0 CUPRINS Introducere ...........................................................................................................................................3 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE ............................................................................................................4 1.1 Definirea analizei economico-financiare .............................................................................4 1.2 Tipologia analizei economico-financiare .............................................................................5 1.3 ConŃinutul procesului de analiză economică........................................................................6 1.4 Metodologia analizei economico-financiare ........................................................................8 1.5 Sistemul de informaŃii, premisă a efectuării analizei economico-financiare .....................12 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE A ÎNTREPRINDERII – CORELAłII DE ECHILIBRU, ANALIZA CIFREI DE AFACERI, ANALIZA VALORII ADĂUGATE ..............................................................................16 2.1 Analiza situaŃiei generale a activităŃii de producŃie i comercializare pe baza indicatorilor valorici............................................................................................................................................16 2.1.1 Indicatorii valorici ai activităŃii de producŃie i comercializare .................................16 2.1.2 Analiza rapoartelor statice i dinamice dintre indicatorii valorici ai activităŃii de producŃie i comercializare.........................................................................................................18 2.1.2.1 Raportul static dintre indicatorii valorici ...................................................................18 2.1.2.2 Raportul dintre indicatorii valorici .............................................................................19 2.2 Analiza diagnostic a cifrei de afaceri .................................................................................21 2.2.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri .............................................................................22 2.2.2 Analiza structurii cifrei de afaceri ..............................................................................23 2.2.3 Analiza factorială a cifrei de afaceri ..........................................................................25 2.2.4 Reflectarea cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari ai firmei 29 2.3 Analiza diagnostic a valorii adăugate.................................................................................30 2.3.1 Analiza structurii i dinamicii valorii adăugate..........................................................31 2.3.2 Analiza factorială a valorii adăugate ..........................................................................32 2.3.3 Reflectarea modificării valorii adăugate în principalii indicatori economicofinanciari ai întreprinderii: .........................................................................................................36 Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA PRODUCłIEI FIZICE, ANALIZA CALITĂłII PRODUCłIEI 38 3.1. Analiza realizării programului de fabricaŃie pe sortimente................................................38 3.2. Analiza structurii producŃiei...............................................................................................42 3.3. CorelaŃiile dintre valorile coeficientului mediu de sortiment, coeficientului mediu de structură i indicele mediu de realizare a volumului producŃiei fizice...........................................42 3.4. Analiza calităŃii produselor ................................................................................................44 3.4.1. Analiza calităŃii produselor diferenŃiate pe clase de calitate ......................................44 3.4.1.1. Analiza calităŃii la nivelul unui tip de produs ........................................................44 3.4.1.2. Analiza calităŃii la nivel de întreprindere ...............................................................45 3.4.2. Analiza calităŃii produselor nediferenŃiate pe clase de calitate ..................................47 Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA RENTABILITĂłII CA PERFORMANłĂ GLOBALĂ A ACTIVITĂłII ÎNTREPRINDERII – ABORDARE CONCEPTUALĂ, ANALIZĂ STRUCTURALĂ, ANALIZA RENTABILITĂłII CA VALOARE ABSOLUTĂ .........................50 4.1. Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii.................................................50 4.2. Analiza profitului ...............................................................................................................50 4.2.1. Analiza structurală a profitului...................................................................................51 4.2.2. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total întreprindere...............................52 4.3. Analiza profitului pe produs...............................................................................................55 1 Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA RENTABILITĂłII PE BAZA INDICATORILOR ÎN MĂRIME RELATIVĂ........................................................................................................................................59 5.1. Analiza ratei rentabilităŃii comerciale ................................................................................60 5.2. Analiza ratei rentabilităŃii resurselor consumate................................................................62 5.3. Analiza ratei rentabilităŃii economice ................................................................................64 5.4. Analiza ratei rentabilităŃii financiare..................................................................................68 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT............................................................72 6.1. Analiza pragului de rentabilitate ........................................................................................73 6.2. Analiza riscului de exploatare ............................................................................................77 6.3. Analiza riscului financiar ...................................................................................................78 Lucrări de verificare ...........................................................................................................................81 2 Introducere Bine aŃi venit în marea familie a studenŃilor din Academia de Studii Economice! Cursul de “Analiză economico-financiară I” se adresează studenŃilor înscri i la programul de studiu ID, organizat de facultatea Contabilitate i Informatică de Gestiune i face parte din planul de învăŃământ aferent anului III, semestrul I. Vă propunem, stimaŃi student, să trecem în revistă care sunt obiectivele principale ale acestui curs, concretizate în competenŃele pe care tu le vei dobândi după parcurgerea i asimilarea lui: vei fi familiarizat cu posibilităŃile de utilizare ale informaŃiilor oferite de către analiza economico-financiară în cadrul organizaŃiei moderne; vei fi capabil să analizezi diver ii indicatori i opŃiunile legate de managementul organizaŃiei, generate sistemul de indicatori utilizaŃi; vei putea interpreta i relaŃiona efectele produse la nivelul organizaŃiei, ca urmare a schimbării factorilor interni sau externi întreprinderii. Cursul “Analiză economico-financiară I” este structurat pe ase unităŃi de învăŃare (capitole), fiecare dintre acestea cuprinzând teste de verificare, pe care tu le vei transmite tutorelui care Ńi-a fost alocat. Pentru a parcurge mai u or următorul material am să-Ńi prezint simbolistica utilizată: Obiective: DefiniŃie: Analiza economico - financiară ….. Test de autoevaluare – ScrieŃi … Exemplu: analiza cifrei de afaceri… AplicaŃie privind analiza … - ÎŃi prezintă obiectivele unităŃii de învăŃare - ÎŃi prezintă definiŃia termenilor utilizaŃi - - - Răspunsuri la testele de autoevaluare - Bibliografia unităŃii de învăŃare - Lucrare de verificare nr. … ÎŃi solicită răspunsul la teste de autoevaluare pentru care vei găsi răspunsul la sfâr itul fiecărei unităŃi de învăŃare ÎŃi prezintă prin exemple noŃiuni, concepte, indicatori etc. ÎŃi prezintă o aplicaŃie practică privind problematica studiată ÎŃi prezintă răspunsul la teste de autoevaluare din cadrul fiecărei unităŃi de învăŃare ÎŃi prezintă reperele bibliografice ale unităŃii de învăŃare Reprezintă lucrarea de verificare pe care o vei rezolva i trimite profesorului 3 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE 1. Unitatea de învăŃare METODOLOGICE ALE FINANCIARE 1 BAZELE ANALIZEI TEORETICOECONOMICO- Obiective: veŃi dobândi cuno tinŃele necesare pentru înŃelegerea rolului analizei economice în procesul decizional al unei întreprinderi; veŃi identifica legăturile cu activitatea financiar-contabilă; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole. 1.1 Definirea analizei economico-financiare DefiniŃii Analiza economico - financiară studiază mecanismul de formare i modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente, în părŃi simple i prin stabilirea factorilor de influenŃă. Descompunerea se face în trepte, de la complex la simplu, în vederea identificării cauzelor finale care explică o anumită stare de fapt, un anumit nivel de performanŃă sau o anumită evoluŃie a lor. Analiza economico-financiară este o disciplină al cărei obiect de studiu îl constituie procesele i fenomenele economico-financiare legate de activitatea productivă desfă urată de întreprindere, văzută ca o organizaŃie socială, cu o structură proprie bine delimitată în timp i spaŃiu, caracterizată prin dinamism si complexitate. Analiza economico-financiară utilizează un ansamblu de concepte, tehnici i instrumente care asigură tratarea informaŃiilor interne i externe în scopul formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaŃia unei organizaŃii, la nivelul i calitatea performanŃelor sale. Analiza economică studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse i al rezultatelor obŃinute. Vor fi luate în considerare relaŃiile structural-funcŃionale i a celor de tip cauză-efect. Complexitatea analizei economico - financiare derivă i din faptul că la nivel micro i macroeconomic există următoarele situaŃii: acela i efect poate fi produs de cauze diferite; aceea i cauză poate produce efecte diferite; efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de factori sau forŃe; complexitatea i intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci i calitatea lui; în fenomenul analizat pot apărea însu iri pe care nu le-a avut nici un element al fenomenului. 4 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T1-1. Parcurgând definiŃiile aferente referitoare la analiza economico-financiară, puteŃi identifica elementele comune în opiniile exprimate? 1.2 Tipologia analizei economico-financiare A. B. C. D. E. În funcŃie de criteriul de clasificare ales, se disting mai multe tipuri ale analizei economice: După raportul între momentul în care se efectuează analiza i momentul desfă urării fenomenului analizat: analiza post-factum sau post-operatorie, care prive te prezentul i trecutul activităŃii analizate i presupune cercetarea rezultatelor unei activităŃi economice potrivit relaŃiilor cauzale, în vederea stabilirii modului în care au fost îndeplinite obiectivele stabilite. Termenul de post-factum define te un proces sau eveniment care a avut loc sau care s-a încheiat, analiza acestuia efectuându-se ulterior producerii. analiza previzională sau analiza prospectivă; prive te viitorul activităŃii analizate i presupune previzionarea evoluŃiei fenomenelor economice, pe baza cercetării factorilor care le influenŃează i a relaŃiilor de cauzalitate, în perspectivă; Analiza previzională constituie o etapă premergătoare în elaborarea strategiei activităŃii economico-financiare a întreprinderii. Din punct de vedere al urmăririi însu irilor esenŃiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor: analiza calitativă, care urmăre te determinarea însu irilor esenŃiale ale fenomenului economic studiat i a factorilor care sunt de aceea i natură cu fenomenul i îl determină; Analiza calitativă determină gradul de precizie cu care se face previzionarea evoluŃiei fenomenelor i stă la baza elaborării de modele în care sunt prinse elementele esenŃiale ale fenomenului economic. analiză cantitativă, presupune cercetarea fenomenelor economice prin determinări cantitative exprimate prin volum,valoare, număr, durată etc.. După nivelul la care se desfă oară analiza: analiza microeconomică, desfă urată la scara întreprinderii i a elementelor acesteia, abordată ca sistem. analiza macroeconomică, studiază fenomenele economice la nivelul ramurii economice, al economiei naŃionale sau al economiei mondiale. După modul de urmărire în timp a fenomenelor economice: analiza statică, care studiază fenomenele economice, precum i elementele i factorii care le influenŃează, la un moment dat; noŃiunea de static face referire la modul în care se efectuează analiza, i nu la natura fenomenelor economice, care nu sunt niciodată statice; analiza dinamică, studiază fenomenele economice în schimbare, în corelaŃie cu evoluŃia acestora în timp, relevându-le caracteristicile la o succesiune de momente. După criteriile de studiere a fenomenelor: analiza tehnico-economică, care îmbină caracterul tehnic cu cel economic, de exemplu 5 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE acŃiunea de cre tere a producŃiei este rezultatul unei analize tehnico-economice efectuate de speciali ti cu cuno tinŃe tehnice i economice (reducerea costurilor, cre terea rentabilităŃii pe produs etc.). analiza economico-financiară tratează corelaŃiile dintre activitatea economică (de exploatare) i activitatea financiară (riscul financiar). analiza financiară vizează fluxurile financiare care se formează la nivelul întreprinderii, modul de gestionare i plasare a capitalului etc. F. În funcŃie de delimitarea obiectului analizat: analiza pe ramuri, analiza pe unităŃi organizatorice (întreprinderi, grupuri de întreprinderi, holdinguri); analiza pe probleme (cifra de afaceri, rentabilitate, etc.). Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T1-2. Care consideraŃi că sunt cele mai utilizate tipuri de analiză la nivel de firmă? 1.3 ConŃinutul procesului de analiză economică Analiza unei activităŃi economice porne te de la rezultate, materializate sub forma unor indicatori economico-financiari, după care se determină elementele procesului, factorii care l-au generat i i-au influenŃat evoluŃia i relaŃiile dintre ace tia. DefiniŃii ale elementelor prezentate: ELEMENTELE - părŃi componente ale fenomenului analizat; FACTORII - forŃe care provoacă sau determină un fenomen economic; CAUZE - fenomene care provoacă i explică apariŃia unui fenomen. Un fenomen economic poate fi generat de anumite cauze, dar la rândul său poate fi cauza finală a altui fenomen. ConŃinutul activităŃii de analiză economică poate fi structurat în mai multe etape: 1. Delimitarea obiectului analizei economico-financiare, care presupune identificarea faptelor, fenomenelor sau rezultatelor asupra cărora se va concentra analiza. Delimitarea acestora se face în timp i în spaŃiu, cantitativ si calitativ; Exemplu: analiza cifrei de afaceri (CA), analiza profitului, analiza costului unitar de producŃie etc. 6 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE 2. Determinarea elementelor, factorilor i cauzelor fenomenului studiat; Pentru descompunerea în elemente componente se efectuează o analiză structurală a fenomenului economic studiat. Factorii de influenŃă se stabilesc treptat, începând cu cei cu acŃiune directă i continuând cu cei cu acŃiune indirectă (care influenŃează fenomenul economic studiat prin intermediul primei categorii de factori). Procesul continuă până la stabilirea cauzelor finale (primare) care determină evoluŃia fenomenului studiat; Exemplu: pentru cifra de afaceri: numărul mediu de salariaŃi (N), productivitatea muncii (W) pentru costul unitar de producŃie: costuri materiale (Cmat); costuri salariale (Csal) i costuri indirecte de producŃie (Cind) 3. Odată cu stabilirea factorilor are loc i determinarea corelaŃiei dintre fiecare factor identificat i fenomenul economic analizat,cât i a corelaŃiei dintre ace tia. Prin corelaŃie se înŃelege o relaŃie de tip cauză-efect care generează raporturi de condiŃionare; CA N Exemplu: Cu W CA = N × W Cu = Cmat + Csal + Cind Cmat Csal Cind model multiplicativ model aditiv 4. Măsurarea (cuantificarea) influenŃelor diferitelor elemente sau factori, care este în principal o analiză de tip cantitativ; 5. Sintetizarea rezultatelor analizei – etapă în care se fac aprecierile asupra activităŃii economice studiate i stabilirea unui diagnostic pentru aceasta; 6. Elaborarea măsurilor pentru îndreptarea deficienŃelor constatate,respectiv cre terea eficienŃei activităŃii pe viitor (acestea constituie conŃinutul deciziilor adoptate). Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T1-3. StabiliŃi etapele procesului de analiză a cifrei de afaceri i determinaŃi elementele i factorii care pot influenŃa fenomenul supus analizei. 7 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE 1.4 Metodologia analizei economico-financiare Metodologia analizei economico-financiare reprezintă totalitatea procedeelor i a modalităŃilor de cercetare utilizate în domeniul economic i financiar. În studierea fenomenelor, analiza economico-financiară utilizează metode, tehnici i procedee specifice sau comune cu alte tiinŃe: metode ale analizei calitative - studiază aspectele legate de relaŃiile cauzale care se regăsesc în esenŃa oricărui fenomen economic, iar finalitatea aplicării metodelor calitative constă în construirea modelelor abstracte a fenomenelor economice studiate. metode ale analizei cantitative - dau posibilitatea concretizării cantitative, a cuantificării influenŃelor factorilor care determină activitatea sau fenomenul analizat. Cele mai importante metode ale analizei calitative, sunt: Modelarea fenomenelor economico-financiare. Modelul este un instrument de cercetare bazat pe reprezentarea simplificată a realităŃii. Modelele pot fi: imitative (fenomenul este reprezentat prin ele însu i, dar la o altă scară), analogice (proprietăŃile fenomenului studiat sunt reprezentate prin alte modalităŃi: grafice, diagrame etc.), simbolice (folosirea de simboluri pentru reprezentarea fenomenelor). În analiza economico-financiară sunt folosite modelele simbolice i analogice. ComparaŃia. Pentru analiza fenomenelor se impune existenŃa unei baze de comparaŃie (criteriu de referinŃă). ComparaŃiile pot fi: în timp, în spaŃiu (faŃă de alte firme, faŃă de media sectorului de activitate), mixte (tip i spaŃiu), în funcŃie de un criteriu prestabilit (bugetul de venituri i cheltuieli, norme, standarde etc.), cu caracter special (alte criterii decât cele menŃionate mai sus, ca de exemplu metoda scorurilor). Metoda comparaŃiei, bazată pe faptul că rezultatele economice (ale activităŃii unei întreprinderi) se analizează, nu ca o simplă mărime luată în sine, ci printr-o comparaŃie care are la bază criterii bine stabilite. Când se aplică această metodă, trebuie să se aibă în vedere comparabilitatea mărimilor analizate. De asemenea, trebuie avut în vedere ca, prin criteriile care stau la baza comparaŃiei, să se stabilească elemente ce se pot compara atât prin conŃinut, cât i în timp i spaŃiu, toate având la bază condiŃiile de normalitate în care se desfă oară fenomenul. Gruparea. Presupune separarea colectivităŃii studiate în grupe omogene de unităŃi, după una sau mai multe caracteristici. Gruparea, împarte fenomenele economico-financiare în grupe omogene, după una sau mai multe caracteristici comune. Alegerea caracteristicilor de grupare este în funcŃie de scopul cercetării, esenŃa fenomenului economic studiat, i presupune o cercetare multilaterală a acestuia. Diviziunea i descompunerea rezultatelor. Pentru studierea aprofundată a fenomenelor se impune diviziunea i descompunerea acestora. Diviziunea poate fi: după timpul de formare a rezultatelor, după locul de formare a rezultatelor, pe elemente componente (permite stabilirea contribuŃiei la formarea i modificarea rezultatului total). Descompunerea rezultatelor în elemente componente (diviziunea lor) creează posibilitatea aprofundării studierii fenomenelor. Descompunerea se face la mai multe niveluri: - diviziunea în timp, care urmăre te desfă urarea fenomenului în anumite limite de timp, ritmicitatea în desfă urarea acestuia; - diviziunea în spaŃiu, care urmăre te stabilirea rezultatelor după locul unde se realizează acestea (loc de muncă, atelier, secŃie,fabrică etc.); - diviziunea stabilită pe părŃi componente, permite aprofundarea fenomenelor studiate. Metodele de analiză cantitativă au la bază mărimi cifrice i se folosesc pentru cuantificarea contribuŃiei factorilor de influenŃă la formarea i modificarea unui fenomen sau rezultat economic. Ca metode de analiză cantitativă, utilizate în analiză economico-financiară, întâlnim: 8 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE 1. Metoda balanŃieră (input-output). Se utilizează atunci când între