Codrii de Argint

Codrii de Argint
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Județul Neamț România
Cel mai apropiat oraș	Târgu Neamț
Coordonate	47°08′40″N 26°16′53″E () / 47.14444°N 26.28139°E^[1]
Suprafață	2 ha
Înființare	1971, declarat în 2000
Modifică date / text

Codrii de Argint alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Agapia.

Localizare

Aria naturală (de interes forestier și peisagistic) cunoscută și sub denumirea de „Pădurea de Argint Văratec”, se află în partea central-nordică a județului Neamț și cea nord-estică a satului Văratec în imediata apropiere a drumului național DN15G (Valea Seacă - Văratec), pe terasa inferioară a pârâului Topolița la altitudinea de 540 m^[2].

Descriere

Rezervația naturală cu o suprafață de 2 hectare^[3] a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)^[4] și reprezintă o zonă împădurită, având rol de protecție pentru specii arboricole de mesteacăn (Betula pendula) secular.

Relația cu poezia lui Mihai Eminescu

Zona a jucat un rol în creația poetului Mihai Eminescu, fiind un izvor de inspirație pentru acesta.

La asfințit se poate admira sub lumina razelor de soare „văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în „Călin – file de poveste”^[5].

De treci codrii de aramă de departe vezi albind/ Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint

Mihai Eminescu - „Călin, file de poveste” VIII

Toamna, odată cu schimbarea culorii frunzelor, peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste^[6].

Lângă râuri argintoase, care mișcă-n mii de valuri/ A lor glasuri înmiite, printre codri, printre dealuri,/ Printre bolți săpate-n munte, lunecând întunecos,/ Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate,/ Codrii de argint ce mișcă a lor ramuri luminate/ Și păduri de-aramă roșă răsunând armonios.

Mihai Eminescu - „Memento mori” (Panorama deșertăciunilor)

Obiective turistice de proximitate

Codrii de Aramă
Mănăstirea Văratec
Mănăstirea Agapia
Poiana Ciungi (Obcina Văratec)
"Drumul Reginei"^[7] - 6,7 km prin pădurea Obcinii Văratec, între Mănăstirile Văratec și Agapia

Vezi și

Note

^ en Eunis.eea.europa.eu - Codrii de Argint (geolocalisation); accesat la 27 septembrie 2012
^ Parcuri naționale și rezervații naturale - Centrul de informare turistică "Gheorghe Iacomi" Piatra Neamț Arhivat în 18 februarie 2015, la Wayback Machine. accesat 21 octombrie 2012
^ Apmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț Arhivat în 16 februarie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 27 septembrie 2012
^ Cdep.ro - Legea nr.5 di 6 marteie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 27 septembrie 2012
^ Rezervația Codrii de Aramă pe portalul ViziteazăNeamț.ro accesat 2012.06.02
^ Portalul InfoturismMoldova.rodespre Codrii de Aramă Arhivat în 30 decembrie 2011, la Wayback Machine. accesat 2012.06.02
^ Dialog, Ziarul Ceahlău, 2006.09.08^{[nefuncțională]} accesat 12 octombrie 2012

Legături externe

[1] Eunis.eea.europa.eu - Codrii de Argint (geolocalisation); accesat la 27 septembrie 2012

[2] Parcuri naționale și rezervații naturale - Centrul de informare turistică "Gheorghe Iacomi" Piatra Neamț Arhivat în 18 februarie 2015, la Wayback Machine. accesat 21 octombrie 2012

[3] Apmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț Arhivat în 16 februarie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 27 septembrie 2012

[4] Cdep.ro - Legea nr.5 di 6 marteie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 27 septembrie 2012

[5] Rezervația Codrii de Aramă pe portalul ViziteazăNeamț.ro accesat 2012.06.02

[6] Portalul InfoturismMoldova.rodespre Codrii de Aramă Arhivat în 30 decembrie 2011, la Wayback Machine. accesat 2012.06.02

[7] Dialog, Ziarul Ceahlău, 2006.09.08^{[nefuncțională]} accesat 12 octombrie 2012

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]