Comuna Racova, Bacău
| Racova | |
| — comună — | |
  Racova Racova (România) | |
| Coordonate: 46°42′31″N 26°45′11″E / 46.70861°N 26.75306°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bacău |
| SIRUTA | 24711 |
| Reședință | Racova |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Racova[*] | Cătălin-Ionel Apetrei[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 33,96 km² |
| Altitudine | 244 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.433 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 607475 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Racova (în maghiară Rákova) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Gura Văii, Hălmăcioaia, Ilieși și Racova (reședința).
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află la marginea de nord a județului, la limita cu județul Neamț, la est de orașul Buhuși, pe malul stâng al Bistriței, în dreptul lacului de acumulare Gârleni. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. La Racova, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159 care o leagă spre nord-est în județul Neamț de Bahna, înapoi în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu DN2), apoi tot în județul Neamț de Icușești și înapoi în județul Bacău de Dămienești, mai departe tot în județul Neamț de Valea Ursului și Oniceni și în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în DN15D). Din DJ159, la Racova se ramifică șoseaua județeană DJ207F, care duce spre est la Berești-Bistrița (unde se intersectează cu DN2) și mai departe la Săucești și Letea Veche (unde se termină în DN2F).[2] Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Racova.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Racova
Români (90,97%)
Alte etnii (0,61%)
Necunoscută (8,42%)
Componența confesională a comunei Racova
Ortodocși (88,23%)
Romano-catolici (2,51%)
Alte religii (0,52%)
Necunoscută (8,74%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Racova se ridică la 3.433 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.328 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,97%), iar pentru 8,42% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,23%), cu o minoritate de romano-catolici (2,51%), iar pentru 8,74% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Racova este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Cătălin-Ionel Apetrei[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 4 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | |||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Lețcana, Racova, Hălmăcioaia, Gura Văii și Satu Nou, având în total 1731 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală cu 18 elevi la Racova.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bistrița a aceluiași județ, având 2230 de locuitori în satele Lețcana, Racova, Hălmăcioaia și Gura Văii.[8] În 1931, comuna a preluat și satul Ilieș de la comuna Ciumași.[9]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Buhuși și apoi (după 1964[10]) din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci, satul Lețcana a fost desființat și comasat cu satul Racova.[11][12]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Singurul obiectiv din comuna Racova inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este casa memorială „Ion Borcea” (secolul al XIX-lea) din satul Racova, clădire clasificată ca monument memorial sau funerar.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Racova, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Racova, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 152.
- ^ „Comuna Racova în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 34. .
- ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia comunei Racova-județul Bacău, Dumitru Tofan, Florin-Cătălin Tofan, Editura PIM, Iași, 2006