elementele fenomenului există relaŃii de tip determinist de forma sumei sau diferenŃei. Forma generală a unui model care presupune aplicarea metodei balanŃiere este următoarea: M =a +b-c ∆M = M1 - M 0 Pentru a stabili influenŃa unui element oarecare asupra fenomenului studiat se aplică următoarea regulă: se determină soldul elementului i se Ńine seama de semnul matematic cu care acesta apare în model. InfluenŃele elementelor asupra fenomenului „M” se calculează astfel: 1. ∆M a = a 1 - a 0 2. ∆M b = b1 - b 0 3. ∆M c = −(c1 - c 0 ) Suma influenŃelor elementelor componente trebuie să fie egală cu variaŃia totală a fenomenului studiat. ∆M = ∆M a + ∆M b + ∆M c 2. Metoda substituirilor în lanŃ (iterării). Metoda substituirilor în lanŃ se aplică pentru determinarea influenŃei factorilor asupra fenomenului analizat. Se folose te în cazul în care între factorii fenomenului există relaŃii de tip determinist de forma produsului sau a raportului. Modelul metodei se prezintă sub forma unei relaŃii matematice care leagă factorii care influenŃează fenomenul analizat. Metoda se bazează pe trei principii: a. ordonarea factorilor are în vedere condiŃionarea lor economică: factori cantitativi, factori de structură i factori calitativi. Factorii cantitativi reprezintă suportul material al factorilor calitativi i, implicit, al fenomenului studiat. Factorul structural apare în cazul mărimilor agregate (care rezultă prin însumarea unor componente eterogene). Factorul structură este conŃinut de factorul cantitativ i acŃionează prin factorul calitativ. Factorul calitativ este de aceea i natură cu fenomenul cercetat, dar are o sferă de cuprindere diferită. b. substituirile se fac succesiv, conform ordinii de la punctul (a); c. un factor substituit se menŃine ca atare în operaŃiunile ulterioare Cazul I) Produsul între factori: F =a×b×c ∆F = F1 - F0 InfluenŃele factorilor asupra fenomenului: 1. ∆Fa = a 1 × b 0 × c 0 - a 0 × b 0 × c 0 = (a 1 - a 0 ) × b 0 × c 0 2. ∆Fb = a 1 × b1 × c 0 - a 1 × b 0 × c 0 = a 1 × (b1 - b 0 ) × c 0 3. ∆Fc = a 1 × b1 × c1 - a 1 × b1 × c 0 = a 1 × b1 × (c1 - c 0 ) ∆F = ∆Fa + ∆Fb + ∆Fc Metoda substituirilor în lanŃ pe bază de indici: F abc iii I F = 1 × 100 = 1 1 1 × 100 = a b c2 F0 100 a0b01c0 a b c i a = 1 × 100 i b = 1 × 100 i c = 1 × 100 a0 b0 c0 I F = I F − 100 InfluenŃa variaŃiei relative a factorilor de acŃiune asupra modificării relative a fenomenului: 1. Fia = i a − 100 i ×i 2. Fi b = a b − i a 100 9 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE 3. i a × i b × ic i a × i b − 1002 100 IF = Fi a + Fi b + Fi c Cazul II) Fic = Raportul între factori: a b În conformitate cu principiile enunŃate, substituirea factorilor trebuie să înceapă cu factorul cantitativ. InfluenŃa factorilor de acŃiune se face diferit în funcŃie de poziŃia factorului cantitativ: Factorul cantitativ se află la numărător - Pe bază de mărimi totale: P = P1 − P0 a a Pa = 1 − 0 1. b0 b0 a a 2. Pb = 1 − 1 b1 b 0 ∆P = ∆Pa + ∆Pb - Pe bază de indici: P i I P = 1 × 100 = a × 100 P0 ib a b ia = 1 ib = 1 a0 b0 Pi a = i a − 100 1. i 2. Pi b = a × 100 − i a ib I P = Pi a + Pi b Factorul cantitativ se află la numitor: - Pe bază de mărimi totale: a a 1. Pb = 0 − 0 b1 b 0 a a Pa = 1 − 0 2. b1 b1 ∆P = ∆Pa + ∆Pb P= - Pe bază de indici: P i I P = 1 × 100 = a × 100 P0 ib a b ia = 1 ib = 1 a0 b0 100 Pi b = × 100 − 100 1. ib i 100 Pi a = a × 100 − × 100 2. ib ib I P = Pi a + Pi b 10 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE În cazul în care numărătorul i/sau numitorul se dezvoltă după relaŃii de tip produs, raport i balanŃier, pentru stabilirea influenŃelor factorilor indirecŃi se aplică principiile metodei substituŃiilor în lanŃ Metoda corelaŃiei. Denumită i metoda analizei regresionale se utilizează atunci când corelaŃia dintre fenomenul studiat i factorii de influenŃă este de tip stocastic. Cu ajutorul acesteia se măsoară intensitatea legăturii dintre fenomenul analizat i factorii săi de influenŃă. Etape: a) stabilirea conŃinutului economic al fenomenului analizat i al factorilor de influenŃă; b) identificarea legăturilor de cauzalitate i stabilirea ecuaŃiei de regresie (de tip linear, parabolic, hiperbolic, exponenŃial, logaritmic etc.) c) calculul valorii parametrilor ecuaŃiei de regresie, folosind metoda celor mai mici pătrate; d) determinarea intensităŃii legăturii dintre fenomenul analizat i factorii săi de influenŃă; e) cuantificarea influenŃei factorilor asupra fenomenului cercetat cu ajutorul coeficientului de determinaŃie. Metoda scorurilor. Modelul general este: Z = a 1 x 1 + a 2 x 2 + …… + a n x n , unde a reprezintă coeficienŃi de semnificaŃie X reprezintă variabile independente Etape: alegerea unui e antion de firme, a indicatorilor, elaborarea unei combinaŃii lineare a indicatorilor semnificativi, alegerea punctelor de inflexiune care să realizeze clasificarea întreprinderilor, analiza ratei de succes a scorului. Metoda ratelor. Sunt folosite pentru a analiza poziŃia întreprinderii faŃă de media ramurii de activitate, faŃă de concurenŃi etc., precum i pentru comparaŃii cu realizările anterioare ale întreprinderii. Ratele pot fi grupate în: - rate de structură: exprimă contribuŃia părŃilor la formarea fenomenului, permit comparaŃii între întreprinderi de dimensiuni diferite i modificările structurale în cadrul unei întreprinderi - rate de eficienŃă: reflectă corelaŃia efect/efort (productivitatea muncii, rata rentabilităŃii economice) sau efort/efect (ratele de eficienŃa ale costurilor, costul unitar) Exemplu: efect/ efort: productivitatea anuală a muncii Wa = CA , CA cifra de Ns afaceri, Ns numărul mediu de salariaŃi efort/efect: eficienŃa cheltuielilor Ch1000CA = Ch × 1000 , Ca cifra de afaceri, CA Ch cheltuieli aferente cifrei de afaceri - rate de echilibru: reflectă corelaŃia dintre posturi sau grupe de posturi bilanŃiere de activ sau pasiv (rate de lichiditate, solvabilitate) Exemplu: rata lichidităŃii generale Lg = Active curente Datorii curente Diagrama Pareto (metoda 20/80). Are la bază ideea acordării unei importanŃe proporŃionale cu contribuŃia elementelor la formarea fenomenelor. Etape: identificarea fenomenului i a parametrului specific, stabilirea valorilor parametrului specific, ordonarea elementelor în ordinea descrescătoare a parametrului specific, calculul valorilor cumulate ale parametrului specific, delimitarea zonelor A, B, C i reprezentarea grafică a curbelor ABC. Cercetări operaŃionale. Sunt utilizate în cazul relaŃiilor cauzale de tip stocastic, reprezentând un ansamblu de metode folosite în adoptarea deciziilor. Utilizare: cercetarea unor sisteme organizate, în care intervin un complex de factori; aplicarea unor metode tiinŃifice pentru a 11 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE scoate în evidenŃă legăturile de interdependenŃă a factorilor; raŃionalizarea deciziilor pe baza informaŃiilor post-operatorie i analiză previzională. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T1-4. EnumeraŃi principalele metode de analiză calitativă T1-5. Care sunt cele mai utilizate metode de analiză cantitativă? 1.5 Sistemul de informaŃii, premisă a efectuării analizei economico-financiare InformaŃia reprezintă materia primă de bază pentru analiza economico-financiară. Analiza se bazează pe informaŃii i furnizează la rândul ei informaŃii necesare în procesul managerial. InformaŃia economică provine din două surse importante: surse interne, care furnizează din evidenŃa proprie date privind desfă urarea activităŃii. Principalele informaŃii interne, în special financiare se obŃin din documentele de sinteză: bilanŃul, contul de profit i pierderi i note explicative. Alte surse interne sunt: contabilitatea de gestiune, contractul de management, programele de fabricaŃie etc.; surse externe, care provin din exteriorul firmei i se constituie în informaŃii privind mediul extern cu care se intră în contact în procesele conexe activităŃii economice desfă urate (rata inflaŃiei, dinamica PIB, rata dobânzii, preŃul resurselor, performanŃe ale concurenŃei, progresul tehnic în ramura respectivă, etc.). InformaŃiile sunt asigurate prin: reviste, cotidiene, magazine, periodice; colocvii, conferinŃe, congrese; saloane, expoziŃii, târguri; centre de documentare, brevete de invenŃii; organisme furnizoare de informaŃii de sinteză (agenŃii regionale de informare tiinŃifică i tehnică, camere de comerŃ i industrie, institute naŃionale de statistică, 12 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE organisme de consultanŃă, agenŃii naŃionale de cercetare i informare); vizite, întâlniri, relaŃii cu clienŃii, furnizorii i concurenŃii; cumpărarea i analiza de e antioane. În literatura de specialitate se regăsesc i alte clasificări a informaŃiilor utilizate în procesul decizional. După natura lor, pot fi grupate în: - informaŃii economico-financiare; - informaŃii tehnice i tehnologice; - informaŃii sociale; - informaŃii politice, juridice etc. După posibilitatea de a fi recunoscute, se pot distinge: - informaŃii de largă accesibilitate (deschise) pe care le furnizează mass-media, revistele de specialitate prin diversele lucrări publicate, alte lucrări tiinŃifice etc.; - informaŃii limitate, respectiv care nu pot fi cunoscute decât prin intrarea în contact cu eventualele surse, de exemplu clienŃii unei întreprinderi, furnizorii de resurse materiale etc. Oricare ar fi sursa care le generează, pentru a putea contribui pe deplin în procesul de analiză economico-financiară, este trebuie ca acestea să poată îndeplini anumite cerinŃe: - să fie utile procesului decizional; - să fie exacte; - să fie complete, pentru a se evita superficialitatea analizei; - să fie oportune, pentru a se evita perimarea acestora prin trecerea timpului; - să aibă un anumit nivel de valoare, ca importanŃă în gândirea managerială; - să poată fi cunoscut costul obŃinerii acestora, care, uneori, chiar dacă e ridicat, poate contribui la reconsiderarea desfă urării fenomenului. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T1-6. EnumeraŃi principalele surse de informaŃii utilizate pentru efectuarea analizei economicofinanciare. 13 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T1-1. T1-2. T1-3. T1-4. T1-5. T1-6. Răspuns Analiza studiază fenomenele economice Analiza descompune fenomenele în elemente componente Analiza post-factum analiza calitativă analiză cantitativă analiza dinamică analiza tehnico-economică analiza economico-financiară analiza financiară 1. Fixarea obiectului analizei – analiza cifrei de afaceri 2. Determinarea elementelor, factorilor i cauzelor fenomenului studiat – cantitatea vândută i preŃul de vânzare 3. Determinarea corelaŃiei dintre fiecare factor identificat i fenomenul economic analizat,cât i a corelaŃiei dintre ace tia: CA = Qv × p 4. Măsurarea (cuantificarea) influenŃelor factorilor 5. Sintetizarea rezultatelor analizei modelarea fenomenelor economico-financiare comparaŃia gruparea diviziunea i descompunerea rezultatelor metoda balanŃieră (input-output). metoda substituirilor în lanŃ. metoda ratelor metoda scorurilor situaŃiile financiare anuale documentele de sinteză contabilitatea financiară contabilitatea de gestiune bursa de valori institutul de statistică publicaŃii de specialitate Am ajuns la sfâr itul UnităŃii de învăŃare 1. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de învăŃare i să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare. 14 Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Bibliografia unităŃii de învăŃare 1 1. I fănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică, Bucure ti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucure ti; 15 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 2. Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE A ÎNTREPRINDERII – CORELAłII DE ECHILIBRU, ANALIZA CIFREI DE AFACERI, ANALIZA VALORII ADĂUGATE Obiective: veŃi dobândi cuno tinŃele necesare pentru calculul indicatorilor valorici ai activităŃii de producŃie i comercializare; veŃi dobândi capacitatea de a analiza indicatorilor valorici; veŃi putea diagnostica evoluŃia activităŃii de producŃie i comercializare a unei întreprinderi; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole. 2.1 Analiza situaŃiei generale a activităŃii de producŃie i comercializare pe baza indicatorilor valorici 2.1.1 Indicatorii valorici ai activităŃii de producŃie i comercializare Stabilirea obiectivelor strategice pentru evoluŃia întreprinderilor are la bază rezultatele analizei activităŃii de producŃie i comercializare desfă urată până în prezent. Indicatorii valorici aduc un important aport informaŃional la analiza activităŃii de producŃie i comercializare a oricărei întreprinderi. Sistemul de indicatori care asigură evaluarea i analiza activităŃii de producŃie i comercializare este alcătuit din: 1 cifra de afaceri (CA); 2 producŃia marfă sau producŃia fabricată (Qf); 3 producŃia exerciŃiului (Qe); 4 valoarea adăugată (VA). Cifra de afaceri DefiniŃie Cifra de afaceri (CA) reprezintă valoarea totală a veniturilor unei întreprinderi rezultate din vânzarea produselor realizate, a mărfurilor i respectiv a serviciilor prestate, pe o anumită perioadă de timp. În afară de cifra de afaceri exprimată la nivelul întreprinderii, care caracterizează vânzările totale, putem întâlni i o altă formă de exprimare - cifra de afaceri rezultată din activitatea de bază, care reflectă valoarea producŃiei marfă din activitatea principală (de bază) care a fost vândută. Se simbolizează prin Qv. ProducŃia marfă fabricată (producŃia obŃinută destinată livrării) DefiniŃie ProducŃia marfă fabricată (Qf), (indicator calculat numai de întreprinderile cu activitate producŃie i prestări servicii), reprezintă valoarea tuturor bunurilor realizate destinate vânzării către clienŃi, a serviciilor prestate i a lucrărilor executate pentru terŃi pe o anumită perioadă de timp Acest indicator cuprinde valoarea produselor finite destinate livrării i valoarea serviciilor i 16 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … lucrărilor prestate către terŃi, precum i valoarea semifabricatelor destinate livrării pentru prelucrări ulterioare în vederea obŃinerii de produse finite. Prin semifabricat se înŃelege un anumit produs care, în cadrul unei unităŃi productive, a ajuns la un anumit nivel de prelucrare i nu mai poate fi prelucrat decât într-o altă secŃie sau într-o altă întreprindere pentru realizarea unui produs finit. ProducŃia marfă fabricată se calculează utilizând datele din situaŃiile financiare i balanŃa sintetică făcând suma dintre rulajele debitoare ale conturilor 345, 341 i rulajele creditoare ale conturilor 704, 705 i 708. Qf = Vpf + Vle + Vsp Vpf = Qv + (Sf − Si ) Unde: Qf – producŃia obŃinută destinată livrării Vpf – valoarea produselor fabricate Vle – valoarea lucrărilor executate Vsp – valoarea serviciilor prestate (Sf − Si ) sau ∆Qs – stocurile de produse la sfâr itul i la inceputul perioadei sau variaŃia producŃiei stocate ProducŃia exerciŃiului DefiniŃie ProducŃia exerciŃiului (Qe) este un indicator de analiză care exprimă volumul total al activităŃii de producŃie desfă urate de către întreprindere pe perioada unui exerciŃiu financiar. În conŃinutul acestui indicator sunt incluse: valoarea producŃiei vândute, diferenŃele de stoc de la începutul i sfâr itul perioadei respective de timp, privind cre terea sau descre terea producŃiei. Stocurile cuprind nu numai valoarea producŃiei ca atare ci i valoarea semifabricatelor i a producŃiei neterminate, aflată în diverse faze tehnologice, acestea incluzând, de fapt, o serie de cheltuieli ce urmează a fi încorporate în produsele finite sau semifabricatele destinate vânzării. Qe = Qv + Qs + Qi unde: Qv − producŃia vândută Qs - variaŃia producŃiei stocate Qi – producŃia imobilizată (realizată pentru sine i capitalizată) Valoarea adăugată DefiniŃie Valoarea adăugată (VA) exprimă surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenite de la terŃi, respectiv nivelul valorii nou create de întreprindere în cursul desfă urării procesului de producŃie, creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane i financiare ale întreprinderii. Valoarea adăugată exprimă măsura bogăŃiei realizate de activitatea firmei. Se determină ca diferenŃă între producŃia exerciŃiului (Qe) i consumurile intermediare (consumul de bunuri i servicii). VA = Qe − CI VA = (Qe + Mc ) − CI Unde: Qe reprezintă valoarea producŃiei exerciŃiului Mc marja comercială CI consumurile intermediare de la terŃi 17 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-1. În calculul cifrei de afaceri se includ: 1. venituri din prestarea de servicii i efectuarea de lucrări; 2. venituri din exploatare în diferite cote; 3. veniturile din vânzarea mărfurilor; 4. cheltuielile de producŃie; 5. venituri din vânzări, plus veniturile financiare. AlegeŃi varianta corectă: a) 2+ 4 b) 1 + 3 c) 1 + 2 + 5 d) 1 + 3 + 5 2.1.2 Analiza rapoartelor statice i dinamice dintre indicatorii valorici ai activităŃii de producŃie i comercializare Scopul unei astfel de analize este de a oferi informaŃii asupra evoluŃiei elementelor componente ale indicatorilor valorici. 2.1.2.1 Raportul static dintre indicatorii valorici Raportul static se stabile te pe baza mărimilor absolute ale indicatorilor valorici. InformaŃiile despre activitatea de producŃie i comercializare a întreprinderilor furnizate de indicatorii valorici sunt completate sub aspect calitativ prin analiza rapoartelor statice stabilite între: cifra de afaceri i producŃia fabricată; producŃia fabricată i producŃia exerciŃiului; valoarea adăugată i producŃia exerciŃiului. Principalele rapoarte statice care pot fi construite pe baza indicatorilor valorici ai activităŃii de producŃie i comercializare i valorile posibile ale acestora sunt: Raportul stabilit între cifra de afaceri (CA) i producŃia marfă (Qf) reflectă CA ≥1 în principal evoluŃia stocurilor de produse finite. Qf CA = 1 , situaŃie întâlnită când stocurile finale de produse Qf finite i semifabricate destinate livrării sunt egale cu cele iniŃiale. Cum, în realitate, activitatea nu se poate desfă ura în mod constant, rezultă că, cu cât raportul este mai apropiat de 1, cu atât activitatea se desfă oară mai aproape de condiŃiile normale i deci producŃia realizată se livrează fără întârzieri. SituaŃia ideală este atunci când Qf ≥1 Qe Raportul stabilit între producŃia fabricată (Qf) i producŃia exerciŃiului (Qe) reflectă în principal evoluŃia stocurilor de producŃie neterminată. Qf = 1 , situaŃie întâlnită atunci când stocurile de producŃie Qe neterminată de la finele perioadei sunt egale cu cele de la începutul perioadei analizate. Cum, în realitate, activitatea nu se poate desfă ura în mod constant, rezultă că, cu cât raportul este mai apropiat de 1, cu atât procesul de fabricaŃie s-a derulat în condiŃii mai bune, astfel încât, volumul SituaŃia ideală este atunci când 18 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … producŃiei marfă să se regăsească în proporŃie cât mai mare în volumul activităŃii totale de producŃie, fără majorarea stocurilor de producŃie neterminată la finele perioadei. Raportul stabilit între valoarea adăugată (VA) i producŃia exerciŃiului (Qe) VA < 1 reflectă modificarea ponderii cheltuielilor cu materialele i serviciile Qe prestate de către terŃi în volumul total de activitate. Din analiza raportului VA putem deduce ponderea cheltuielilor materiale în volumul total Qe al activităŃilor desfă urate. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-2. Ce semnifică următoarea situaŃie: Indicator ProducŃia vândută/ProducŃia marfă fabricată ProducŃia marfă fabricată/ProducŃia exerciŃiului 2.1.2.2 Perioada Perioada curentă precedentă Prevăzut Realizat 0,876 0,920 0,854 0,864 0,931 0,859 Raportul dintre indicatorii valorici Raportul dinamic se determină pe baza indicilor indicatorilor valorici i măsoară evoluŃia acestora faŃă de o anumită bază de comparaŃie (de regulă faŃă de perioada precedentă). În funcŃie de perioada de timp pentru care se face analiza dinamicii indicatorilor valorici, se obŃin informaŃii despre activităŃile de producŃie i comercializate necesare pentru: fundamentarea modului cum a fost întocmit programul de producŃie, prin raportarea valorilor I pr ); indicatorilor valorici aferente previziunilor la cele aferente perioadei precedente ( I0 evaluarea modului cum a evoluat activitatea întreprinderii faŃă de anul precedent, prin raportarea 19 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … I1 ); I0 evaluarea modului cum au fost îndeplinite previziunile, prin raportarea valorilor indicatorilor I valorici din perioada curentă la cele aferente previziunilor ( 1 ). I pr Raporturile dinamice optime stabilite între indicii de cre tere ai indicatorilor valorici ai activităŃii de producŃie i comercializare sunt: valorilor indicatorilor valorici din perioada curentă la cele aferente perioadei precedente ( Îndeplinirea acestei corelaŃii reflectă faptul că întreprinderea a valorificat I CA > 1 (comercializat, vândut) întreaga producŃie marfă fabricată în decursul I Qf exerciŃiului financiar analizat i o parte din stocurile de produs finit aflate în depozit la începutul anului (destocaj). I Qf I Qe Îndeplinirea acestei corelaŃii reflectă faptul că pe parcursul exerciŃiului > 1 financiar, întreprinderea a redus stocurile de producŃie neterminată existente la începutul anului (fără a influenŃa normalitatea desfă urării procesului de producŃie) i a redus producŃia de imobilizări în regie proprie. Îndeplinirea acestei corelaŃii reflectă faptul că pe parcursul exerciŃiului IVA ≥ 1 financiar întreprinderea i-a îmbunătăŃit structura producŃiei exerciŃiului I Qe prin reducerea ponderii consumurilor provenite de la terŃi i cre terea ponderii valorii adăugate. