Sari la conținut

Conservatorii și Reformiștii Europeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conservatorii și Reformiștii Europeni
AbreviereECR
CRE
Oameni cheie
Secretar generalNicola Procaccini
Joachim Brudziński
Date
Înființat22 iunie 2009
SediuBruxelles
Informații
Ideologie oficială
Poziție politică
Afiliere europeanăPartidul CRE
ECPM
ALE
Parlamentul European
78 / 705
Prezență online
www.ecrgroup.eu

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (abreviat CRE) [14] este un grup politic din Parlamentul European moderat eurosceptic[15][16][17][18][19] și anti-federalist.[20][15][21] CRE este grupul parlamentar al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (Partidul CRE), dar de asemenea include eurodeputați de la alte partide europene și eurodeputați neafiliați.

Ideologic, grupul este în mare eurosceptic, anti-federalist și de dreapta, cu fracțiuni de centru-dreapta și extremă dreapta.[6] Obiectivul principal al CRE este de a se opune integrării europene necontrolate, extinderii și evoluției potențiale a Uniunii Europene (UE) într-un superstat european federal pe baza eurorealismului și să se asigure că UE nu încălcă puternic treburile interne de stat și și luarea deciziilor regionale în țările membre UE.[22] De asemenea, pledează pentru controale mai stricte asupra imigrației. CRE conține facțiuni ale partidelor conservatoare din punct de vedere social, populiste de dreapta, conservatoare liberale, creștin-democrate, de extremă dreapta și național-conservatoare, care subscriu toate la o poziție anti-federalistă și eurorealistă sau eurocritică.

În cadrul CRE, unele partide și eurodeputați promovează un euroscepticism moderat, spre deosebire de o respingere totală a existenței UE caracterizată de anti-EU-ism sau euroscepticismul dur, prin solicitarea reformei democratice a UE, mai multă transparență, modificări ale UE. Politicile de migrație/azil ale zonei euro și ale UE și reducerea unora dintre puterile și birocrația UE, menținând în același timp liberul comerț și cooperarea nerestricționate între națiuni.[23][24] Alte partide și deputați individuali din cadrul grupului susțin retragerea completă din bloc, referendumurile privind apartenența la UE și opoziția față de zona euro.[25]

CRE a fost fondată în jurul Mișcării pentru Reformă Europeană, după alegerile europene din 2009, la ordinul liderului Partidului Conservator Britanic David Cameron.

În timpul celui de al 10-lea Parlament European, cel mai mare partid din grup ca număr de eurodeputați este Frații Italiei (FdI), urmat de partidul polonez Lege și Justiție (PiS).

Membrii prezenți în Parlamentul European

[modificare | modificare sursă]

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europen cuprinde următoarele partide naționale:

Conservatorii și Reformiști (2024–2029) au eurodeputați în 18 state membre. Albastrul închis indică statele membre care trimit mai mulți europarlamentari, albastrul deschis indică statele membre care trimit un singur europarlamentar.
Țară Partid național Partid european MPE Parlamentul național
 Belgia Noua Alianță Flamandă
Nieuw-Vlaamse Alliantie (N-VA)
EFA               
3 / 21
33 / 122
 Bulgaria Există un Astfel de Popor
Има такъв народ (ITN)
Nu are
1 / 17
16 / 240
 Croația Mișcarea Patriei
Domovinski pokret (DP)
Nu are
1 / 12
11 / 151
 Cipru Frontul Național Popular

Εθνικό Λαϊκό Μέτωπο (ELAM)

Nu are
1 / 6
3 / 56
 Republica Cehă Partidul Civic Democrat
Občanská demokratická strana (ODS)
Partidul CRE
3 / 21
57 / 281
 Danemarca Democrații Danemarcei

Danmarksdemokraterne (Æ)

Nu are
1 / 15
14 / 179
 Estonia Independent

Jaak Madison

Independent
1 / 7
 Finlanda Partidul Finlandezilor

Perussuomalaiset (PS)

Nu are
1 / 15
45 / 200
 Franța Mișcarea Conservatoare

Mouvement conservateur (MC)

