vicleni
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From viclean.
Verb
[edit]a vicleni (third-person singular present viclenește, past participle viclenit) 4th conj.
- to scheme
Conjugation
[edit] conjugation of vicleni (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a vicleni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | viclenind | ||||||
past participle | viclenit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | viclenesc | viclenești | viclenește | viclenim | vicleniți | viclenesc | |
imperfect | vicleneam | vicleneai | viclenea | vicleneam | vicleneați | vicleneau | |
simple perfect | viclenii | vicleniși | vicleni | viclenirăm | viclenirăți | vicleniră | |
pluperfect | viclenisem | vicleniseși | viclenise | vicleniserăm | vicleniserăți | vicleniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să viclenesc | să viclenești | să viclenească | să viclenim | să vicleniți | să viclenească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | viclenește | vicleniți | |||||
negative | nu vicleni | nu vicleniți |