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-3. Dacă Indicele ProducŃiei marfă fabricate = 102%, Indicele producŃiei vândute = 104% i Indicele producŃiei exerciŃiului = 103% atunci: a) s-au redus stocurile de produse finite neterminată i imobilizată, b) au crescut stocurile de produse finite neterminată i imobilizată, c) au crescut stocurile de produse finite neterminată i producŃie imobilizată, d) s-au redus stocurile de produse finite neterminată i producŃie imobilizată. i semifabricate i au crescut stocurile de producŃie i semifabricate i s-au redus stocurile de producŃie i semifabricate i au crescut stocurile de producŃie i semifabricate i s-au redus stocurile de producŃie 20 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 2.2 Analiza diagnostic a cifrei de afaceri RaŃiunea de a exista a oricărei firme presupune desfă urarea oricărei activităŃi durabile măsurată prin nivelul performantelor economico-financiare ca expresie a eficienŃei activităŃii de producŃie i comercializare a bunurilor materiale necesare satisfacerii unor nevoi sociale. Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obŃinute din activităŃi comerciale curente, fiind unul dintre cei mai importanŃi indicatori de măsurare a performanŃelor economice a unei întreprinderi. Analiza diagnostic a cifrei de afaceri acoperă următoarele aspecte: analiza dinamicii i structurii acesteia; analiza corelaŃiei statice i dinamice dintre cifra de afaceri i producŃia fabricată; analiza sub aspect factorial; stabilirea unor metode de determinare a nivelului minim, în funcŃie de restricŃiile cunoscute i probabile, în raport cu factorul timp. Efectuarea analizei cifrei de afaceri realizate de o întreprindere, indiferent de domeniul de activitate al acesteia, trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: care sunt principalele surse de venituri ale întreprinderii? cum au evoluat veniturile în ultimii ani de activitate? care este cota de piaŃă a întreprinderii? care este, în perioada imediat următoare, tendinŃa de evoluŃie a surselor de venituri? care este metodologia utilizată pentru determinarea veniturilor i cum sunt evaluate? Concepte: Cifra de afaceri (CA) reprezintă valoarea totală a veniturilor unei întreprinderi rezultate din vânzarea produselor realizate, a mărfurilor i respectiv a serviciilor prestate, pe o perioadă de timp determinată Cifra de afaceri medie ( CA ) - reflectă venitul obŃinut pe CA unitatea de produs sau serviciu: CA = , unde Q = volumul Q fizic al vânzărilor. Cifra de afaceri marginală (CAm) exprimă variaŃia veniturilor unei întreprinderi (∆CA) generată de cre terea/scăderea cu o CA CA1 − CA 0 unitate a cantităŃii vândute: CAm = = Q Q1 − Q 0 Cifra de afaceri critică (CAcr) reprezintă nivelul vânzărilor la care se asigură acoperirea integrală a cheltuielilor, pragul la care CF , unde CF societatea începe să devină profitabilă: CAcr = 1 − Rcv = suma cheltuielilor fixe, Rcv = rata medie a cheltuielilor CV variabile Rcv = CA 21 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-4. Cifra de afaceri marginală exprimă: a) nivelul vânzărilor la care se asigură acoperirea integrală a cheltuielilor b) variaŃia veniturilor unei întreprinderi generată de cre terea sau scăderea cu o unitate a cantităŃii vândute c) totalitatea afacerilor unei întreprinderi evaluată la preŃurile pieŃei d) suma totală a veniturilor rezultate din operaŃiunile comerciale efectuate la o întreprindere într-o perioadă de timp determinată 2.2.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri Aprecierea dimensiunii activităŃii economice a unui agent economic i a modificării acesteia în timp este absolut obligatorie pentru procurarea i asigurarea resurselor viitoare necesare îndeplinirii obiectivelor propuse. Analiza evoluŃiei în timp a cifrei de afaceri se realizează cu ajutorul modificărilor absolute, indicilor (cu bază fixă, în lanŃ, medii) i a ritmurilor medii (cu bază fixă, în lanŃ, medii). În condiŃiile unei economii de piaŃă instabile, pentru o apreciere reală a rezultatelor întreprinderii, se impune corectarea valorilor curente ale indicatorilor economici cu indicele mediu al preŃurilor în scopul eliminării efectului inflaŃiei, factor exogen care nu reflectă efortul propriu al unităŃii economice. Analiza în dinamică a cifrei de afaceri se poate realiza pe baza: a) Modificărilor absolute cu bază fixă (BF) sau în lanŃ (BL) ∆CA BF = CA n − CA 0 sau ∆CA BL = CA n − CA n-1 ; CA n CA n b) indicilor cu bază fixă sau în lanŃ: I CABF = × 100 sau I CA BL = × 100 ; CA 0 CA n -1 c) ritmurilor de cre tere cu bază fixă sau în lanŃ: R BF = I CA BF − 100 sau R BL = I CA Bl − 100 ;  CA n   × 100 d) ritmul mediu anual de cre tere: R =  n −1 − 1   CA 0   22 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-5. Pe baza datelor din tabelul de mai jos calculaŃi ritmul mediu anual de cre tere a cifrei de afaceri: Indicator Cifra de afaceri – mil. lei N-5 23,56 N-4 25,68 N-3 28,34 N-2 30,09 N-1 35,74 N 39,40 2.2.2 Analiza structurii cifrei de afaceri Analiza structurală a cifrei de afaceri pe tipuri de activităŃi, sortimente, clienŃi, cicluri de viaŃă a produselor, pieŃe de desfacere etc. este nu numai recomandată ci i necesară, deoarece ea permite luarea unor decizii obiective care să conducă la maximizarea efectelor obŃinute în raport cu eforturile depuse. Practic, nu toate variabilele unui anumit criteriu deŃin acela i coeficient de semnificaŃie în obŃinerea rezultatelor economice i în consecinŃă politica strategică a unităŃii trebuie să ia în considerare aceste aspecte în scopul eficientizării activităŃii. O importanŃă deosebită în evoluŃia veniturilor unei întreprinderi o are dezvoltarea, pe lângă activitatea de bază, a unor activităŃi conexe, pentru sprijinirea activităŃii de bază în momentele nefavorabile. Structura care stă la baza determinării i analizei cifrei de afaceri este de regulă formată din: venituri din activitatea de bază, venituri din alte activităŃi considerate ca auxiliare, care pot fi atât productive, cât i comerciale. Pentru a fi utilă conducerii întreprinderilor, analiza structurii cifrei de afaceri nu trebuie să se limiteze numai la aceste două diviziuni, ci trebuie să fie extinsă în funcŃie de specificul activităŃii. În acest fel, se asigură determinarea gradului de rentabilitate al fiecărei activităŃi sau categorie de venituri identificată. De exemplu, pentru o întreprindere care are activitatea de producŃie ca activitate de bază i activităŃile de transport i comerŃ ca activităŃi auxiliare, analiza de structură a cifrei de afaceri se va face mai întâi pentru cele două componente majore: producŃia ca activitate de bază i activitatea auxiliară care include comerŃul i transportul. În ceea ce prive te producŃia ca activitate de bază, se pot analiza veniturile realizate pentru fiecare grupă de produse în parte, iar în cadrul grupelor, pentru fiecare produs. Din punct de vedere metodologie, analiza structurii cifrei de afaceri se realizează pe baza următoarelor procedee: a) mărimile relative de structură ca g i = i × 100 , unde gi – ponderea deŃinută de categoria „i” în totalul cifrei de afaceri, cai – CA cifra de afaceri realizată de categoria „i” 23 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … b) coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) G= n ∑ gi2 − 1 , unde: gi – ponderea deŃinută de categoria „i” în totalul cifrei de afaceri, n n −1 - numărul de termeni ai seriei Coeficientul de concentrare G poate lua valori în intervalul [0, 1), semnificaŃia fiind următoarea: dacă G → 1, rezultă că în structura activităŃii, câteva produse contribuie în cea mai mare proporŃie la realizarea cifrei de afaceri; când G → 0, rezultă că în structura activităŃii, majoritatea produselor deŃin ponderi aproximativ egale în cifra de afaceri. c) indicele Herfindhal H = ∑ g i2 1 Indicele H poate lua valori în intervalul [ , 1], semnificaŃia fiind următoarea: n 1 dacă H → , rezultă vânzările sunt repartizate în proporŃii egale între activităŃile, produsele sau n unităŃile participante la realizarea cifrei de afaceri; când H → 1, rezultă că în structura activităŃii, un număr redus de elemente componente participă cu o pondere importantă la cifra de afaceri, gradul de concentrare fiind foarte mare. d) Metoda ABC (diagrama PARETO) În cazul structurii vânzărilor pe produse, curba teoretică presupune existenŃa a trei subgrupe cu caracteristici specifice: zona A: 10% din numărul clienŃi realizează 60% din cifra de afaceri, deci o subgrupă care cuprinde foarte puŃini clienŃi, dar care realizează o mare parte din cifra de afaceri; zona B: 30% din numărul clienŃi realizează 30% din cifra de afaceri; zona C: 60% din numărul clienŃi realizează 10% din cifra de afaceri, deci o subgrupă care realizează mai puŃin de jumătate din cifra de afaceri dar care concentrează majoritatea clienŃilor. % CA 100 90 80 70 60 50 40 30 20 A 10 B C 0 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 % Clienti Figura 2-1. Reprezentarea grafică a celor trei zone A, B i C Această curbă teoretică are valoare atât statistică cât i indicativă. Astfel, curba reală se 24 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … compară cu cea teoretică i se deprind concluziile respective. În baza acestor coordonate poate fi reprezentată grafic curba teoretică a cifrei de afaceri. Curba reală, specifică fiecărei întreprinderi nu se identifică perfect cu cea teoretică de i tendinŃa se menŃine. Mai mult, curba reală a unei societăŃi poate înregistra modificări i de la o perioadă de timp la alta. În funcŃie de poziŃia graficului efectiv în raport cu cel teoretic se fac interpretări asupra structurii activităŃii economice. Astfel: când curba reală este situată deasupra curbei teoretice, clienŃii grupei A deŃin o pondere foarte importantă în cifra de afaceri, iar numărul acestora este redus. Când curba reală se află sub curba teoretică, societatea are un număr mare de clienŃi în grupele B i C. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-6. Ce semnifică următoarea situaŃie degajată din analiza structurală a cifrei de afaceri pe produse: Indicator Coeficientul Gini-Struck Perioada precedentă 0,76 Perioada curentă 0,20 a) a crescut gradul de concentrare a activităŃii; b) cifra de afaceri se realizează preponderent pe seama unui singur produs; c) a avut loc un proces de redistribuire a vânzărilor între produse, a a încât majoritatea produselor deŃin ponderi relativ apropiate; d) există o distribuŃie uniformă pe clase de produse care contribuie la realizarea cifrei de afaceri. 2.2.3 Analiza factorială a cifrei de afaceri Analiza factorială a cifrei de afaceri se realizează diferenŃiat de la un domeniu de activitate la altul (producŃie, comerŃ, turism etc.) întrucât factorii de influenŃă i relaŃiile de cauzalitate sunt specifice acestuia. Analiza factorială a cifrei de afaceri începe prin determinarea modelului analizei factoriale, ca relaŃie matematică între factorii care influenŃează variaŃia cifrei de afaceri, i a schemei sinoptice a sistemului de factori determinat anterior. Ca principale modele de analiză pentru activitatea industrială pot fi utilizate: CA = ∑ q × p CA = Q × p Qf CA CA = Ns × × Ns Qf CA = Ns × Mf Mf' ' Qf CA × × × Ns Mf Mf' ' Qf 25 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Unde CA - cifra de afaceri q - cantitatea vândută p - preŃul de vânzare fără TVA Q - cantitatea totală vândută p - preŃul mediu de vânzare fără TVA Mf - valoarea medie a mijloacelor fixe Mf' ' - valoarea medie a mijloacelor fixe productive Ns - numărul mediu de angajaŃi Qf - productivitatea medie anuală a mucii Ns CA - gradul de valorificare a producŃiei obŃinute Qf Modelul pe care îl propunem spre studiu este utilizat în întreprinderile cu activitate de producŃie. Sistemul de factori de influenŃă se determină plecând de următorii indicatori: cifra de afaceri, producŃia fabricată, numărul de salariaŃi, valoarea mijloacelor fixe i valoarea mijloacelor fixe active. Acesta este alcătuit din: producŃia fabricată, care influenŃează în mod direct vânzările unei întreprinderi; forŃa de muncă prin numărul de angajaŃi în procesul de producŃie i, ca o consecinŃă firească, nivelul productivităŃii muncii. Nivelul productivităŃii muncii este influenŃat, la rândul său, de gradul de înzestrare tehnică i, respectiv, de influenŃa pe care o are ponderea mijloacelor fixe productive asupra acestuia. În analiză, se urmăresc în mod distinct aceste influenŃe, precum i cea a randamentului mijloacelor fixe active asupra productivităŃii muncii. gradul de valorificare a producŃiei obŃinute i destinate livrării. În acest sens, se utilizează următorul model de analiză:  Mf Mf' ' Qf  CA Qf CA × × = Ns ×  × × CA = Ns ×  Qf Ns Mf Mf' ' Ns Qf   unde: Ns – numărul mediu al personalului; Qf - productivitatea medie anuală a muncii; Ns CA - gradul de valorificare producŃiei marfă fabricate Qf Mf - gradul de înzestrare tehnică a muncii; Ns Mf' - ponderea mijloacelor fixe direct productive în total mijloace fixe; Mf Qf - randamentul mijloacelor fixe direct productive. Mf' Indicatorii folosiŃi în cadrul acestui model de analiză sunt preluaŃi din situaŃiile financiare anuale ale întreprinderii. 26 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … AplicaŃie privind analiza cifrei de afaceri Tabel 2-1 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Indicatori UM Cifra de afaceri ProducŃia marfă fabricată Numărul mediu de personal Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive Productivitatea medie anuală a muncii Gradul de înzestrare tehnică a muncii Ponderea mijloacelor fixe direct productive în total mijloace fixe Randamentul mijloacelor fixe direct productive Gradul de valorificare a producŃiei marfă fabricate Ns CA Qf Ns CA Qf Perioada precedentă 2.707.200,00 2.880.000,00 24 50.640,00 Perioada curentă 2.887.500,00 2.750.000,00 22 49.500,00 lei 36.000,00 39.285,71 lei/pers lei/pers 120.000,00 2.110,00 125.000,00 2.250,00 0,71 0,79 80,00 70,00 0,94 1,05 lei lei pers lei Mf Ns Mf' Mf Qf Mf' Metodologia de analiză a cifrei de afaceri, după modelul prezentat i cuantificarea factorilor se prezintă astfel: CA = CA1 − CA 0 = 180.300,00 lei, din care datorită: 1) InfluenŃa modificării numărului mediu de personal asupra cifrei de afaceri: Qf CA 0 CA Ns = Ns1 − Ns 0 × 0 × = -225.600,00 lei Ns 0 Qf 0 2) InfluenŃei modificării productivităŃii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri:  Qf Qf  CA 0 CA Qf = Ns1 ×  1 − 0  × = 103.400,00 lei, din care: Qf Ns Ns 1 0   0 Ns ( 2.1) 2.2) ) InfluenŃa modificării gradului de înzestrare tehnică a forŃei de muncă asupra cifrei de afaceri:  Mf 1 Mf 0  Mf 0 ' Qf 0  CA 0 × − CA Mf = Ns1 ×   Mf 0 × Mf'  × Qf = 164.655,92 lei Ns Ns 1 0  0 0    Ns InfluenŃa modificării compoziŃiei tehnologice a mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri: 27 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE …  Mf 1  Mf 1 ' Mf 0 '  Qf 0  CA 0 × CA Mf' = Ns1 ×  ×  −  Mf'  × Qf = 308.029,79 lei Ns Mf Mf 1 0 1   0 0    Mf 2.3) InfluenŃa modificării randamentului mijloacelor fixe active asupra cifrei de afaceri:  Mf 1 Mf 1 '  Qf1 Qf 0  CA 0  × CA Qf = Ns1 ×  = -369.285,71 lei × ×  −  Ns Mf Mf' Mf' 1  Qf 0 1 0    1 Mf' 3) InfluenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei exerciŃiului asupra cifrei de afaceri: Qf  CA1 CA 0   = 302.500,00 lei CA CA = Ns1 × 1  − Qf Qf Ns 1 1 0   Qf Cifra de afaceri a înregistrat faŃă de anul precedent o cre tere în valoare absolută de 180.300,00 lei , respectiv cu 6,66%, fapt ce poate fi apreciat ca o dinamică pozitivă. Reducerea numărului mediu de salariaŃi cu două persoane, în condiŃiile menŃinerii constante a celorlalŃi factori de influenŃă, a determinat o diminuare a cifrei de afaceri cu 225.600,00 lei. Cre terea cifrei de afaceri s-a datorat cre terii factorului calitativ productivitatea muncii. Productivitatea muncii, care a crescut cu 4,17 % faŃă de anul precedent în condiŃiile scăderii personalului cu 8,33%. InfluenŃa exercitată de către cre terea productivităŃii muncii de la 120.000,00 lei la 125.000,00 lei asupra dinamicii producŃiei fabricate i implicit asupra cifrei de afaceri, impune analiza factorilor indirecŃi care au determinat evoluŃia acestui indicator. Dezvoltând analiza pe factori de gradul doi se observă că sporirea productivităŃii muncii a fost consecinŃa cre terii gradului de înzestrare tehnică a muncii, îmbunătăŃirii structurii mijloacelor fixe în sensul sporirii ponderii mijloacelor fixe direct productive în total mijloace fixe, constatânduse i o situaŃie nefavorabilă i anume reducerea eficienŃei mijloacelor fixe productive. Comparativ cu perioada precedentă, gradul de înzestrare tehnică a muncii a crescut i s-a reflectat în mod favorabil asupra cifrei de afaceri, prin cre terea acesteia cu 164.655,92 lei. Întreprinderea i-a luat măsuri nu numai de raŃionalizare a utilizării factorului muncă prin reducerea personalului cât i prin achiziŃionarea de active fixe productive (o cre tere de 9,13%). Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive a determinat majorarea cifrei de afaceri cu 308.029,79 lei. Randamentul mijloacelor fixe direct productive a scăzut în perioada curentă faŃă de perioada precedentă cu 12,50% , iar influenŃa asupra cifrei de afaceri a fost de -369.285,71 lei. SituaŃia se apreciază nefavorabilă deoarece eficienŃa utilizării mijloacelor fixe s-a diminuat, o astfel de stare pe termen lung conducând la cre terea semnificativă a costurilor de producŃie i la diminuarea indicatorilor de performanŃă Gradul de valorificare a producŃiei (factor calitativ direct) a exercitat o acŃiune pozitivă asupra evoluŃiei cifrei de afaceri (302.500,00 lei), societatea reu ind să valorifice produse i din stocurile perioadelor precedente. Cre terea cifrei de afaceri poate fi considerată ca fiind o situaŃie pe deplin pozitivă din punct de vedere comercial, atâta timp cât gradul de valorificare a producŃie fabricate se menŃine supraunitar. Explicarea i aprecierea argumentată a sensului i intensităŃii acŃiunii factorilor direcŃi asupra dinamicii cifrei de afaceri trebuie să ia în considerare atât conexiunile i mecanismele sistemului cauzal în care au fost antrenaŃi, cât i cerinŃa esenŃială a cre terii economice a întreprinderii în condiŃii de eficienŃă sporită. Ca măsuri pentru cre terea vânzărilor i implicit a cifrei de afaceri se recomandă: dimensionarea producŃiei i a structurii acesteia în raport cu cererea, prin încheierea unor contracte ferme cu beneficiarii; diversificarea ofertei; îmbunătăŃirea calităŃii produselor fabricate etc. 28 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-7. SituaŃia Indicele producŃiei marfă fabricate= 107%, Indicele numărului mediu de salariaŃi = 103%, Indicele randamentului mijloacelor fixe= 98%, indică: a) cre terea valorii medii a mijloacelor fixe, a gradului de înzestrare tehnică i a productivităŃii anuale a muncii; b) diminuarea valorii medii a mijloacelor fixe, a productivităŃii anuale a muncii i cre terea gradului de înzestrare tehnică; c) diminuarea valorii medii a mijloacelor fixe i cre terea productivităŃii anuale a muncii ; d) cre terea valorii medii a mijloacelor fixe, reducerea productivităŃii anuale a muncii i a gradului de înzestrare tehnică 2.2.4 Reflectarea cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari ai firmei Cre terea sau reducerea cifrei de afaceri se reflectă în mod favorabil sau nu asupra următorilor indicatori care caracterizează performanŃele unei întreprinderi: (CA1 - CA 0 ) Rv 0 asupra profitului brut: 100 Rc - rata rentabilităŃii comerciale (CA1 - CA 0 ) Rc 0 asupra ratei rentabilităŃii economice a activului: × 100 A1 (CA1 - CA 0 ) Rc 0 asupra ratei rentabilităŃii financiare a capitalului permanent: × 100 Kp1 Ac 0 × T Ac 0 × T − asupra vitezei de rotaŃie a activelor circulante: CA1 CA 0  Ac 0 × T Ac 0 × T  CA 1   − CA CA 1 0   T asupra eficienŃei mijloacelor fixe (cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe): (CA1 - CA 0 ) × 1000 Mf 1 (CA1 - CA 0 ) asupra eficienŃei activelor de exploatare: × 1000 Ae1 (CA1 - CA 0 ) Rc 0 asupra eficienŃei muncii (profitului pe salariat): × 100 Ns1 asupra imobilizării de mijloace circulante: 29 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … asupra valorii adăugate aferente cifrei de afaceri: γ valoarea adăugată la un leu cifră de afaceri 2.3 (CA1-CA0) γ0 Analiza diagnostic a valorii adăugate Concepte: Valoarea adăugată (VA) exprimă surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenite de la terŃi, respectiv nivelul valorii nou create de întreprindere în cursul desfă urării procesului de producŃie, creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane i financiare ale întreprinderii. Valoarea adăugată reflectă dimensiunea reală a activităŃii întreprinderii i reprezintă plusul de bogăŃie obŃinut peste consumurile intermediare provenite de la terŃi, prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii. Utilitatea valorii adăugate: 1. Valoarea adăugată permite aprecierea contribuŃiei întreprinderii la realizarea produsului intern brut i evidenŃierea gradului de integrare pe verticală, prin raportarea la producŃie. 2. Beneficiarii valorii adăugate sunt: personalul, acŃionarii, statul, instituŃiile de credit i întreprinderea. Valoarea adăugată poate fi determinată prin două metode: a) Metoda sintetică, care tratează valoarea adăugată ca diferenŃa între volumul producŃiei exerciŃiului (Qe), ca indicator global al activităŃii de producŃie i comercializare desfă urată de o întreprindere, i valoarea consumurilor intermediare (CI). VA = Qe − CI Unde: Qe reprezintă valoarea producŃiei exerciŃiului CI consumurile intermediare de la terŃi Consumurile intermediare sau consumurile de la terŃi reprezintă valoarea stocurilor i a serviciilor achiziŃionate de la terŃi în scopul asigurării necesarului pentru activitatea de producŃie. Dacă pe lângă activitatea productivă, întreprinderea desfă oară i o activitate de comerŃ, valoarea adăugată a întregii activităŃi se determină prin însumarea valorii producŃiei exerciŃiului (Qe) cu valoarea marjei comerciale (Mc) i scăderea consumurilor intermediare (CI). Marja comercială reprezintă diferenŃa dintre valoarea mărfurilor vândute i costul acestora. VA = (Qe + Mc ) − CI Unde: Mc marja comercială b) Metoda aditivă presupune însumarea tuturor elementelor constitutive ale valorii adăugate, i anume: cheltuielile efectuate cu remunerarea forŃei de muncă (fondul de salarii i cheltuielile cu asigurările sociale aferente fondului de salarii, conform reglementărilor în vigoare), valoarea amortizărilor i provizioanelor, valoarea impozitelor i taxelor (fără TVA i impozitul pe profit), cheltuielile cu dobânzile i rezultatului din exploatare recalculat. Prin analiza diagnostic a valorii adăugate se obŃin informaŃii despre nivelul de performanŃă tehnico-productivă, economică i financiară al activităŃilor economice. Pe baza rezultatelor analizei diagnostic a valorii adăugate se iau toate deciziile necesare în vederea cre terii productivităŃii muncii i reducerea consumurilor de la terŃi, respectându-se în acela i timp calitatea producŃiei, element esenŃial în competiŃia concurenŃială. Analiza valorii adăugate ne poate conduce la concluzii privind necesitatea retehnologizării i modernizării 30 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … procesului de producŃie. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-8. Valoarea adăugată se define te ca fiind: a) plusul de încasări din vânzările firmei; b) cre terea de valoare obŃinută prin activităŃile de producŃie i comercializare ale firmei; c) diferenŃa dintre producŃia exerciŃiului i cheltuielile totale de exploatare; d) volumul total de activitate al firmei. 2.3.1 Analiza structurii i dinamicii valorii adăugate Se realizează prin utilizarea următoarelor procedee: modificarea absolută; indicii de dinamică cu bază fixă i în lanŃ; ratele valorii adăugate. Analiza valorii adăugate se poate face, fie sub aspectul modului de realizare a prevederilor, fie în dinamică (faŃă de o perioadă precedentă). Studiul valorii adăugate prin urmărirea dinamicii sale i prin gradul de realizare a valorii previzionate, creează premisele explicării modificărilor intervenite în structura sa i posibilitatea direcŃionării evoluŃiei viitoare. Analiza valorii adăugate sub aspect structural urmăre te determinarea ponderii pe care o au în componenŃa acesteia elementele structurale utilizate în calculul indicatorului prin metoda aditivă, respectiv fondul de salarii i fiecare categorie de cheltuieli cu asigurările sociale aferente fondului de salarii, amortizarea mijloacelor fixe, provizioanele, cheltuielile cu dobânzile, taxele i impozitele, precum i profitul. În ceea ce prive te cheltuielile cu personalul i amortizarea se urmăre te menŃinerea acestora sub limitele previzionate. Analiza structurală este combinată cu analiza dinamică, în scopul urmării evoluŃiei în timp a fiecărui element component. Este o condiŃie esenŃială ca ponderea structurală a unor cheltuieli, ce pot fi riguros controlate să scadă, acest lucru reflectându-se favorabil în cre terea profitului ca element component al valorii adăugate. Ratele valorii adăugate: Rata medie a valorii adăugate aferente cifrei de faceri sau gradul de integrare pe verticală VA × 100 , dacă valoarea tinde către 100 înseamnă că există un grad ridicat de R VA = CA integrare. Acesta trebuie corelat cu rata cheltuielilor totale, rata rentabilităŃii i a profitului. În mod similar, în cazul firmelor cu activitate de producŃie, cu ciclu lung de fabricaŃie, VA R VA = × 100 . Cu cât gradul de integrare este mai mare cu atât este mai mare gradul de Qe valorificare a resurselor tehnice, umane i financiare. 31 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Ratele de structură sau ratele de remunerare ale valorii adăugate se construiesc pe baza elementelor componente ale valorii adăugate: Ch sal + elem aferente × 100 - rata de remunerare a personalului Rp = VA Impozite si taxe - rata de remunerare a statului Rs = × 100 VA Dobanzi × 100 - rata de remunerare a creditorilor Rc = VA Dividende - rata de remunerare a acŃionarilor Ra = × 100 VA Profit net × 100 - rata de remunerare a întreprinderii Ri = VA Cheltuieli cu amortizarea - rata de remunerare a capitalului tehnic Ram = × 100 VA EvoluŃia acestor rate se studiază în paralel cu alŃi indicatori de eficienŃă (productivitatea muncii, randamentul activelor imobilizate .a.). Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-9. Raportul dintre valoarea adăugată i cifra de afaceri ( a) b) c) d) Va × 100 ), reprezintă: CA contribuŃia personalului la formarea valorii adăugate; gradul de valorificare a producŃiei exerciŃiului; rata de remunerare a statului; gradul de integrare pe verticală; 2.3.2 Analiza factorială a valorii adăugate Scopul analizei factoriale este determinarea abaterilor valorii adăugate de la baza de comparaŃie, estimarea contribuŃiei diferiŃilor factori de influenŃă la formarea i modificarea indicatorului analizat i identificarea soluŃiilor de redresare a activităŃii economice viitoare. Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza modelelor:  M VA = Qe × 1  = Qe × va  Qe  Qe VA VA = T × × = T × Wh × va T Qe Qe ∑ g i × va i ∑ g i × va i VA = T × × = T × Wh × T 100 100 32 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … VA = N × t × Wh × ∑g i × va i 100 Mf Mf' Qe VA VA = Ns × × × × Ns Mf Mf' Qe Unde: Qe - producŃia exerciŃiului va - valoarea medie adăugată la 1 leu producŃie a exerciŃiului T – fondul total de timp de muncă gi – structura producŃiei exerciŃiului Mf valoarea medie a mijloacelor fixe Mf' ' valoarea medie a mijloacelor fixe productive Ns numărul mediu de angajaŃi (personal) AplicaŃie privind analiza valorii adăugate Tabel 2-2 Nr.crt. Indicatori 1 2 3 4 5 ProducŃia exerciŃiului Consumurile provenite de la terŃi Numărul mediu de personal Timpul total de muncă Valoarea adăugată medie recalculată la un leu producŃie a exerciŃiului Valoarea adăugată Timpul lucrat de un salariat Productivitatea medie orara Valoarea adăugată medie la un leu producŃie a exerciŃiului 6 7 8 9 UM lei lei pers ore Lei Lei ore Lei/oră T Qe Perioada precedentă 4.810.000,00 1.924.000,00 40 74.000,00 Perioada curentă 5.719.000,00 1.887.270,00 43 81.700,00 0,68 2.886.000,00 1.850,00 65,00 0,60 3.831.730,00 1.900,00 70,00 0,67 Ns t wh VA gi va vai Modelul propus spre studiu este specific întreprinderilor care desfă oară activitate de producŃie sau prestări servicii. Indicatorii în funcŃie de care se determină factorii de influenŃă sunt: producŃia exerciŃiului, consumuri de la terŃi, numărul de salariaŃi i timpul lucrat de fiecare salariat. Sistemul de factori se compune din factori cu influenŃă directă, care sunt producŃia exerciŃiului i valoarea medie adăugată la 1 leu producŃie a exerciŃiului. Factorii cu influenŃă indirectă de rang I care derivă producŃia exerciŃiului, care sunt fondul total de timp lucrat i productivitatea medie a muncii. La rândul său, fondul total de timp lucrat este influenŃat de evoluŃia factorilor indirecŃi de 33 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … rang II, numărul de salariaŃi i timpul lucrat de fiecare salariat. Al doilea factor direct, valoarea medie adăugată la 1 leu producŃie a exerciŃiului, se dezvoltă în funcŃie de factorii indirecŃi structura producŃiei i valoarea adăugată la 1 leu producŃie a exerciŃiului pe tipuri de produse. Metodologia de analiză presupune aplicarea metodei substituŃiilor în lanŃ: VA = VA1 − VA 0 = 945.730,00 lei InfluenŃa factorilor 1) InfluenŃa modificării valorii producŃiei exerciŃiului VA Qe = (Qe1 − Qe0 ) × va 0 = 545.400,00 lei 1.1) InfluenŃa modificării fondului total de timp de muncă: VA T = (T1 − T0 ) × wh 0 × va 0 = 300.300,00 lei 1.1.1) InfluenŃa modificării numărului mediu de personal: VA Ns = Ns1 − Ns 0 × t 0 × wh 0 × va 0 = 216.450,00 lei 1.1.2) InfluenŃa modificării timpului mediu pe angajat: VA Ns = Ns1 × t1 − t 0 × wh 0 × va 0 = 83.850,00 lei 1.2) InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare: VA wh = T1 × wh1 − wh 0 × va 0 = 245.100,00 lei 2) InfluenŃa variaŃiei valorii medii adăugate la 1 leu producŃie a exerciŃiului: VA va = Qe1 × va1 − va 0 = 400.330,00 lei 2.1) InfluenŃa modificării structurii producŃiei: VA g i = Qe1 × va rec − va 0 = 457.520,00 lei 2.2) InfluenŃa modificării valorii adăugate la 1 leu producŃie pe tipuri de produse: VA va i = Qe1 × va1 − va rec = -57.190,00 lei ( ) ( ( ) ) ( ) ( ) ( ) Având în vedere sistemul de factori care a stat la baza analizei valorii adăugate (VA), precum i în conformitate cu necesitatea cre terii economice în condiŃii de eficienŃă sporită, o apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele constatări: valoarea adăugată a înregistrat faŃă de anul precedent o cre tere cu 945.730,00 lei, adică în procente cu 32,77%. Cre terea valorii adăugate s-a datorat atât acŃiunii favorabile a factorului cantitativ – valoarea producŃiei exerciŃiului, cât i a factorului calitativ – valoarea adăugată la 1 leu producŃia exerciŃiului. Explicarea i aprecierea argumentată a sensului i intensităŃii acŃiunii celor doi factori direcŃi asupra dinamicii valorii adăugate trebuie să ia în considerare atât conexiunile i mecanismele sistemului cauzal în care au fost antrenaŃi, cât mai ales necesitatea cre terii economice în condiŃii de eficienŃă sporită. InfluenŃa pozitivă de 545.400,00 lei exercitată de către producŃia exerciŃiului asupra dinamicii valorii adăugate trebuie explicată în corelaŃie cu contribuŃia avută de productivitatea muncii i fondul total de timp muncit. La cre terea valorii adăugate, au contribuit atât productivitatea muncii (245.100,00 lei), cât i timpul total lucrat având un impact negativ (300.300,00 lei). Factorii indirecŃi care au dus la evoluŃia negativă a fondului de timp lucrat sunt numărul mediu de salariaŃi i numărul de ore/salariat. Indicele de cre tere al valorii adăugate de 131,77% a fost superior indicelui de cre tere a producŃiei exerciŃiului (118,90%). Un asemenea decalaj dintre ritmul de cre tere a celor doi indicatori confirmă că întreprinderea studiată i-a luat măsuri nu numai în ceea ce prive te cre terea volumului fizic al producŃiei, ci i în ceea ce prive te raŃionalizarea consumurilor externe la nivelul minim care să permită păstrarea calităŃii produselor finite. Se constată că a crescut ponderea produselor cu o valoare adăugată la 1 leu producŃie în perioada luată ca bază de comparaŃie mai mare decât media înregistrată la nivel de întreprindere în baza de comparaŃie, exercitând o influenŃă pozitivă de 457.520,00 lei asupra valorii adăugate. 34 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Totodată, la principalele categorii de produse, valoarea adăugată la 1 leu producŃie a exerciŃiului a scăzut, situaŃie nefavorabilă, reflectată într-o reducere a valorii adăugată cu 57.190,00 lei. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T2-10. Pe baza informaŃiilor din tabelul următor: Nr. crt. 1 2 3 4 Indicatori ProducŃia exerciŃiului (Qe) mii lei Consumuri intermediare Numărul mediu de salariaŃi (N) Fondul de timp de muncă (Tm) - ore Prevăzut Realizat 1.500 1.800 300 450 80 72 192.000 180.000 Cu ajutorul analizei factoriale a valorii adăugate, influenŃa modificării timpului mediu de muncă pe salariat asupra modificării valorii adăugate este în valoare de: a) 4,36 mii lei b) 45 mii lei c) -28,2 mii lei d) 3,68 mii lei T2-11. În modelul de analiză a valorii adăugate, factorii de gradul I sunt: a) fondul de timp de muncă, productivitatea medie orară; b) valoarea producŃiei exerciŃiului, valoarea adăugată ce revine la 1 leu producŃie a exerciŃiului pe produse; c) valoarea producŃiei exerciŃiului, valoarea medie adăugată ce revine la 1 leu producŃie a exerciŃiului; d) fondul de timp de muncă, productivitatea medie orară. 35 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 2.3.3 Reflectarea modificării valorii adăugate în principalii indicatori economicofinanciari ai întreprinderii: asupra profitului (VA1-VA0) pr0 pr = P VA (VA1 - VA 0 ) pr0 × 100 A1 (VA1 - VA 0 ) pr0 asupra rentabilităŃii financiare a capitalului permanent × 100 Kp1 (VA1 - VA 0 ) pr0 asupra eficienŃei muncii, prin prisma profitului × 100 N1 VA 0 VA 1 asupra eficienŃei activelor din exploatare × 1000 − × 1000 Ae1 Ae1 VA 0 VA 1 asupra eficienŃei mijloacelor fixe × 1000 − × 1000 Mf 1 Mf1 asupra rentabilităŃii economice a activului 36 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T2-1. T2-2. T2-3. T2-4. T2-5. T2-6. T2-7. T2-8. T2-9. T2-10. T2-11. Răspuns b) Nivelul de realizare a indicatorului valoric aferent perioadei curente se situează cu mult sub nivelul celor ale perioadei de referinŃă, semnificând o deteriorare a activităŃii de producŃie i comercializare. EvoluŃia raportului dintre ProducŃia vândută i ProducŃia marfă fabricată indică cre terea stocurilor de produse finite. EvoluŃia raportului dintre ProducŃia marfă fabricată i ProducŃia exerciŃiului indică cre terea stocurilor de producŃie neterminată. b) b)  CA n   39,40  − 1 × 100 =  6−1 − 1 × 100 = 10,83% R =  n−1 CA 23,56 0     c) a) b) d) b) b) Am ajuns la sfâr itul UnităŃii de învăŃare 2. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de învăŃare i să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare. Bibliografia unităŃii de învăŃare 2 1. I fănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică, Bucure ti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucure ti; 37 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 3. Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA PRODUCłIEI FIZICE, ANALIZA CALITĂłII PRODUCłIEI Obiective: veŃi dobândi cuno tinŃele necesare pentru înŃelegerea rolului analizei producŃiei fizice i a calităŃii acesteia în cadrul întreprinderii; veŃi identifica indicatorii de măsurare a îndeplinirii programului de fabricaŃie; veŃi putea măsura nivelul calităŃii producŃiei; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole. DefiniŃie ProducŃia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinŃare rezultate din activitatea productivă i destinate consumului intermediar sau final. Pentru desfă urarea normală a activităŃii economice este necesar ca orice întreprindere să î i stabilească un program de fabricaŃie aferent unui interval variabil de timp, prin care să aibă certitudinea că î i va onora integral obligaŃiile contractuale faŃă de clienŃii săi. Realizarea indicatorilor valorici ai activităŃii de producŃie i comercializare este dependentă de îndeplinirea producŃiei fizice previzionate. Dimensionarea activităŃii de producŃie a oricărei întreprinderi este strâns legată de cererea de pe piaŃă, ca factor extern i de capacitatea sa de producŃie, ca factor intern. Nivelul producŃiei fizice stă la baza încheierii contractelor de vânzare. Modul în care sunt realizaŃi indicatorii activităŃii de producŃie i comercializare i indicatorii financiari depinde de gradul în care s-a reu it să se producă acele sortimente pentru care desfacerea este asigurată i al căror volum de producŃie este previzionat prin programele de producŃie. De aceea urmărirea i analiza evoluŃiei producŃiei fizice este de mare importanŃă pentru cunoa terea gradului de îndeplinire a indicatorilor economico - financiari. 3.1. Analiza realizării programului de fabricaŃie pe sortimente Programul de fabricaŃie se realizează pe subdiviziuni organizatorice, echipe, secŃii etc. i ia în calcul capacitatea de producŃie a agentului economic. Urmărirea i analiza producŃiei fizice, a evoluŃiei sale în raport de programul stabilit, se efectuează atât pentru întreaga producŃie, cât i pe sortimente. Analiza producŃiei pe sortimente are la bază angajamentele contractuale faŃă de clienŃi. Întreprinderea trebuie să producă acele sortimente pentru care are angajamente ferme de desfacere i în conformitate cu valorile contractate. În caz contrar, desfacerea producŃiei este compromisă i implicit, rezultatele economico-financiare ale acesteia. Principalele metode de analiză a modului cum a fost îndeplinit programul de producŃie, sunt: metoda indicilor individuali de îndeplinire a programului de producŃie, permite stabilirea modului în care a fost îndeplinit programul de producŃie pentru fiecare sortiment în parte, cât i per total producŃie. Pentru determinarea modului în care au fost îndeplinite previziunile pentru întreaga producŃie, cât i pentru fiecare sortiment în parte, se calculează indicele realizării producŃiei (iq), 38 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … prin compararea realizărilor cu programul stabilit: i q = q1 × 100 , în care q reprezintă volumul q0 producŃiei. metoda coeficientului mediu de sortiment, permite stabilirea proporŃiei în care s-a reu it evitarea nerealizării producŃiei programate la unele sortimente; Metoda coeficientului mediu de sortiment ( Ks ) are la bază principiul necompensării nerealizării programului de producŃie la unele sortimente cu depă irile înregistrate la alte sortimente. Valoarea maximă pe care o poate atinge este „1” ( Ks ≤ 1). SemnificaŃia valorilor pe care le poate lua coeficientul de sortiment: Ks = 1 - programul de producŃie s-a realizat în proporŃie de 100% la toate sortimentele; - programul de producŃie a fost realizat i chiar depă it la toate sortimentele, fără a se Ńine cont de proporŃia de depă ire. Ks < 1 - programul de producŃie nu a fost realizat nici pe total i nici pe sortimente, indiferent de proporŃia de nerealizare; - programul de producŃie nu s-a realizat la cel puŃin un sortiment, chiar dacă pe total a fost realizat sau depă it. RelaŃiile de calcul ale coeficientului mediu de sortiment sunt următoarele: Ks = ∑q p ∑q p ∑q p min 0 0 0 min 0 - valoarea recalculată a producŃiei fabricate în limitele programate, determinată prin compararea valorii realizate pentru fiecare sortiment cu valoarea prevăzută în program i luarea în calcul a valorii minime (conform principiului neadmiterii compensării) ∑ q p - valoarea programată a producŃiei fabricate ∑ g′ i + ∑ g′′ Ks = 0 0 q 2 0 0 100 100 g’ - ponderea valorică a sortimentelor la care nu s-au realizat prevederile g” - ponderea valorică a sortimentelor la care s-a realizat prevederile Iq - indicele de realizare a prevederilor pe sortimente ∑ qp Ks = 1 − ∑ q 0 p0 ∑ ∆qp - suma abaterilor negative pe sortimente Pe baza indicatorilor prezentaŃi, se poate efectua analiza îndeplinirii programului de producŃie, atât pe total, cât i pe sortimente, cu următoarele obiective: - evidenŃierea gradului de realizare a previziunilor făcute prin planul de producŃie, nu numai pe sortimente, ci i pe total producŃie; - determinarea locurilor unde planul de producŃie nu a fost realizat; - stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru asigurarea realizării producŃiei fizice i punerea lor în practică prin emiterea de decizii. metoda coeficientului de nomenclatură, stabile te proporŃia în care s-a realizat programul de producŃie, în raport de nomenclatorul de produse (la ce procent din numărul de sortimente fabricate s-a realizat programul de producŃie). Analiza realizată pe baza coeficientului mediu de sortiment se recomandă să fie completată 39 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … i cu analiza coeficientului de nomenclatură (Kn). n Kn = 1 − N n – numărul de poziŃii la care nu s-a realizat programul de producŃie N - numărul total de poziŃii din program Pe baza rezultatelor acestui tip de analiză, echipele manageriale pot trage concluziile necesare procesului decizional, pentru a putea înlătura deficienŃele constatate. AplicaŃie privind analiza producŃiei fizice Tabel 3-1 Nr. crt. Produs Volumul valoric al producŃiei ∑q p 0 1. 2. 3. 4. 