zgăibuță

Romanian

Etymology

From zgaibă +‎ -uță.

Noun

zgăibuță f (plural zgăibuțe)

1. diminutive of zgaibă

Declension

Declension of zgăibuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) zgăibuță	zgăibuța	(niște) zgăibuțe	zgăibuțele
genitive/dative	(unei) zgăibuțe	zgăibuței	(unor) zgăibuțe	zgăibuțelor
vocative	zgăibuță, zgăibuțo		zgăibuțelor

References

• zgăibuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN