2011 13:54 (EEST)

Mulțumesc frumos pentru răspuns. În sfârșit, cred că am reușit să bat la ușa care trebuie. Răspunsul este de elementar bun simț. Ideea este că, atunci când am văzut afirmații greșite sau care nu puteau fi susținute de surse, le-am scos, dar au intervenit imediat vreo 3 persoane care le-au repus fără să aducă precizările necesare în articol. În câteva cazuri (dar nu în toate cazurile semnalate de mine) au fost marcate cu necesită citare, dar a trecut destul timp de-atunci și susținătorii afirmațiilor inițiale nu au venit cu dovezile bibliografice necesare. Acesta era aspectul pe care am vrut să-l semnalez.

Mi s-a reproșat în faza inițială că am șters acele afirmații fără să fi menționat ceva în pagina de discuții. OK, am făcut și acest lucru (vezi Observații, Obiectivitate, Administrație publică de tip județean, Regiune politică), iar afirmațiile eronate sunt în continuare în articol fără să se sinchisească cineva să elimine aceste erori. Mi s-a reproșat că n-am adus eu surse. Păi, surse trebuie să aducă cel care scrie, nu neapărat cel care șterge. Mi s-a reproșat că am vandalizat articolul, dar de fapt, unele afirmații de acolo vandalizează adevărul. Voi mai aștepta câteva zile, așa cum ați spus, în speranța că vor veni cu sursele bibliografice după care voi șterge din nou ceea ce am sesizat și nu a fost susținut de surse. Încă o dată vă mulțumesc pentru răspuns.--Senator (discuție) 24 iunie 2011 14:24 (EEST)

• Sugestie pentru Senator: La articolul Maghiarii din România, vă recomand să vedeți această modificare. Chiar dacă a fost anulată ulterior, modificarea mea a fost conformă cu îndrumările, care spun că „pagina de discuție poate fi folosită pentru a păstra material îndepărtat din articol în lipsa surselor, în așteptarea găsirii acestor surse”. Completați întotdeauna câmpul „descrierea modificărilor”, specificând locul unde sunt mutate informațiile scoase din articol. --202.67.226.236 (discuție) 24 iunie 2011 19:12 (EEST)

Check-user

Salut. Verifică te rog dacă există vreo legătură între persoanele care au votat pentru ștergere (IP și utilizatori autentificați). Presupun că este vorba de aceeași persoană. http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Pagini_de_%C8%99ters/Alicja_Bachleda-Curu%C5%9B --Cezarika1 26 iunie 2011 18:02 (EEST)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Reclama%C8%9Bii#Atacuri_sistematice_de_la_static.theplanet.com. Rog o soluție. --Cezarika1 27 iunie 2011 19:39 (EEST)

Abuz din partea administratorului Mihai Andrei

Îmi pare rău că sunt nevoit să ridic o problemă destul de gravă în legătură cu acest administrator. Ținând cont de observațiile pe care le-am prezentat aici pe 24 iunie, am făcut așa cum mi-ați sugerat. Acolo unde nu sunt prezentate surse care să susțină o afirmație am marcat cu necesită citare. Din păcate, administratorul Mihai Andrei și-a permis să dea revert în ciuda argumentelor pe care le-am adus, argumente susținute de surse OFICIALE (vezi și ultima intervenție de la Discuțiile care țin de articolul Secui). Individul respectiv susține niște prostii impardonabile și despre fostul județ Saac (Săcuieni) care a existat cândva pe raza actualului județ Prahova. În paranteză, eu sunt din acea zonă și împreună cu o altă persoană căreia îi place istoria am început o documentare pe un subiect care atinge printre altele, și această temă. Nu există până acum nicio sursă care să susțină afirmația din articol. Asta este o găselniță fără nicio acoperire. Numai pe Wikipedia s-a făcut acea afirmație. În consecință, vă rog să corectați situația și să luați măsurile care se impun astfel încât genul acesta de abuzuri să nu se mai repete.--Senator (discuție) 27 iunie 2011 23:36 (EEST)

Vă rog să mă ajutați să găsesc faptele de care vorbiți, de exemplu să-mi arătați modificările în cauză (dați-mi URL-ul către pagina care afișează diferențele). Eu nu-mi dau bine seama nici măcar la ce articol trebuie să mă uit (bănuiesc doar că la Secui). Rețineți vă rog că nu sînt familiarizat cu subiectul și că nu am acces la surse decît pe internet, deci va trebui să-mi dați mură-n gură ca să pricep.

Din punctul meu de vedere, cel puțin acum, este posibil să aveți amîndoi dreptate, fiecare în felul lui. De exemplu e posibil ca identificarea secuilor să se facă diferit de către autori diferiți. La recensăminte pot ieși unele rezultate, dar pentru etnografi ele să fie departe de realitate, așa cum de exemplu se întîmplă în Republica Moldova, unde mulți spun că sînt etnici moldoveni și că vorbesc moldovenește. De asemenea, dacă aveți acces la cartea lui Giurescu, modificați afirmațiile din articol încît să reflecte ce scrie în carte, nu altceva. Și așa mai departe.

Țineți minte că scopul dumneavoastră aici nu este să demonstrați că Mihai Andrei face tîmpenii (chiar dacă acest lucru poate fi adevărat), ci să puneți în articole informații enciclopedice de încredere, care să reflecte opinia specialiștilor din domeniu. Nu vă concentrați pe conflict, ci pe conținut. — AdiJapan 28 iunie 2011 06:03 (EEST)

Comunități etnice în România

Dragă Adi, mă mir că nu remarci caracterul vădit tendențios al modificării efectuate de Senator la comunități etnice în România. Informația, în modul acesta, induce impresia eronată că în România ar trăi 500 de secui. Cu experiența ta pe Wikipedia m-aș fi așteptat să nu cazi atât de ușor în astfel de plase. Solicit arbitrajul în chestiunea respectivă. Îl propun pe Miehs, dacă va binevoi să accepte. --Mihai Andrei (discuție) 28 iunie 2011 11:10 (EEST)

Dragă Mihai, eu nu văd caracterul vădit tendențios al adăugării unei citări bibliografice și al reflectării informațiilor din sursa respectivă. La recensămîntul din 2002 au ieșit 532 de secui. Acesta este un fapt, nu o impresie sau o dorință răuvoitoare a cuiva. Că în realitate s-ar putea să fie sute de mii de secui care totuși preferă să se declare maghiari, asta e altă problemă și trebuie abordată și ea, tot cu surse. Articolul nostru Comunități etnice în România vorbește despre recensămînt, citează singura sursă care are autoritate în materie și spune același lucru pe care îl spune și sursa. Totul e în ordine.

Dacă însă ai surse cum că de fapt în România există mult mai mulți secui, ești binevenit s-o menționezi în articol și să adaugi numerele din sursa respectivă, dar nu furișate printre rezultatele recensămîntului, ci ca o observație separată. Numerele de la recensămînt sînt bătute în cuie, oricît de greșite ar fi în raport cu adevărul știut de tine. Nu poți scrie în tabel că la recensămînt au ieșit „app. 670.000” de secui (ce-o mai fi și app.-ul ăla?), cînd sursa scrie negru pe alb că au fost numărați fix 532. Ar însemna să mințim cu un factor de peste 1000!

Nu știu în ce plasă ți se pare ție că aș fi căzut. La Wikipedia verificabilitatea e sfîntă. Te invit să ceri arbitrajul oricui vrei tu, dar te asigur că nu vei putea schimba un lucru atît de fundamental ca principiul verificabilității. Ar însemna că Wikipedia n-ar mai fi Wikipedia.

Te rog de asemenea să nu mai dai revert nejustificat. În materie de conținut enciclopedic ești egal cu toți ceilalți utilizatori, inclusiv un anonim aflat în trecere în mare viteză. Deci cîtă vreme o modificare de conținut nu este un evident act distructiv --- „evident” înseamnă că orice persoană care vede modificarea își dă seama că se impune anularea ei --- nu dai revert, ci editezi frumos pagina ca orice alt utilizator. — AdiJapan 28 iunie 2011 11:40 (EEST)

Dragă Adi, bineînțeles că verificabilitatea este sfântă. Însă prin așa-zise date "seci" poți induce în eroare. Cei 500 de secui de acolo induc în mod cert în eroare cu privire la secui. Adică cine habar nu are, crede că în România trăiesc 500 de secui. Adică ia de bun ce scrie acolo. Ți se pare în ordine? Cum spuneam, câțiva originali s-au declarat daci. Acest lucru poate fi menționat undeva ca fapt divers, dar nu ca informație de căpătâi, așa cum se întâmplă cu secuii din comunitățile etnice din România. În 1977 naționalitățile, ca și cultele religioase, erau strict enumerate în formularele de recensământ. Adică ai mei nu se puteau declara greco-catolici, că nu era rubrica. Pentru a face zâzanie, național-comuniștii au introdus în schimb o rubrică de "secui". Atunci s-au declarat vreo 800, acum 500. Iar scopul dezinformării, manipulării și zâzaniei a fost atins. Îmi pare rău că nu vezi acest lucru (în această ordine de idei am vorbit despre căzutul în plasă). Dar în fine... Până la urmă încep și eu să cred că îngustimea este o trăsătură fundamentală a discursului românesc, incapabil de diferențiere (inclusiv între surse), și - până la urmă - incapabil de a accepta realitatea așa cum este. Alăturat un excelent articol de astăzi, al profesorului Ovidiu Pecican, care vine totuși să contrazică teza că discursul românesc ar fi incapabil să privească lucrurile în ochi: [7]. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 28 iunie 2011 11:55 (EEST)

Dar te rog, adaugă tu informații (cu surse) despre adevărata realitate, ca să fie totul în ordine. Însă rezultatele recensămîntului sînt alea care sînt, nu le retușăm noi. Putem cel mult să nuanțăm lucrurile aducînd, separat, date din alte surse. Dacă cei care s-au declarat daci treceau de 1000 trebuiau și ei menționați în tabel, oricît de caraghios ar fi. Asta e realitatea recensămintelor: unii declară tot felul de bazaconii fanteziste, alții mint din diverse motive (rușine, teamă), alții nu știu nici ei bine ce să răspundă și răspund după ureche etc.

Eu n-am zis că în realitate sînt 532 de secui. Am zis numai că Wikipedia trebuie să reflecte sursele. Ai sursă pentru numărul 670.000 sau alt număr? Foarte bine, pune-l în articol. Nu ai? Nu-l pui. E simplu. — AdiJapan 28 iunie 2011 12:19 (EEST)

Este nu numai străveziu, dar de-a dreptul incontestabil, că utilizatorul Senator s-a apucat mai întâi să șteargă, apoi să șicaneze în privința informațiilor legate de comunitatea maghiară din România, de parcă dacă ai șterge subiectele respective sau dacă le-ai târî în derizoriu, ele ar înceta să existe. Adică exact ce a făcut Funar acum 20 de ani, când - neputând demola monumentul regelui Corvin - s-a apucat să transforme piața respectivă într-o grămadă de moloz. Paralelismul cu demersul respectiv mi se pare pe cât de evident, pe atât de nefericit, cu atât mai mult cu cât își găsește girul tău, ca administrator vechi și responsabil. Metodele de tracasare și de aducere în derizoriu a oricărei minorități sunt aceleași, în toate timpurile. Mi-ar părea rău să văd că Wikipedia s-ar lăsa angrenată în astfel de demersuri negative (în sensul literal al termenului), în loc să contribuie la cunoaștere și prin asta la dezamorsarea tensiunilor din pricini prea mici. Păcat că dacă a băgat Băsescu bățul în furnicar, ajunge și proiectul nostru să fie tras în suferință. --Mihai Andrei (discuție) 28 iunie 2011 14:16 (EEST)

Deduc că ești totuși de acord că verificabilitatea e ceea ce contează, chiar dacă nu spui asta explicit, ci te lansezi în presupuneri despre intențiile ascunse ale lui Senator. Hai să ne concentrăm asupra conținutului enciclopedic, pentru că asta e important aici, nu antipatiile dintre noi. — AdiJapan 28 iunie 2011 14:51 (EEST)

Vehicularea unei informații false

Informația falsă = în România sunt aprox. 670.000 secui.

Am trecut la verificări, atât pe Wikipedia, cât și în afară. Mi-a luat ceva timp, dar sper să constate orice persoană (nu doar administratorii) care este situația reală.

Pe Wikipedia această afirmație a fost prezentată pentru prima dată în articolul Comunități etnice în România de către utilizatorul Roamata http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comunit%C4%83%C8%9Bi_etnice_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia&diff=next&oldid=695480. După cum se poate ușor observa, utilizatorul în cauză nu și-a susținut afirmația cu nimic. De unde a scos această valoare, numai el ne poate spune. În consecință, am corectat această afirmație, susținând valoarea menționată de mine de o sursă oficială, recentă și exactă. Nu știu ce argumente ar avea domnul Mihai Andrei în favoarea unei afirmații (pentru că nu poate fi numită informație) aproximative care nu are nicio susținere reală.

În articolul Secui, au fost mai multe modificări pe acest subiect. Prima mențiune a unor valori a fost a fost a lui Danutz în 4 mai 2004 20.34 http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&action=historysubmit&diff=14772&oldid=14771 care a trecut ca fiind secui ceea ce, în realitate erau maghiari.

