Comuna Păltiniș, Botoșani
| Păltiniș | |
| — comună — | |
 Păltiniș (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 48°13′N 26°39′E / 48.217°N 26.650°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Botoșani |
| SIRUTA | 38492 |
| Reședință | Păltiniș |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Păltiniș[*] | Costel Romanescu[*][1][2] (AUR, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 75,07 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.145 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 717295 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames OpenStreetMap relation | |
 | |
Modifică date / text  | |
Păltiniș este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cuzlău, Horodiștea, Păltiniș (reședința) și Slobozia.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Păltiniș
Români (87,86%)
Alte etnii (0,99%)
Necunoscută (11,15%)
Componența confesională a comunei Păltiniș
Ortodocși (83,02%)
Creștini de rit vechi (3,88%)
Alte religii (1,91%)
Necunoscută (11,19%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Păltiniș se ridică la 4.145 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.794 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,86%), iar pentru 11,15% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,02%), cu o minoritate de creștini de rit vechi (3,88%), iar pentru 11,19% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Păltiniș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Costel Romanescu[*], de la Alianța pentru Unirea Românilor, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alianța pentru Unirea Românilor | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||||
Economia
[modificare | modificare sursă]În comuna Păltiniș se află cel mai pur zăcământ de gips din Europa iar zăcământul ar putea fi exploatat continuu timp de peste 100 de ani, potrivit autorităților locale.[7]
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Partenie Ciopron (1896-1980) - ierarh ortodox român, care a îndeplinit funcțiile de episcop al Armatei (1937-1948) și episcop al Romanului și Hușilor (1962-1978)
- Sfântul Ioan Iacob Românul de la Hozeva (n. 23 iulie 1913, Păltiniș, Botoșani – 5 august 1960), este un sfânt în Biserica Ortodoxă Română. A intrat în Mănăstirea Neamț în 1936.[1] Dorind viață ascetică, monahul Ioan a plecat în Țara Sfântă, unde a trăit doi ani într-o peștera din pustia Iordanului, apoi opt ani în lavra Sfântul Sava de pe Valea Hebronului.[1] Având bune cunostințe medicale, îngrijea călugării bolnavi, fiind în același timp bibliotecar și ghid.
- Gheorghe Mărâi, om de știință, cercetător și inventator român, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul transmisiunilor militare
Puncte de interes turistic
[modificare | modificare sursă]- Un grup de stejari seculari (datând din circa secolul XV) se găsește în pădurea Teioasa, la aproximativ 3 km NV de Paltiniș.
Inițial, grupul era compus din patru stejari. Stejarii formau un dreptunghi cu colțurile indicând aproximativ principalele puncte cardinale (N, S, E, V). Trei din acești stejari existau înca în 2013; cel de al patrulea exista înca în 1999, dar a fost înlăturat ulterior, posibil datorită bolii. Stejarii au cel puțin 30 metri înalțime.
Stejarii sunt cunoscuți în zonă ca "Stejarii lui Stefan cel Mare". Arborii marchează aproximativ jumătatea drumului între Suceava (Scaunul de domnie al lui Ștefan) și Cetatea Hotin (acum Kamianets-Podilskyi, Ucraina). Cetatea Hotin era cea mai puternică fortăreață la granița de nord în Moldova medievala. Legenda locală povestește că Ștefan cel Mare a făcut popas cel puțin o data în acest loc; într-una din ocazii, patru ghinde au fost ingropate la "colțurile mesei lui Ștefan", din care ghinde au răsărit stejarii.
Fotografie a celor 4 stejari, cca 1995
- Satul Horodiștea, situat la 48º15'N, este punctul cel mai nordic al Romaniei.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Comoara din nordul României. O comună din județul Botoșani stă pe unul dintre cele mai pure zăcăminte de gips din Europa, care n-a fost exploatat niciodată, 13 octombrie 2016, Cosmin Pătrașcu Zamfirache, Adevărul, accesat la 14 octombrie 2016
| ||||||||||
