Breșa Basarabeană: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
→Istoric: + date |
m mm |
||
| (Nu s-au afișat 40 de versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
| Linia 11: | Linia 11: | ||
| caption2 = <div style="text-align:center">Europa</div> |
| caption2 = <div style="text-align:center">Europa</div> |
||
}} |
}} |
||
'''Breșa Basarabeană''' (sau '''Poarta Basarabeană''',<ref>{{ill|en|Peter Zeihan{{!}}Zeihan, Peter|Zaithan Peter}}; ''[https://timpul.md/articol/peter-zeihan-cum-va-muri-rusia-dupa-ce-va-distruge-ucraina-si-va-ataca-nato-si-nord-estul-romaniei.html Peter Zeihan: Cum va muri Rusia (după ce va distruge Ucraina și va ataca NATO și nord-estul României)]''; Timpul, 13 aprilie 2022; accesat la 23 noiembrie 2024</ref> găsită și sub numele de '''Poarta Moldovenească''' – în limba {{pl|Brama Moldawska}},<ref>{{pl icon}} Kopeć, Rafał & Mazur, Przemysław; ''[https://bibliotekanauki.pl/books/1966342.pdf Odstraszanie militarne w XXI wieku Polska – NATO – Rosja]''; Zespół Poligraficzny Uniwersytetu Pedagogicznego w Krakowie; Kraków; 2017; ISBN 978-83-8084-090-4; p. 67; accesat la 23 noiembrie 2024</ref> în {{en|Bessarabian Gap}}) este din perspectivă {{ill|en|Geostrategie{{!}}geostrategică|Geostrategy}} un punct cheie de acces și de transport înspre și dinspre [[Câmpia Europei de Est|Câmpia Rusă]], aflat la nord-est de [[Câmpia Română]]. Include câmpiile dintre [[Carpații Orientali|sfârșitul arcului carpatic nordic]] și partea de nord-est a [[Marea Neagră|Mării Negre]]. |
|||
'''Breșa Basarabeană''' (în {{en|Bessarabian Gap}}) este din perspectivă {{ill|en|Geostrategie{{!}}geostrategică|Geostrategy}} un punct cheie de acces în [[Câmpia Europei de Est|Câmpia Rusă]].<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13">{{Citation |author=Marius Bâtcă| url=http://presamil.ro/o-victorie-rusa-in-ucraina-va-pune-in-pericol-intreaga-europa/| title=O victorie rusă în Ucraina va pune în pericol întreaga Europă| newspaper=Agenția Media a Armatei| date= 2023-12-13| accessdate=2024-1-13}}</ref> |
|||
Ocolind [[Munții Carpați]], reprezintă o zonă tradițională cu rol de coridor de invazie bidirecțională între [[Rusia]] și [[Peninsula Balcanică|statele balcanice]] și oferă astfel acces spre [[Europa Centrală]] și [[Europa de Sud]]. |
|||
În istorie, a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, [[Imperiul Otoman]] și Rusia. |
|||
==Rol== |
==Rol== |
||
[[File:Europe landforms East European Lowlands.svg|thumb|left|300px|<div style="text-align:center">Extinderea aproximativă a Câmpiei Europei de Est.</div>]] |
|||
| ⚫ | |||
Este, din perspectivă geostrategică, un punct cheie de acces în [[Câmpia Europei de Est|Câmpia Rusă]]<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13">Bâtcă, Marius; ''[http://presamil.ro/o-victorie-rusa-in-ucraina-va-pune-in-pericol-intreaga-europa/ O victorie rusă în Ucraina va pune în pericol întreaga Europă]''; Agenția Media a Armatei, 13 decembrie 2023; acccesat la 13 ianuarie 2024</ref> și reprezintă o rută de transport cheie între Europa și Rusia, care, ocolește [[Munții Carpați]].<ref name=stratfor20100614>{{en icon}} [[Stratfor]]; ''[https://www.forbes.com/sites/energysource/2010/06/14/is-bulgaria-tilting-from-moscow-to-washington/?sh=469b09db309b Is Bulgaria Tilting From Moscow To Washington?]''; [[Forbes]], June 14, 2010; accesat la 14 ianuarie 2024</ref> Aceasta determină ca Federația Rusă să fie interesată în controlul militar al acestei zone.<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13"/> |
|||