Synd a făcut trimitere la recensământul din 2002 dar și acesta confundă secuii cu maghiarii: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=15689

Ugo corectează această confuzie maghiar=secui: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=649038

Olahus2 face trimitere la recensământul din 2002 afirmând că 150 de persoane (în 1992 831 persoane) s-au declarat secui fără să fie menționată sursa: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=1721757

Sattila menționează: Din anul 1977, la recensăminte secuii figurează (din nou completat în aceeași zi de Ugo) ca naționalitate de sine-stătătoare. fără să prezinte ca argument vreo sursă http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&action=historysubmit&diff=1787432&oldid=1782924

Ugo vine în acest articol cu afirmația nesusținută de nicio sursă că județul Săcuieni (de fapt, Saac așa cum este el cel mai des întâlnit în arhivele județului Prahova) ar fi fost un scaun secuiesc ce păstra amintirea unei populații secuiești sedentarizată în exteriorul arcului http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=prev&oldid=2409803 și, imediat, cel cu IP 92.83.210.149 supralicitează prezentând o traducere maghiară a reședinței acestui fost județ, orașului Urlați. Nici acesta nu vine cu vreo sursă.

Mihai Andrei intră în scenă și pretinde că secuii din afara arcului carpatic (cu trimitere la cei din fostul județ Săcuieni, vezi afirmația de mai sus a lui Ugo) ar fi fost asimilați. Nici de această dată nu se prezintă vreo sursă, vreun argument în sprijinul acestei ipoteze http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=5210917

Iegeb adaugă tabloul cu datele sintetice legate de această etnie făcând mențiunea populație = cca. 1 000 000 din care, în România ar fi 730.000 de secui. http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=5373407 De unde a scos această valoare poate ne spune și nouă că nu este dată nicio sursă în acest sens.

Eu am intervenit prima dată pe 11 iunie când am precizat că procentele vehiculate înainte că ar face referire la secui, în realitate se referă la maghiari, dar Miehs a dat revert deși afirmația nu era susținută de vreo sursă. http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=5423942 În intervențiile mele ulterioare am cerut să se clarifice aceste aspecte și am menționat necesită citare, dar degeaba. Mențiunile necesită citare au fost șterse de către utilizatorul cu IP 92.80.200.245 fără să se prezinte vreo sursă în sprijinul acelor afirmații.

După o documentare mai pronunțată, am găsit în normele metodologice de la recensământul din 2002 mențiunea că în România s-au declarat 532 secui și am făcut modificarea corespunzătoare în articol precizând și sursa. http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=5439146 În aceste condiții, afirmația că secuii sunt majoritari în cele două județe, Covasna și Harghita, este lipsită de logică. În ciuda acestor argumente susținute de o sursă oficială, recentă și precisă, Mihai Andrei a dat revert și făcând niște modificări proprii în sensul celor dorite de dumnealui (că nu s-ar fi declarat 532 de secui, ci drept secui!!!).

De asemenea, cerând citare la afirmațiile legate de județul Săcuieni, dânsul a prezentat cartea lui C. C. Giurăscu fără să menționeze vreo pagină de unde ar rezulta afirmațiile din articol. http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=5456685

În sfârșit, același Mihai Andrei preia afirmația din articolul Comunități etnice din România pretinzând (pe baza referendumului din 1992 pe care îl menționează, dar nu citează o pagină unde se poate găsi informația respectivă) că ar exista aprox. 670.000 de secui în România reprezentând larga majoritate a populației din județele Covasna și Harghita și un procent semnificativ din cea a județului Mureș. Dânsul preferă să menționeze o valoare aproximativă, dintr-un studiu mai vechi (The Romanian Institute of Human Rights (ed.), Human Rights in Romania. Protection of the Rights of the Persons Belonging to the National Minorities, Bucharest 1993, pag. 51., cit. după: Brigitte Mihok, Vergleichende Studie zur Situation der Minderheiten in Ungarn und Rumänien (1989-1996), Frankfurt am Main 1999, pag. 79.) în locul unei surse oficiale, mai recente și care prezintă o valoare exactă (referendumul din 2002). http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=5449376

Am cerut citarea unor surse în sprijinul afirmațiilor făcute dar nu au fost prezentate decât niște articole de presă http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=prev&oldid=5475479 și acel studiu din 1993 (deci mai vechi) apărut la o editură germană. http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secui&diff=next&oldid=5475570

QED

Trebuie să mă opresc aici deocamdată pentru că și-așa am alocat mult timp pentru acest lucru dar sper că exemple date sunt concludente privind atitudinea administratorului Mihai Andrei și a altor utilizatori care au făcut mențiuni fără prezentarea unor surse adecvate. În documentarea mea am descoperit și alte articole (din) care (s-)au preluat informații eronate. Le voi prezenta la timpul potrivit, în limita timpului disponibil. Cu această ocazie veți constata singuri cine vine cu informații credibile și cine umblă cu cioara vopsită. --Senator (discuție) 28 iunie 2011 16:18 (EEST)

Senator, pe fondul problemei aveți dreptate. Informațiile din articole trebuie susținute cu surse, mai ales atunci cînd calitatea acelor informații este pusă la îndoială. Mihai Andrei și Miehs v-au anulat modificările în prea mare grabă, fără să se uite în ce constau.

Acum să vă spun unde greșiți dumneavoastră:

• Aici ați înlocuit secui cu maghiari, ați șters un paragraf întreg, ați înlocuit o mare parte cu o mică parte etc., deci ați făcut același tip de modificări pe care le fac unii vandali perfizi, din cei care de exemplu înlocuiesc cifre sau inversează sensul unor afirmații prin mici înlocuiri. Iar în descrierea modificărilor, exact la fel ca vandalii, nu ați scris nici un cuvințel! Nu toată lumea se uită atent la modificări, unii le evaluează într-o clipită, pe baza primei impresii, și le anulează imediat. E vina lor, la drept vorbind, dar îi ajutați și dumneavoastră.
• În discuții aveți o abordare războinică a problemelor. Uitați că oamenii sînt oameni, că și ei au mîndrie și că nu le place să fie luați de sus. E în dezinteresul dumneavoastră și al proiectului să creați o stare conflictuală. Asta e valabil inclusiv atunci cînd în privința conținutului dreptatea e în totalitate de partea dumneavoastră. Ce avem acum la Wikipedia în română este munca unor oameni ca Mihai Andrei și ca Miehs, care poate uneori o nimeresc bine și alteori nu. Soluția pentru a impune un nivel de calitate superior nu e să-i contrariați pe cei care greșesc, ci să-i ajutați să facă mai bine ceea ce fac.
• Din ce spune Mihai Andrei înțeleg că v-ați concentrat tirul asupra unei anumite teme (maghiarii din România) și că încercați să înclinați punctul de vedere al articolelor respective într-o anumită direcție. Nu pot să-mi dau seama dacă e adevărat, dar vă spun oricum preventiv: neutralitatea punctului de vedere al articolelor se asigură în mod ideal prin încercarea fiecărui contribuitor în parte de a fi el însuși neutru, nu printr-un echilibru de forțe între contribuitori, pentru că un asemenea echilibru presupune un conflict deschis între mulți oameni ca să funcționeze cît de cît. Fiecare din noi trebuie să încerce să atingă acel echilibru în interior, fără să fie nevoie de lupte.

E important așadar nu numai să aveți dreptate, ci și să faceți lucrurile să meargă, cu oamenii pe care îi avem, pentru că alții mai buni nu se știe cînd și dacă vor veni. — AdiJapan 28 iunie 2011 17:49 (EEST)

Pe un blog, deci fără valoare de sursă credibilă, cineva, care pare documentat, scrie între altele: Acesti secui, care se considera secui, iar nu maghiari, sunt de ordinul sutelor de mii, circa cinci sute de mii, dupa informatiile mele. Au fost mentionati in toate statisticile austro-ungare pana la 1919, la Trianon, cand despre ei nu a mai vorbit nimeni. Au fost declarati unguri fara sa-i intrebe nimeni ce sunt. Între "sute de mii" și 532 mi se pare o discrepanță strigătoare la cer. N-am nimic nici cu, nici contra secuilor, dar când vezi la TV reportaje despre câte o demonstrație a secuilor, cu siguranță constați că sunt mai mulți de 532. Câți? Nu știu, dar mult mai mulți.--Miehs (discuție) 28 iunie 2011 18:17 (EEST)

Domnule Miehs, deși mi s-a părut că dvs sunteți mai echilibrat, exemplul dat de dvs. demonstrează contrariul. Vedeți doar ceea ce vă convine fără să verificați afirmațiile din link. Se vede de la o poștă că acel blog este al unui extremist, cel mai probabil român, care prezintă niște ipoteze complet aiuristice începând de la prima frază. În același timp, informațiile lui sunt contradictorii și nesusținute de nicio sursă. Pe de-o parte, acesta afirmă că La ultimul recensamint au fost inregistrati putin peste 5.000 (cinci mii) de secui., iar ceva mai jos în fraza citată de dvs Acesti secui, care se considera secui, iar nu maghiari, sunt de ordinul sutelor de mii, circa cinci sute de mii, dupa informatiile mele.

După dvs, (excluzând faptul că individul nu și-a susținut afirmațiile cu nicio sursă) cineva care face afirmații de genul acesta este credibil? Pentru mine nu, chiar dacă autorul este cel mai probabil român.

Dacă dvs credeți că acel individ pare documentat, scuzați-mă, greșiți enorm.

N-am mai făcut referire la multe alte inepții vehiculate de individ în acel comentariu.

Același gen de contradicții valorice (ca să mă refer strict la acestea) este și în articolul despre secui. Pe de-o parte se afirmă că în România ar fi aprox. 670.000 secui, în alt articol se vehiculează valoarea de 730.000 secui. Scoteți-mă pe mine din ecuație. Ce credibilitate are informația în general de pe Wikipedia pentru un cititor oarecare când vede așa ceva? Nu mai fac referire la procente că și acolo e la fel.

Eu am plecat de la principiul că includerea unei informații în Wikipedia este verificabilitatea', nu adevărul' ca să citez exact. N-am stabilit eu regulile pe Wikipedia, dar dacă am intrat aici, trebuie să le respect. Și nu doar eu, ci toți, indiferent de rangul pe acest site. Da, la început am greșit procedura de lucru, dar după aceea, deși am respectat-o, observațiile mele au fost ignorate, iar minciunile din articole au tronat și tronează în continuare în articole. Din păcate, lucrul care mă deranjează foarte mult, este faptul că unii cred că au drepturi în plus și, în baza acestora, își permit să ignore observațiile care se fac deși sunt susținute bibliografic. Probabil s-au gândit că, dacă sunt nou pe Wikipedia, n-am dreptul egale cu ceilalți. Ignorarea observațiilor făcute de mine de către domnului Mihai Andrei m-a făcut să cer sprijinul lui AdiJapan.--Senator (discuție) 29 iunie 2011 23:11 (EEST)

Așa este, discrepanța dintre numere e strigătoare la cer. De asemenea, dacă deschid Biblia la cartea Genezei și dacă deschid o carte modernă de cosmologie voi găsi din nou discrepanțe strigătoare la... cer.

Sînteți, sper, de acord cu mine că în tabelul cu datele recensămîntului nu putem pune decît datele recensămîntului. Da? În plus, la recensămîntul din 2002 toți oamenii au fost întrebați de ce etnie sînt, n-au fost declarați unguri cu forța. Și totuși în condițiile astea numai 532 oameni au dorit să spună că sînt secui. E vina mea? E vina lui Senator? Nu.

Dacă găsiți surse care să dea și alte numere ale secuilor sau să spună măcar că numărul lor e mult mai mare decît au ieșit rezultatele recensămîntului, puteți trece aceste informații în articol; chiar vă rog s-o faceți. Dar cîtă vreme numărul 670.000 nu are nici o sursă, el nu poate figura în articol nici alături de datele recensămîntului, nici strecurat pe furiș printre ele. Lucrul ăsta cred că e suficient de limpede. Și în general mie în toată discuția asta lucrurile mi se par foarte clare, nu înțeleg de ce le mai discutăm. Wikipedia trebuie să reflecte ce spun sursele. E simplu. — AdiJapan 28 iunie 2011 19:17 (EEST)

Despre unguri și secui: INTERVIU VIDEO Marius Diaconescu, istoric: Maghiarii au luat autonomia secuilor, nu românii, Adevărul, 27 iunie 2011. Răzvan Socol ^mesaj 29 iunie 2011 09:35 (EEST)

Mulțumesc, Răzvan. Am început să mă lămuresc cum stau lucrurile. — AdiJapan 29 iunie 2011 11:47 (EEST)

Cum vede Britannica, chestiunea secuilor:

Szekler, Hungarian Székely, member of a people inhabiting the upper valleys of the Mureș and Olt rivers in what was eastern Transylvania and is now Romania. They were estimated to number about 860,000 in the 1970s and are officially recognized as a distinct minority group by the Romanian government. Their origin has been much debated. According to their own tradition, repeated in Procopius’ De bello Gothico, they were descended from Attila’s Huns. It is, however, now generally accepted that they are true Hungarians, or Magyars (or at least the descendants of a Magyarized Turki people), transplanted there to guard the frontier, their name meaning simply “frontier guards.”

Their ethnic identity as distinguished from other Romanians is largely preserved by the continuing vitality of the Szekler (Szekel) language, a Hungarian dialect. Runes of ancient Turkic origin continue to be used as a written alphabet, the latinized Romanian script being largely used for official and commercial communication, however. In 1952 the former province of Mureș (with the highest concentration of Szekler population) was legally designated as the Magyar Autonomous Region. It was superseded in 1960 by the Mureș Magyar Autonomous Region, itself divided in 1968 into two nonautonomous districts, Mureș and Harghira.

Toată această discuție are ca premisă existența a două etnii complet distincte: cea a secuilor și a maghiarilor. Ceea ce este fals. Se poate discuta despre originea distinctă a secuilor de celelalte subgrupuri ale maghiarilor, dar nu se poate nega apartenența secuilor la maghiari. E ca și cum moldovenii ar reprezenta o etnie diferită de cea a românilor, în condițiile în care graiul secuiesc diferă de limba literară maghiară mult mai puțin decât graiul moldovenesc de cel al românei literare. Denumirea de secui este un infranim al etnonimului ungur/maghiar. Înțelegând acest aspect, problema celor „500 de secui” este ca și rezolvată. De altfel, în limba maghiară nici nu există termen pentru „limbă secuiască”, fiindcă nu a existat niciodată; nu există nicio sursă scrisă în acestă limbă și nici referiri la existenta ei în trecut. Patronimicurile secuiești din secolul al XII-lea (care se pot regăsi în colecția Acta Siculorum), adică din perioada primelor surse scrise în care secuii sunt pomeniți, nu diferă de cele maghiare. Sper să fi reușit să fac puțină lumină în chestiunea aceasta, cu toate că nu sunt specialist în istorie sau lingvistică.--ZOLTAN (discuție) 29 iunie 2011 12:54 (EEST)

Dați-mi voie să vin cu un punct de vedere diferit. Din câte am citit eu până acum, sunt două etnii diferite. Se poate spune despre secui că au fost asimilați lingvistic de către maghiari, dar asta nu înseamnă că originea celor două popoare este identică (chiar și pe Wikipedia opiniile sunt pentru origini diferite). Apartenența secuilor la maghiari nu se poate nega lingvistic, dar despre restul nici măcar istoricii maghiari nu au ajuns la un numitor comun. Eruditul Anton Verantius scria în jurul anului 1550 că Transilvania este locuită de o triplă națiune, secuii, ungurii, sașii; aș adăuga totuși și pe români, care, deși îi ajung ușor la număr pe ceilalți, totuși nu au nici o libertate, nici o nobilime, nici un drept al lor ... (Cf. Maria Holban, „Călători despre Țările Române”, vol. I, București, 1968). Dacă nu există nicio sursă scrisă în limba secuilor, atunci de unde au scos ei alfabetul runic?

Același erudit scria: se deosebesc de unguri aproape în toate obiceiurile, legile și felul lor de a trăi, afară de religie; și nu se aseamănă nici chiar ca limbă, când vorbesc după chipul strămoșilor (Monumenta Hungariae Historica, Scriptores, II, pp. 120-151).

Deci, la acea vreme este foarte probabil ca ei să folosească limba maghiară în relațiile cu cei din afara secuilor dar, când vorbesc după chipul strămoșilor, limba lor nu se mai aseamănă cu cea a ungurilor.

Comparația secui-unguri cu moldoveni-români este imensă. Originea moldovenilor se confundă cu cea a românilor, limba a fost aceeași, diferența de nume fiind datorată doar divizării teritoriului.

Am folosit doar câteva exemple care mi-au stat la îndemână, dar asta nu înseamnă că sunt singurele.--Senator (discuție) 30 iunie 2011 00:58 (EEST)

Da, e destul de clar. În condițiile astea nu-mi dau seama cum trebuie să interpretez reacțiile lui Mihai Andrei. În loc să explice în trei cuvinte cum stau lucrurile (ceea ce e ușor de făcut), el preferă să se lanseze în presupuneri despre intențiile distrugătoare ale lui Senator. Nici nu mai poate fi vorba de prezumția bunei credințe. — AdiJapan 29 iunie 2011 14:02 (EEST)

Prezumția de bună credință a fost răsturnată în condițiile în care utilizatorul respectiv și-a început activitatea la Wikipedia în data de 11 iunie 2011 cu o serie de ștergeri axate pe subiecte legate de maghiarii din România: [8], [9], [10]. În data de 12 iunie activitatea sa a cunoscut un crescendo, în ciuda avertismentelor primite: [11]. Pagina sa de discuții este cât se poate de edificatoare: Discuție Utilizator:Senator. De-abia în 17 iunie am intervenit eu în discuție, așa încât - după avertismente primite de la diferiți utilizatori - nu a fost vorba despre nici un fel de "presupuneri" din partea mea, ci despre evidențe. Este cel puțin bizar să-mi reproșezi că nu l-aș fi tratat pe utilizatorul respectiv cu destulă bună credință. Îmi pare rău să o spun, însă în acest caz nu judeci imparțial. (Te rog să observi că mă refer strict la activitatea lui Senator, nu și la cea a anonimilor apăruți concomitent, deși recunosc că în mod subiectiv am făcut o legătură între ei.) --Mihai Andrei (discuție) 29 iunie 2011 16:11 (EEST)

E sugestiv faptul că primele trei „ștergeri” pe care i le reproșezi lui Senator sînt de fapt justificate. Astfel de ștergeri am făcut și eu, cu zecile, dacă nu cumva cu sutele. Precizarea provinciei istorice la articolele despre toate localitățile din țară s-a făcut cu un robot, la începutul proiectului, din prea mult elan și ca să fie cît mai multe legături interne (conta la numărarea automată a articolelor). Dar la drept vorbind includerea provinciei istorice în definiție este bizară, pentru că se amestecă diviziuni administrative oficiale și actuale cu „diviziuni” trecute. Ca să nu mai spun că la o serie întreagă de localități din zona granițelor dintre vechile provincii s-a greșit provincia cu totul.

Senator nu e ușă de biserică, a făcut destule greșeli, iar o parte i le-am reproșat deja și eu. Cine știe, poate chiar are o atitudine antimaghiară. Dar tu deja ai convingerea că a venit la Wikipedia ca să distrugă, încît ești în stare să-i anulezi chiar și modificările cele mai justificate și constructive. Asta îți reproșez eu cînd vorbesc de prezumția de bună credință.

Nu m-aș mira ca Senator să fie de fapt în aceeași situație ca mine: să nu știe de fapt mare lucru despre istoria secuilor, să ia recensămîntul drept sursa cea mai edificatoare (ceea ce, înțeleg acum, ar fi o mare greșeală) și să modifice articolele crezînd că procedează corect. De la neștiință pînă la reavoință e cale lungă. Tot ce îți cer este să-i acorzi prezumția cea mai favorabilă în limita informațiilor pe care le ai despre el. Nu te grăbi să consideri că i-ai ghicit intențiile.

Din păcate trebuie să-ți întorc vorba: nu-l judeci destul de imparțial. — AdiJapan 29 iunie 2011 18:26 (EEST)

Adi, cred că discuția aceasta ar fi trebuit să aibe loc la Discuție:Ținutul Secuiesc, dar dacă s-a apelat la tine ca „judecător de pace” (:-)), hai s-o continuăm aici, eventual cândva să o transferi acolo unde îi locul. Eu cred că tot „conflictul” acesta (artificial și cam lipsit de sens) pornește din necunoașterea de către Senator a sensului cuvântului secui, respectiv a istoriei subregiunii istorice din Transilvania. Disensiunile au explodat, atunci când dumnealui a operat modificări (ștergeri și adăugirea unor interpretări care sunt în flagrantă contradicție cu realitatea faptică și istorică). Se prea poate să fi acționat cu bună credință, dar nesocotirea părerilor colegilor, răspunsurile mai mult decât neprincipiale, tendința de a lua peste picior pe alții (inclusiv pe Mihai) nu au avut darul de a ajunge la un numitor comun. Acum, în ce privește primele trei ștergeri:

la prima: exclude subregiunea în cauză din arealul Transilvan, ca și cum Ținutul Pădurenilor sau Țara Hațegului nu ar fi parte a Transilvaniei.

la a doua: face același lucru cu județul Harghita.

la a treia: elimină sintagma de „regiune istorică” (de fapt, subregiune istorică), sintagmă modificată ulterior de mine, cu termenul zonă. Așa cum rezultă din denumirea oficială de secole, acesta a fost numit fie Pământul-, fie Țara- sau Ținutul- Secuiesc. Denumirea cea mai veche este în latină: Terra Siculorum și poate fi întâlnită în toate actele oficiale începând din secolul al XII-lea, termenii în limba germană și maghiară au același înțeles: Szeklerland, Székelyföld. Termenul, este unul generic, și se referă la totalitatea scaunelor secuiești (subdiviziuni administrative ce aveau acelaș statul cu a comitatelor nobiliare). Folosirea sintagmei de „subregiune istorică” este așadar pe cât se poate de justificată, chiar dacă din punct de vedere al întinderii, transcende peste actualele demarcații ale județelor actuale. (granițe create artificial în 1968). Localitățile despre care afirmi că s-a „gresit” cu totul provincia, istoric, într-adevăr au aparținut subregiunii secuiești. De exemplu: comunele Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc din actualul județ Neamț, de-abia în 1968 au fost „transferate” acestuia din urmă; de-a lungul secolelor au aparținut Scaunului Odorheiului. Acesta este și motivul, pentru care localnicii din aceste comune, in momentul in care au divergente de natura funciara, sunt nevoiți să meargă la registrul cadastrului din Miercurea Ciuc sau la diverse arhive(ecleziastice) din Odorhei (în cazul demonstrării calității de moștenitori ai unor terenuri). Tot la această modificare, Senator a șters informații referențiate cu legături valide, fără să dea vreo explicație.

Mihai, care probabil cunoaște mult mai bine problematica secuiască decât Senator (și chiar decât subsemnatul), dacă a greșit cu ceva, aceea constă în lipsa răbdării lui în a explica cu lux de amănunte unde și de ce greșește colegul nostru. Citind însă dialogurile pe care Senator le-a purtat cu diverși utilizatori pe teme secuiești și nu numai, eu pot înțelege atitudinea lui Mihai, poate că și eu procedam la fel. Părerea mea este că , dat fiind „sensibilitatea extremă” a subiectului, nu putem avansa decât foarte încet și prin dialog permanent, renunțând la „duritatea” limbajului sau la aprecieri ce pot da naștere la interpretări nedorite.--ZOLTAN (discuție) 29 iunie 2011 21:04 (EEST)

Clarificări

În articolul Secui (mai concret capitolul Regiunea Autonomă Maghiară) am înlocuit secui cu maghiari pentru că procentele respective se refereau la maghiari, nu la secui. Nu văd care-i greșeala.

Am șters paragraful datorită unor afirmații fără acoperire. Cum poate justifica autorul afirmația: În faza ei inițială, această regiune autonomă avea ca scop reabilitarea ideii de etnie secuiască aparte.?

În același paragraf șters de mine se mai face referire la Teatrul Național Maghiar din Târgu Mureș (care ar fi trebuit să fie menționat la Târgu Mureș) și la un lider comunist local secui care ar fi trebuit să fie menționat (dacă se ținea morțiș) la capitolul Personalități secuiești.

Greșeala mea, pe care mi-o asum în totalitate, este că nu am știut că textele care se potrivesc în altă parte ar trebui menționate la capitolul Discuții. Zilele trecute mi-a spus Asybaris de acest lucru și-i mulțumesc frumos.

Dar, revenind la subiect, consider că ștergerea acestui paragraf este absolut justificată. Mai mult, nu doar el, ci întreg capitolul Regiunea Autonomă Maghiară ar trebui șters de aici și mutat la articolul distinct cu același nume. În locul lui, în cazul în care s-ar face vreo referire la această regiune, ar trebui doar link, iar cititorul poate avea acces nu doar la două paragrafe, ci la un articol mult mai detaliat.

Trebuie să demonstrez cu cifre că și această modificare este justificată pentru că 532 de secui din grupul de 1.431.807 maghiari este o mică parte (mai precis 0,037%). Poate am greșit că nu am scris o parte nesemnificativă care ar fi reflectat starea reală, dar m-am gândit că poate deranjez anumite priviri prea sensibile.

N-am fost perfid că n-am scris descrierea modificărilor. Recunosc, sunt începător la intervenții pe Wikipedia și mai am destule de învățat. N-am considerat (atunci) că acest lucru este obligatoriu. Cum, sincer, nu mi-am putut închipui nici că evaluatorii nu se uită pe modificări (ceea ce mi se pare, puțin spus, impardonabil).

Dvs spuneți că multe de pe Wikipedia sunt făcute de oameni ca Mihai Andrei și ca Miehs. Dacă mândria lor a primat în fața rațiunii atunci vor avea numai de pierdut. Cinste lor ca intenție, dar din constatarea proprie, domnul Mihai Andrei a făcut de multe ori afirmații fără acoperire în mai multe articole. Ori, eu cred că nu ne putem aventura pe Wikipedia cu articole îndoielnice pentru că scade credibilitatea. Mai bine mai puțin, dar să fie articole de calitate. Din păcate, în loc să corecteze de prima dată atunci când i-am atras atenția asupra acestui aspect, m-a tratat drept troll, iar după aceea a ignorat total observațiile la articol pe care eu le-am prezentat la Discuții. Ce să înțeleg din asta?

Să presupunem că reacția mea nu a fost cea adecvată. Dvs considerați că asta este atitudinea unui administrator față de unul care-i cere să respecte regulile pe Wikipedia? Sau e greșeala mea că am avut tupeul să-i cer acest lucru tocmai administratorului Mihai Andrei?

Domnul în cauză face a nu știu câta oară aprecieri eronate legate de mine. E părerea dânsului. Să fie sănătos. Eu încerc pe de-o parte să creez articole noi și, pe de altă parte, să corectez erorile acolo unde le descoper. Am găsit erori și în alte articole (Mihai Moruzov de exemplu), dar am acționat acolo unde mi s-au părut cele mai frapante.

