zdrumicare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From zdrumicări.
Noun
[edit]zdrumicare f (plural zdrumicări)
Declension
[edit]Declension of zdrumicare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) zdrumicare | zdrumicarea | (niște) zdrumicări | zdrumicările |
genitive/dative | (unei) zdrumicări | zdrumicării | (unor) zdrumicări | zdrumicărilor |
vocative | zdrumicare, zdrumicareo | zdrumicărilor |
References
[edit]- zdrumicare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN