Breșa Basarabeană: Diferență între versiuni
m mm |
m mm |
||
Linia 18: | Linia 18: | ||
==Rol== |
==Rol== |
||
Este, din perspectivă geostrategică, un punct cheie de acces în [[Câmpia Europei de Est|Câmpia Rusă]]<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13">Bâtcă, Marius; ''[http://presamil.ro/o-victorie-rusa-in-ucraina-va-pune-in-pericol-intreaga-europa/ O victorie rusă în Ucraina va pune în pericol întreaga Europă]''; Agenția Media a Armatei, 13 decembrie 2023; acccesat la 13 ianuarie 2024</ref> și reprezintă o rută de transport cheie între Europa și Rusia, care, ocolește [[Munții Carpați]],<ref name=stratfor20100614>{{en icon}} [[Stratfor]]; ''[https://www.forbes.com/sites/energysource/2010/06/14/is-bulgaria-tilting-from-moscow-to-washington/?sh=469b09db309b Is Bulgaria Tilting From Moscow To Washington?]''; [[Forbes]], June 14, 2010; accesat la 14 ianuarie 2024</ref> ceea ce determină ca |
Este, din perspectivă geostrategică, un punct cheie de acces în [[Câmpia Europei de Est|Câmpia Rusă]]<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13">Bâtcă, Marius; ''[http://presamil.ro/o-victorie-rusa-in-ucraina-va-pune-in-pericol-intreaga-europa/ O victorie rusă în Ucraina va pune în pericol întreaga Europă]''; Agenția Media a Armatei, 13 decembrie 2023; acccesat la 13 ianuarie 2024</ref> și reprezintă o rută de transport cheie între Europa și Rusia, care, ocolește [[Munții Carpați]],<ref name=stratfor20100614>{{en icon}} [[Stratfor]]; ''[https://www.forbes.com/sites/energysource/2010/06/14/is-bulgaria-tilting-from-moscow-to-washington/?sh=469b09db309b Is Bulgaria Tilting From Moscow To Washington?]''; [[Forbes]], June 14, 2010; accesat la 14 ianuarie 2024</ref> ceea ce determină ca Federația Rusă să fie interesată în controlul militar al acestei zone.<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13"/> |
||
<blockquote>Este de remarcat că, prin controlul tuturor punctelor de acces în Câmpia Rusă (Breșa Tien-Altay, Coridorul [[Asia Centrală|Asiei Centrale]], cele două zone de coastă din [[Caucaz]], [[Crimeea]], Breșa Basarabeană, Breșa Poloneză, coasta [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și coasta [[Marea Albă|Mării Albe]]), Rusia ar avea capacitatea de a-și concetra în mod strategic forțele, folosindu-se de particularitățile geografice ca apărare împotriva potențialelor invazii.<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13"/></blockquote> |
<blockquote>Este de remarcat că, prin controlul tuturor punctelor de acces în Câmpia Rusă (Breșa Tien-Altay, Coridorul [[Asia Centrală|Asiei Centrale]], cele două zone de coastă din [[Caucaz]], [[Crimeea]], Breșa Basarabeană, Breșa Poloneză, coasta [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și coasta [[Marea Albă|Mării Albe]]), Rusia ar avea capacitatea de a-și concetra în mod strategic forțele, folosindu-se de particularitățile geografice ca apărare împotriva potențialelor invazii.<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13"/></blockquote> |
||
Se află, de asemenea în apropierea portului strategic de la [[Odesa]] și a [[Crimeea|peninsulei Crimeea]], unde se află sediul [[Flota Mării Negre (rusă)|Flotei Ruse a Mării Negre]] și este locația unui coridor din rețeaua energetică dintre Rusia, Europa și [[Turcia]].<ref>''[https://www.academia.edu/5490941/Dilemele_Republicii_Moldova Dilemele Republicii Moldova]''; [[Archiva Moldaviae]], vol. IV, 2012, p. 112; accesat la 14 ianuarie 2024</ref> |
Se află, de asemenea în apropierea portului strategic de la [[Odesa]] și a [[Crimeea|peninsulei Crimeea]], unde se află sediul [[Flota Mării Negre (rusă)|Flotei Ruse a Mării Negre]] și este locația unui coridor din rețeaua energetică dintre Rusia, Europa și [[Turcia]].<ref>''[https://www.academia.edu/5490941/Dilemele_Republicii_Moldova Dilemele Republicii Moldova]''; [[Archiva Moldaviae]], vol. IV, 2012, p. 112; accesat la 14 ianuarie 2024</ref> |
Versiunea de la 14 ianuarie 2024 01:27
Breșa Basarabeană (în engleză Bessarabian Gap) este din perspectivă geostrategică(en)[traduceți] un punct cheie de acces și de transport înspre și dinspre Câmpia Rusă, aflat la nord-est de Câmpia Română. Include câmpiile dintre Carpații Orientali și partea de nord-est a Mării Negre.
Ocolind Munții Carpați, reprezintă o zonă tradițională cu rol de coridor de invazie bidirecțională între Rusia și statele balcanice și oferă astfel acces spre Europa Centrală și Europa de Sud.