Aș vrea acum să analizați dvs cât mai lucid poziția acestui administrator după discuția noastră. Am adus astăzi argumente cu duiumul legate de articolul Secui. Ați observat să fi făcut corecturile necesare în text? Eu nu. În casetă este în continuare prezentat numărul de 730.000 de secui în România, harta arată în continuare ca și când în acea zonă secuii ar fi majoritari (chipurile conform recensământului din 2002 de care am discutat), în capitolul Demografie este în continuare valoarea de 670.000 de secui (deși în casetă erau 730.000), referirea la recensământul din 1977 este în continuare deși nu s-au adus surse în sprijinul afirmației, referirea la județul Săcuieni este în continuare menținută la capitolul Scaune secuiești cu aceeași precizare penibilă. Și știți de ce? Pentru că sunt interese mari de tot să se inducă ideea că în realitate chiar așa este. Când am dat căutare pe net să verific de unde iese valoare asta de 670.000 de secui toate linkurile duceau către Wikipedia și pe siturile care au preluat acest articol. Și să nu credeți că am verificat doar câteva siteuri, ci vreo 50!!!

Se merge pe principiul: ce dacă a zis AdiJapan să corectăm articolul. Îl las așa cum am vrut în ciuda tuturor dovezilor prezentate. Aș vrea să văd un dram de bunăvoință în eliminarea anomaliilor și-atunci îl cred că este de bună credință. Până acum, realitatea mi-a demonstrat altceva. Și domnul Mihai Adrian nu este singurul în această ipostază.--Senator (discuție) 28 iunie 2011 22:13 (EEST)

Consecvent în revert

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maghiarii_din_Rom%C3%A2nia --Senator (discuție) 28 iunie 2011 23:24 (EEST)

Lista

Puteți să vă spuneți iar părerea despre această listă? -- Martinas Angel (discuție) 30 iunie 2011 21:23 (EEST)

Era bine fără cratimă, cum ai scris inițial: să vă spuneți.

Of. Sunt cu capul în nori, scuze. Încă mai trebuie să lucrez la ortografie. -- Martinas Angel (discuție) 1 iulie 2011 15:59 (EEST)

Ți-am citit mesajul, dar eu nu mă pricep la opera lui da Vinci. Am precizat asta de la început, cînd am spus că nu pot evalua conținutul. Cît am putut, cu modificări de aspect, am ajutat deja articolul atunci, pe 10 iunie. Mai mult nu pot face. Îmi pare rău. — AdiJapan 1 iulie 2011 15:28 (EEST)

OK. -- Martinas Angel (discuție) 1 iulie 2011 15:59 (EEST)

Secui

Am făcut modificările de rigoare și la acest articol așa cum sunt și la articolul Maghiarii din România. Din păcate, domnul ZOLTAN a dat revert la ce am făcut deși am dat la Detalii motivele care au stat la baza acestei modificări. M-aș bucura dacă ați lua lua măsuri similare ca la articulul menționat mai sus. O zi excelentă. --Senator (discuție) 1 iulie 2011 15:36 (EEST)

De ce

De ce mi sa sterș pagina despre Liviu Vărciu? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Anonim feat. bug mafia (discuție • contribuții).

Articolul a fost propus pentru ștergere, a fost discutat și apoi șters. Vedeți Wikipedia:Pagini de șters/Liviu Vărciu.

Rețineți că, mai ales la articolele biografice despre actori, cîntăreți, scriitori, sportivi etc. care nu sînt foarte bine cunoscuți, din articol trebuie să rezulte cît mai clar de ce merită persoana respectivă un articol enciclopedic. Găsiți la pagina Wikipedia:Articole biografice cîteva indicii despre cum anume puteți demonstra asta. Articolul despre Liviu Vărciu nu conținea nici un element din care să-i reiasă notabilitatea, în schimb conținea în mod dezechilibrat detalii despre viața personală.

V-aș sugera de asemenea ca atît în discuții cît mai ales în articole să nu faceți greșeli gramaticale elementare, copilărești („întrun”, „sa șters”) --- și nici greșeli de exprimare deranjante („are un frate care a murit” --- deci de fapt nu mai are), pentru că au efectul de a afecta brusc atît impresia despre persoana dumneavoastră cît și despre întreaga enciclopedie. — AdiJapan 11 iulie 2011 05:09 (EEST)

Despre comportamente și idealuri

Dragă Adi, motivul pentru care am spus că poți lăsa observația comportamentului de derbedeu în pagina respectivă a fost pe de o parte de protecție a mea (în momentul în care ștergi cuvântul, cititorii își pot imagina cine știe ce obscenitate ș.a.m.d.), iar în al doilea rând pentru că obervația respectivă nu reprezintă un atac la persoană ci o punere la punct. Dacă cineva se comportă ca atare, trebuie să accepte și sancționarea comportamentului său. De când sunt în acest proiect nu mi s-a întâmplat niciodată ca cineva să îmi aducă o acuză atât de falsă și de gravă ca aceea adusă de utilizatorul respectiv. Imperiativul categoric m-a obligat să-i spun ceea ce cred despre comportamentul său, cu precizarea că într-o situație identică consider că este de datoria oricui să procedeze la fel. Iar aceasta nu pentru protecția mea, ci pentru bunul mers al cetății. Spun asta în condițiile în care comportamentele rele trebuie numite fără menajamente. Îmi pare rău că un lucru atât de limpede trebuie dezbătut atât de amănunțit, însă pe de altă parte îmi dau seama că responsabilitatea unui administrator trebuie privită cu atenție. Mi se pare foarte bună observația lui Otto von Habsburg, la care face trimitere ultima propoziție din acest articol: [12]. Numai bine, --Mihai Andrei (discuție) 11 iulie 2011 12:32 (EEST)

Mihai, în discuția cu Baican te-ai comportat ca un măgar prost-crescut, care își permite cu tupeu să recurgă la insulte pentru a-i pune la punct pe alții.

Ei, cum a fost? Te-ai simțit bine? Te încurajează o astfel de remarcă să devii un wikipedist mai bun și să lucrezi mai cu spor? N-am făcut decît să aplic teoria ta, de probă. Și nici măcar n-am exagerat, am descris fidel cum te-ai comportat tu față de Baican. E drept, am folosit termeni pe care în mod normal nu i-aș folosi, dar pe care văd că tu îi accepți (și mă mir).

Îți garantez că dacă începem să acceptăm astfel de „puneri la punct” --- denumire alternativă pentru atacul la persoană făcut cu un aer superior, zice-se educativ ---, Wikipedia va deveni foarte repede un cîmp de bătălie în care ne vom pune de zor unii pe alții la punct, cu același limbaj de maidan. Nu, dragă Mihai, a spune cuiva că se comportă „ca un” derbedeu este o jignire, oricum ai suci-o, chiar și atunci cînd ai dreptate. — AdiJapan 11 iulie 2011 13:24 (EEST)

Dragă Adi, tocmai că nu ai folosit imperativul categoric enunțat de mine. Dacă aș insista să-ți spun că faci propagandă nazistă, răstălmăcind în mod deliberat cele spuse de tine, atunci ai face bine să-mi spui să-mi fie rușine, că mă port ca un măgar. Și nu numai că ai face bine, dar nu ai avea altceva de făcut. Știi, când au venit naziștii în 1932 și comuniștii în 1945, mulți s-au purtat după imperativul acesta categoric, însă și mai mulți au preferat să se poarte după modelul frunzei în vânt, încât la sfârșitul anilor '80 a mai rămas doar vocea firavă a unei bătrânici care să spună că Ceaușescu este un tiran. Și, crede-mă, cei care au fost omorâți pentru că au spus ceea ce au avut de spus, nu au murit degeaba. Îmi pare foarte rău că nu vezi situația de gravitate excepțională care obligă să spui lucrurilor pe nume. Știi bine că sunt un om politicos, care nu înjură și nu jignește. Dacă spui ticălosului ticălos sau tiranului tiran, derbedeului derbedeu etc., nu o faci pentru a jigni, ci pentru a pune lucrurile în ordinea firească. Jignirea nu vine de la mine sau de la tine, ci de la cel care aduce lucrurile în dezordine ontologică. Mă mir că tolerezi cauza (comportamentul josnic), dar combați efectul (sancționarea comportamentului josnic - atenție, nu printr-o josnicie, ci prin afirmarea josniciei). Prin aceasta îți îndrepți atacul împotriva cui nu trebuie, contribuind astfel la dezordinea valorilor. Rezum cu observația că a spune unui derbedeu că se comportă ca un derbedeu este un remediu sănătos, cu condiția ca mediul să fie sănătos, adică cu condiția ca toleranța față de derbedei, tirani, ticăloși să fie redusă. În condițiile în care sancționezi pe nedrept sancționatorul nu faci decât să repeți ceea ce în societatea românească este practica de zi cu zi: polițistul care-l amendează pe potentatul contravenient este sancționat de șeful său, iar potentatul contravenient se consideră îndreptățit să-i privească pe toți ceilalți (judecători, procurori, pe toată lumea în general) drept fraieri. Cum e țara, așa suntem și noi. PS. Cu o altă ocazie sper să apuc să-ți povestesc care a fost cealaltă situație în care, cu câțiva ani în urmă, le-am spus la două doamne "să vă fie rușine", tot mânat de un imperativ categoric, ca și acum. --Mihai Andrei (discuție) 11 iulie 2011 14:11 (EEST)

• În toate țările, peste tot în lume sunt și bune și rele, nu numai în România. Cine nu reușește să vadă asta, rămâne un negativist convins. Dar Wp.ro. nu are de ce și nu trebuie să fie sa să devină negativistă, conform PDVN!BAICAN XXX (discuție) 11 iulie 2011 14:39 (EEST)

Cerere

Buna Ziua, Adi.As dori sa devin si eu birocrat.Cum pot?Trebuie votul vostru?Unde ma pot inscrie? utilizator:Amn 11 iulie 2011 18:30(EEST)

V-am răspuns în pagina de discuții. — AdiJapan 12 iulie 2011 09:11 (EEST)

De ce?

De ce nu sunt inclus pe lista wikipedistilor din Caras-Severin? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Anonim feat. bug mafia (discuție • contribuții).

Vă înscrieți singur, la Wikipedia:Wikipedist. — AdiJapan 18 iulie 2011 19:15 (EEST)

Bună ziua, AdiJapan. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Putem publica așa?

Poate ați citit deja că la Discuție_Ajutor:Cum_traduc_un_articol#Un_tabel_mai_amplu_.28.C3.AEn_lucru.29 m-am hotărât să mă restrâng la false friends; și cu toate astea tabelul va rămâne măricel. Ce spuneți, putem/pot să-l publicăm la o nouă pagină numită Ajutor:"Prieteni falși" în engleză, inclusiv textul preambul, și să legăm la ea de la pagina Ajutor:Cum traduc un articol? Sunt oare de ajuns astea ca să capete caracter de ajutor "oficial"? SALVE! --NeaNita (discuție) 22 iulie 2011 19:54 (EEST)

Vă întreb din nou dacă prietenii falși sunt acum acceptabili, v. Utilizator:NeaNita/Test. Art. l-am refăcut cf. celui mai recent comentar al dvs. de la Discuție_Ajutor:Cum_traduc_un_articol#Discuții_asupra_propunerii_de_mai_sus_(tabel_mai_amplu), totuși tabelul de false friends a rămas uriaș și după mine ar merita să-l punem pe o pagină separată de celelalte tipuri de greșeli. Dar decizia o las up to you, ce spuneți, vă rog? SALVE! --NeaNita (discuție) 30 iulie 2011 02:08 (EEST)

Mersi mult AdiJapan pt. modificări și publicare, arată bine. SALVE multe! --NeaNita (discuție) 30 iulie 2011 14:27 (EEST)

Județul Saac

Articolul acesta a ajuns iar pe mâna povestitorului Mihai Andrei. Rubrica Discuții este destul de elocventă. În plus, pentru a vedea cât de argumentate sunt ipotezele și presupunerile lui, de urmărit evoluția titlului articolului.--Senator (discuție) 28 iulie 2011 21:11 (EEST)

„...mâna povestitorului Mihai Andrei”. Nu știu cine este adevăratul povestitor pe aici. Poate baronul Münchausen....--Zsolt (discuție) 8 august 2011 16:16 (EEST)

Grafie veche/nouă

Salut. La articolul Listă de cuvinte românești moștenite probabil din limba dacă, grafia corectă este cea nouă. Sper că nu va trebui să mă apuc să număr întotdeauna â-urile și î-urile, dar iată de data aceasta am făcut-o: am numărat vreo 12 î-uri în interiorul cuvântului și 24 de de â-uri (fără să fi numărat numele Brâncuș sau familia de cuvinte "român"). Aia înseamnă dublu. Așa că, deși poate nu consideri modificarea mea ca apreciabilă (așa încât să depășească 50%, deși a trebuit să iau la rând etimologiile la o serie de cuvinte), măcar poți calcula matematic că grafia majoritară era și înainte cea nouă. --Danutz (discuție) 8 august 2011 15:39 (EEST)

Nu e nevoie să numeri â-uri și î-uri. Era destul să te uiți la descrierea modificărilor, unde ți-am dat exact URL-ul cu diferența în care se vede rescrierea completă a articolului, făcută de mine la 22 aprilie 2006. Iar dacă tot îți plac calculele, fă-l și pe ăsta: la data respectivă articolul a sărit brusc de la 928 de octeți la 7492. Ia zi, cam de cîte ori a crescut?