5. A B C D TOTAL ∑q p 0 1 0 22.500 30.000 52.500 45.000 150.000 34.000 25.500 68.000 42.500 170.000 Structura producŃiei g0 15 20 35 30 100 g1 20 15 40 25 100 Indicele producŃiei Abateri negative iq ∆qp ProducŃia recalculată în limita prevederilor ∑ q min p0 -4.500 -2.500 -7.000 22.500 25.500 52.500 42.500 143.000 151,11 85,00 129,52 94,44 113,33 Din analiza valorilor indicelui realizării producŃiei, se observă că pentru producŃia totală previziunile au fost realizate, chiar depă ite (Iqtotal = 113,33%), în timp ce analizând valorile pentru fiecare sortiment se observă că programul de fabricaŃie a fost realizate doar la două sortimente, respectiv pentru produsul A (IqA = 151,11%) i pentru produsul C (IqC = 129,52%). Din analiza rezultatelor se observă că în condiŃiile îndeplinirii producŃiei programate, nu au fost realizate prevederile la două sortimente, din care pentru produsul B nerealizarea a fost 4.500 lei, iar pentru produsul D nerealizarea a fost 2.500 lei. Determinarea coeficientului mediu de sortiment: ∑ q min p0 = 143.000 = 0,9533 Ks = ∑ q0p0 150.000 Ks = ∑ g′ i 0 q 2 100 + ∑ g′′ = 20 × 85,00 + 30 × 94,44 + 15 + 35 = 0,9553 ∑ ∆qp ∑q p 0 100 1002 100 7.000 = 0,9533 150.000 0 0 Cu toate că programul de producŃie programat a fost realizat i chiar depă it, sub aspectul îndeplinirii pe sortimente proporŃia de realizare este de 95,537%. Aceasta are drept consecinŃă imposibilitatea onorării integrale a obligaŃiilor contractuale. Determinarea coeficientului de nomenclatură: 2 Kn = 1 − = 50% 4 Rezultă că numai la jumătate din sortimentele produse s-au îndeplinit programul de fabricaŃie. Ks = 1 − = 1− 40 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T3-1. Pe baza datelor din tabelul următor, coeficientul mediu de sortiment i coeficientul de nomenclatură sunt: Nr. crt. Produs 1. 2. 3. 4. 5. A B C D TOTAL a) b) c) d) Ks = 92,00% Ks = 93,45% Ks = 95,33% Ks = 99,00% Volumul valoric al producŃiei ∑ q 0p0 ∑ q 1 p1 24.000 24.000 36.000 36.000 120.000 30.800 16.800 58.800 33.600 140.000 i Kn=50% i Kn=60% i Kn=40% i Kn=50% T3-2. Caracterizarea realizării programului de fabricaŃie pe total i pe sortiment se poate face cu modele ce au la bază: 1. coeficientul de sortiment; 2. coeficientul de exploatare; 3. indicii individuali de îndeplinire a programului de producŃie; 4. coeficientul de nomenclatură; 5. coeficientul de structură. AlegeŃi varianta corectă: a) 1 + 3 + 4 b) 1 + 2 + 3 c) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 d) 4 + 5 41 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 3.2. Analiza structurii producŃiei Realizarea programului de producŃie în proporŃii diferite pe sortimente (abateri de la program) generează modificări i în structura acesteia evidenŃiate prin modificarea ponderi lor pe care le deŃin diferite sortimente din nomenclatorul de fabricaŃie în volumul total de activitate. Caracterizarea intensităŃii modificării structurii producŃiei se realizează pe baza coeficientului mediu de structură (Kst). Structura producŃiei exprimă ponderea valorii fiecărui sortiment în valoarea totală a producŃiei. Realizarea în proporŃii diferite a programului de producŃie faŃă de cele previzionate, influenŃează indicatorii economico-financiari. Procedeele specifice de analiză a structurii producŃiei sunt: ponderile (greutăŃile specifice); coeficientul mediu de structură (asortiment). Compararea ponderilor efective cu cele programate ale fiecărui sortiment arată măsura în care s-a respectat structura iniŃială a programului de producŃie. Indicatorul utilizat este coeficientul mediu de structură (Kst) sau coeficientul mediu de asortiment. Pentru determinarea acestui indicator se utilizează două modalităŃi de calcul: în funcŃie de abaterile de la structura programată: ∑ g Ka = 1 − 100 unde: ∑ ∆g - suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortiment; prin raportarea producŃiei realizate, în conformitate cu structura prevăzută prin program, la producŃia efectivă recalculată, iar coeficientul mediu de structură se calculează prin relaŃia: ∑ r q min p0 Ka = ∑ r q1p0 Unde: ∑ r q1p0 reprezintă valoarea recalculată a producŃiei realizate în conformitate cu structura programată; ∑ r q min p0 reprezintă valoarea producŃiei executate în conformitate cu structura programată. Calculul coeficientului de structură presupune efectuarea unor operaŃiuni preliminare: stabilirea valorii recalculate a producŃiei realizate în conformitate cu structura programată. Pentru aceasta, se aplică valorii totale a producŃiei realizate ponderea programată pentru fiecare produs; stabilirea valorii producŃiei executate în conformitate cu structura programată. Pentru aceasta, se compară noua valoare a fiecărui sortiment (recalculată) cu cea iniŃială (realizată) i se ia în calcul valoarea cea mai mică. Valoarea maximă pe care o poate avea coeficientul de structură este 1, caz în care întreprinderea i-a îndeplinit structura programată a producŃiei la toate produsele. Valoare subunitară a coeficientului de structură arată că a avut loc o neîndeplinire a structurii producŃiei prin nerespectarea ponderii programate pentru fiecare sortiment în parte. 3.3. CorelaŃiile dintre valorile coeficientului mediu de sortiment, coeficientului mediu de structură i indicele mediu de realizare a volumului producŃiei fizice Analiza simultană a valorilor celor trei indicatori pune în evidenŃă modul cum a fost îndeplinită producŃia programată atât valoric, cât i procentual. SituaŃiile care se pot întâlni i semnificaŃiile acestora, sunt: 42 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Ks = 1 (100); Ka = 1 (100); Iq = 1 (100) ⇒ programul de producŃie a fost îndeplinit la nivelul fiecărui sortiment i în medie pe total întreprindere în proporŃie de 100%; Ks = 1 (100); Ka = 1 (100); Iq > 1 (100) ⇒ programul de producŃie a fost depă it la nivelul fiecărui sortiment i pe total întreprindere în aceea i proporŃie; Ks = 1 (100); Ka < 1 (100); Iq > 1 (100) ⇒ programul de producŃie a fost depă it la nivelul fiecărui sortiment i în medie la nivel de întreprindere în proporŃii diferite; Ks < 1 (100); Ka < 1 (100); Iq > 1 (100) ⇒ la nivel de întreprindere depă irea realizată este efectul compensării nerealizărilor înregistrate la unele sortimente, cu depă irile de la alte sortimente; Ks < 1 (100); Ka =1 (100); Iq < 1 (100) ⇒ programul de producŃie nu a fost îndeplinit în aceea i proporŃie la niciun sortiment i nici la nivel de întreprindere; Ks < 1 (100); Ka <1 (100); Iq < 1 (100) ⇒ programul de producŃie nu a fost îndeplinit la nivel de întreprindere, datorită nerealizărilor înregistrate la unele sortimente care pot fi mai mari decât depă irile aferente altor sortimente. AplicaŃie privind analiza structurii producŃiei Tabel 3-2 Nr. crt. Produs Volumul valoric al producŃiei ∑q p 0 1. 2. 3. 4. 5. A B C D TOTAL 0 22.500 30.000 52.500 45.000 150.000 ∑q p 1 0 34.000 25.500 68.000 42.500 170.000 Structura producŃiei g0 15 20 35 30 100 g1 20 15 40 25 100 DiferenŃe ∆g -5 -5 -10 Valoarea producŃiei recalculată ∑ r q1 p0 25.500 34.000 59.500 51.000 170.000 ProducŃia executata în contul structurii prevăzute ∑ r qmin p0 25.500 25.500 59.500 42.500 153.000 Calculul coeficientului mediu de structură: ∑ ∆g = 1 − 10 = 0,9000 Ka = 1 − 100 100 r ∑ q min p0 = 153.000 0,9000 Ka = ∑ r q1p0 170.000 Din analiza rezultatelor se observă că valoarea programată a producŃiei a fost depă ită. Este important să se cunoască modul în care a fost îndeplinită, respectiv depă ită producŃia din punct de vedere al structurii sortimentale. Coeficientului de structură subunitar ( Ka = 0,9000) arată că a avut loc o modificare a structurii producŃiei datorată nerespectării ponderii programate pentru fiecare sortiment în parte. Abaterea de la structura previzionată este în proporŃie de 10,00%, i a avut loc în contextul nerealizării structurii sortimentale la două produse. 43 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T3-3. Dacă indicele de realizare al producŃiei este mai mare decât 100, coeficientul de sortiment este egal cu 1 iar coeficientul de structură este subunitar, această situaŃie denotă faptul că: a) programul de fabricaŃie a fost îndeplinit i depă it la toate sortimentele în proporŃii egale; b) programul de fabricaŃie a fost îndeplinit la toate sortimentele, dar în proporŃii diferite; c) programul de fabricaŃie nu a fost îndeplinit la nici un sortiment, dar în aceea i proporŃie; d) programul de fabricaŃie nu a fost realizat la unul sau mai multe sortimente. 3.4. Analiza calităŃii produselor DefiniŃie Calitatea reprezintă gradul în care un produs sau serviciu, prin totalitatea caracteristicilor tehnice, economice, sociale i de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost creat. Calitatea produselor este indicatorul care joacă rolul cel mai important în asigurarea vânzării produselor. În mod uzual, se spune despre un produs că este de calitate atunci când acesta are anumite proprietăŃi care îi conferă aptitudinea de a satisface, conform destinaŃiei acestuia, necesităŃile consumatorilor. ÎmbunătăŃirea calităŃii producŃiei reprezintă un obiectiv esenŃial al oricărei societăŃi deoarece permite cre terea performanŃelor economico-financiare, a competitivităŃii i consolidarea poziŃiei pe piaŃă a întreprinderii. Analiza calităŃii produselor se face cu ajutorul unor procedee care diferă după cum produsele pot fi grupate sau nu pe clase de calitate. 3.4.1. Analiza calităŃii produselor diferenŃiate pe clase de calitate 3.4.1.1. Analiza calităŃii la nivelul unui tip de produs Analiza calităŃii produselor, diferenŃiate pe clase de calitate, se poate face fie pentru fiecare produs în parte, fie global, la nivel de întreprindere. Pentru efectuarea analizei economice a calităŃii la nivel de produs, se calculează coeficienŃii de calitate previzionaŃi, respectiv efectiv realizaŃi. Principalele criterii care stau la baza grupării produselor pe clase de calitate sunt: calitatea materiei prime folosite; procedeele tehnologice utilizate pentru prelucrarea materiilor prime; abaterile de la normele interne care reglementează parametrii de calitate ai produselor respective. Analiza calităŃii la nivelul unui tip de produs se realizează cu ajutorul următoarelor procedee: a) coeficientul mediu de calitate ( Ki ), stabilit conform modelului 44 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Ki = ∑q K ∑q i i i sau Ki = ∑g K i i 100 unde: Ki - coeficientul mediu de calitate gi - structura producŃiei fabricate pe clase de calitate Ki, - coeficientul clasei de calitate „i” qi - cantitatea fabricată din clasa de calitate „i” b) coeficientul mediu de calitate pe produs, stabilit pe baza coeficienŃi lor de echivalenŃă ( Kei ): ∑ qi Kei sau Kei = ∑ gi Kei Kei = 100 ∑ qi unde: Kei - coeficientul de echivalenŃă al clasei de calitate „i” stabilit ca raport între preŃul unitar al produsului din clasa de calitate „i” i preŃul de vânzare al produsului de calitate superioară (calitatea I). Pentru primi doi indicatori aferenŃi calităŃii producŃiei, situaŃia este apreciată favorabil când coeficientul mediu de calitate înregistrează valori apropiate de 1 (clasa I de calitate). c) preŃului mediu de vânzare: ∑ qi pi sau p = ∑ gi pi p= 100 ∑ qi unde: Pi - preŃul unitar al produselor din clasa de calitate „i”. Prin intermediul preŃului mediu de vânzare, când p1 > p0 se asistă la o îmbunătăŃire a calităŃii producŃiei faŃă de perioada precedentă (p1 - preŃul mediu al perioadei curente, p0 - preŃul mediu al bazei de comparaŃie). 3.4.1.2. Analiza calităŃii la nivel de întreprindere La nivel de întreprindere, în cazul produselor diferenŃiate pe clase de calitate procedeele de analiză a calităŃii sunt: - coeficientul mediu generalizat al calităŃii: ∑ gi K i KG = 100 gi = structura producŃiei fabricate pe tipuri de produse; Ki - coeficientul mediu de calitate pe tipuri de produse. Apropierea de 1 a coeficientului mediu generalizat al calităŃii relevă o situaŃie favorabilă pentru activitatea întreprinderii. - ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a produselor diferenŃiate pe calităŃi Valoarea produselor de calitate superioarã gs = × 100 Valoarea totalã a produselor diferenŃif te pe clase de calitate Valoarea indicatorului trebuie să fie cât mai apropiată de 100 pentru a evidenŃia faptul că societatea realizează si comercializează cu preponderenŃă produse de calitatea I. 45 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … AplicaŃie privind analiza calităŃii producŃiei unui tip de produs Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Clasa de calitate Cantitate I II III TOTAL q0 q1 1.800 2.100 2.100 6.000 2.178 2.574 1.848 6.600 Structura producŃiei g0 g1 30 35 35 100 33 39 28 100 PreŃ de vânzare Indice de echivalenŃă p 50 40 30 - 1 0,8 0,6 - CantităŃi echivalente qe 0 qe1 1.800 1.680 1.260 4.740 2.178 2.059 1.109 5.346 Tabel 3-3 Valoarea producŃiei ∑q p ∑q p 0 90.000 84.000 63.000 237.000 1 108.900 102.960 55.440 267.300 Pornind de la datele din tabel, se va aprecia calitatea produsului pe baza: coeficientului mediu de calitate pe produs. coeficientul mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalenŃă; preŃului de vânzare al produselor. Coeficientul mediu de calitate pe produs: ∑ qi Ki = 1.800 ×1 + 2.100 × 2 + 2.100 × 3 = 2,05 Ki 0 = 6.000 ∑ qi Ki1 = ∑q K ∑q i i = i 2.178 × 1 + 2.574 × 2 + 1.848 × 3 = 1,95 6.600 Ki1 < Ki 0 SituaŃia este favorabilă pentru întreprindere deoarece coeficientul mediu de calitate pe produs realizat are o valoare mai apropiată de 1 decât coeficientul mediu de calitate pe produs programat. Coeficientul mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalenŃă: − calculul coeficientului de echivalenŃă: 5.000 =1 Ke cal I = 5.000 4.000 Ke cal II = = 0,8 5.000 3.000 Ke cal III = = 0,6 5.000 − calculul coeficientului mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalenŃă: ∑ qiKei = 1.800 ×1 + 2.100 × 0,8 + 2.100 × 0,6 = 0,79 Kei0 = 6.000 ∑ qi Kei1 = ∑ q Ke ∑q i i i = 2.178 × 1 + 2.574 × 0,8 + 1.848 × 0,6 = 0,81 6.600 Kei1 > Kei 0 SituaŃia este favorabilă pentru întreprindere deoarece coeficientul de calitate realizat are o valoare mai apropiată de 1 decât coeficientul de calitate previzionat. PreŃul mediu de vânzare al produselor: ∑ q i pi = 1.800 × 50 + 2.100 × 40 + 2.100 × 30 = 39,5 lei p0 = 6.000 ∑ qi p1 = ∑q p ∑q i i i = 2.178 × 50 + 2.574 × 40 + 1.848 × 30 = 40,5 lei 6.600 46 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Cre terea preŃului mediu realizat ( p1 ) faŃă de preŃul mediu prevăzut ( p 0 ) se explică prin faptul că a crescut ponderea produselor de calitate superioară. De asemenea, s-a diminuat i ponderea produselor de calitatea a III-a, contribuind la obŃinerea unei medii mai bune. 3.4.2. Analiza calităŃii produselor nediferenŃiate pe clase de calitate În cazul produselor nediferenŃiate pe clase de calitate analiza calităŃii prezintă particularităŃi metodologice de la ramură la ramură datorită parametrilor specifici i posibilităŃilor de măsurare a calităŃii produselor. Principalele procedee folosite sunt: - coeficientul echivalenŃei tehnice sau al parametrului unic, potrivit căruia însu irile unui produs sunt reduse la una singură i anume aceea care îl interesează pe beneficiar; - coeficientul de exploatare (al punctajului), se folose te în cazul produselor complexe. Etapele de determinare ale coeficientului de exploatare sunt: 1. stabilirea însu irilor calitative ale produsului; 2. definirea ordinii de importanŃă a fiecărei însu iri; 3. aprecierea fiecărei însu iri calitative cu un anumit număr de puncte; 4. stabilirea coeficientului de exploatare, potrivit relaŃiei: ∑ g i × npi sau Ke = ∑ g i × Ii Ke = 100 100 - ponderea fiecărei însu iri calitative; unde: gi npi - numărul de puncte pentru fiecare însu ire calitativă Ii - indicele parametrului de calitate „i” - rata defectelor: ∑ nd i × npi Rdf = Np unde: ndi - numărul de produse pe categorii de defecte; npi - numărul de puncte pe categorii de defecte; Np - numărul de produse supuse verificării. Rata efectivă a defectelor se compară cu rata admisibilă pentru acea categorie de produse. - rata gradului de disponibilitate a produsului: 1 t Rd = , α = nf 1+ α tn unde: tnf - timpul de nefuncŃionare a unui produs pe durata de viaŃă economică; - timpul normal de funcŃionare a produsului. tn e) raportul dintre cheltuielile efectuate în procesul de exploatare pe durata de viaŃă economică a produsului (pe baza informaŃiilor de la utilizatori) i preŃul de cumpărare al acestuia. - gradul de reînnoire a producŃiei (Gr): Vpn Gr = × 100 VTQf Unde: Vpn - valoarea produselor noi VTQf - valoarea totală a producŃiei fabricate - dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor, poate fi caracterizată pe baza indicatorilor: ponderea valorii produselor refuzate în valoarea totală a livrărilor (în dinamică) i numărul mediu al refuzurilor ce revin la 1 milion lei livrări (sau un alt ordin de mărime al valorii livrărilor). - dinamica cheltuielilor cu remedierile în perioada de garanŃie a produselor, exprimată în mărime absolută sau ca nivel la 1000 lei cifră de afaceri. - alŃi indicatori tehnico-economici caracteristici fiecărui domeniu de activitate (randament, 47 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … conŃinutul în substanŃă utilă, durabilitate, viteza de lucru etc.). Analiza calităŃii produselor are în vedere corelaŃia costuri-efecte, redată sintetic cu ajutorul bilanŃului calităŃii (în activ se reflectă efectele calităŃii, iar în pasiv costurile calităŃii), a a cum rezultă din bilanŃul calităŃii1. BilanŃul calităŃii ACTIV PASIV - Efecte înregistrate la producător: - Costurile de asigurare a calităŃii i de o cre terea cifrei de afaceri; prevenire a defectelor: o preŃuri avantajoase; o costul reproiectării produselor; o cre terea profitului, etc. o costul aparaturii de control; o costul pregătirii forŃei de muncă, etc. - Efecte înregistrate la utilizator: o reduceri de costuri; - Costul evaluării calităŃii (totalitatea o cre terea profitului, etc. cheltuielilor cu controlul i atestarea calităŃii) - Costul refacerii calităŃii (costul noncalităŃii): o rebuturile; o cheltuielile de remaniere; o valoarea produselor înlocuite in o perioada de garanŃie; o bonificaŃii i alte cheltuieli efectuate pentru o “stingerea” reclamaŃiilor. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T3-4. Care este coeficientul mediu de calitate pe produs având în vedere următoarea situaŃie: Nr. crt. 1 2 3 4 a) b) c) d) 1 Clasa de calitate Calitatea I Calitatea II Calitatea III TOTAL Cantitatea de produse (buc.) 25.000 33.000 18.000 76.000 1,91; 1,65; 2,02; 2,20. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucure ti 48 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T3-1. T3-2. T3-3. T3-4. Răspuns a) a) b) a) Am ajuns la sfâr itul UnităŃii de învăŃare 3. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de învăŃare i să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare. Bibliografia unităŃii de învăŃare 3 1. I fănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică, Bucure ti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucure ti; 49 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 4. Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA RENTABILITĂłII CA PERFORMANłĂ GLOBALĂ A ACTIVITĂłII ÎNTREPRINDERII – ABORDARE CONCEPTUALĂ, ANALIZĂ STRUCTURALĂ, ANALIZA RENTABILITĂłII CA VALOARE ABSOLUTĂ Obiective: veŃi dobândi cuno tinŃele necesare pentru înŃelegerea rolului analizei rentabilităŃii ca performanŃă globală; veŃi identifica principalii indicatori de rentabilitate ca valoare absolută; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole. 4.1. Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii DefiniŃie Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a obŃine profit prin utilizarea factorilor de producŃie i a capitalurilor, indiferent de provenienŃa acestora. Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienŃei întregii activităŃi economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producŃie utilizate i a forŃei de muncă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producŃie i vânzare. EficienŃa economică este o categorie economică mai cuprinzătoare decât rentabilitatea. În acest sens menŃionăm i următoarea afirmaŃie „eficienŃa economică reprezintă cea mai generală categorie care caracterizează rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv, consum individual, vânzare) sau economisirea unor resurse (umane, materiale sau financiare) intrate sau neintrate în circuitul economic )”2. Pentru exprimarea rentabilităŃii se utilizează două categorii de indicatori: profitul i ratele de rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităŃii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităŃii (indicator al mărimii relative a rentabilităŃii). 4.2. Analiza profitului Profitul reprezintă componenta principala a avuŃiei unei societăŃi i reflecta atât performanta întreprinderii, cât i capacitatea firmei de a reinvesti sau de a acorda dividende. Analiza evoluŃiei în timp a profitului, numită i analiză pe orizontală a contului de profit i pierdere, presupune determinarea variaŃiei în timp a elementelor de venituri, cheltuieli i respectiv a rezultatelor pe cele trei tipuri de activităŃi (exploatare, financiară i extraordinară). Interpretarea acestei evoluŃii este strâns legată de faza ciclului de viaŃă al întreprinderii. Profitul, sub diversele sale forme, poate fi analizat din punct de vedere structural i factorial, 2 D. Mărgulescu – Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Tribuna Economică , Bucure ti , 1994 , pag.188 50 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … pe total întreprindere i pe produse. 