În istorie, a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, Imperiul Otoman și Rusia.
Rol
Este, din perspectivă geostrategică, un punct cheie de acces în Câmpia Rusă[1] și reprezintă o rută de transport cheie între Europa și Rusia, care, ocolește Munții Carpați,[2] ceea ce determină ca Federația Rusă să fie interesată în controlul militar al acestei zone.[1]
Este de remarcat că, prin controlul tuturor punctelor de acces în Câmpia Rusă (Breșa Tien-Altay, Coridorul Asiei Centrale, cele două zone de coastă din Caucaz, Crimeea, Breșa Basarabeană, Breșa Poloneză, coasta Mării Baltice și coasta Mării Albe), Rusia ar avea capacitatea de a-și concetra în mod strategic forțele, folosindu-se de particularitățile geografice ca apărare împotriva potențialelor invazii.[1]
Se află, de asemenea în apropierea portului strategic de la Odesa și a peninsulei Crimeea, unde se află sediul Flotei Ruse a Mării Negre și este locația unui coridor din rețeaua energetică dintre Rusia, Europa și Turcia.[3]
Istoric
Breșa Basarabeană a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, Imperiul Otoman și Rusia,[4] reprezentând o rută tradițională de invazie, atât [a Rusiei] dinspre sud-vest, cât și a statelor balcanice [dinspre nord-est].[5]
Controlul tuturor celor 9 puncte cheie a fost anterior deținut de către Uniunea Sovietică, doar două dintre acestea rămânând în 1992 sub controlul Federației Ruse, după disoluția statului sovietic. În anul 2014, anexarea Crimeei a readus sub control încă una dintre respectivele zone.[1]
În spațiul postsovietic, breșa a fost locul unde Rusia a lansat una dintre primele sale misiuni militare de după 1992, asigurându-și controlul Republicii Moldova prin intermediul susținerii independenței Transnistriei și prin staționarea unei garnizoane militare în regiune. Cucerirea Ucrainei de către Rusia, în prezent, este doar o etapă în obținerea de către Rusia a controlului asupra altor puncte de acces, precum Breșa Poloneză și Breșa Basarabeană,[1] deoarece Ucraina se află în calea acestora spre cele două zone critice.[4] Pentru a controla în integralitatea ei Breșa Basarabeană, Rusia are nevoie să controleze și zona moldovenească de nord-est a României, unde frecvent, în trecut s-au produs invazii turcești.[6]
Structură
Aflată la nord-est de Câmpia Română,[2] Breșa Basarabeană include câmpiile dintre Carpaților Orientali și partea de nord-est a Mării Negre, controlul ei asigurând controlul rutei sud-estice [spre Câmpia Rusă][7] și respectiv sensul de deplasare a armatelor prin acest coridor de mobilitate militară(en)[traduceți].[4] Împreună cu Câmpia Europei de Nord reprezintă singurele coridoare de transport est-vest din Europa.[8]
Odată intrat în breșă, unui eventual inamic din Asia, odată ce trece de Poarta Focșanilor, i se deschid în față Europa Centrală și cea de Sud.[9]
Referințe
- ^ a b c d e Bâtcă, Marius; O victorie rusă în Ucraina va pune în pericol întreaga Europă; Agenția Media a Armatei, 13 decembrie 2023; acccesat la 13 ianuarie 2024
- ^ a b en Stratfor; Is Bulgaria Tilting From Moscow To Washington?; Forbes, June 14, 2010; accesat la 14 ianuarie 2024
- ^ Dilemele Republicii Moldova; Archiva Moldaviae, vol. IV, 2012, p. 112; accesat la 14 ianuarie 2024
- ^ a b c en Zeihan, Peter(en)[traduceți], Moldova will be next to fall if Russia wins Ukraine War; February 15, 2023; accesat la 13 ianuarie 2024
- ^ en Musteață, Sergiu; The Republic of Moldova between its Soviet Legacy and State Building in Musteață, Sergiu (editor); Two Decades of Development in Post-Soviet States: Successesand Failures; Institutul European; Iași; 2014; ISBN 978-606-24-0073-6; p. 237; accesat la 14 ianuarie 2024
- ^ en Zeihan, Peter; Why the World Should Care About Ukraine; The Jordan Harbinger Show, March 22, 2022; accesat la 13 ianuarie 2024
- ^ en Marshall, Tim; The Power of Geography: Ten Maps That Reveal the Future of Our World; Scribner; 2022; ISBN: 9781982178635; p. 142; accesat la 13 ianuarie 2023
- ^ en RANE Worldwiew (), „Moldova's Geopolitical Significance”, Stratfor, accesat în
- ^ Mateiu, Sandu Valentin; Aliați și inamici ai României, cei dintotdeauna și cei de acum; Monitorul Apărării și Securității, 1 decembrie 2020; accesat la 13 ianuarie 2024
Legături externe
- en Stratfor; The Geopolitics of Turkey: Searching for More; Nova srpska politička misao(en)[traduceți], August 12; 2010