Deci nu, nu consider modificarea ta ca o creștere semnificativă a volumului articolului și nici nu știu de unde tot scoți cifra aia de 50%. Oricum, creșterea de la 9680 la 11377 nu justifică schimbarea grafiei. — AdiJapan 8 august 2011 16:41 (EEST)

Ok, greșeala mea.--Danutz (discuție) 9 august 2011 17:45 (EEST)

Reutilizare

Va rog sa-mi dati o informatie, doresc sa fac un portal de informatii pentru radauti, www.radauti.info.ro, intrebarea este daca pot folosi informatii de la pagina radauti de pe wikipedia, cu specificatia sursei, sau in ce conditi pot folosi informatii de pe pagina wikipedia, daca pot folosi??? Multumesc si astept un raspuns Curcan ionel (discuție) 13 septembrie 2011 20:26 (EEST)

Da, puteți copia liber materiale din Wikipedia, în anumite condiții ușor de îndeplinit. De aceea se numește „Wikipedia, enciclopedia liberă”. Vedeți detalii aici, la secțiunea „Information for re-users”. Pe scurt, va trebui să precizați sursa și să eliberați materialul în continuare sub licența CC-BY-SA. Atenție la ce anume copiați: tot textul se poate copia liber, dar o parte din imagini și alte fișiere se află sub alte licențe, nu toate libere, și trebuie tratate individual (găsiți detalii despre fișiere în paginile lor de descriere).

Toate cele bune. — AdiJapan 14 septembrie 2011 10:22 (EEST)

Legat de utilizarea materialului pentru site-ul www.radauti.info.ro voi folosi doar textul, imagini am eu foarte multe, deci pot sa folosesc fara probleme, istoricul, geografie etc? Mersi! Curcan ionel (discuție) 14 septembrie 2011 13:46 (EEST)

Da, puteți, în condițiile de care spuneam mai sus. — AdiJapan 14 septembrie 2011 15:23 (EEST)

Felicitări!

Mi-a plăcut la nebunia șmecheria cu "nu avem consens, deci ștergem subiectul din politică". Te-ai gândit că așa ar putea dispărea politicile cu totul?--Strainu (دسستي‎)  21 septembrie 2011 11:48 (EEST)

Vezi șmecherii acolo unde nu există. Sau nu înțelegi ce înseamnă consensul. Sau nu știi ce reprezintă politicile. Sau ai alte probleme, treaba ta. În orice caz, eu n-am venit la Wikipedia să fac șmecherii. — AdiJapan 21 septembrie 2011 13:04 (EEST)

Trebuie făcut ceva cu notații de pronunții care se abat de la îndrumarea de la Wikipedia:Pronunție?

Hello AdiJapan, un utilizator a modificat recent pronunțiile menționate în art. Literatură științifico-fantastică - sus. Dar nu notațiile propriu-zise cf. AFR și AFI, ci numai formalismele care le înconjoară, care acum deci se abat de la îndrumare. Eu văd în asta și avantaje(+), și dezavantaje(-):

• + Notația pronunției e acum activă, adică, făcând clic chiar pe ea, ne leagă în mod simplu la art. AFR respectiv AFI.
• + Nu mai e nevoie de legătura explicită spre AFR resp. AFI de până acum. Dacă trecem cu cursorul peste notație, fără încă să apăsăm (efect „hoover” sau „mouse-on”), atunci apare deja textul explicativ AFR resp. AFI.
• - Se încalcă un principiu elementar din web și din roWP: linkurile trebuie să fie fair, adică dacă textul conține de ex. linkul „lună”, atunci clicul pe el să mă ducă chiar la (art.) lună, și nu altundeva, cum e cazul aici: lună, care m-ar duce la art. Soare.

Ce părere aveți, trebuie făcut ceva în acest caz? Pt. că dacă se acceptă asta (ca posibilitate suplimentară sau chiar unică), atunci trebuie actualizată și îndrumarea în mod corepunzător. Personal însă găsesc că dezavantajul e preponderent și aș opta împotriva acestei "invenții". SALVE! --NeaNita (discuție) 25 septembrie 2011 19:37 (EEST)

Ca principiu aplicabil în orice situație, îndrumarele trebuie să reflecte uzul (consensul asupra uzului), și nu uzul trebuie să se conformeze îndrumarelor. Ce am scris noi în îndrumarul Wikipedia:Pronunție nu e literă de lege.

În cazul concret de la Literatură științifico-fantastică eu cred că e mai bine cum a modificat Androbeta decît cum era, dar că se poate și mai bine. Am modificat cum cred eu că e optim. Pe lîngă avantajele pe care le-ați enumerat mai sus mai văd și altele:

• Aplicarea directă a unor formate are avantajul simplității pentru contribuitori --- o sintaxă mai simplă decît atît nu se poate --- și asigură o uniformitate a aspectului pronunțiilor în toate articolele. Dacă nu ne place cum se afișează acum, putem modifica paginile formatelor, încît uniformizarea se păstrează, fără a fi nevoiți să trecem prin toate articolele care conțin pronunții.
• Textul se eliberează de elemente inutile și repetitive. E suficient să spunem că „pronunția este [melk]”, nu e nevoie să spunem că „pronunția este pron. [melk]”. Acel pron. e în plus; îl putem adăuga de mînă dacă se ivește vreodată necesitatea (și în general, spre deosebire de dicționare, e bine să evităm prescurtările).
• Scăpăm de problema parantezelor pătrate pe care eram obligați să le căptușim (neregulamentar!) cu spații.

Eu nu văd nici o problemă de „fairness”. Cititorul vede niște simboluri fonetice și vrea să știe mai mult despre ele; clicul nu îl duce de la lună la soare, ci exact la ce-și dorea. Sigur, probabil vor fi și cititori care nu-și dau seama la ce pot trimite niște simboluri fonetice; acei cititori vor da clic de cîteva ori și se vor prinde că nu-i păcălim.

Văd în schimb o problemă tehnică la folosirea formatelor. Există o limită a numărului de apeluri la un format (nu știu cît e limita, zeci sau sute), deci în articolele de fonetică sau altele asemănătoare există riscul ca apelînd de prea multe ori AFI sau Afr să depășim limita și să se afișeze bălării. Dar asta va trebui rezolvat atunci. Deocamdată, în articolele obișnuite unde există puține transcrieri fonetice, problema nu se pune.

După cum vedeți, pentru moment recomandările din Wikipedia:Pronunție sînt provizorii. Era de așteptat, pentru că le-am pus la cale doar noi doi. Cînd vom ajunge la o înțelegere mai largă asupra modului de lucru optim vom putea face recomandări mai stabile și mai ferme. — AdiJapan 26 septembrie 2011 08:15 (EEST)

Așa nu merge, AdiJapan, mă derutați total:

• Privitor la "îndrumarele trebuie să reflecte uzul (consensul asupra uzului), și nu uzul trebuie să se conformeze îndrumarelor" - Dacă ar fi într-adevăr așa, fiecare având deci dreptul să facă cum îl taie capul, în ciuda existenței unui îndrumar, nu vom obține niciodată un uz ceva mai unitar, și îndrumarele ar fi total superflue. Și atunci vă întreb serios, sunt ele superflue? La ce mai folosesc ele, dacă e permis să fie încălcate și ignorate? Poate însă că am procedat noi greșit (la mine ar fi mai scuzabil, că doar nu-s un admin). Poate ar fi trebuit întâi să punem la discuție și să obținem consens, și abia apoi să publicăm recomandarea Wikipedia:Pronunție. Zic totuși că nici acum n-ar fi fals, de aceea, cum declanșăm discuția asta cu scopul stabilirii unui consens?
• Apoi, dacă trebuie consens la baza recomandărilor, eu voi schimba pronunțările din art. înapoi cum au fost, cf. recomandării actuale. Iar îndată ce vom obține consens (în care deceniu?) și o recomandare reformulată corespunzător, voi schimba articolul din nou. Asta deoarece așa cum a procedat Androbeta, și apoi și dvs., schimbând direct un singur articol, ignorând recomandarea actuală și neinițiind nicio discuție, a fost greșit, chiar dacă bine intenționat. Propunerile ar fi trebuit făcute în cadrul unei discuții, nu așa, cu căruța în fața boilor. Unde am ajunge dacă fiecare propunere ar sta "ascunsă" în câte un articol oarecare?! De asemenea, începând de imediat, voi protesta împotriva oricăror modificări de recomandări fără consens prealabil.
• Privitor la "Acel pron. e în plus;" - Da, dar prescurtarea chiar dvs. ați formulat-o. În orice caz, e mai bine scris întreg decât prescurtat, doar nu costă chiar nimica.
• Privitor la "pentru moment recomandările din Wikipedia:Pronunție sînt provizorii" - Așa cum e, nu vede nimeni că e "provizorie", deci nu e deloc provizorie, ci este recomandarea actuală, valabilă, fără loc de interpretări. Da, nu trebuie luată ca "literă de lege", și eu interpretez asta în sensul că propuneri de îmbunătățiri în cadrul unei acțiuni pro conses sunt binevenite, dar încălcările nu - greșesc cumva? Cu această ocazie citez din propriile dvs. cuvinte din pag. mea de discuție, la 21mar2006: "Dacă nu vă plac aceste justificări puteți cere schimbarea regulamentului de la Wikipedia, dar pînă se va schimba regulamentul vă rog să-l respectați așa cum este." - de ce oare v-ați schimbat acest principiu?

Ce ziceți să facem în această situație? SALVE! --NeaNita (discuție) 5 octombrie 2011 15:14 (EEST)

Dumneavoastră vorbiți de „dreptul” cuiva de a face cum îl taie capul, de încălcări și ignorări ale regulilor. Care drept? Politicile și îndrumarele de la Wikipedia nu sînt legi, nu stabilesc drepturi și obligații. De ce judecați în astfel de termeni avocățești, formali? Vrem să scriem o enciclopedie și vrem s-o scriem bine. Avem deci un scop comun, simplu și clar, spre deosebire de viața în societate, unde scopurile personale se împotrivesc adesea unul altuia, deci e nevoie de limitări date prin lege.

Ipoteza de lucru este că aceia care contribuie la Wikipedia au același scop cu al tuturor, de a scrie enciclopedia. Politicile și îndrumarele sînt simple explicații privitoare la un mod de lucru deja încetățenit, pentru informarea nou-veniților. În principiu de fapt nici nu avem nevoie de politici și îndrumare, pentru că e suficient să ne cunoaștem scopul, iar din scop deducem totul. Dar pentru că nu oricine poate să deducă totul și pentru că unele aspecte sînt totuși arbitrare, scriem aceste pagini în care sintetizăm proceduri și convenții de lucru. Altfel am fi nevoiți să facem iarăși și iarăși aceleași raționamente și să dăm aceleași explicații, ori de cîte ori vine cineva nou.

Înțelegeți? Îndrumarul Wikipedia:Pronunție ar trebui să reflecte un mod de lucru deja încetățenit, o convenție deja stabilită. Dar noi nu avem așa ceva. Abia acum tatonăm, experimentăm, testăm, discutăm. De-asta spun că e provizoriu (chiar dacă nu scrie asta explicit). Încă n-am ajuns la o formă care să fie acceptată larg că e cea optimă. Nici nu se poate vorbi de lărgime cîtă vreme la discuție participăm doar noi doi și jumătate de Androbeta.

Nu, îndrumarele nu sînt superflue. După ce se ajunge la o formă stabilă ele sînt utile celor care vor să afle asupra căror convenții am căzut de acord. Utilizatorii noi citesc îndrumarul și procedează și ei așa cum scrie acolo. Dacă totuși au argumente solide că nu procedăm bine --- de exemplu avem un alfabet fonetic ieșit din uz, folosim simboluri incorecte etc ---, atunci schimbăm modul de lucru și actualizăm îndrumarul. Chiar și înainte să ajungem la forma stabilă, îndrumarele (așa provizorii cum sînt unele) sînt utile, pentru că reflectă o soluție care nu e tocmai rea, chiar dacă n-o fi nici cea mai bună.

Vă rog deci să priviți îndrumarele cu flexibilitate. Respectarea lor nu se impune prin forță, ci prin valoare. Situația optimă este aceea în care cineva care citește un îndrumar nu zice „Of, altă regulă tîmpită de care trebuie neapărat să țin cont”, ci mai degrabă „Uite, asta e o regulă logică și utilă, care aduce un plus de calitate”.

Consensul nu trebuie neapărat atins în urma unei discuții organizate. De fapt cel mai adesea consensul --- de exemplu în editarea articolelor --- este tacit: eu fac o modificare, tu o modifici, eu o mai retușez un pic, tu mai adaugi o virgulă și gata consensul, fără dialog. La fel merge și cu îndrumarele. Dumneavoastră ați scris într-un fel, Androbeta a modificat, am modificat și eu, dacă credeți că e loc de mai bine mai modificați și dumneavoastră din nou, pînă ajungem la un echilibru care ni se pare bun tuturor. Doar dacă intrăm în bucle sau nu reușim să ne punem în acord așa, devine necesar să dialogăm în clar și să ne expunem argumentele ca să ajungem la un consens explicit. E mai mare daraua decît ocaua să actualizăm Wikipedia:Pronunție ori de cîte ori ne vine cîte o idee nouă. Lăsăm îndrumarul deocamdată așa, că și dacă e respectat ad litteram nu e nici un bai, și după ce ajungem la o soluție optimă o trecem în îndrumar.

Ce am spus în 2006 rămîne valabil. Politica de care era vorba acolo fusese discutată și răsdiscutată de mulți utilizatori, se argumentase din plin și se ajunsese la un acord. Și într-adevăr puteți cere schimbarea politicii, dar vă vor trebui argumente solide care să poată schimba consensul actual.

Dar noi aici discutăm discuții. Nu e tocmai inutil, pentru că astfel veți înțelege mai bine ce sînt politicile, dar în chestiunea pronunției ajută prea puțin. Ca să ajungem la o formă cu care să fim toți de acord trebuie să încercăm diverse variante, să simplificăm, să căutăm soluții, să construim formate etc. Am modificat adineauri din nou Literatură științifico-fantastică. Ce părere aveți? Dacă puteți, vă rog să-l retușați din nou (sau să-l modificați drastic, după cum credeți), pînă ajungem la ceva bun, simplu, plăcut etc. — AdiJapan 5 octombrie 2011 16:27 (EEST)

Wikipedia italiană e închisă

Am pus o traducere a comunicatului aici. Acum trebuie să mă întrerup; dacă e util, pot reveni mai târziu să traduc și cele două casete. -- Victor Blacus (discuție) 5 octombrie 2011 13:30 (EEST)

Am adăugat și cele două casete. -- Victor Blacus (discuție) 5 octombrie 2011 13:53 (EEST)

Propunere de nouă secțiune despre exprimare

Am pregătit ceva nou, Vezi Utilizator:NeaNita/Test. Ce spuneți vă rog, merge așa? O supunem și la discuții de cafenea? Sau cum să procedăm? SALVE!--NeaNita (discuție) 13 octombrie 2011 11:19 (EEST)

Eu sînt de acord, cel puțin ca idee. Aș propune ca secțiunea „Exprimare” să fie prima din manual, înainte de „Diacritice”, pentru că asta înseamnă de fapt un manual de stil: recomandări despre cum se scrie textul articolelor, în primul rînd stilul de exprimare, pentru că este cel mai apropiat de fond (prin comparație cu chestiunile de formă: cursive, ghilimele etc.). În detaliu cred că vor fi cîteva lucruri de modificat pe ici pe colo, dar ideea e bună.

Ca procedură, cred că optim ar fi să copiați propunerea în pagina de discuții a manualului de stil și apoi să anunțați la Cafenea despre existența propunerii. Chiar dacă la discuție nu va participa multă lume, ceea ce propuneți e de bun simț și se practică deja în articolele scrise bine. O parte din recomandările pe care le faceți sînt deja listate aici, dar nu-i nici o problemă dacă se repetă. Locul lor chiar este în manualul de stil. — AdiJapan 13 octombrie 2011 12:08 (EEST)

Notă. Pt. textul propus și continuarea discuției v. Discuție_Wikipedia:Manual_de_stil#Propun_o_nouă_secțiune_numită "Exprimare", _ca_primă_secțiune_a_articolului. SALVE! --NeaNita (discuție) 17 octombrie 2011 16:43 (EEST)

Barbarisme?

Hello AdiJapan,
1) N-am uitat să vă răspund la cele spuse la punctul meu de mai sus "Trebuie făcut ceva...?" - vine, dar mai cere ceva timp.
2) Un utilizator a făcut recent adăugiri la secțiunea Ajutor:Greșeli_frecvente_în_traducerile_din_engleză#Anglicisme_inutile. Ar fi oare indicat să deschidem o nouă secțiune numită Barbarisme? Oricum facem, le voi sorta eu alfabetic. SALVE! --NeaNita (discuție) 16 octombrie 2011 20:26 (EEST)

Anglicismele inutile sînt barbarisme. Asta e definiția barbarismului: împrumut inutil, adesea neadaptat. Cum toată pagina este despre greșeli de traducere din limba engleză rezultă că ori numim secțiunea „Anglicisme inutile”, ori o numim „Barbarisme”, sensul e același.

Am completat preambulul secțiunii pentru a clarifica aspectul acesta. — AdiJapan 17 octombrie 2011 05:25 (EEST)

New message!

Hello! You have a message on your en.wiki talk page. I tried to write to you here but I couldn't manage to handle the markup and the pictures-related stuff :-) Yours, --MLWatts (discuție) 13 noiembrie 2011 15:33 (EET)

Cereri de deblocare

Utilizatorii (2 la număr):

• Dragaviki
• Frumoase

au cerut deblocarea.

Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată. –Andrebot (discuție) 14 noiembrie 2011 00:00 (EET)

Re:Modificări minore

Mulțumesc pentru clarificarea noțiunii de „modificare minoră”. Am să țin cont de aceasta pe viitor. Agymihai (discuție) 20 noiembrie 2011 22:31 (EET)

Bună ziua, AdiJapan. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Mycomp.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Dispută lingvistică

E vorba de urdă, ricotta, requesón – dar și de echivalentul japonez. La Discuție:Urdă. Eu nu mai am nici timp nici răbdare să continui. -- Victor Blacus (discuție) 28 noiembrie 2011 19:05 (EET)

Problema nu e lingvistică, ci gastronomică, eventual etnografică: dacă ricotta și urda sînt unul și același produs sau nu. Nu mă pricep la subiect, așa că nu pot interveni.

La ja.wp erau două articole pe subiectul urdei; am corectat. — AdiJapan 30 noiembrie 2011 09:47 (EET)

RoSFdb

Salut. Am văzut că ai/aveai drepturi de administrator la RoSFdb. Problema este că este vandalizată non-stop de câțiva ani: [13]. Poți face ceva în privința asta? vreo interdicție de editare pe anumite pagini, etc.. --Terraflorin (discuție) 1 decembrie 2011 10:46 (EET)

Cele mai vandalizate pagini Drepturi --GEO (discuție) 1 decembrie 2011 11:22 (EET)

Am primit permisiuni de birocrat, știu, dar nu pentru că le-am vrut. Nu le-am folosit niciodată și nici nu urmează să investesc timp în proiect. Eu nici de Wikipedia nu prea mă mai pot ocupa pe cît aș vrea.

M-am uitat acum și nu mai am nici o permisiune specială. Jurnalul permisiunilor nu arată toate schimbările. Vedeți aici că sînt un simplu utilizator. Nu pot proteja nimic și nici bloca pe nimeni.

La pagina „O călătorie în lună” se întîmplă ceva ciudat. În mod evident a fost vandalizată cu un robot. A făcut atît de multe modificări încît primele versiuni ale paginii (inclusiv toate versiunile valide) nu mai sînt accesibile, deci nu pot nici măcar readuce pagina la o formă acceptabilă.

Nu știu nici cum să-l contactez pe administrator. — AdiJapan 1 decembrie 2011 12:45 (EET)

Invitație

Bună! Bazat pe articolele la care ai contribuit și pe contribuțiile pozitive la Wikipedia, se pare că ești interesat de Chimie și lumea minunată a substanțelor. Te invităm la proiectul Chimie!

Vă rog, transmiteți mai departe, pentru a putea aduna interesați pentru proiect.

--Alex17nico (discuție) 3 decembrie 2011 19:52 (EET)

Username rename request: White Cat -> とある白い猫

I'd like to request my username be renamed per SUL. Thanks -- Cat ^chi? 3 decembrie 2011 21:22 (EET)

Ajutor, din nou

Domnule Adi, vă rog să mă ajutați din nou să repar o gafă. Am redenumit articolul Marele Sfat Național Român în Marele Sfat al Națiunii Române din Transilvania și Ungaria, fără să realizez că au fost două organisme distincte. Marele Sfat al Națiunii Române din Transilvania și Ungaria fiind o extensie a Consiliului Național Român Central, care a organizat Adunarea de la Alba Iulia, iar Marele Sfat Național Român a fost numit la Alba Iulia. Am fost indus în eroare de denumirile asemănătoare. Mulțumesc. --Silenzio (discuție) 5 decembrie 2011 00:34 (EET)

Am rezolvat. Dar e util să știți că după o mutare din greșeală puteți corecta singur, nu aveți nevoie de ajutorul unui administrator. Singura condiție este ca între timp să nu fi modificat cineva pagina cu redirectul rămas în loc. Softul permite oricărui utilizator autentificat să mute pagina A peste pagina B cu condițiile ca B să fie un redirect spre A și să aibă în istoric o singură înregistrare (sau cel puțin așa îmi amintesc că suna regula). — AdiJapan 5 decembrie 2011 06:24 (EET)

Răspunsuri avertizări imagini

Utilizatorul Conualfy a lăsat un răspuns la un mesaj de avertizare despre o imagine.

• Conualfy

au lăsat un răspuns la un mesaj de avertizare despre o imagine. Încărcarea imaginilor și drepturile de autor sunt subiecte sensibile. Este important ca toate neclaritățile cu privire la avertizări să fie lămurite pentru a evita apariția unor nemulțumiri ce pot fi evitate.

Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată. –Strainubot (discuție) 12 decembrie 2011 15:04 (EET)

Tichet #2011121510000017

Aruncă te rog o privire la tichetul ăsta și mai ales la întrebările din notă.--Strainu (دسستي‎)  15 decembrie 2011 14:58 (EET)

Răspuns

Bună ziua, AdiJapan. Aveți mesaje noi la Discuție Utilizator:Andrei_Stroe. 16 decembrie 2011 11:20 (EET)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Strainu (دسستي‎)  16 decembrie 2011 11:20 (EET)

Știre cam lungă

Domnule AdiJapan, vă cer părerea înainte de a modifica formatul Actualități pentru a nu crea neplăceri nimănui. Știrea despre moartea fostului președinte ceh mi se pare sau chiar este puțin cam lungă. Nu este mai bine să scriem doar că a decedat, iar restul informațiilor să fie trecute în articolul propriu-zis? Acum există un oarecare dezechilibru între celelalte știri care nu depășesc un anumit număr de cuvinte. O zi bună ! --Alin^discuție 18 decembrie 2011 17:11 (EET)

Deocamdată nu avem un standard sau criterii pentru lungimea știrilor. Probabil optim este ca fiecare să fie exprimată în atîtea cuvinte cîte sînt necesare pentru a transmite esența, așa încît importanța știrii să poată fi înțeleasă și de cei care nu cunosc subiectul. Iar asta poate însemna cuvinte mai puține la o știre și mai multe la alta. Nu putem stabili că toate știrile trebuie să aibă aceeași lungime.

Vedeți și Discuție Format:Actualități. — AdiJapan 18 decembrie 2011 18:32 (EET)

Corect. Importanța, impactul mediatic, generalitatea , etc., a unei știri nu se poate cuantifica în număr de cuvinte sau simboluri grafice. Important este, după părerea mea, ca textul știrii să concentreze maximumul posibil de informații. Un exemplu recent: știrea decesului fostului (primului) președinte ceh, are un impact mediatic mult mai mare decât condamnarea unui fost președinte francez, ne mai vorbind de faptul că personalitatea și cariera primului sunt mult mai complexe decât ale celui de-al doilea. --Zsolt (discuție) 19 decembrie 2011 12:15 (EET)

Am înțeles. Mulțumesc pentru lămuriri ! --Alin^discuție 19 decembrie 2011 19:31 (EET)

Răspunsuri avertizări imagini

Utilizatorul Trilu lilu0 a lăsat un răspuns la un mesaj de avertizare despre o imagine.

• Trilu lilu0

au lăsat un răspuns la un mesaj de avertizare despre o imagine. Încărcarea imaginilor și drepturile de autor sunt subiecte sensibile. Este important ca toate neclaritățile cu privire la avertizări să fie lămurite pentru a evita apariția unor nemulțumiri ce pot fi evitate.

Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată. –Strainubot (discuție) 19 decembrie 2011 03:05 (EET)

Sărbători fericite și un An Nou Bun

cu stimă,de la capătul celălalt al Asiei (dacă mai ești cumva în Asia de Est).Ewan (discuție) 23 decembrie 2011 21:59 (EET)

Ha ha! Începe să devină o tradiție treaba asta cu „de la capătul celălalt al Asiei”, mi-ai spus-o și anul trecut. Da, tot aici sînt. Mulțumesc, urări călduroase și ție și alor tăi pentru noul an. (Zic „călduroase”, dar cred că la voi în Israel e mai cald decît aici.) — AdiJapan 24 decembrie 2011 11:58 (EET)

Se mai zicea și Asia anterioară, dar nu îmi pare că Japonia e în Asia posterioară. Atunci sud vestul asiatic ar fi formula. Aici e mai călduț, dar totul e relativ, + 7 grade Celsius noaptea pentru noi e frig de-a binelea Ewan (discuție) 26 decembrie 2011 02:51 (EET)

Sărbători fericite

Cu ocazia zilelor de sărbătoare, vă doresc multă sănătate, bucurie și fericire alături de familie, prietenii și toți cei dragi. Pentru anul ce vine, vă urez un călduros La mulți ani !

Al dumneavoastră coleg,--Zsolt (discuție) 25 decembrie 2011 00:02 (EET)

Cereri de deblocare

Utilizatorul Mayuma a cerut deblocarea.

Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată. –Andrebot (discuție) 29 decembrie 2011 22:01 (EET)

Nu prea înțeleg

De fapt nu prea înțeleg cauza supărărilor tale, printre sursele citate de mine care sunt mult mai multe decît cele pe care le enumeri, figurează și cronici pozitive, cea a lui Ion Bogdan Lefter, cea a lui Igor Mocanu, și cea a unei asistente universitare din Suceava, pe care crede-mă că nu o cunosc. În principiu uiți să amintești prezența mea la colocviul UNESCO din Paris, masa rotunda de la ICR despre jurnalele lui Sebastian sau Jeni Acterian. Eu cred că trebuie să luăm în considerare toate argumentele nu să venim cu acuzații de acest fel. Nu prea înțeleg de ce te obsedează așa de mult dicționarele, dacă ai fi scriitor ai ști ce dificil este să fii primit în aceste dicționare, unul este scos de E.Simion care mi-a scos numele din el, fusese introdus de o fostă colegă de doctorat, doar pentru că am avut o polemică cu domnia sa în presă. De altfel domnia sa a fost foarte pornit pe Wikipedia pentru ca dictionarul respectiv nu se mai vinde. Tu judeci cu un fel de oca a lui Cuza, și am senzația că în acest mod sunt condamnat înainte de a fi judecat. Cred că ar fi bine să-l ștergeți ca să-mi pot încheia definitiv conturile cu Wikipedia. După intervenția ta m-am lămurit care este problema, aș putea spune și eu Et tu, Brutus! Sper ca nu te-am jignit cu nimic ca sa nu fiu blocat din nou. Am si alte chestii de facut decit sa ma cert cu voi, uite de exemplu sa scriu alte carti lipsite de notabilitate, pentru ca ele sunt carti de cercetare academice, se refera la subiecte literare de top, si nu se gasesc prin librarii, unde toate maculaturile sunt vindute printr-o politica de marketing bine dusa drept carti de elita. Elitele sunt in universitati, ele fac cercetare adevarata si nu se ocupa de viata altora, cum vad ca faceti voi, procese de vrajitoare, daca am ajuns sa-mi justific fiecare detaliu din viata asta seamana a Securitate, tot ce spun eu este adevarat si nu am mintit vreodata. Si cu asta am spus totul! P.S. Atacul lui Ciotlos vine in urma faptului ca am polemizat cu Mamnolescu pe tema pensionarilor la limita de virsta, in vreme ce acel Caligraf este un tip care venea pe la Cenaclul Litere si era frustrat de prezenta mea, a povestit asta pe blogul lui, dar voi l-ati trecut drept argument pentru stergere. Notabilitatea lui Ciotlos, a se scuti! As putea sa va povestesc multe si marunte despre acest domn, care era pasionat de colectionat carti de prin anticariate. Mayuma 30 decembrie 2011 12:50 (EET)

Iulian, să ne înțelegem: eu nu sînt supărat deloc. Nu am absolut nimic cu tine și mi-aș dori sincer, de dragul tău, ca articolul să poată fi păstrat. În discuție am intervenit pentru că nu se purta la obiect. Subiectul discuției este notabilitatea ta. Da? Iar notabilitatea, la Wikipedia, se dovedește numai cu surse. Da? De-asta toată discuția trebuie să facă referire la sursele care vorbesc despre tine. Atît și nimic mai mult.

Nu mă obsedează dicționarele. Tu ai spus că ai apărut în ele, iar asta e un semn bun de notabilitate. Nu e o condiție necesară.

Nu te-am acuzat de nimic. Ți-am reproșat doar că legi păstrarea articolului despre tine de păstrarea articolelor pe care le-ai scris tu. Asta e o lovitură sub centură, nu se face. Notabilitatea unui scriitor nu se dovedește prin contribuțiile lui la Wikipedia. Mie mi se pare de domeniul evidenței, sper că și ție.

Nu au relevanță maculaturile, polemicile, vrăjitoarele etc. Te rog să-ți păstrezi calmul și să te supui aceleiași analize prin care trecem absolut toate subiectele de la Wikipedia.

Nu te condamnă nimeni înainte să fii judecat. Eu, Brutus, cred că articolul chiar merită păstrat, dar pentru asta trebuie dovedit clar că, în ochii criticilor literari, ești o personalitate notabilă. Nu ți se cere nici mai mult și nici mai puțin decît oricărui altui subiect. Concret, trebuie dovedit ceea ce spune prima frază a articolului: că ești un poet, un publicist și un critic literar. Dovada se face prin citare de surse (de încredere, evident) care confirmă, explicit și detaliat, aceste afirmații. — AdiJapan 30 decembrie 2011 16:14 (EET)

Iti trimit referatul semnat de Nicolae Manolescu, la teza mea de doctorat, o sa spui ca este fals, am si varianta scrisa de mina, daca vrei o scanez si ti-o trimit:

O teză de aproape 800 de pagini( în formatul clasic A4) consacră dl. Iulian Băicuș Influenței romancierilor Marcel Proust și Andre Gide asupra prozatorilor români interbelici. Deși subiectul ca atare a fost deseori bătut, nimeni n-a privit pînă acum monografic influența. Proust s-a bucurat, după ce lucrarea de față a fost depusă, de un mic studiu al Corneliei Ștefănescu. Nu însă și Gide. Fiecare critic a venit cu o contribuție oarecare atunci cînd s-a ocupat fie de cei doi scriitori francezi, fie cînd s-a ocupat de romancierii români interbelici. Nimeni, cum am spus, nu a tratat însă tema exhaustiv. O face dl. Iulian Băicuș, și încă într-o manieră atît de minuțioasă, încît va fi practic imposibil de aici înainte de a veni cu noutăți, cel puțin în cazul celor șapte autori pe care autorul tezei i-a avut în vedere. În ordinea din lucrare: Ibrăileanu, Holban, Sebastian, Eliade, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu și Blecher. Doar extinzînd la alți contemporani ai lor sau la romancieri de după al Doilea Război Mondial se vor găsi observații de adăugat. Pe lîngă caracterul exhaustiv aș semnala două lucruri, domnul Băicuș recitește în anul 2001 literatura și critica interbelică, și prin prisma a ceea ce s-a scris după război, orizontul său este extrem de larg, nu contează doar că a citit literatura și critica de astăzi dar face altă selecție chiar printre contemporanii lui Camil petrescu din alte literaturi, se referă la Virginia Woolf, Henry James, Aldous Huxley, James Joyce, Lawrence Durrell, și la cine nu se referă, la Freud, Jung, Eco, Duby, Beguin, Barthes, Baudrillard, Harold Bloom, Gilbert Durand, Derrida, Hocke, Gasset, de ieri și de azi, care își dau mîna. Această imensă bibliografie nu are decît un singur cusur, fiind în general, judicios folosită, fără paradă de erudiție, cusurul este că nu totdeauna edițiile romancierilor români sunt cele mai bune, critice, acolo unde sunt, și că Proust și Gide nu sunt citați în limba franceză, probabil nici citiți. Jurnalul lui Gide este dat cel de la E.L.U. din 1976, care este o selecție, cam a o suta parte din cel de la Gallimard(n.m. afirmația criticului este falsă, e cam a patra parte, între timp Jurnalul lui Gide a fost tradus integral la editura Cartier din Chișinău). Asta ca să dau un exemplu. Doar acolo unde nu a avut o ediție românească domnul Băicuș a mers la sursă. În ceea ce îi privește pe autorii români se știe că multe ediții din perioada comunistă au fost cenzurate copios. Camil Petrescu nu are pentru Patul lui Procust niciuna absolut integrală, nici ediția Liviu Călin, unde au fost restabilite cele mai multe pagini cenzurate, nu este completă. Edițiile citate de dl. Băicuș au cam o zecime de text lipsă, (n.m. au fost cenzurate pasajele pornografice) fără semnele cuvenite. Al doilea lucru pe care aș dori să-l semnalez în parte bine, sclipitor pe alocuri, cu formulări memorabile. Aflăm din Introducerea Narcis contra Narcis, iată că și titlurile capitolelor au care mai de care un aer mai atractiv, ce își propune autorul tezei: Am pornit să recitim operele scriitorilor români interbelici, conștienți de dificultatea misiunii și pornind de la ipoteza noastră inițială, aceasta ne-a fost confirmată, și anume că Proust și Gide constituie axele principale pe care s-a clădit romanul românesc interbelic. .. De asemenea în absența unor elemente foarte precise, care să ateste influența, proustiană sau gideană, ne-am văzut să studiem proustianismul, mai ales la nivelul construcției personajului și mai puțin la nivel macrotextual. A rezultat astfel un studiu care descrie, în subtext, complicatul proces de evoluție a personajului romanului românesc. Nu-mi este limpede această justificare, nu sună a alibi? Și ce dacă nu poate fi atestată influența? Putem vedea ușor dacă ea se exercită la nivelul macrotextual, ba chiar mai ușor decît la nivelul personajului. Trebuie să sărim la concluzii spre a nu pierde șirul acestei argumentații, cîteva zeci de pagini bune, vreo două sute în formatul clasic, înfățișează, odată cu bătălia criticii literare românești, din jurul Noului Roman gidean și proustian liniile mari ale influențelor care fac obiectul tezei de față, autorul procedează metodic, așezînd tema în fața a două oglinzi paralele, cea personală, de investigator special și meticulos, a celor mai mici urme de influență și cea a criticii interbelice, ori a contribuțiilor romancierilor înșiși, studiile lui Camil Petrescu, Ibrăileanu, Holban, Sebastian. Rezultatul este cea mai completă cercetare făcută vreodată pe tema cu pricina și o clară repartizare a punctelor de vedere. Nu stă în obligația referentului de a intra în toate detaliile unei teze de doctorat, nici nu ar fi cu putință. Mai ales că teza are 800 de pagini.(n.m. Criticul îmi declarase de mai multe ori că a fost exasperat de lungimea tezei).Așa că voi semnala doar problemele principale și îndeosebi pe cele litigioase. Prima apare chiar în capitolul inaugural despre Ibrăileanu. Este Adela un roman proustian sau gidean? Ibrăileanu a fost printre primii care a distins între creație și analiză în roman, și fără ca faimoasă lui distincție, să se suprapună, sută la sută, peste cea a prozei proustiene versus proza tradițională, ea este importantă, la începutul deceniului al patrulea. Această afirmație venea din partea unui critic cu experiență și care aparținea vechii generații, el trecuse, cum remarcă foarte bine dl. Băicuș de la Balzac la Proust. Dar romanul Adela este altceva decît teoria criticului așa cum va fi Patul lui Procust în raport cu Noua structură și opera lui Marcel Proust. Dl. Băicuș este conștient că naratorul Adelei este mai degrabă din stirpea lui Sanin, eroul din Ape de primăvara de Turgheniev decît din stirpea lui Marcel. Dacă criticul Ibrăileanu îl citește bine pe Proust, romancierul Ibrăileanu îl imită destul de prost. Încheiem acest lung excurs prin romanul lui Ibrăileanu, notează autorul tezei la pag. 36, conchizînd că între Emil Codrescu și Ibrăileanu există un paralelism evident. Pe noi ne interesa însă mai tare paralelismul dintre Proust și Ibrăileanu, ori dintre Codrescu și Marcel. Ideea principală a tezei este cea a influenței, dispare în aceste prime pagini ca Styxul sub pămînt. Este bun, în schimb, capitolul despre Holban, acesta este totuși cel mai radical proustian dintre toți autorii interbelici, după cum Eliade este cel mai radical gidean. Roman după roman, analiza operei este fină și convingătoare, unele observații fără mare bătaie sunt totuși delicioase. Spre exemplu, alunița falsă pe care Julia Kristeva o remarcă pe obrazul Albertinei, se regăsește, după cum observă dl. Băicuș, pe obrazul multor personaje feminine din romanul proustian românesc! Acelașii grain de beaute trece de la Doamna T, la Ioana și la Dania, etc. Sebastian, care scrie admirabil despre Proust, este, el mai curînd stendhaldian și gidean, fiind vorba în opera lui doar de ecouri ale marelui roman proustian. (cf. citatului de la pag 95). Tocmai recuperarea trecutului, esentiala in Cautarea Timpului Pierdut, este blocata de incapacitatea personajului lui Sebastian de a-l evoca și păstra. Dl. Băicuș are dreptate, comparația cu Doamna Dalloway romanul Virginiei Woolf este remarcabilă. Se constată lesne gideanismul punerilor în abis ori al demarajului din faptele diverse. O ciudățenie este preyența în discuție a romanului De două mii de ani. Nu știu ce e proustian sau gidean. ( N.m. I-am explicat domnului profesor că romanul respectiv a fost urmat de un dosar al receptării sale, este vorba despre Cum am devenit huligan, iar structura este preluată din romanul lui Gide, Falsificatorii de bani). În schimb lipsește micul roman Femei, mult mai în temă(n.m. l-am băgat la loc în volumul despre Sebastian, după ce domnul profesor îmi spusese să-l scot, dar a uitat). Exeperimetalismul de natură erotică, și deci gidismul, este mai pronunțat în acesta decît în romanele lui Eliade. Autorul următor este chiar Mircea Eliade, cu premisa asumată de dl. Băicuș a gidismului integral și servil, după expresia lui G. Călinescu din Istorie, analiza cîtorva romane nu face decît să suțină premisa. Complexitatea lui Gide nu se regăsește însă în textele lui Eliade, aici descoperim un Gide pe sponci, Eliade fiind un autor care scoate stafidele din cozonac. Faptul divers, experimentul, actul gratuit, și toate celelalte trăsături gidiene sunt în Eliade prezente ca la nici un alt autor interbelic român. Camil Petrescu este discutat și el foarte bine, ca romancier. Studiul Noua structură este reanalizat în capitolul final. Observațiile autorului tezei sunt remarcabile și din punctul de vedere stilistic, naratorul din Ultima noapte e dragoste este bucățică ruptă din autor. Temeinic este studiul temei geloziei camilpetresciene în raport cu cea a lui Marcel față de Albertine, din romanul lui Proust. Apropo de o anumite incapacitate a romanului acesta a lui Sebastian și a lui Camil Petrescu de a imagina personaje diferite în funcție de naratori și de gusturile lor, singurul personaj important din Patul lui Procust, doamnei T. îi sunt rezervate cele trei scrisori, Fred are rezervat spațiul caietului, Ladima rămîne cu scrisorile și poeziile. Iar naratorul principal din subsol, epilogul al doilea, este Emilia, dar autorul nu ne-a oferit punctul ei de vedere față de Ladima și Fred Vasilescu. Evident, Camil Petrescu nu era în stare să ni-l ofere. Un amplu comentariu se referă la primele povestiri ale Hortensiei Papadat-Bengescu și la primul ei roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite. Celelalte romane din ciclu abia dacă sunt menționate, oare de ce? (n.m. Pentru că nu sunt proustiene, ele au fost analizate separat, într-o altă carte despre Hortensia). Dacă sunt prezentate pe larg nuvelele îmmblînzite, cum sugestiv numește dl. Băicuș, Femeia în fața oglinzii, Romanul Adrianei și Pe cine a iubit Alisia? De ce să nu fie preyentate și Concertul și restul? Este aici un capitol H.P-B față de Proust foarte util, mă întreb dacă o astfel de sinteză putea exista și la restul capitolelor. În fine Blecher, al cărui microscop analitic prin care este privit corpul ar fi mai puternic decît cel proustian, iar metaforele celor doi scriitori sunt înrudite. Last but least, capitolul amplu, poate prea amplu, cu o mulțime de lucruri în afara temei, dar interesant, în tot cazul care încheie suita de romancieri interbelici, care au suferit fie influența lui Proust, fie cea a lui Gide. Teza de doctorat a domnului Iulian Băicuș se citește cu plăcere, deși este atît de lungă, și reprezintă nu doar o contribuție esențială la temă, dar și un text critic de primă mînă, ea se cuvine acceptată ca valabilă pentru obținerea titlului de doctor în literatură

1 ianuarie 2002 Profesor Universitar dr. Nicolae Manolescu

Mai am trei referate semnate de Irina Mavrodin, Mihai Zamfir si Al.Calinescu, sper ca sunt notabili, prima l-a tradus pe Proust.

