Breșa Basarabeană
Breșa Basarabeană (în engleză Bessarabian Gap) este din perspectivă geostrategică(en)[traduceți] un punct cheie de acces și de transport înspre și dinspre Câmpia Rusă, aflat la nord-est de Câmpia Română. Include câmpiile dintre Carpații Orientali și partea de nord-est a Mării Negre.
Ocolind Munții Carpați, reprezintă o zonă tradițională cu rol de coridor de invazie bidirecțională între Rusia și statele balcanice și oferă astfel acces spre Europa Centrală și Europa de Sud.
În istorie, a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, Imperiul Otoman și Rusia.
Rol
Este, din perspectivă geostrategică, un punct cheie de acces în Câmpia Rusă[1] și reprezintă o rută de transport cheie între Europa și Rusia, care, ocolește Munții Carpați.[2] Aceasta determină ca Federația Rusă să fie interesată în controlul militar al acestei zone.[1]
Este de remarcat că, prin controlul tuturor punctelor de acces în Câmpia Rusă (Breșa Tien-Altay, Coridorul Asiei Centrale, cele două zone de coastă din Caucaz, Crimeea, Breșa Basarabeană, Breșa Poloneză, coasta Mării Baltice și coasta Mării Albe), Rusia ar avea capacitatea de a-și concetra în mod strategic forțele, folosindu-se de particularitățile geografice ca apărare împotriva potențialelor invazii.[1]
Se află, de asemenea în apropierea portului strategic de la Odesa și a peninsulei Crimeea, unde se află sediul Flotei Ruse a Mării Negre și este locația unui coridor al rețelei energetice situat dintre Rusia, Europa și Turcia.[3]
Istoric
Breșa Basarabeană a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, Imperiul Otoman și Rusia,[4] reprezentând o rută tradițională de invazie, atât [a Rusiei] dinspre sud-vest, cât și a statelor balcanice [dinspre nord-est].[5]
Controlul tuturor celor 9 puncte cheie a fost anterior deținut de către Uniunea Sovietică, doar două dintre acestea rămânând în 1992 sub controlul Federației Ruse, după disoluția statului sovietic. În anul 2014, anexarea Crimeei a readus sub control încă una dintre respectivele zone.[1]
În spațiul postsovietic, breșa a fost locul unde Rusia a lansat una dintre primele sale misiuni militare de după 1992, asigurându-și controlul Republicii Moldova prin intermediul susținerii independenței Transnistriei și prin staționarea unei garnizoane militare în regiune. Cucerirea Ucrainei de către Rusia, în prezent, este doar o etapă în obținerea de către Rusia a controlului asupra altor puncte de acces, precum Breșa Poloneză și Breșa Basarabeană,[1] deoarece Ucraina se află în calea acesteia spre cele două zone critice.[4] Pentru a controla în integralitatea ei Breșa Basarabeană, Rusia are nevoie să controleze și zona moldovenească de nord-est a României, unde, frecvent în trecut au avut loc invazii turcești.[6]
Structură
Aflată la nord-est de Câmpia Română,[2] Breșa Basarabeană include câmpiile dintre sfârșitul arcului carpatic nordic și partea de nord-est a Mării Negre. Cele două rute care ocolesc acest arc montan sunt de mult timp ruta nordică, de-a lungul Mării Baltice prin Câmpia Europei de Nord și traseul basarabean, pe la Marea Neagră. Controlul spațiului situate în zona sudică asigură controlul rutei sud-estice [spre Câmpia Rusă][7] și respectiv sensul de deplasare al armatelor prin acest coridor de mobilitate militară(en)[traduceți].[4]
Împreună cu Câmpia Europei de Nord reprezintă singurele coridoare de transport est-vest, din Europa.[8]
Odată intrat în breșă, unui eventual inamic din Asia, odată ce trece de Poarta Focșanilor, i se deschid în față Europa Centrală și cea de Sud.[9]
Vezi și articolul: [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele Istmul ponto-baltic, Zona de Operații Est (România) și Flancul Estic al NATOVezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Referințe
- ^ a b c d e Bâtcă, Marius; O victorie rusă în Ucraina va pune în pericol întreaga Europă; Agenția Media a Armatei, 13 decembrie 2023; acccesat la 13 ianuarie 2024
- ^ a b en Stratfor; Is Bulgaria Tilting From Moscow To Washington?; Forbes, June 14, 2010; accesat la 14 ianuarie 2024
- ^ Dilemele Republicii Moldova; Archiva Moldaviae, vol. IV, 2012, p. 112; accesat la 14 ianuarie 2024
- ^ a b c en Zeihan, Peter(en)[traduceți], Moldova will be next to fall if Russia wins Ukraine War; February 15, 2023; accesat la 13 ianuarie 2024
- ^ en Musteață, Sergiu; The Republic of Moldova between its Soviet Legacy and State Building in Musteață, Sergiu (editor); Two Decades of Development in Post-Soviet States: Successesand Failures; Institutul European; Iași; 2014; ISBN 978-606-24-0073-6; p. 237; accesat la 14 ianuarie 2024
- ^ en Zeihan, Peter; Why the World Should Care About Ukraine; The Jordan Harbinger Show, March 22, 2022; accesat la 13 ianuarie 2024
- ^ en Marshall, Tim; The Power of Geography: Ten Maps That Reveal the Future of Our World; Scribner; 2022; ISBN: 9781982178635; p. 142; accesat la 13 ianuarie 2023
- ^ en RANE Worldwiew; Geopolitical Significance; Stratfor, November 10, 2010; accesat la 13 ianuarie 2024
- ^ Mateiu, Sandu Valentin; Aliați și inamici ai României, cei dintotdeauna și cei de acum; Monitorul Apărării și Securității, 1 decembrie 2020; accesat la 13 ianuarie 2024
Legături externe
- en Stratfor; The Geopolitics of Turkey: Searching for More; Nova srpska politička misao(en)[traduceți], August 12; 2010
