mărgări
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Back-formation from mărgărit.
Verb
[edit]a mărgări (third-person singular present mărgărește, past participle mărgărit) 4th conjugation
- to flourish
Conjugation
[edit] conjugation of mărgări (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a mărgări | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | mărgărind | ||||||
| past participle | mărgărit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | mărgăresc | mărgărești | mărgărește | mărgărim | mărgăriți | mărgăresc | |
| imperfect | mărgăream | mărgăreai | mărgărea | mărgăream | mărgăreați | mărgăreau | |
| simple perfect | mărgării | mărgăriși | mărgări | mărgărirăm | mărgărirăți | mărgăriră | |
| pluperfect | mărgărisem | mărgăriseși | mărgărise | mărgăriserăm | mărgăriserăți | mărgăriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să mărgăresc | să mărgărești | să mărgărească | să mărgărim | să mărgăriți | să mărgărească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | mărgărește | mărgăriți | |||||
| negative | nu mărgări | nu mărgăriți | |||||