Profesorul Manolescu nu spune ca as fi nenotabil, de altfel domnia sa a propus distinctia magna cum laude, sunt patru asemenea grade, fara laude, cum laude, magna cum laude, summa cum laude. Eu nu spun minciuni nu am niciun interes, dar sa tii conferinte la virsta mea, eu am tinut patru, si una la Paris, trei despre Mihail Sebastian, la Sighisoara, Bucuresti, una despre Jeni Acterian si Sebastian la ICR, sa scrii sute de recenzii, unele le gasesti pe Internet, cauta pe google in arhiva revistelor Observator cultural si Contrafort, sa publici opt volume de sute de pagini, cel despre Mircea Eliade face parte dintr-un fond de carti despre Eliade a Universitatii Tehnice din Zurich, nu sunt de ajuns pentru voi, wikipedistii, suspicionind cine stie ce minciuni, chiar daca Iisus Hristos ar veni pe enciclopedia voastra i-ati cere referinte, si cu cine discut eu, cu Victor Blacus, Simbotin, Silenzio 76, cine sunt acestia ca sa imi conteste mie notabilitatea, nici vorba de CV, nu au tinut nicio conferinta, nu au publicat nici macar o brosura, o recenzie, o cronica, etc. Eu nu mai intru pe aici, ti-am explicat doar tie pentru ca te cunosc demult.Daca vreti sa va bateti joc de mine si de munca gasiti pe altii, niste valori, nu pe acesti indivizi care au acaparat Wikipedia, pentru ca nu au fost in stare de nimic in viata, este o chestie de constiinta, sa se intrebe cit de notabile sunt ei. Eu la 41 de ani neimpliniti sunt mai notabil decit predecesorii mei, asa ca nu are sens sa mai discutam. Sterge articolul si ramii cu Silenzio 76 , Simbotin, si altii, ca sa te faci de ris. Te rog doar sa nu te amesteci in discutie pentru ca pe cei trei ii dau in judecata iar martorii la proces vor fi chiar profesorul N.Manolescu, Irina Mavrodin si ceilalti profesori de la Litere, studenti, critici literari, decanul Facultatii de Litere, rectorul Universitatii din Bucuresti, etc.

P.S. Te rog sa stergi articolul ca sa dispara Iulian Baicus de pe Wikipedia, si sa nu mai existe tot scandalul acesta. Pe cei trei o sa-i urmaresc in instanta pentru calomnie, l-am uitat pe Cezarika, aici nu ne jucam cu viata si cariera unui om, nu vine oricine si arunca cu noroi in munca de 22 de ani. Nu stiu daca realizeazi ce serioasa este situatia, sunt amenzi penale pentru o asemenea infractiune impotriva persoanei. Si trebuie sa mai explice cine a generat complotul, pentru cine lucreaza cei patru. Este chiar ultimul meu mesaj adresat Wikipediei, acum trebuie sa plec la hyper-market ca sa-i cumpar mamei niste medicamente, i-a crescut tensiunea dupa ce a citit mesajele voastre, sper sa nu fie nevoie sa chem iar salvarea smurd ca nota de plata le-o trimit celor patru Wikipedisti notabili. Mayuma 30 decembrie 2011 16:32 (EET)

Îmi pare rău că te-ai aprins și nu putem discuta calm și rațional. După ce te liniștești te rog să citești următoarele:

• Referatul lui Nicolae Manolescu și celelalte sînt documente interne ale unei instituții. Ele se pot considera surse cu condiția să fi fost publicate undeva.
• Nu te-a acuzat nimeni de minciuni. Eu unul cred tot ce-ai spus. Dar nu eu și nici ceilalți de aici nu decidem dacă ești notabil, ci specialiștii domeniului tău, prin intermediul publicațiilor. Noi doar constatăm, în surse.
• Realizările tale --- conferințe, recenzii, cărți --- mi se par cu totul remarcabile. Dar părerea mea nu contează, pentru că eu nu sînt specialist în domeniu. Trebuie ca realizările tale să fi fost remarcate și descrise de către specialiști.
• Notabilitatea oricărui subiect din Wikipedia, inclusiv a lui Isus Cristos, poate fi pusă în discuție. Dacă este, ea trebuie demonstrată. Punerea în discuție nu e semn de răutate, de conspirație sau de contestare a valorii. E doar o verificare. Impresia mea este că tu ai o notabilitate suficientă, în lumina surselor din articol, deci cred că articolul nu va fi șters. Dar lucrul ăsta trebuie clarificat.
• Amenințările cu justiția nu sînt tolerate la Wikipedia. Sînt o formă gravă de intimidare a participanților la discuție, cu efecte dintre cele mai nocive asupra obiectivității dezbaterii. Te rog să te abții. Se lasă cu blocare pe loc.
• Cu toată părerea de rău pentru sănătatea șubredă a mamei tale, astfel de apeluri la sentimente nu au ce căuta într-o discuție rațională. Notabilitatea ta și hipertensiunea mamei tale sînt subiecte cu totul și cu totul independente.

Între timp am organizat legăturile externe din articol pe categorii, pentru că erau amestecate și nu se înțelegea care din ele contribuie la verificarea notabilității. Dacă mai adaugi publicații care vorbesc despre tine sau despre opera ta, te rog să le pui la locul potrivit. — AdiJapan 30 decembrie 2011 19:21 (EET)

Request

Hi AdiJapan. As you're a checkuser, please send an email to Billinghurst (email) or me (email) to get access to the checkuser wiki. Thanks in advance! Regards, Trijnstel (discuție) 30 decembrie 2011 18:46 (EET)

Thanks for sending an email. Your account is created. Trijnstel (discuție) 31 decembrie 2011 00:03 (EET)

Salut din nou

I-am scris lui Jim Wales, fondatorul Wikipediei, ca să-l anunț despre acest conflict, te rog să le spui tuturor administratorilor, sper ca domnia sa să găsească o soluție amiabilă prin care să putem pune capăt conflictului creat în mod artificial de cei patru useri cu rang de administrator, cred că-i va da afară, dar asta vom vedea în zilele următoare. La Mulți ani și un an 2012 mult mai fericit!Mayuma 30 decembrie 2011 19:14 (EET)

Mulțumesc, la mulți ani și ție. Aș fi preferat să ne facem urări în condiții mai prielnice totuși...

Pot să-ți spun de pe acum că în cel mai fericit caz Jimmy Wales o să-ți răspundă că nu se bagă în discuții editoriale și eventual o să delege pe cineva din cadrul comunității să se ocupe. Evaluarea notabilității unui subiect este o chestiune editorială și nu ține de competența lui Wales. Iar în cazul cel mai nefericit o să-ți atragă atenția că de fapt tu ai încălcat modul de lucru de la Wikipedia și că în loc să-ți demonstrezi calm notabilitatea, prin surse, ai recurs la război de editare și la amenințări cu datul în judecată.

Dar cel mai probabil n-o să primești nici un răspuns de la Wales. La cîte astfel de mesaje primește nici n-ar avea timp să se ocupe de toate. Numai de la Wikipedia în limba română a primit pînă acum o mulțime, iar de la cea în engleză nu m-aș mira să primească zilnic.

Vezi și răspunsul meu de mai sus. — AdiJapan 30 decembrie 2011 19:34 (EET)

Ca să nu fie nicio problemă, transcriu aici textul scrisorii către Jim Wales, i-am postat pe front deskul Wikipediei în limba engleză, pentru că nu-i mergea emailul dar o vede el.

Dear mr. Jim Wales, My name is Baicus Iulian, aka Mayuma I am a Asssistant Professor at Bucharest University, Faculty of Letter, I have been a professor for 15 years by now, I work at the Department of Literature and I had already published 8 books in Romanian language concerning important Romanian Writers, Classics or Contemporary. I have been a user and I contributed to Romanian Wikipedia for over 8 years, so I can say I a person that started the project my aim being to make Romanian Literature globalized, so I have made asking all my colleagues from Cluj and Iasi Universities and all Romanian writers I know, to contribute or to ask Romanian Writers to send their CV-s or to write articles on Wikipedia. I also contributed as a reviewer of Literature articles till last week when a group of users started a war against my data-base, their goal being to erase it on the bias there are to many Romanian writers in it, in fact the numbers are not so high because we talk about 500 years of Romanian literature. They are arguing with me and four of them, sysop or administrators started a vote against my personal page claiming I am not quite such a famous literary critic and Assistant Professor, even if I hold a PH.D. in Romanian Interbellum Literature, which I defended in 2002 in Bucharest University, I am a very well knowkn assistant professor, I attended one conference in Paris organized by professor Manolescu, who conducted my PH.D. thesis and at the moment is the ambassador of Romania at UNESCO in Paris. I suspect these 4 or five guys want to ruin all my work, I started to protest so they block me out and they manage to organize a sort coup de etat against me, it could be on an external influence, they don t have real names but pseudonymes. My initial belief that Wikipedia s goal was to globalize and transcend cultural borders is still here but I am very sorry this policy of notability is used now against old contributors. Because of this I am forced tu sue the four persons if they continue to harrass me and to bring them in front of a Romanian Court of Justice where they must bring a solid proof I have no notability, if there is no amiable solution to this conflict. I will not imply Wikipedia in this trial, but it depends on a judge opinion if they commited or not an act of calomny, I can t stand four unknown persons adress me such vulgar and irresponsible words. My hope is, dear mr. Wales, we can find a peaceful solution to this conflict and I adress to you this matter in order to find in you the person that can mediate this conflict, I have a high opinion on your idea to offer the whole world knowledge without any pay and I regret very much I have to quit the team that has created Romanian Wikipedia. =A Happy New Year! Sincerely yours, Iulian Baicus

P.S. atacurile la persoană au fost reciproce, declanșate de nea Caisă, Cezarikă, și domnii care au creat acest conflict, Silenzio, Blacus și alții. Sper ca el să se rezolve fără intervenții ulterioare și alte ingerințe în paginile scriitorilor români, nu de alta dar este păcat să se piardă atîta muncă, de vreo 9 ani și ceva, doar pentru că dl. Silenzio crede că Wikipedia în limba română are prea mulți scriitori, ar mai declara el și pe alții nenotabili, dar a început cu cel care i-a adunat aici, cu trudă și migală, consultînd pînă și dicționarul lui E.Simion care este plin de falsuri, vezi recenzii ale colegilor mei. Asta ca să nu fiu bănuit cumva de subiectivism...Mayuma 30 decembrie 2011 20:36 (EET)

Of. — AdiJapan 30 decembrie 2011 21:04 (EET)

Dragă Adi, iartă-mă dar nu mai am energie să stau toată noaptea în fața computerului ca să răspund unor mesaje belicoase, trebuie să mă culc și eu ca tot omul, mîine îți propun un acord de încetare a focului, este Revelionul și nu am timp să intru pe Wikipedia să mă cert cu toți neaveniții, spune-le să-și vadă de treabă, să-și posteze mesajele pe paginile lor de discuții, pentru că nu am timp și nici chef să discut cu ei.Chestia asta se numește hărțuire. Mayuma 30 decembrie 2011 22:29 (EET)

Re:Disciplina dialogului

Individul mai sus pe această pagină mă face impostor. Dacă dorește neaparat să afle cine sunt, va afla, dar o va regreta amarnic. În general, consider că sunt disciplinat, dar cred că s-au depășit flagrant niște limite ale bunului simț. Cele bune. --Silenzio (discuție) 30 decembrie 2011 20:16 (EET)

Nici nu-i de mirare, dacă după aproape 20 de ani de la absolvirea facultății e tot asistent, e clar că este o persoană foarte pregătită. Și-or fi dat seama și cei de acolo cu cine au de-a face (dacă Eugen Simion l-a șters dintr-un dicționar pe care urma să-l publice, iar Manolescu "i-a pus" pe wikipediști să-l cenzureze.) --Nea Caisă (discuție) 30 decembrie 2011 20:28 (EET)