4.2.1. Analiza structurală a profitului Analiza în dinamică a profitului se impune a fi completată cu analiza structurală a acestuia, ceea ce implică determinarea ponderilor deŃinute de către fiecare categorie specifica în cadrul rezultatului net al exerciŃiului. Analiza structurala a rezultatului exerciŃiului are ca obiectiv stabilirea contribuŃiei diferitelor tipuri de rezultate la variaŃia totală a rezultatului brut, precum i evidenŃierea dinamicii lor în cursul perioadei studiate. Folosirea acestui tip de analiză permite identificarea tipului de activitate derulată de către firmă, în funcŃie de cheltuielile cu ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor firmei. A adar, esenŃial este analiza structurii cheltuielilor totale. Analiza de tip structural a rezultatelor se poate realiza în două moduri, i anume: 1. întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune prin reordonarea indicatorilor de venituri, cheltuieli i rezultat prezentaŃi în Contul de profit i pierdere; 2. raportarea fiecărei categorii de cheltuieli la cifra de afaceri netă. Analiza structurală a profitului urmăre te stabilirea contribuŃiei diferitelor tipuri de rezultate la modificarea totală, precum i punerea în evidenŃă a schimbărilor intervenite pe elemente componente. Analiza structurală a rezultatului brut al exerciŃiului (profit brut sau pierdere), se poate efectua pe baza grupării veniturilor i cheltuielilor după natură sau a grupării cheltuielilor după funcŃia (destinaŃia) lor în cadrul întreprinderii. Pentru a stabili contribuŃia elementelor componente la modificarea rezultatului brut se aplică metoda balanŃieră. Acest model de analiză structurală a rezultatului brut pune în evidenŃă i următorul aspect esenŃial i anume dacă marja brută faŃă de cheltuielile variabile permite acoperirea cheltuielilor fixe (în caz contrar volumul de activitate este inferior pragului de rentabilitate ) i a unor rezultate negative (pierderi) din activităŃile financiare i extraordinare, astfel încât pe total firmă activitatea să fie rentabilă. Cea de-a doua metodă de analiză structurală a rezultatului brut al exerciŃiu lui este cunoscută ca metoda clasificării după funcŃia întreprinderii sau a „costului vânzărilor”. InformaŃiile necesare analizei se impun a fi grupate astfel: 1 Cifra de afaceri 2 Costul vânzărilor 3 Marja brută faŃă de costul vânzărilor (1 - 2) 4 Alte venituri din exploatare 5 Costuri de distribuŃie 6 Cheltuieli administrative 7 Rezultatul exploatării (3 + 4 – 5 – 6) 8 Venituri financiare 9 Cheltuieli financiare 10 Rezultatul financiar (8 – 9) 11 Venituri extraordinare 12 Cheltuieli extraordinare 13 Rezultatul extraordinar (11 – 12) 14 Rezultatul brut al exerciŃiului (7 + 10 + 13) Această prezentare oferă uneori informaŃii mai relevante pentru utilizatori decât clasificarea după natură. Alegerea metodei de analiză între metoda costului vânzărilor i metoda naturii cheltuielilor depinde atât de factorii istorici i de cei aferenŃi sectorului economic respectiv, cât i de natura întreprinderii. 51 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 4.2.2. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total întreprindere Analiza de tip factorial urmăre te punerea în evidenŃă a factorilor i a cauzelor primare care determină mărimea i dinamica profitului firmei. Acest tip de analiză permite identificarea factorilor cu influenŃă favorabilă asupra profitului i respectiv a factorilor cu influenŃă nefavorabilă, orientând gestiunea activităŃii în sensul identificării de măsuri de corecŃie a acestui ultim tip de influenŃă. Analiza profitului se impune a fi efectuată i în funcŃie de factorii direcŃi i indirecŃi care acŃionează la nivelul întreprinderii cercetate. Luând în calcul diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivel de firma, în analiza factorială a acestuia pot fi aprofundate următoarele categorii de rezultate : • rezultatul brut al exerciŃiului • rezultatul aferent cifrei de afaceri • profitul unitar Analiza se efectuează la niveluri diferite (activitatea totală, de exploatare, cifra de afaceri, pe produs) Ńinând cont de factorii care influenŃează asupra acestora. Sursa informaŃională principală o constituie contul de profit i pierdere, deci analiza se efectuează de la global (rezultatul exerciŃiului) către părŃile sale. În cazul firmelor cu activitate de producŃie pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri, se recomandă următoarele modele: Pr = ∑ q v p − ∑ q v c  ∑ q vc   = CA × pr Pr = ∑ q v p × 1 −   q p ∑ v   CA Pr Pr = Ns × × Ns CA Pr = (∑ q v p − ∑ q v c v ) − ChF = Mbcv − ChF AplicaŃie privind analiza profitului aferent cifrei de afaceri Tabel 4-1 Nr. crt. Indicatori 1 Cifra de afaceri 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3 Cifra de afaceri recalculată Simbol Σqvp Σqvc ∑ q v1 p0 4 Cheltuieli recalculate ∑q 5 6 Profit aferent cifrei de afaceri Profitul mediu la un leu cifră de afaceri Notă: ∑q p0 = ∑q p v1 1 ∑q c = ∑q Pr pr lei Realizat 5.100.000 4.737.900 4.632.500 - 4.525.400 340.000 362.100 0,0800 0,0710 c v1 1 , Ic Ip unde: Ip = indicele preŃurilor de vânzare Ic = indicele costurilor Potrivit modelului de analiză, sistemul de factori care acŃionează asupra profitului este următorul: qv = reprezintă volumul fizic al producŃiei vândute; v1 ; c v1 0 Programat 4.250.000 3.910.000 - v1 0 52 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … g = structura producŃiei vândute pe produse; c = costurile complete unitare; p = preŃurile medii de vânzare unitare, exclusiv T.V.A. qv g Pr c p Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri se realizează astfel: ∆ Pr = Pr1 − Pr0 = 22.100 lei din care datorită: 1. influenŃei modificării volumului fizic al producŃiei vândute: q v = Pr0 × I qv − Pr0 = 30.600 lei Iq v = ∑q ∑q v1 p0 v0 p0 = 109 % 2. influenŃei modificării structurii producŃiei vândute pe produse: g i = ∑ q v1p 0 − ∑ q v1 c 0 − Pr0 × I qv = (46325 - 45254) - 3400× 109% = - 263.500 lei 3. influenŃei modificării costurilor complete unitare: ci = − ∑ q v1 c1 − ∑ q v1 c0 = - (47379 - 45254) = -212.500 lei 4. influenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare, exclusiv T.V.A.: pi = ∑ q v1 p1 − ∑ q v1 p 0 = 51000 - 46325 = + 467.500 lei La finele perioadei analizate, comparativ cu nivelul prevăzut în bugetul de venituri i cheltuieli, s-a înregistrat o cre tere a profitului aferent cifrei de afaceri cu 22.100 lei, respectiv cu 6,5%. Cre terea profitului aferent cifrei de afaceri influenŃează pozitiv rezultatul exploatării, rezultatul brut i rezultatul net al exerciŃiului i indicatorii de eficienŃă constituiŃi pe baza acestora. Analizând influenŃele factorilor, se constată următoarele: cre terea volumului fizic al producŃiei vândute cu 9% a avut ca efect sporirea profitului cu 30.600 lei. InfluenŃa volumului producŃiei vândute relevă faptul că pentru producŃia întreprinderii există cerere, respectiv piaŃa nu este saturată. structura cifrei de afaceri a influenŃat profitul în sensul scăderii cu 263.500 lei situaŃie care se explică prin diminuarea ponderii produselor vândute la care s-au prevăzut rate ale rentabilităŃii comerciale mai mari decât rata medie comercială prevăzută pe total întreprindere i cre terea ponderii produselor la care s-au programat rate de rentabilitate prevăzute mai mici decât rata medie comercială programată pe întreprindere. costurile complete unitare au exercitat o influenŃă negativă asupra profitului determinând scăderea acestuia cu 212.500 lei, situaŃie determinată de depă irea costurilor produselor ce deŃin ponderea principală în totalul vânzărilor. InfluenŃa costurilor se apreciază ca justificată cu condiŃia ca efortul suplimentar făcut să fi fost recuperat pe seama preŃurilor de vânzare, ca urmare a obŃinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ. preŃurile de vânzare au fost mai mari faŃă de nivelul prevăzut la sortimente le care deŃin ponderea majoritară în cifra de afaceri i au determinat cre terea masei profitului cu 467.500 lei. Această situaŃie poate fi determinată de îmbunătăŃirea calităŃii produselor, caz în care aprecierea este pozitivă i/sau ca urmare a acŃiunii factorilor conjuncturali (oferta mai mică decât cererea, inflaŃie etc.). ( ) ( ) 53 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Sistemul de factori care acŃionează asupra profitului, potrivit celui de al doilea model, este următorul: qv CA p Pr g pr p c Metodologia de analiză factorială a profitului i cuantificarea acŃiunii acestora se prezintă astfel: ∆ Pr = Pr1 − Pr0 = 22.100 lei din care, datorită: 1. influenŃei modificării cifrei de afaceri: PrCA = (CA1 − CA 0 ) × pr 0 = 68.000 lei din care, datorită: 1.1. influenŃei modificării volumului fizic al producŃiei vândute: Prq = (∑ q v1p 0 − ∑ q v 0 p 0 )× pr 0 = 30.600 lei 1.2. influenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare: Prp = (∑ q v1p1 − ∑ q v1p 0 )× pr 0 = 37.400 lei 2. influenŃei modificării profitului mediu la 1 leu cifrei de afaceri: Prpr = CA1 × pr1 − pr 0 = -45.900 lei din care, datorită: ( ) 2.1. influenŃei modificării structurii producŃiei vândute pe produse:  ∑ q v1p 0 − ∑ q v1c 0 ∑ q v 0 p 0 − ∑ q v 0 c 0   = -290.091,74 lei Prg = CA1 ×  −   q p q p ∑ ∑ v 0 v 0 1 0   2.2. influenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare:  ∑ q v1p1 − ∑ q v1c 0 ∑ q v1p 0 − ∑ q v1c 0   = +456.691,74 lei Prp = CA1 ×  −   q p q p ∑ v1 1 ∑ v1 0   2.3. influenŃei modificării costurilor unitare:  ∑ q v1p1 − ∑ q v1c1 ∑ q v1p1 − ∑ q v1c 0   = -212.500 lei − Prc = CA1 ×    q p q p ∑ ∑ v 1 v 1 1 1   Cre terea profitului aferent s-a datorat în exclusivitate sporirii cifrei de afaceri, marja medie de profit la 1 leu vânzări scăzând a determinat diminuarea masei profitului. Cifra de afaceri a crescut faŃă de nivelul prevăzut cu 850.000 lei, contribuind la sporirea profitului cu 68.000 lei. Aprofundând influenŃa cifrei de afaceri prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constată că volumul fizic al producŃiei vândute a influenŃat pozitiv în sensul cre terii profitului cu 30.600 lei, în timp ce majorarea preŃurilor medii de vânzare unitare a avut ca efect sporirea profitului cu 37.400 lei. Scăderea profitului mediu la 1 leu vânzări cu 0,009 lei, semnifică o diminuare a ratei rentabilităŃii comerciale la nivel de întreprindere cu 0,9%, a avut ca rezultat mic orarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 45.900 lei. InfluenŃele factorilor indirecŃi care acŃionează asupra profitului prin intermediul profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri (structură, preŃuri, costuri), se interpretează similar modelului anterior. 54 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T4-1. În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoa tem următorii indicatori: Nr. crt. 1 2 3 4 Indicatori Cifra de afaceri în preŃuri de vânzare - mii. Lei Costuri aferente cifrei de afaceri - mii. lei Indicele preŃurilor de vânzare (%) Indicele costurilor (%) Simbol Σqvp Σqvc IP IC Prevăzut Realizat 920 660 1.060 740 121 119 - InfluenŃa modificării preŃului mediu de vânzare, ca factor de gradul II în analiza profitului aferent cifrei de afaceri este de: a) +87,3 mil. lei; b) +26,2 mil. lei c) –29,4 mil. lei d) +51,99 mii lei. 4.3. Analiza profitului pe produs Obiectivul oricărui agent economic este acela de maximizare a profitului, care trebuie să se bazeze pe raŃionalitate în mobilizarea i alocarea resurselor, pe spirit de competiŃie i cunoa tere. Pentru a- i spori profitul, el ar trebui să mărească volumul producŃiei vândute. Cum orice întreprinzător se confruntă cu unele restricŃii, printre care caracterul limitat al resurselor economice i cu preŃurile factorilor de producŃie, va putea să- i realizeze scopul reducând consumurile specifice cu factorii de producŃie sau, altfel spus, mărind randamentul factorilor. Prin urmare este necesar a se cunoa te la nivel de produs unde este posibil să acŃioneze în vederea eficientizării activităŃii sale. 55 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Analiza profitului pe produs se poate realiza pe baza modelului: Ch ind    Pp = q × (p − c ) = q ×  p − ch m − ch s − q   Prin acest model se pune în evidenŃă acŃiunea cheltuielilor directe i indirecte rezultate în procesul de producŃie, iar în cadrul costurilor directe: cele aferente materiilor prime i manoperei directe. Aceste două categorii principale de cheltuieli rezultă indiferent de metoda de calculaŃie a costurilor adoptată. AplicaŃie privind analiza profitului pe produs Tabel 4-2 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Indicatori Volumul fizic al producŃiei obŃinute PreŃ unitar de vânzare Cheltuieli materiale unitare Cheltuieli materiale unitare recalculate Cheltuieli cu manopera directă pe produs Timp de muncă pe unitatea de produs Salariul mediu orar Cheltuieli indirecte pe produs Total costuri pe unitatea de produs Profit pe produs VariaŃie profit UM buc lei/buc lei/buc lei/buc lei/buc ore/buc lei/oră lei/buc lei/buc lei lei Perioada precedentă 24 4.340 2.195,17 99,38 4,41 22,55 1.196,89 3.491,43 20.358,84 - Perioada curentă 66 4.474 2.360,40 2.201,86 109,21 4,85 22,50 1.225,31 3.694,92 51.415,48 31.056,64 Cuantificarea factorilor de influenŃă, cu ajutorul metodei substituŃiilor în lanŃ, se prezintă astfel: 1. InfluenŃa cantităŃii: ∆Pp q = (q1 − q 0 ) × (p 0 − c 0 ) = 35.627,97 lei 2. InfluenŃa costului complet unitar: ∆Pp c = −q1 × (c1 − c 0 ) = - 13.429,73 lei 2.1. InfluenŃa cheltuielilor materiale pe unitatea de produs: ∆Pp chm = −q1 × (ch m1 − ch m 0 ) = -10.905,02 lei 2.1.1. InfluenŃa consumurilor specifice: n  n  Pp cs = −q1 ×  ∑ cs i1 × p i 0 − ∑ cs i 0 × p i 0  = - 441,78 lei i =1  i=1  2.1.2. InfluenŃa preŃurilor de aprovizionare: n  n  Pp p = −q1 ×  ∑ cs i1 × p i1 − ∑ cs i1 × p i 0  = - 10.463,24 lei i =1  i=1  2.2. InfluenŃa cheltuielilor salariale pe unitatea de produs: ∆Pp chs = −q1 × (ch s1 − ch s 0 ) = - 648,71 lei 56 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 2.2.1. InfluenŃa timpului de muncă pe unitatea de produs: Pp t = −q 1 × (t 1 − t 0 ) × sh 0 = 2.2.2. 664,63 lei InfluenŃa salariului mediu orar: Pp sh = −q1 × t 1 × (sh 1 − sh 0 ) = 16,02 lei 2.3. InfluenŃa cheltuielilor indirecte pe unitatea de produs: ∆Pp ci = −q1 × (c i1 − c i 0 ) = - 1.876,00 lei 3. InfluenŃa preŃului de vânzare: Pp p = q1 × (p1 − p 0 ) = 8.858,40 lei În consecinŃă, cre terea profitului pe produs s-a realizat în exclusivitate pe baza majorării volumului producŃiei, a cre terii preŃului unitar de vânzare i a reducerii salariului mediu orar. Majorarea costurilor a avut la bază cre terea cheltuielilor indirecte ce revin pe unitatea de produs (fapt datorat majorării în valori absolute a acestor cheltuieli). Pe de altă parte cre terea consumurilor specifice faŃă de perioada precedentă se încadrează în limitele normale ale abaterilor de la reŃeta de fabricaŃie (+0,28%). Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T4-2. Pe baza relaŃiei: − q1 × (t1 − t 0 ) × sh 0 unde: q reprezintă volumul fizic al producŃiei vândute din produsul „x”; t - timpul de muncă consumat pe unitatea de produs Sh0- cheltuielile salariale medii orare. Se determină: a) influenŃa modificării timpului consumat pe unitatea de produs asupra costului pe unitatea de produs; b) influenŃa modificării salariului mediu orar asupra profitului pe unitatea de produs; c) influenŃa modificării timpului consumat pe unitatea de produs asupra profitului pe produs; d) influenŃa modificării salariului mediu orar asupra costului pe unitatea de produs. 57 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T4-1. T4-2. Răspuns d) c) Am ajuns la sfâr itul UnităŃii de învăŃare 4. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de învăŃare i să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare. Bibliografia unităŃii de învăŃare 4 1. I fănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică, Bucure ti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucure ti; 58 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 5. Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA RENTABILITĂłII PE BAZA INDICATORILOR ÎN MĂRIME RELATIVĂ Obiective: veŃi dobândi cuno tinŃele necesare pentru înŃelegerea rolului analizei rentabilităŃii ca valoare relativă; veŃi identifica principalii indicatori de rentabilitate ca valoare relativă; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole. Rentabilitatea decurge din cuantificarea efectelor concretizate în venituri cu eforturile reflectate în cheltuieli i se măsoară prin intermediul marjelor i al ratelor de rentabilitate. Din păcate marjele calculate ca diferenŃe între venituri i cheltuieli caracterizează insuficient gradul de rentabilitate al întreprinderii, deoarece pot exista unităŃi foarte rentabile cu marje mici i invers, rentabilităŃi slabe cu marje mari. Prin urmare, numai ratele calculate sub formă de rapoarte caracterizează în mod real gradul de rentabilitate i exprimă în modul cel mai sintetic eficienŃa cheltuielilor sau a utilizării capitalurilor investite. Nu se poate pune sub semnul întrebării necesitatea indicatorii financiari în aprecierea rentabilităŃii i implicit a performanŃelor întreprinderii, dar trebuie luate în considerare anumite limite. S-a constat că de cele mai multe ori indicatorii financiari permit doar o apreciere parŃială a performanŃelor întreprinderii, în condiŃiile în care diagnosticarea performanŃelor vizează atât probleme strategice, organizatorice, sociale, tehnico-ecomonice, comerciale cât i financiare. Aprecierea eficacităŃii întreprinderii, a performanŃelor sale, are un conŃinut mult mai amplu, iar diagnosticarea financiară este doar o componentă a acesteia. Mai mult, datorită faptului că analiza financiară abordează criterii monetare de apreciere a performanŃelor, acesta poate conduce la omiterea unor aspecte ale activităŃii care nu pot avea o transpunere monetară. De asemenea, putem afirma că analiza financiară permite formarea unei imagini de ansamblu pe baza rezultatelor fără a permite o cunoa tere în detaliu a activităŃii interne a întreprinderii. Indicatorii utilizaŃi de analiza financiară facilitează aprecierea globală a activităŃii unei întreprinderi, dar sunt insuficienŃi pentru o evaluare pertinentă a performanŃelor economicofinanciare. Din aceste considerente este utilă percepŃia analitică a rezultatelor i stabilirea aportului fiecărui factor în parte la realizările întreprinderii. DefiniŃie Rata de rentabilitate este un raport între o formă de exprimare a profitului i active sau capitaluri (proprii, permanente) sau un flux de activitate (cifra de afaceri, resurse consumate etc.). Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au valori informaŃionale variate i oglindesc multiplele laturi ale activităŃii economico-financiare a firmei. Principalele rate operaŃionale în analiza financiară a întreprinderii sunt: rata rentabilităŃii comerciale, rata rentabilităŃii resurselor consumate, rata rentabilităŃii economice i rata rentabilităŃii financiare. 59 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 5.1. Analiza ratei rentabilităŃii comerciale Analiza eficienŃei politicii comerciale (aprovizionare, stocare, vânzare), a politicii de preŃuri practicate se realizează cu ajutorul ratei rentabilităŃii comerciale. Prin raportarea unui indicator al rentabilităŃii în mărimi absolute la volumul vânzărilor, se evaluează capacitatea întreprinderii de a genera un profit pentru o mărime dată a cifrei de afaceri. Rata rentabilităŃii comerciale (a vânzărilor) este determinată prin divizarea rezultatului net la valoarea cifrei de afaceri i arată eficienŃa funcŃiunii comerciale a firmei. În sistemul anglosaxon de analiza, denumirea ratei este ROS – „return on sales”. În literatura de specialitate există mai multe moduri de calcul a acestei rate de rentabilitate, dar cele mai utilizate sunt următoarele: Pr Pn Mb × 100 , Rcn = Rc = × 100 , R Mb = × 100 CA CA CA Unde: Rc – rata rentabilităŃii comerciale Rcn – rata rentabilităŃii comerciale nete RMb – rata marjei brute din vânzări CA – cifra de afaceri netă Pr – profit aferent cifrei de afaceri nete Mb – marja brută faŃă de costul vânzărilor Pn – profit net Nivelul ratei rentabilităŃii comerciale depinde în principal de: poziŃia concurenŃială a firmei în cadrul sectorului de activitate; faza în care se află sectorul în ansamblul său; strategia urmată de către firmă (dominaŃia pe seama costurilor sau diferenŃiere) etc. Rata rentabilităŃii comerciale exprimă corelaŃia dintre profitul total aferent vânzărilor i cifra ∑ q v p − ∑ q v c ×100 de afaceri, dând expresie politicii comerciale a întreprinderii. Rc = ∑ q vp Rata rentabilităŃii comerciale este influenŃată de următorii factori: structura cifrei de afaceri, preŃurile de vânzare i costurile complete unitare pe produse. AplicaŃie privind analiza ratei rentabilităŃii comerciale Tabel 5-1 Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Indicatori UM Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri CA recalculata Cheltuieli recalculate Rezultatul aferent cifrei de afaceri Rata rentabilităŃii comerciale lei lei lei lei lei % Perioada precedentă 4.256.000 3.800.000 456.000 10,71 Perioada curentă 5.232.000 4.558.000 4.800.000 4.300.000 674.000 12,88 g Rc p c 60 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Modificarea ratei faŃă de nivelul programat: Rc = Rc1 − Rc0 = 2,17 % 1. InfluenŃa modificării structurii producŃiei vândute: ∑ q v1p0 − ∑ q v1c0 ×100 − Rc = Rc'−Rc = -0,30 %, Rc g = 0 0 ∑ q v1p0 unde Rc' = ∑q p − ∑ q v1c0 × 100 p 2. InfluenŃa modificării preŃurilor de valorificare pe produse: ∑ q v1p1 − ∑ q v1c0 ×100 − ∑ q v1p0 − ∑ q v1c0 × 100 = Rc"−Rc' = 7,40 %, Rcp = ∑ q v1p1 ∑ q v1p0 unde Rc" = v1 0 ∑q ∑q v1 0 p − ∑ q v1c0 × 100 p 3. InfluenŃa modificării costurilor pe produse: ∑ q v1p1 − ∑ q v1c0 × 100 = Rc - Rc" = -4,93% Rcc = Rc1 − 1 ∑ q v1p1 Se constată o cre tere a ratei rentabilităŃii comerciale cu 2,17 puncte procentuale în anul curent faŃă de anul precedent. Cre terea ratei rentabilităŃii comerciale a fost determinată de influenŃa diferită ca sens i intensitate a celor trei factori primari, i anume: influenŃele negative ale structurii producŃiei vândute i a costurilor unitare pe produse i influenŃa favorabilă a preŃurilor de vânzare. Modificările din structura vânzărilor au determinat o diminuare cu 0,30 puncte procentuale în anul curent. ContribuŃia nefavorabilă a modificării structurii cifrei de afaceri nete în anul curent este efectul diminuării ponderii produselor mai profitabile decât media pe întreprindere, fapt justificat prin modificarea cererii i ofertei pe piaŃă. În condiŃii normale de inflaŃie, majorarea preturilor de vânzare constituie efectul îmbunătăŃirii calităŃii produselor i serviciilor, politicii comerciale a întreprinderii, situaŃiei de monopol sau poziŃiei concurenŃiale puternice a întreprinderii pe piaŃă. EvoluŃia preturilor de vânzare a dus la cre terea ratei rentabilităŃii comerciale cu 7,40 puncte procentuale în anul curent faŃă de anul precedent. Cre terea costurilor complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilităŃii comerciale cu 4,93 puncte procentuale în anul curent faŃă de anul precedent. Aceasta situaŃie poate fi determinată de efectul cre terii cheltuielilor de achiziŃie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile i a cheltuielilor de distribuŃie. v1 1 ∑q v1 1 Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T5-1. Care este influenŃa preŃului de vânzare asupra ratei rentabilităŃii comerciale, cunoscând următoarele date: Nr. 1. 