| ⚫ | <blockquote>Este de remarcat că, prin controlul tuturor punctelor de acces în Câmpia Rusă (Breșa Tien-Altay, Coridorul [[Asia Centrală|Asiei Centrale]], cele două zone de coastă din [[Caucaz]], [[Crimeea]], Breșa Basarabeană, Breșa Poloneză, coasta [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și coasta [[Marea Albă|Mării Albe]]), Rusia ar avea capacitatea de a-și concetra în mod strategic forțele, folosindu-se de particularitățile geografice ca apărare împotriva potențialelor invazii.<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13"/></blockquote> |
||
Se află, de asemenea în apropierea portului strategic de la [[Odesa]] și a [[Crimeea|peninsulei Crimeea]], unde se află sediul [[Flota Mării Negre (rusă)|Flotei Ruse a Mării Negre]] și este locația unui coridor al rețelei energetice situat dintre Rusia, Europa și [[Turcia]].<ref>''[https://www.academia.edu/5490941/Dilemele_Republicii_Moldova Dilemele Republicii Moldova]''; [[Archiva Moldaviae]], vol. IV, 2012, p. 112; accesat la 14 ianuarie 2024</ref> |
|||
{{clearleft}} |
|||
==Istoric== |
==Istoric== |
||
Breșa Basarabeană a reprezentat sediul geografic al unui număr de conflicte între puterile europene, [[Imperiul Otoman]] și Rusia |
Breșa Basarabeană a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, [[Imperiul Otoman]] și Rusia,<ref name=zeihan2023.0215>{{en icon}} {{ill|en|Peter Zeihan{{!}}Zeihan, Peter|Zaithan Peter}}; ''[https://san.com/commentary/moldova-will-be-next-to-fall-if-russia-wins-ukraine-war/ Moldova will be next to fall if Russia wins Ukraine War]''; February 15, 2023; accesat la 13 ianuarie 2024</ref> reprezentând o rută tradițională de invazie, atât [a Rusiei] dinspre sud-vest, cât și a statelor [[Peninsula Balcanică|balcanice]] [dinspre nord-est].<ref>{{en icon}} Musteață, Sergiu; ''The Republic of Moldova between its Soviet Legacy and State Building'' in Musteață, Sergiu (editor); ''[https://www.academia.edu/24778026/Post_Soviet_development Two Decades of Development in Post-Soviet States: Successesand Failures]''; Institutul European; Iași; 2014; ISBN 978-606-24-0073-6; p. 237; accesat la 14 ianuarie 2024</ref> Combinația dintre locația care permitea concentrare propriilor forțe, astfel încât să poată fi reținută orice altă forță care ar fi putut veni direct din [[Stepă|stepele]] [[Eurasia|Eurasiei]], natura defensivă de [[Delta Dunării|Deltei Dunării]] și puterea navală proprie, a determinat ca arealul respectiv să reprezinte o poziție defensivă extrem de valoroasă, pentru Imperiul Otoman.<ref name=stratf20100812>{{en icon}} [[Stratfor]]; ''[http://www.nspm.rs/nspm-in-english/the-geopolitics-of-turkey-searching-for-more.html The Geopolitics of Turkey: Searching for More]''; {{ill|en|Nova srpska politička misao}}, August 12; 2010; accesat la 15 ianuarie 2024</ref> |
||
<blockquote>Controlul tuturor celor 9 puncte cheie a fost anterior deținut de către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]], doar două dintre acestea rămânând în 1992 sub controlul Federației Ruse, după [[Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste|disoluția statului sovietic]]. În anul 2014, [[Anexarea Crimeii de către Federația Rusă|anexarea Crimeei]] a readus sub control încă una dintre respectivele zone.<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13"/></blockquote> |
|||
În [[State postsovietice|spațiul postsovietic]], |
Controlul tuturor celor 9 puncte cheie consemnate mai sus a fost anterior deținut de către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]], doar două dintre acestea rămânând în 1992 sub controlul Federației Ruse, după [[Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste|disoluția statului sovietic]]. În [[State postsovietice|spațiul postsovietic]], Breșa Basarabeană a fost locul unde Rusia a lansat [[Implicarea Armatei a 14-a în Conflictul din Transnistria|una dintre primele sale misiuni militare de după 1992]], asigurându-și controlul [[Republica Moldova|Republicii Moldova]] prin intermediul susținerii independenței [[Transnistria|Transnistriei]] și prin staționarea unei garnizoane militare în regiune. <ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13"/> |
||
În anul 2014, [[Anexarea Crimeii de către Federația Rusă|anexarea Crimeei]] a readus sub control încă una dintre respectivele zone. Conform expertului în geopolitică și studii strategice {{ill|en|Peter Zeihan}}, [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|Cucerirea Ucrainei de către Rusia]], în prezent, este doar o etapă în obținerea de către Rusia a controlului asupra altor puncte de acces, precum Breșa Poloneză și Breșa Basarabeană,<ref name="Agenția Media a Armatei_2023-12-13"/> deoarece Ucraina se află în calea acesteia spre cele două zone critice.<ref name=zeihan2023.0215/> Pentru a controla în integralitatea ei Breșa Basarabeană, Rusia are nevoie să controleze și [[Moldova Occidentală|zona moldovenească (de nord-est) a României]], pe unde, frecvent în trecut au avut loc invazii turcești.<ref>{{en icon}} Zeihan, Peter; ''[https://www.jordanharbinger.com/peter-zeihan-why-the-world-should-care-about-ukraine/ Why the World Should Care About Ukraine]''; The Jordan Harbinger Show, March 22, 2022; accesat la 13 ianuarie 2024</ref> |
|||
==Structură== |
==Structură== |
||
Breșa Basarabeană include câmpiile dintre [[ |
Aflată la nord-est de [[Câmpia Română]],<ref name=stratfor20100614/> Breșa Basarabeană include câmpiile dintre [[Carpații Orientali|sfârșitul arcului carpatic nordic]] și partea de nord-est a [[Marea Neagră|Mării Negre]]<ref name=martim>{{en icon}} Marshall, Tim; ''[https://books.google.ro/books?id=k6OSEAAAQBAJ&pg=PA142&lpg=PA142&dq=%22Bessarabian+gap%22&source=bl&ots=Cc7dHOXbGh&sig=ACfU3U31fVBDpqAejtHzK9l1gKDk0XB8Lg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjtlKW7vtqDAxW9_rsIHY1XApU4FBDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=%22Bessarabian%20gap%22&f=false The Power of Geography: Ten Maps That Reveal the Future of Our World]''; Scribner; 2022; ISBN: 9781982178635; p. 142; accesat la 13 ianuarie 2023</ref> (chiar la nord de Delta Dunării, practic locul în care Marea Neagră aproape că se întâlnește cu Carpații).<ref name=stratf20100812/> Cele două rute care ocolesc acest arc montan sunt de mult timp ruta nordică, de-a lungul [[Marea Baltică|Mării Baltice]] prin [[Câmpia Europei de Nord]] și traseul basarabean, pe la Marea Neagră. Controlul spațiului situat în zona sudică asigură controlul rutei sud-estice [spre Câmpia Rusă]<ref name=martim/> și respectiv sensul de deplasare al armatelor prin acest coridor de {{ill|en|Mobilitate militară{{!}}mobilitate militară|Mobility (military)}}.<ref name=zeihan2023.0215/> |
||
| ⚫ | |||
Împreună cu [[Câmpia Europei de Nord]] reprezintă singurele coridoare de transport est-vest, din [[Europa]].<ref name="Stratfor_2024-01-13">{{en icon}} RANE Worldwiew; ''[https://worldview.stratfor.com/article/moldovas-geopolitical-significancemMoldova's Geopolitical Significance]{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://worldview.stratfor.com/article/moldovas-geopolitical-significancemMoldova%27s }}''; Stratfor, November 10, 2010; accesat la 13 ianuarie 2024</ref> |
|||
Odată intrat în breșă, unui eventual inamic din Asia, odată ce trece de [[Poarta Focșanilor]], i se deschid în față [[Europa Centrală]] și [[Europa de Sud|cea de Sud]].<ref>Mateiu, Sandu Valentin; ''[https://monitorulapararii.ro/aliati-si-inamici-ai-romaniei-cei-dintotdeauna-si-cei-de-acum-1-34420 Aliați și inamici ai României, cei dintotdeauna și cei de acum]''; [[Monitorul Apărării și Securității]], 1 decembrie 2020; accesat la 13 ianuarie 2024</ref> |
|||
| ⚫ | |||
==Referințe== |
