Sari la conținut

Antilele Neerlandeze

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Antilele Neerlandeze
Antilele Neerlandeze
Nederlandse Antillen
Drapelul Antilelor Neerlandeze[*]​Stema Antilelor Neerlandeze[*]​
Drapelul Antilelor Neerlandeze[*]Stema Antilelor Neerlandeze[*]
DevizăLibertate unanimus
(latină:Uniți prin libertate)
ImnAnthem without a title
(Imnul fără nume)
Geografie
Suprafață 
 - totală800 km² (locul 184)
Apă (%)neglijabil
Cel mai mare orașWillemstad
VeciniFranța Modificați la Wikidata
Fus orarUTC-4
Populație
Densitate241 loc/km²
 - Estimare 192.866 (locul 185)
 - Estimare 2009197.041
Limbi oficialeNeerlandeză, Engleză, Papiamento
Guvernare
Sistem politicMonarhie constituțională
(este parte a Țărilor de Jos)
MonarhWillem-Alexander
Prim-ministruEmily de Jongh-Elhage
CapitalaWillemstad
Istorie Modificați la Wikidata
Independență Modificați la Wikidata
Economie
PIB (PPC) 
 - Total2,45 miliarde
 - Pe cap de locuitor11 400
PIB (nominal) 
MonedăGulden Antilele Neerlandeze
Coduri și identificatori
Cod CIOAHO Modificați la Wikidata
Prefix telefonic599
ISO 3166-2AN[1] Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.an

Antilele Neerlandeze (limba neerlandeză: Nederlandse Antillen) a fost o structură politică, parte autonomă a Regatului Țărilor de Jos, cuprinzând o parte din Antilele Mici, compuse din două grupuri de insule din Marea Caraibelor: Aruba, Bonaire și Curaçao (așa-numitele Insule ABC, lângă Venezuela) și Sint Eustatius, Saba și Sint Maarten (localizate la sud-est de Insulele Virgine). Economia insulelor este dependentă de turism și de industria petrolieră.

Între iunie 2000 și aprilie 2005 au avut loc consultări populare pentru a defini viitorul statut al fiecărei insule. Cele patru opțiuni care puteau fi votate au fost:

  • legături mai strânse cu Țările de Jos;
  • rămânerea în cadrul Antilelor Neerlandeze;
  • transformarea într-o țară autonomă în cadrul Țărilor de Jos (status aparte);
  • independența

Din cele șase insule, Sint Maarten și Curaçao au votat pentru status aparte; Aruba, Bonaire și Saba au votat pentru legături mai strânse cu Țările de Jos, iar Sint Eustatius a ales rămânerea în cadrul Antilelor Neerlandeze.[2]

La data de 10 octombrie 2010, Sint Maarten și Curaçao au devenit state independente în componența Regatului Țărilor de Jos.[3] Insula Curaçao are peste 190.000 de locuitori și se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maartin are o populație de 37.000 de locuitori și este situată pe aceeași insulă (Insula Sfântul Martin) cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.

  1. ^ ISO 3166-3 Newsletter I-6 (PDF) (în engleză), , accesat în  
  2. ^ Rezultatele referendumului
  3. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]