Nu are
1 / 81
0 / 577
Independenți

Nicolas Bay, Marion Maréchal, Guillaume Peltier

Independent
3 / 81
 Grecia Soluția Greacă
Ελληνική Λύση (ΕΛ)
Nu are
2 / 21
11 / 300
 Italia Frații Italiei
Fratelli d'Italia (FdI)
Partidul CRE
24 / 76
184 / 600
 Letonia Alianța Națională
Nacionālā Apvienība (NA)
Partidul CRE
2 / 9
13 / 100
Lista Unită

Apvienotais saraksts (AS)

Nu are
1 / 9
15 / 100
 Lituania Acțiunea Electorală a Polonezilor în Lituania - Alianța Familiilor Creștine
Lietuvos lenkų rinkimų akcija – Krikščioniškų šeimų sąjunga (LLRA–KŠS)
Partidul CRE
1 / 11
3 / 141
Uniunea Fermierilor și Verzilor Lituaneni

Lietuvos valstiečių ir žaliųjų sąjunga (LVŽS)

Nu are
1 / 11
19 / 141
 Luxemburg Alternativa pentru Reformă Democratică

Alternativ Demokratesch Reformpartei (ADR)

Partidul CRE
1 / 6
5 / 60
 Țările de Jos Partidul Politic Reformat
Staatkundig Gereformeerde Partij (SGP)
ECPM
1 / 31
5 / 225
 Polonia Lege și Justiție
Prawo i Sprawiedliwość
Partidul CRE
18 / 52
193 / 560
Polonia Suverană

Suwerenna Polska (SP)

Nu are
2 / 52
17 / 560
 România Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Nu are
5 / 33
37 / 466
Partidul Național Conservator Român (PNCR) ECPM
1 / 33
0 / 466
 Suedia Democrații Suedezi
Sverigedemokraterna (SD)
Partidul CRE
3 / 21
72 / 349
 Uniunea Europeană
Total
78 / 705
Conservatorii și Reformiști (2019–2024) au eurodeputați în 15 state membre. Albastrul închis indică statele membre care trimit mai mulți europarlamentari, albastrul deschis indică statele membre care trimit un singur europarlamentar.
Țară Partid național Partid european MPE Parlamentul național
 Belgia Noua Alianță Flamandă
Nieuw-Vlaamse Alliantie (N-VA)
EFA               
3 / 21
34 / 210
 Bulgaria IMRO – Mișcarea Națională Bulgară
ВМРО – Българско Национално Движение (ВМРО-БНД)
Partidul CRE
2 / 17
0 / 240
 Croația Partidul Conservator Croat
Hrvatska konzervativna stranka (HKS)
Partidul CRE
1 / 12
2 / 151
 Republica Cehă Partidul Civic Democrat
Občanská demokratická strana (ODS)
Partidul CRE
4 / 21
34 / 281
 Germania Partidul Familiei din Germania
Familienpartei Deutschlands
ECPM
1 / 96
0 / 709
 Grecia Soluția Greacă
Ελληνική Λύση (ΕΛ)
Nu are
1 / 21
12 / 300
 Italia Frații Italiei
Fratelli d'Italia (FdI)
Partidul CRE
6 / 76
119 / 951
 Letonia Alianța Națională
Nacionālā Apvienība (NA)
Partidul CRE
2 / 8
13 / 100
 Lituania Acțiunea Electorală a Polonezilor în Lituania - Alianța Familiilor Creștine
Lietuvos lenkų rinkimų akcija – Krikščioniškų šeimų sąjunga (LLRA–KŠS)
Partidul CRE
1 / 11
3 / 141
 Țările de Jos JA21
Juiste Antwoord 2021 (JA21)
Nu are
3 / 29
3 / 225
Partidul Politic Reformat
Staatkundig Gereformeerde Partij (SGP)
ECPM
1 / 29
3 / 225
 Polonia Lege și Justiție (Dreapta Unită)
Prawo i Sprawiedliwość
Partidul CRE
24 / 52
170 / 560
Polonia Unită (Dreapta Unită)
Solidarna Polska (SP)
Partidul CRE
2 / 52
16 / 560
Independent Partidul CRE
1 / 52
-
 România Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat

Partidul Alternativa Dreaptă

ECPM
1 / 33
0 / 466
 Slovacia Libertate și Solidaritate
Sloboda a Solidarita (SaS)
Partidul CRE
2 / 14
10 / 150
 Spania Vox Partidul CRE
4 / 59
33 / 615
 Suedia Democrații Suedezi
Sverigedemokraterna (SD)
Partidul CRE
3 / 21
72 / 349
 Uniunea Europeană
Total
62 / 705
[26][27]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Nordsieck, Wolfram (). „European Union”. Parties and Elections in Europe. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Alan Siaroff (). Comparative European Party Systems: An Analysis of Parliamentary Elections Since 1945. Taylor & Francis. p. 469. ISBN 978-1-317-49876-6. 
  3. ^ [1][2]
  4. ^ Rathgeb, Philip (), United in Diversity: The Economic Policy Platforms of the EU’s Far Right (în engleză), 2024 (2), Intereconomics 
  5. ^ Tim Bale; Seán Hanley; Aleks Szczerbiak (martie 2010). 'May Contain Nuts'? The Reality behind the Rhetoric Surrounding the British Conservatives' New Group in the European Parliament”. The Political Quarterly. 81 (1): 85–98. doi:10.1111/j.1467-923X.2009.02067.x. when taken together they form not so much a coherent whole as a mix of liberal conservatives (the Conservatives, ODS, LDD and MDF) and conservative nationalists (PiS and TB-LNNK). 
  6. ^ a b
  7. ^ „Ursula von der Leyen makes final pledges to secure EU's top job”. The Guardian. . Von der Leyen says in her letters that she hopes the "snapshot" on her positions, some of which are retreads of previous proposals from the commission, will reassure her critics, although there is a risk of putting off MEPs within the more Eurosceptic and rightwing European Conservatives and Reformists group, in which Poland's Law and Justice is the largest party. 
  8. ^ „Explainer: Von der Leyen's rocky path to confirmation as EU Commission chief”. Reuters. . The right-wing European Conservatives and Reformists (ECR), will decide just ahead of the vote whether to support von der Leyen, but officials say the group is divided over the issue. 
  9. ^ [6][7][8]
  10. ^ „Dutch and Greek far-right parties join ECR Group”. European Interest. . 
  11. ^ McDonnell, Duncan; Werner, Annika (). „Respectable radicals: why some radical right parties in the European Parliament forsake policy congruence”. Journal of European Public Policy. 25 (5): 747–763. doi:10.1080/13501763.2017.1298659. ISSN 1350-1763. 
  12. ^ Falkner, Gerda; Plattner, Georg (). „Populist Radical Right Parties and EU Policies: How coherent are their claims?” (PDF). EUI Working Paper RSCAS (38): 5. 
  13. ^ [10][11][12]
  14. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite SCR16665126
  15. ^ a b Christophe Gillissen (). Ireland: Looking East. Peter Lang. p. 157. ISBN 978-90-5201-652-8. 
  16. ^ Jørn Holm-Hansen (). „Continuity and Change in Polish Party Politics Since 1989”. În Ingo Peters; Elisabeth Bakke. 20 Years Since the Fall of the Berlin Wall: Transitions, State Break-Up and Democratic Politics in Central Europe and Germany. BWV Verlag. p. 277. ISBN 978-3-8305-1975-1. Accesat în . 
  17. ^ Senem Aydin-Düzgit (). Constructions of European Identity: Debates and Discourses on Turkey and the EU. Palgrave Macmillan. p. 16. ISBN 978-1-137-28351-1. 
  18. ^ Hans Slomp (). Europe, A Political Profile: An American Companion to European Politics [2 volumes]: An American Companion to European Politics. ABC-CLIO. p. 245. ISBN 978-0-313-39182-8. 
  19. ^ Matt Cole; Helen Deighan (). Political Parties in Britain. Oxford University Press. p. 39. ISBN 978-0-7486-6903-5. 
  20. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Foget
  21. ^ „Conservative MEPs form new group”. BBC. . Accesat în . 
  22. ^ Reformists, European Conservatives and. „ECR Group – European Conservatives and Reformists Group”. ecrgroup.eu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Erkanor Saka (). Mediating the EU: Deciphering the Transformation of Turkish Elites (PhD Thesis). p. 202. ISBN 978-1-109-21663-9. Accesat în . [nefuncțională]
  24. ^ Matthew (). „Why anti-EUism is not left-wing”. Workers' Liberty. Alliance for Workers Liberty. Accesat în . 
  25. ^ „Senior Tory MEP urged to quit over Brexit support”. Politico. . Accesat în . 
  26. ^ „Search | MEPs | European Parliament”. European Parliament. Accesat în . 
  27. ^ „About”. ECR Group. Accesat în .