==Referințe== |
||
{{listă note|2}} |
{{listă note|2}} |
||
==Legături externe== |
|||
* {{en icon}} [[Stratfor]]; ''[https://worldview.stratfor.com/article/modern-geopolitics-russia The Modern Geopolitics of Russia]''; Feb 19, 2024; stratfor.com |
|||
{{Geografia militară a României}} |
{{Geografia militară a României}} |
||
[[Categorie:Geografia militară a Republicii Moldova]] |
[[Categorie:Geografia militară a Republicii Moldova]] |
||
[[Categorie:Geografia militară a României]] |
[[Categorie:Geografia militară a României]] |
||
[[Categorie:Geografia Ucrainei]] |
|||
[[Categorie:Areale geopolitice]] |
[[Categorie:Areale geopolitice]] |
||
Versiunea curentă din 23 noiembrie 2024 09:57
Hărți topografice
Ucraina
Europa
Breșa Basarabeană (sau Poarta Basarabeană,[1] găsită și sub numele de Poarta Moldovenească – în limba poloneză Brama Moldawska,[2] în engleză Bessarabian Gap) este din perspectivă geostrategică(en)[traduceți] un punct cheie de acces și de transport înspre și dinspre Câmpia Rusă, aflat la nord-est de Câmpia Română. Include câmpiile dintre sfârșitul arcului carpatic nordic și partea de nord-est a Mării Negre.
Ocolind Munții Carpați, reprezintă o zonă tradițională cu rol de coridor de invazie bidirecțională între Rusia și statele balcanice și oferă astfel acces spre Europa Centrală și Europa de Sud.
În istorie, a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, Imperiul Otoman și Rusia.
Rol
[modificare | modificare sursă]
Extinderea aproximativă a Câmpiei Europei de Est.
Este, din perspectivă geostrategică, un punct cheie de acces în Câmpia Rusă[3] și reprezintă o rută de transport cheie între Europa și Rusia, care, ocolește Munții Carpați.[4] Aceasta determină ca Federația Rusă să fie interesată în controlul militar al acestei zone.[3]
Este de remarcat că, prin controlul tuturor punctelor de acces în Câmpia Rusă (Breșa Tien-Altay, Coridorul Asiei Centrale, cele două zone de coastă din Caucaz, Crimeea, Breșa Basarabeană, Breșa Poloneză, coasta Mării Baltice și coasta Mării Albe), Rusia ar avea capacitatea de a-și concetra în mod strategic forțele, folosindu-se de particularitățile geografice ca apărare împotriva potențialelor invazii.[3]
Se află, de asemenea în apropierea portului strategic de la Odesa și a peninsulei Crimeea, unde se află sediul Flotei Ruse a Mării Negre și este locația unui coridor al rețelei energetice situat dintre Rusia, Europa și Turcia.[5]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Breșa Basarabeană a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, Imperiul Otoman și Rusia,[6] reprezentând o rută tradițională de invazie, atât [a Rusiei] dinspre sud-vest, cât și a statelor balcanice [dinspre nord-est].[7] Combinația dintre locația care permitea concentrare propriilor forțe, astfel încât să poată fi reținută orice altă forță care ar fi putut veni direct din stepele Eurasiei, natura defensivă de Deltei Dunării și puterea navală proprie, a determinat ca arealul respectiv să reprezinte o poziție defensivă extrem de valoroasă, pentru Imperiul Otoman.[8]
Controlul tuturor celor 9 puncte cheie consemnate mai sus a fost anterior deținut de către Uniunea Sovietică, doar două dintre acestea rămânând în 1992 sub controlul Federației Ruse, după disoluția statului sovietic. În spațiul postsovietic, Breșa Basarabeană a fost locul unde Rusia a lansat una dintre primele sale misiuni militare de după 1992, asigurându-și controlul Republicii Moldova prin intermediul susținerii independenței Transnistriei și prin staționarea unei garnizoane militare în regiune. [3]
În anul 2014, anexarea Crimeei a readus sub control încă una dintre respectivele zone. Conform expertului în geopolitică și studii strategice Peter Zeihan(en)[traduceți], Cucerirea Ucrainei de către Rusia, în prezent, este doar o etapă în obținerea de către Rusia a controlului asupra altor puncte de acces, precum Breșa Poloneză și Breșa Basarabeană,[3] deoarece Ucraina se află în calea acesteia spre cele două zone critice.[6] Pentru a controla în integralitatea ei Breșa Basarabeană, Rusia are nevoie să controleze și zona moldovenească (de nord-est) a României, pe unde, frecvent în trecut au avut loc invazii turcești.[9]
Structură
[modificare | modificare sursă]Aflată la nord-est de Câmpia Română,[4] Breșa Basarabeană include câmpiile dintre sfârșitul arcului carpatic nordic și partea de nord-est a Mării Negre[10] (chiar la nord de Delta Dunării, practic locul în care Marea Neagră aproape că se întâlnește cu Carpații).[8] Cele două rute care ocolesc acest arc montan sunt de mult timp ruta nordică, de-a lungul Mării Baltice prin Câmpia Europei de Nord și traseul basarabean, pe la Marea Neagră. Controlul spațiului situat în zona sudică asigură controlul rutei sud-estice [spre Câmpia Rusă][10] și respectiv sensul de deplasare al armatelor prin acest coridor de mobilitate militară(en)[traduceți].[6]
Împreună cu Câmpia Europei de Nord reprezintă singurele coridoare de transport est-vest, din Europa.[11]
Odată intrat în breșă, unui eventual inamic din Asia, odată ce trece de Poarta Focșanilor, i se deschid în față Europa Centrală și cea de Sud.[12]
Vezi și articolul: [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele Istmul ponto-baltic, Zona de Operații Est (România) și Flancul Estic al NATOVezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Zeihan, Peter(en)[traduceți]; Peter Zeihan: Cum va muri Rusia (după ce va distruge Ucraina și va ataca NATO și nord-estul României); Timpul, 13 aprilie 2022; accesat la 23 noiembrie 2024
- ^ pl Kopeć, Rafał & Mazur, Przemysław; Odstraszanie militarne w XXI wieku Polska – NATO – Rosja; Zespół Poligraficzny Uniwersytetu Pedagogicznego w Krakowie; Kraków; 2017; ISBN 978-83-8084-090-4; p. 67; accesat la 23 noiembrie 2024
- ^ a b c d e Bâtcă, Marius; O victorie rusă în Ucraina va pune în pericol întreaga Europă; Agenția Media a Armatei, 13 decembrie 2023; acccesat la 13 ianuarie 2024
- ^ a b en Stratfor; Is Bulgaria Tilting From Moscow To Washington?; Forbes, June 14, 2010; accesat la 14 ianuarie 2024
- ^ Dilemele Republicii Moldova; Archiva Moldaviae, vol. IV, 2012, p. 112; accesat la 14 ianuarie 2024
- ^ a b c en Zeihan, Peter(en)[traduceți]; Moldova will be next to fall if Russia wins Ukraine War; February 15, 2023; accesat la 13 ianuarie 2024
- ^ en Musteață, Sergiu; The Republic of Moldova between its Soviet Legacy and State Building in Musteață, Sergiu (editor); Two Decades of Development in Post-Soviet States: Successesand Failures; Institutul European; Iași; 2014; ISBN 978-606-24-0073-6; p. 237; accesat la 14 ianuarie 2024
- ^ a b en Stratfor; The Geopolitics of Turkey: Searching for More; Nova srpska politička misao(en)[traduceți], August 12; 2010; accesat la 15 ianuarie 2024
- ^ en Zeihan, Peter; Why the World Should Care About Ukraine; The Jordan Harbinger Show, March 22, 2022; accesat la 13 ianuarie 2024
- ^ a b en Marshall, Tim; The Power of Geography: Ten Maps That Reveal the Future of Our World; Scribner; 2022; ISBN: 9781982178635; p. 142; accesat la 13 ianuarie 2023
- ^ en RANE Worldwiew; Geopolitical Significance[nefuncțională – arhivă]; Stratfor, November 10, 2010; accesat la 13 ianuarie 2024
- ^ Mateiu, Sandu Valentin; Aliați și inamici ai României, cei dintotdeauna și cei de acum; Monitorul Apărării și Securității, 1 decembrie 2020; accesat la 13 ianuarie 2024
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Stratfor; The Modern Geopolitics of Russia; Feb 19, 2024; stratfor.com