2. 3. 4. Indicatori Cifra de afaceri - lei Cheltuieli aferente CA - lei CA recalculată - lei Cheltuieli recalculate - lei Prevăzut Realizat 40.000 32.800 - 42.250 36.675 46.542 35.500 61 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … a) b) c) d) + 5,72 %; – 7,75 %; - 4,80 %; – 2,78 %; 5.2. Analiza ratei rentabilităŃii resurselor consumate EvidenŃierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli. EficienŃa acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obŃinute, pe baza ratei rentabilităŃii resurselor consumate, cunoscută i sub denumirea de rata rentabilităŃii costurilor. Prin definiŃie, rata rentabilităŃii resurselor consumate reflectă raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri i costurile totale aferente vânzărilor: Pr Rrc = × 100 Ch Unde: Rrc – rata rentabilităŃii resurselor consumate Ch – cheltuieli aferente cifrei de afaceri Pr – profit aferent cifrei de afaceri nete Rata rentabilităŃii resurselor consumate poate fi scrisă i sub forma: ∑ q v p − ∑ q vc ×100 Rrc = ∑ q vc Rata rentabilităŃii resurselor consumate este influenŃată de următorii factori: structura cifrei de afaceri, costurile complete unitare i preŃurile de vânzare pe produse. AplicaŃie privind analiza ratei rentabilităŃii resurselor consumate Tabel 5-2 Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri CA recalculata Cheltuieli recalculate Rezultatul aferent cifrei de afaceri Rata rentabilităŃii resurselor consumate UM lei lei lei lei lei % Perioada precedentă 4.256.000 3.800.000 456.000 12,00% Perioada curentă 5.232.000 4.558.000 4.800.000 4.300.000 674.000 14,79% 62 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … g Rrc c p Modificarea ratei faŃă de perioada precedentă: Rrc = Rrc1 − Rrc 0 = 2,79 % 1. InfluenŃa modificării structurii producŃiei vândute: ∑ q v1p0 − ∑ q v1c0 ×100 − Rrc = Rrc'−Rrc = -0,37 %, Rrcg = 0 0 ∑ q v1c0 unde Rrc' = ∑q p − ∑ q v1c0 × 100 c 2. InfluenŃa modificării costului pe unitatea de produs: ∑ q v1p0 − ∑ q v1c1 ×100 − ∑ q v1p0 − ∑ q v1c0 × 100 = Rrc"−Rrc' = -6,32 %, Rrcc = ∑ q v1c1 ∑ q v1c0 unde Rrc" = v1 0 ∑q ∑q v1 0 p − ∑ q v1c1 × 100 c 3. InfluenŃa modificării preŃului de valorificare pe unitatea de produs: ∑ q v1p0 − ∑ q v1c1 ×100 = Rrc − Rrc" = 9,48 % Rrcp = Rrc1 − 1 ∑ q v1c1 v1 0 ∑q v1 1 Rata rentabilităŃii resurselor consumate a înregistrat o majorare în anul curent faŃă de anul precedent. Aceasta se datorează influenŃei diferite ca sens i intensitate a celor trei factori direcŃi. Modificările din structura vânzărilor au determinat în anul curent o diminuare a ratei rentabilităŃii resurselor consumate cu 0,37 puncte procentuale, datorită reducerii ponderii produselor vândute cu o rentabilitate faŃă de cheltuieli mai mare decât rentabilitatea medie faŃă de cheltuieli înregistrată la nivelul întregii producŃii în perioada de referinŃă i datorită majorării ponderii produselor vândute cu o rentabilitate faŃă de cheltuieli mai mică decât rentabilitatea medie faŃă de cheltuieli înregistrată la nivelul întregii producŃii. Cre terea costurilor complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilităŃii resurselor consumate cu 6,32 puncte procentuale în anul curent faŃă de anul precedent. Această situaŃie este dată de efectul cre terii cheltuielilor de achiziŃie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile i a cheltuielilor de distribuŃie. O influenŃă importantă o are i evoluŃia preturilor de vânzare, care a dus la cre terea ratei rentabilităŃii resurselor consumate cu 9,84 puncte procentuale în anul curent faŃă de anul precedent. InfluenŃa pozitivă a preŃurilor în raport cu influenŃa negativă a cheltuielilor scoate în evidenŃă că evoluŃia pe ansamblu a sistemului de preŃuri la intrări i ie iri avantajează firma. Trebuie remarcat faptul că asupra ratei rentabilităŃii resurselor consumate costul exercită o dublă acŃiune, influenŃând în sensuri diferite prin numărătorul i numitorul raportului (ex. în cazul depă irii costurilor unitare pe produs, numărătorul (profitul) se reduce, iar numitorul (cheltuielile totale) cre te, ceea ce face ca influenŃa negativă a acestui factor asupra ratei rentabilităŃii resurselor consumate să fie mult mai puternică, decât în cazul altor rate de rentabilitate). În literatura de specialitate, în legătură cu nivelul acestei rate sunt opinii potrivit cărora ar trebui să fie cuprinsă între 9 - 15%. 63 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T5-2. Care este influenŃa structurii vânzărilor în rata rentabilităŃii resurselor consumate, cunoscând următoarele date: Nr. 1. 2. 3. 4. a) b) c) d) Indicatori Cifra de afaceri - lei Cheltuieli aferente CA - lei CA recalculată - lei Cheltuieli recalculate - lei Prevăzut Realizat 40.000 32.800 - 42.250 36.675 46.542 35.500 + 9,153 %; – 9,153 %; + 4,65 %; - 4,65 %; 5.3. Analiza ratei rentabilităŃii economice Rata rentabilităŃii economice reflectă corelaŃia dintre un rezultat economic i mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obŃinerea acestuia. În calculul ratei rentabilităŃii economice, la numărător se poate utiliza rezultatul exploatării (profitul aferent cifrei de afaceri) sau excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora. Rata rentabilităŃii economice este independentă de structura financiară (gradul de îndatorare), politica fiscală de impozitare a profitului, precum i de elementele extraordinare. În literatura de specialitate din Ńara noastră, sunt prezentate mai multe modalităŃi de calcul a acestei rate la nivelul unei întreprinderi, unde la numărător se pot utiliza excedentul brut din exploatare sau rezultatul exploatării, iar la numitor se pot utiliza activul din exploatare sau activul total: 64 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Rex EBE Pb × 100 , Re = × 100 , Re = × 100 Ae AT AT unde: Re – rata rentabilităŃii economice Rex – rezultatul din exploatare EBE - excedent brut din exploatare Pb – profit brut Ae - active din exploatare At - active totale În terminologia anglo-saxonă, echivalentul ratei de rentabilitate economică este cunoscut sub forma: EBIT ROA = × 100 TA unde: ROA = rata rentabilităŃii economice (return on assets); EBIT = rezultatul înainte de impozitare i dobânzi (earnings before interests and taxes); TA = total active (total assets). Re = O valoare ridicată a ratei rentabilităŃii economice se obŃine prin gestionarea eficientă a activelor: folosirea unor echipamente tehnologice neuzate fizic i moral; obŃinerea unui grad de utilizare a capacităŃilor de producŃie cât mai ridicat; evitarea unor blocaje financiare fără justificare economică: stocuri, creanŃe etc.; organizarea contabilităŃii de gestiune în mod adecvat pe centre de costuri sau profit etc. Rata rentabilităŃii economice, se poate stabili astfel: Rez expl CA Rez expl Re = × 100 sau Re = × ×100 At At CA CA viteza de rotaŃie a activului unde At Rez expl rata rentabilităŃii comerciale CA Rez expl CA Re = × 100 1 1 + CA CA Ai Ac CA unde R - randamentul activelor imobilizate =R Ai CA =n n - viteza de rotaŃie a activelor circulante (ca număr de rotaŃii) Ac Re = Rc (factorii de influenŃă: randamentul activelor imobilizate, viteza de rotaŃie a 1 1 + R n activelor circulante i rata rentabilităŃii comerciale) 65 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … AplicaŃie privind analiza ratei rentabilităŃii economice Tabel 5-3 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri CA recalculata Cheltuieli recalculate Active totale, din care: a)Active fixe b)Active circulante Rezultatul aferent cifrei de afaceri EficienŃa activelor fixe Viteza de rotaŃie activelor circulante 11 12 Rata rentabilităŃii comerciale Rata rentabilităŃii economice UM lei lei lei lei lei lei lei lei Lei nr. rotaŃii (%) (%) Perioada precedentă 3.050.100 2.745.090 5.670.000 3.402.000 2.268.000 305.010 0,90 1,34 Perioada curentă 4.367.630 3.711.060 4.007.000 3.501.000 6.984.000 5.238.000 1.746.000 656.570 0,83 2,50 10,00% 5,38% 15,03% 9,40% R Pr n Rc g p c Modificarea ratei faŃă de perioada precedentă: ∆ Re = Re1 − Re 0 = 4,02 % 1. InfluenŃa modificării eficienŃei activelor fixe: Rc0 ReR = − Re0 = -0,23 % 1 1 + R1 n 0 2. InfluenŃa modificării vitezei de rotaŃie a activelor circulante: Rc0 Rc0 − = 1,11 % Re n = 1 1 1 1 + + R 1 n1 R 1 n 0 3. InfluenŃa modificării ratei rentabilităŃii comerciale: Rc0 = 3,15 % ReRc = Re1 − 1 1 + R 1 n1 3.1. InfluenŃa modificării structurii producŃiei vândute: Rc'− Rc0 ∑ q v1p0 − ∑ q v1c0 × 100 Reg = = 1,64 %, unde Rc' = 1 1 ∑ q v1p0 + R 1 n1 3.2. InfluenŃa modificării preŃurilor de valorificare pe produse: 66 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Rc"−Rc' ∑ q v1p1 − ∑ q v1c0 × 100 = 4,51 %, unde Rc" = 1 1 ∑ q v1p1 + R 1 n1 3.3. InfluenŃa modificării costurilor complete pe produse: Rc − Rc" = -3,01% Rec = 1 1 1 + R 1 n1 Se constată o variaŃie semnificativă a ratei rentabilităŃii economice de la un an la altul. ÎmbunătăŃirea valorii acestei rate în curent faŃă de anul precedent se datorează evoluŃiei diferite a profitului faŃă de cea a activelor totale. În anul curent în comparaŃie cu cel precedent, randamentul activelor imobilizate a scăzut de la 0,90 la 0,83, determinând o reducere a ratei rentabilităŃii economice cu 0,23 puncte procentuale. Acest lucru se poate datora unei utilizări mai puŃin eficiente a factorilor de producŃie, în special activelor imobilizate. Din punct de vedere al vitezei de rotaŃie a activelor circulante se constată o accelerare a acesteia determinată de o mai bună politică de aprovizionare, producŃie i desfacere, fapt care a contribuit la majorarea ratei rentabilităŃii economice cu 1,11 puncte procentuale. A a cum este normal, cre terea ratei rentabilităŃii comerciale are un efect benefic asupra ratei rentabilităŃii economic, între ace ti doi indicatori existând o relaŃie directă. Explicitarea influenŃelor factorilor: structura vânzărilor, preŃurilor de vânzare i costurilor unitare complete este similară cu cea întâlnită la rata rentabilităŃii comerciale. Rep = Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T5-3. Factorii care influenŃează rata rentabilităŃii economice sunt, în ordinea de analiză: a) randamentul activelor imobilizate, viteza de rotaŃie a activelor circulante; b) randamentul activelor imobilizate, viteza de rotaŃie a activelor circulante, rata rentabilităŃii comerciale; c) randamentul activelor imobilizate, rata rentabilităŃii comerciale; d) randamentul activelor imobilizate, structura producŃiei vândute, preŃurile medii de vânzare. T5-4. Dacă Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 102%, Indicele activului total = 103% i Indicele cifrei de afaceri = 104%, atunci: a) au crescut eficienŃa utilizării activului total, rata rentabilităŃii economice i rata rentabilităŃii comerciale, b) s-au redus eficienŃa utilizării activului total i rata rentabilităŃii economice i a crescut rata rentabilităŃii comerciale, c) a crescut eficienŃa utilizării activului total i s-au redus rata rentabilităŃii economice i rata rentabilităŃii comerciale, d) a crescut eficienŃa utilizării activului total, s-a redus rata rentabilităŃii economice i a crescut rata rentabilităŃii comerciale. 67 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … 5.4. Analiza ratei rentabilităŃii financiare Rentabilitatea financiară exprimă corelaŃia dintre profit i capitaluri, în calitatea lor de surse de finanŃare a activităŃii întreprinderii. Circumscris sferei de cuprindere a capitalurilor, proprii i permanente analiza ratei rentabilităŃii financiare se adaptează acestei structuri. Rata rentabilităŃii financiare este rezultatul raportului procentual dintre rezultatul net al exerciŃiului (Pn) i valoarea capitalurilor proprii de care dispune firma (Kp). Echivalentul anglosaxon îl reprezintă indicatorul ROE – „return on equity” (rentabilitatea capitalurilor proprii). Acest indicator măsoară, în mărime relativă, remunerarea capitalurilor acŃionarilor, aduse ca aport, sau a profitului net lăsat la dispoziŃia firmei pentru autofinanŃare. Rata în cauză, reflectă corelaŃia dintre profitul net, ca venit al acŃionari lor i capitalurile proprii ale întreprinderii. Rata rentabilităŃii financiare a capitalurilor proprii (Rf), se determină pe baza relaŃiei: Pn Rf = × 100 Kp Dacă rentabilitatea economică exprimă remunerarea capitalurilor investite făcând referire numai la activitatea de exploatare, rentabilitatea financiară cuantifică remunerarea capitalurilor proprii prin prisma tuturor celor trei activităŃi: exploatare, financiară i extraordinară. Rentabilitatea financiară are în vedere provenienŃa capitalurilor, fiind sensibilă la structura financiară a întreprinderii i în mare măsura influenŃată de gradul de îndatorare al întreprinderii. Rentabilitatea unei întreprinderi nu poate fi analizată independent de aspectele legate de structura sa financiară. Pentru orice întreprindere prezintă interes cunoa terea structurii financiare cu care î i poate desfă ura o activitate rentabilă, precum i cunoa terea nivelului de îndatorare la care se poate apela, astfel încât acesta să nu se reflecte negativ asupra rentabilităŃii sale financiare. Nerespectarea acestei restricŃii ar conduce la un dezechilibru financiar, în pofida unei rate a rentabilităŃii economice semnificative, care va fi absorbită de nivelul cheltuielilor generate de un grad de îndatorare mult prea ridicat. Dacă avem în vedere faptul că aceasta rată de rentabilitate utilizează ca indicator de potenŃial capitalurile proprii, este explicabil de ce nivelul sau de relevanŃa este semnificativ mai mare pentru acŃionarii firmei. Rata rentabilităŃii financiare a capitalurilor proprii pune în evidenŃă randamentul capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat de acŃionarii unei societăŃi prin cumpărarea acŃiunilor societăŃii. Profitul, sursă importantă de finanŃare a dezvoltării unei activităŃi, reprezintă o parte componentă a capitalului unei întreprinderi, remunerând în primul rând participarea acŃionarilor prin dividende. O cre tere a acestui indicator evidenŃiază o activitate eficientă din punct de vedere al fructificării capitalurilor proprii. Majorarea ratei rentabilităŃii financiare implică un ritm superior de cre tere a profitului net faŃă de cel al capitalurilor proprii, altfel existând riscul ca acŃionarii firmei să decidă reorientarea capitalului deŃinut către alte forme de fructificare: alte afaceri sau alte tipuri de plasament (investiŃii imobiliare, depozite bancare etc.) care asigură randamente superioare. În determinarea ratei rentabilităŃii financiare a capitalurilor proprii se Ńine cont de metodologia de calcul a profitului net, respectiv de regimul de calcul al amortizărilor i provizioanelor, al cheltuielilor deductibile i nedeductibile avute în vedere la determinarea bazei de calcul a profitului impozabil. Cu toate acestea, experienŃa practică ne arată că, în multe situaŃii, nivelul ratei rentabilităŃii financiare prezintă distorsiuni majore datorate nivelului minim legal al capitalului social cu care sunt constituite multe societăŃi comerciale din România, în special din aria întreprinderilor mici i mijlocii. 68 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Analiza factorială a ratei rentabilităŃii financiare a capitalurilor proprii, poate fi aprofundată utilizând în acest sens următorul model multiplicativ de analiză: Vt At Pn Pn Rf = × 100 = × × × 100 At Kp Vt Kp AplicaŃie privind analiza ratei rentabilităŃii financiare Tabel 5-4 Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 UM Indicatori Active totale - lei Capital propriu – lei Venituri totale – lei Profit net – lei Rata rentabilităŃii financiare Viteza de rotaŃie a activelor totale lei lei lei lei % nr. rotaŃii nr. ori Factorul de multiplicare a capitalului propriu Profit la 1 leu venituri totale Rf Perioada precedentă 10.500.000,00 7.500.000,00 6.300.000,00 567.000,00 8,00% Perioada curentă 7.292.929,29 5.609.945,61 6.563.636,36 722.000,00 13,00% 0,60 0,90 1,40 0,09 1,30 0,11 lei Vt At At Kp Pn Vt Modificarea ratei faŃă de perioada precedentă: ∆Rf =Rf0 – Rf1 =5,31% 1.InfluenŃa vitezei de rotaŃie a activelor totale : Vt At Pn Vt At Pn Rf Vt = 1 × 0 × 0 × 100 − 0 × 0 × 0 × 100 = 3,78% At1 Kp0 Vt 0 At 0 Kp0 Vt 0 At 2.InfluenŃa factorului de multiplicare a capitalului propriu : Vt At Pn Vt At Pn Rf At = 1 × 1 × 0 × 100 − 1 × 0 × 0 × 100 = -0,81% At1 Kp1 Vt 0 At1 Kp 0 Vt 0 Kp 3.InfluenŃa profitului net la 1 leu venituri totale : Vt At Pn Vt At Pn Rf Pn = 1 × 1 × 1 × 100 − 1 × 1 × 0 × 100 = 2,34% At1 Kp1 Vt1 At1 Kp1 Vt 0 Vt Rentabilitatea financiară a agentului economic analizat a crescut în perioada analizată cu 5,31 puncte procentuale. Această majorare a ratei rentabilităŃii financiare se datorează majorării eficienŃei activităŃii de exploatare i comercializare i unei politici financiare corespunzătoare. ContribuŃiile factorilor principali sunt următoarele : viteza de rotaŃie a activului total înregistrează o majorare cu 50%, determinând o cre tere a ratei rentabilităŃii financiare cu 3,78 puncte procentuale. Accelerarea vitezei de rotaŃie a activelor totale se datorează reducerii activelor totale, pe de o parte, iar pe de altă parte, a majorării veniturilor totale; 69 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Factorul de multiplicare a capitalului propriu determină o reducere a ratei rentabilităŃii financiare cu 0,81 puncte procentuale, ca urmare a modificării gradului de îndatorare; Rata rentabilităŃii veniturilor totale contribuie la o majorare a ratei rentabilităŃii financiare cu 2,34 puncte procentuale. În ceea ce prive te rentabilitatea veniturilor am observat contribuŃii favorabile economic, ceea ce înseamnă că din punct de vedere al echilibrului financiar, respectiv al eficienŃei economice a activităŃii de exploatare, întreprinderea nu se confruntă cu probleme. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T5-5. Factorul de multiplicare a capitalului propriu a) b) c) d) Activ total reflectă: Capital propriu viteza de rotaŃie a activului total gradul de îndatorare al firmei rentabilitatea netă a activelor venitul mediu la 1 leu capital propriu T5-6. Dacă Indicele profitului net = 105%, Indicele capitalului propriu = 103% i Indicele activului total = 102%, atunci: a) a crescut rata rentabilităŃii financiare i s-a redus factorul de multiplicare a capitalului propriu, b) a scăzut rata rentabilităŃii financiare i a crescut factorul de multiplicare, c) au crescut rata rentabilităŃii financiare i factorul de multiplicare, d) au scăzut rata rentabilităŃii financiare i factorul de multiplicare. T5-7. Se dau următorii indicatori: Nr. crt. 1 2 4 5 Indicatori Capital propriu - lei Active totale – lei Venituri totale – lei Profit net – lei Prevăzut 1.920 2.400 5.040 504 Realizat 1.800 2.520 6.300 756 InfluenŃele vitezei de rotaŃie a activelor totale i a pârghiei financiare asupra rentabilităŃii financiare sunt: a) -2,55% i -4,63% b) 5,00% i 3,75% c) 3,25% i -8,05% d) -2,84% i 1,44% 70 Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE … Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T5-1. T5-2. T5-3. T5-4. T5-5. T5-6. T5-7. Răspuns b) a) b) c) b) a) b) Am ajuns la sfâr itul UnităŃii de învăŃare 5. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de învăŃare i să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare. Bibliografia unităŃii de învăŃare 5 1. I fănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică, Bucure ti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucure ti; 71 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT 6. Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT Obiective: veŃi dobândi cuno tinŃele necesare pentru înŃelegerea rolului analizei cost-volum-profit în procesul decizional al unei întreprinderi; veŃi identifica legăturile cu riscul economic i financiar; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole. Acest instrument este folosit pentru optimizarea rezultatului activităŃii economice. Aceasta se poate realiza prin cuantificarea influenŃelor pe care le au asupra profitului factorii: preŃul de vânzare, volumul producŃiei i desfacerii, cheltuielile variabile, suma cheltuielilor fixe, structura producŃiei i desfacerii. Analiza cost-volum-profit este una dintre cele mai puternice instrumente pe care managerii le folosesc. Această analiză îi ajută să înŃeleagă relaŃia dintre cost, volum i profit concentrându-se pe interacŃiunea dintre următoarele cinci elemente: preŃul produselor; volumul sau nivelul de activitate; costul variabil; costurile totale; mixul de produse. Desfă urarea oricărei activităŃi economice este supusă acŃiunii unei multitudini de factori, unii previzibili, alŃii imprevizibili. Intensitatea cu care acŃionează ace tia determină starea de certitudine sau incertitudine în privinŃa rezultatelor obŃinute. Riscul se situează între cele două stări. Astfel, dacă probabilitatea de obŃinere a unui rezultat este 1, spunem că suntem în situaŃia de certitudine. Dacă se cunoa te probabilitatea de obŃinere a unor rezultate, însă aceasta este mai mică decât 1, suntem în situaŃia de risc, iar, când nu se cunoa te această probabilitate, suntem în situaŃia de incertitudine. Altfel spus, riscul reprezintă variabilitatea rezultatelor sub influenŃa factorilor de mediu, implicând probabilitatea producerii unui eveniment nefavorabil. Rentabilitatea se află într-o legătură directă i nemijlocită cu riscul. Astfel, acŃionarii sau alŃi investitori vor investi într-un anumit activ, asumându- i riscul aferent, numai pentru că ei pretind o anumită remunerare, care va trebui să fie cu atât mai ridicată cu cât riscul este mai mare. Analiza cost-volum-profit reprezintă analiza modelelor de evoluŃie a costului care pune în evidenŃă relaŃiile dintre cost, volumul producŃiei i profit. Analiza cost-volum-profit este un instrument necesar pentru previzionare cât i pentru controlul managerial. Metoda cuprinde o serie de tehnici i procedee de soluŃionare a problemelor, bazate pe înŃelegerea caracteristicilor modelelor de evoluŃie a costurilor firmei. Tehnicile exprimă relaŃiile dintre venituri, structura vânzărilor, costuri, volumul producŃiei i profituri i includ analiza pragului de rentabilitate i procedeele de previzionare a profitului. Scopul analizei este acela de a utiliza aceste relaŃii, care oferă un model general al activităŃii economice, pentru previziunile pe termen scurt, pentru evaluarea performanŃei firmei i pentru analiza alternativelor de decizie. Activitatea economică a unei întreprinderi presupune în mod evident, existenŃa i manifestarea riscului operaŃional (de exploatare), ca urmare a faptului că nu se pot corela i anticipa cu certitudine, elementele rezultatului aferent activităŃii de exploatare (cantitate, cost, preŃ) cu elementele procesului de exploatare (aprovizionare, producŃie, desfacere). Cu alte cuvinte, riscul operaŃional reprezintă probabilitatea pentru care veniturile degajate de activitatea de exploatare să nu acopere cheltuielile implicate în acest proces, ca urmare a structurii acestora. A adar, riscul nu depinde numai de factorii generali, ci si de structura cheltuielilor, respectiv de comportamentul 72 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT acestora faŃă de volumul de activitate, care influenŃează în mod determinant rentabilitatea. Luarea în considerare a variabilităŃii cheltuielilor permite structurarea diferită a profitului, precum i calculul pragului de rentabilitate, instrument indispensabil pentru o gestiune previzională. Criteriul de variabilitate permite studierea consecinŃelor acestui mod de abordare cât i a incidenŃei randamentelor i a modificărilor de structură asupra comportamentului cheltuielilor. 6.1. Analiza pragului de rentabilitate Pragul de rentabilitate, numit i punct critic sau punct de echilibru, reprezintă acel volum al activităŃii ce urmează a fi realizat de către o firmă pentru care marja brută cumulată faŃă de cheltuielile variabile este egală cu cheltuielile fixe, profitul fiind egal cu zero. DefiniŃie În activitatea unei firme, pot apărea situaŃii când oferta este mai mare decât cererea, ceea ce impune reducerea volumului producŃiei. Problema care se pune, într-o astfel de situaŃie, este de a stabili acel nivel până la care întreprinderea poate reduce volumul de activitate, astfel încât să nu înregistreze pierderi. Pentru fiecare ipoteza de preŃ de vânzare, această metodă permite determinarea volumului producŃiei care trebuie realizat sau a cotei de piaŃă care trebuie câ tigată pentru ca firma să devină profitabilă. Pragul de rentabilitate poate fi calculat pe ansamblul întreprinderii sau pe diferite produse i activităŃi. Nivelul pragului de rentabilitate poate fi determinat prin metoda algebrică sau sub formă grafică, precum i prin combinaŃia celor două exprimări. Prin metoda algebrică, pragul de rentabilitate poate fi determinat în unităŃi fizice sau în unităŃi valorice, pentru un anumit produs sau la nivelul întregii firme. Stabilirea pragului de rentabilitate pe fiecare produs în parte este, însă, posibilă numai la firmele unde există posibilitatea identificării clare a cheltuielilor fixe pe fiecare produs. În vederea determinării pragului minim de rentabilitate, se impune ca cheltuielile totale să fie grupate în funcŃie de comportamentul lor faŃă de variaŃia volumului producŃiei, în cheltuieli variabile i cheltuieli fixe. Determinarea pragului de rentabilitate în unităŃi fizice presupune egalarea funcŃiei veniturilor cu cea a costurilor de exploatare, precum i rezolvarea ecuaŃiei corespunzătoare: V = q × p i C = Cf + q × cv unde: V – veniturile de exploatare q – volumul fizic al producŃiei vândute dintr-un anumit produs p – preŃul de vânzare C – cheltuielile de exploatare aferente produsului respectiv Cf – cheltuielile fixe cv – cheltuielile variabile pe unitatea de produs. Având în vedere că în punctul de echilibru veniturile sunt egale cu costurile, rezultă: qcr × p = Cf + qcr × cv q cr = Cf p - cv unde: qcr – volumul producŃiei dintr-un anumit sortiment, corespunzător punctului critic. 73 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT DiferenŃa dintre preŃul de vânzare unitar i cheltuielile variabile pe unitatea de produs reprezintă marja cheltuielilor variabile pe unitatea de produs sau marja brută pe unitatea de produs (mcv). Aceasta arată contribuŃia fiecărei unităŃi de produs la acoperirea cheltuielilor fixe i obŃinerea profitului de exploatare. De aceea, volumul producŃiei corespunzătoare pragului de rentabilitate se mai poate scrie ca raport între cheltuielile fixe i marja costurilor variabile unitare: Cf mcv Dacă întreprinderea î i propune obŃinerea unui anumit nivel al profitului (Pr) pentru sortimentul considerat, volumul total al producŃiei care trebuie vândut (qp) pentru a realiza profitul previzionat se determină astfel: q cr = qp = Cf + Pr Cf + Pr = p - cv mcv Dacă întreprinderea î i propune obŃinerea unui anumit nivel al profitului pe unitatea de produs, volumul producŃiei care trebuie vândut (qp’) pentru a realiza profitul previzionat se determină astfel: q p' = Cf + Pr Cf + Pr = , pru ∈ (0, mcv ) p - cv - pru mcv - pru Pragul de rentabilitate se poate exprima i valoric (CAcr), în acest caz numindu-se i cifră de afaceri critică, cu formulele: CA cr = Cf Cf = , Cv 1 - rcv 1CA unde: rcv - rata cheltuielilor variabile (cheltuielile variabile la 1 leu cifră de afaceri); Dacă întreprinderea dore te i obŃinerea unui anumit profit, mărimea totală a cifrei de afaceri care trebuie realizată se calculează astfel: Cf + Pr Cf + Pr = CA p = Cv 1 - rcv 1CA Cu cât CA este mai mare cu atât riscul de exploatare este mai redus i rezultă că întreprinderea se adaptează repede la modificările mediului ambiant prin cantitatea producŃiei obŃinute. Pentru reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate, se procedează ca în Figura 6-1. Costurile i veniturile exprimate valoric sunt reprezentate pe ordonată, iar producŃia este reprezentată pe abscisă. FuncŃia veniturilor totale (V) exprimă veniturile pe care firma le obŃine la fiecare nivel al producŃiei, considerând că se folose te un preŃ constant de vânzare (p). În mod similar, funcŃia costurilor totale de exploatare (C) reprezintă costurile totale pe care firma le va suporta la fiecare nivel al producŃiei. Costurile totale cuprind suma dintre costurile fixe (Cf), care sunt independente de volumul producŃiei, i costurile variabile, care cresc într-o rată constantă pe unitatea de produs. 74 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT C,V V Zona profitului CT Zona pierderilor CV CF Q Qcr Figura 6-1 Pragul de rentabilitate se află în punctul Qcr, acolo unde se intersectează funcŃiile veniturilor totale i costurilor totale. Dacă nivelul producŃiei unei firme este sub pragul de rentabilitate, adică veniturile totale sunt mai mici decât costurile totale, atunci firma suportă pierderi de exploatare (rezultatul exploatării este negativ). Dacă volumul producŃiei este deasupra pragului de rentabilitate, adică veniturile totale sunt mai mari decât costurile totale, ea realizează profit de exploatare. În corelaŃie cu volumul critic al producŃiei se pot determina următorii indicatori: gradul critic de utilizare a capacităŃii de producŃie (gcr) q g cr = cr × 100 - la nivel de produs: q max unde: - qmax – capacitatea de producŃie maximă exprimată în unităŃi fizice. la nivel de întreprindere: unde: G cr = CA cr ×100 Q max Qmax – capacitatea de producŃie exprimată în unităŃi fizice. perioada critică (Tcr) CA cr CA T CA unde: – cifra de afaceri medie pe unitatea de timp (zi, lună, an). T Tcr = Analiza pragului de rentabilitate prezintă multe avantaje incontestabile, dintre care menŃionăm: permite stabilirea nivelurilor de producŃie pentru care nu se mai înregistrează pierderi sau pentru care se obŃine un nivel programat al profitului; 75 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT evidenŃiază corelaŃiile dintre evoluŃia producŃiei a veniturilor i a costurilor, grupate în costuri variabile i costuri fixe; permite stabilirea gradului de utilizare a capacităŃilor de producŃie în condiŃiile obŃinerii unui anumit profit programat i a căilor sale de cre tere; permite elaborarea de ipoteze i simulări privind evoluŃia profitului firmei; permite luarea unor decizii privind dimensionarea optimă a capacităŃilor de producŃie i efectuarea unor investiŃii pentru dezvoltarea i modernizarea fiecărei firme. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T6-1. Pragul de rentabilitate se atinge când : a) cheltuielile sunt acoperite în totalitate de valoarea veniturilor din exploatare b) cheltuielile depă esc valoarea veniturilor c) cheltuielile sunt mai mici decât veniturile d) când profitul este mai mic decât o anumită valoare T6-2. Se dau următoarele informaŃii : Cheltuieli fixe = 240 mii. lei PreŃul de vânzare = 1,6 lei/bucată Cheltuieli variabile = 1,2 lei/bucată Capacitatea de producŃie = 2 500 000 bucăŃi Nivelul producŃiei în punctul critic (volumul critic al producŃiei - qCR) i gradul de utilizare a capacitaŃii de producŃie în punctul critic sunt de: a) 700 000 bucăŃi, 28%; b) 600 000 bucăŃi, 24%; c) 500 000 bucăŃi, 20%; d) 400 000 bucăŃi, 16%. 76 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT 6.2. Analiza riscului de exploatare DefiniŃie Riscul de exploatare sau economic exprimă incapacitatea firmei de a se adapta la timp i cu cele mai mici costuri la variaŃiile mediului economico-social i reflectă variabilitatea rezultatului economic în funcŃie de condiŃiile de exploatare. Veniturile sunt influenŃate de condiŃiile economice sau de activitatea concurenŃilor, de preŃul de vânzare sau de cantităŃile vândute (sau de ambele variabile cantitative), ceea ce face ca ele să fie diferite faŃă de previziuni. Acest risc este denumit riscul vânzărilor. Cheltuielile de exploatare sunt compuse din cheltuieli fixe i cheltuieli variabile i, cu cât ponderea cheltuielilor fixe de exploatare este mai ridicată, cu atât mai greu îi va fi unei firme să- i adapteze cheltuieli sale de exploatare la schimbările înregistrate în volumul vânzărilor. Riscul care provine dintr-o anumită compoziŃie a cheltuielilor variabile i fixe este denumit risc de exploatare. Riscul de exploatare va fi cu atât mai mare cu cât ponderea cheltuielilor fixe de exploatare, comparativ cu cheltuielilor variabile de exploatare, va fi mai mare. Principalii factori care influenŃează riscul economic sau de exploatare sunt cifra de afaceri, structura cheltuielilor de exploatare, precum i apropierea dintre nivelul producŃiei efective i cea corespunzătoare punctului critic. łinând seama de legătura dintre ace ti factori, rezultă că, cu cât nivelul efectiv al producŃiei se îndepărtează prin cre tere de punctul critic, iar cheltuielile fixe sunt mai mici, cu atât riscul de exploatare este mai mic i invers. De aceea, pentru evaluarea riscului de exploatare, putem folosi informaŃiile oferite de studiul pragului de rentabilitate. O primă posibilitate de studiu este oferită de calculul indicatorului de poziŃie faŃă de pragul de rentabilitate. Indicatorul de poziŃie se poate determina atât sub formă absolută (α), cât i sub formă relativă (α’): - α = CA1 - CA cr CA1 - CA cr × 100 CA cr Indicatorul în mărime absolută (indicatorul flexibilităŃii absolute, denumit i marjă de siguranŃă) exprimă ecartul existent între cifra de afaceri efectiv realizată (Ca1) i cifra de afaceri corespunzătoare pragului de rentabilitate (Cacr). Cu cât acest ecart este mai mare, cu atât întreprinderea va avea o flexibilitate i o adaptabilitate mai mare la evoluŃiile pe termen scurt i mediu înregistrate de sectorul economic în care ea operează. Astfel, o cre tere a acestui indicator denotă o reducere a riscului de exploatare înregistrat de o anumită firmă. Pentru a putea face comparaŃii între firme de dimensiuni diferite, se utilizează indicatorul de poziŃie în mărimi relative. Mărimile calculate pentru indicatorii de poziŃie în mărimi absolute i relative sunt comparate, apoi, cu cifra de afaceri critică sau cea corespunzătoare pragului de rentabilitate, rezultând următoarele aprecieri: dacă cifra de afaceri efectivă se situează cu până la 10% peste cea critică, firma se află într-o situaŃie riscantă sau instabilă; dacă cifra de afaceri efectivă este cu până la 20% mai mare decât cea critică, firma se află într-o situaŃie relativ stabilă; dacă cifra de afaceri efectivă depă e te cu peste 20% pragul de rentabilitate, atunci firma se află într-o situaŃie lipsită de riscuri semnificative sau confortabilă. O altă modalitate de studiu a riscului de exploatare este coeficientul de elasticitate. Acest indicator măsoară sensibilitatea rezultatelor obŃinute de întreprindere la dinamica volumului de activitate. - α' = 77 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT ∆R e= R ∆CA CA Prin raportarea la pragul de rentabilitate a unui volum de activitate pentru care rezultatul este egal cu zero, coeficientul de elasticitate devine: R1 − Rcr Rcr CAcr e= = CA1 − CAcr CA1 − CAcr CAcr Rezultă că valoarea coeficientului de elasticitate este dependent de nivelul de producŃie vândut peste pragul de rentabilitate. Cu cât volumul producŃiei este mai mare peste producŃie critică, cu atât valoarea coeficientului de elasticitate este mai redusă, iar riscul de exploatare este mai mic. 6.3. Analiza riscului financiar DefiniŃie Riscul financiar exprimă variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii. Desfă urarea normală a activităŃii fiecărei firme necesită utilizarea unor resurse financiare proprii i împrumutate, care se deosebesc prin costurile pe care le generează. În cazul în care o firmă apelează la împrumuturi, este necesar să suporte, din rezultatele sale, i cheltuielile financiare aferente, ceea ce face ca îndatorarea, prin mărimea i costurile ei, să determine modificarea rezultatelor obŃinute, precum i a riscului financiar. Rezultă că, la nivelul unei firme, decizia de a investi generează riscul economic, prin cre terea costurilor fixe, în timp ce decizia de finanŃare generează riscul financiar. Se constată că riscul financiar faŃă de riscul de exploatare, Ńine seama de influenŃa structurii capitalului, adică de gradul de îndatorare al fiecărei firme. Riscul financiar este riscul asociat cu modul în care o firmă î i finanŃează activităŃile sale productive. Prin asumarea unor obligaŃii fixe, cum ar fi creditele bancare sau leasing-ul pe termen lung, firma î i spore te riscul său financiar. Totu i, o firmă care î i finanŃează afacerile prin capital propriu, fie generat din activitatea de exploatare (profituri nedistribuite), fie ca rezultat al emiterii unor noi acŃiuni, nu- i asumă obligaŃii fixe. Deoarece cheltuielile financiare sau cu dobânzile aferente capitalului împrumutat au un caracter relativ fix, la o anumită nevoie de capital, mărimea riscului financiar poate fi apreciată cu ajutorul unui prag de rentabilitate global, care Ńine seama i de aceste cheltuieli, calculat cu relaŃia: Cf + Dob Cf + Dob CA CRG = = , Cv 1 r cv 1CA unde: Dob - suma dobânzilor plătite. Pentru evaluarea riscului financiar, se pot utiliza, ca i în cazul riscului de exploatare, indicatorii de poziŃie în mărime absolută i relativă sau coeficientul de elasticitate: - α G = CA1 - CA CRG CA1 - CA CRG × 100 - α' G = CA CRG CA cr - eG = CA1 − CA CRG 78 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT Deciziile pe termen scurt care au la bază utilizarea relaŃiei preŃ-cost-volum se referă la alegerea structurii vânzărilor, politicile de preŃ, acceptarea/neacceptarea unei comenzi pentru întreprindere sau realizarea unui anumit volum de produse. Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar T6-3. DeterminaŃi riscul de exploatare pe baza următoarelor date, prin estimarea gradul critic de utilizare a capacităŃii de producŃie: cifra de afaceri – 6.485 mii lei; cheltuieli variabile – 3.730 mii lei; cheltuieli fixe – 1.689 mii lei; capacitatea maximă de producŃie – 7.000 mii lei. a) b) c) d) 48,02 %; 52,65 %; 56,79 % 60,25 %. 79 Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T6-1. T6-2. T6-3. Răspuns a) b) c) Am ajuns la sfâr itul UnităŃii de învăŃare 6. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de învăŃare i să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare. Bibliografia unităŃii de învăŃare 6 1. I fănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică, Bucure ti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucure ti; 80 Lucrări de verificare 7. Lucrări de verificare Lucrare de verificare nr. 1 1. Să se analizeze cifra de afaceri pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1 2 3 4 5 Indicatori Cifra de afaceri ProducŃia marfă fabricată Numărul mediu de personal Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive UM lei lei pers lei lei Prevăzut 3.780.000,00 3.600.000,00 30,00 183.300,00 50.000,00 Realizat 4.211.200,00 4.480.000,00 32,00 228.800,00 58.000,00 2. Să se analizeze producŃia fizică (coeficientul mediu de sortiment i coeficientul mediu de structură) pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1 2 3 4 5 Produs A B C D TOTAL Volumul valoric al producŃiei - lei Prevăzut Realizat 22.500 34.000 30.000 25.500 52.500 68.000 45.000 42.500 150.000 170.000 Structura producŃiei - % Prevăzut Realizat 15 20 20 15 35 40 30 25 100 100 3. Să se calculeze i să interpreteze influenŃa modificării timpului mediu lucrat de către un salariat asupra valorii adăugate pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1 2 3 4 5 Indicatori ProducŃia exerciŃiului Consumurile provenite de la terŃi Numărul mediu de personal Timpul total de muncă Valoarea adăugată medie recalculată la un leu producŃie a exerciŃiului UM Prevăzut Realizat lei 4.810.000,00 5.719.000,00 lei 1.924.000,00 1.887.270,00 pers 40 43 ore 74000 81700 lei 0,68 4. Pe baza indicilor: Indicele Valorii adăugate = 106 %, Indicele ProducŃiei exerciŃiului = 107 % Indicele Timpului total de muncă exprimat în om-ore = 100 % Rezultă: 81 Lucrări de verificare a) a crescut valoarea medie adăugată la 1 leu producŃia exerciŃiului i a crescut productivitatea medie orară; b) s-a redus valoarea medie adăugată la 1 leu producŃia exerciŃiului i a crescut productivitatea medie anuală; c) au crescut: numărul de personal, timpul de muncă pe salariat i valoarea medie adăugată la 1 leu producŃia exerciŃiului. d) a crescut productivitatea muncii medie orară i s-a redus valoarea medie adăugată la 1 leu producŃia exerciŃiului; e) au crescut: productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică i productivitatea medie orară i s-a redus valoarea medie adăugată la 1 leu producŃia exerciŃiului. 5. Pe baza indicilor: Indicele cifrei de afaceri Indicele producŃiei marfă fabricată Indicele valorii medii anuale a mijloacelor fixe 105% 106% 108% Rezultă: a) cre terea gradului de valorificare a cifrei de afaceri i reducerea eficienŃei utilizării mijloacelor fixe; b) reducerea gradului de valorificare a producŃiei marfă fabricată i a randamentului/ eficienŃei utilizării mijloacelor fixe; c) cre terea gradului de utilizare a resurselor materiale i a randamentului mijloacelor fixe; d) scăderea stocurilor întreprinderii i a eficienŃei utilizării mijloacelor fixe; e) sporirea randamentului mijloacelor fixe conduce la cre terea mai rapidă a producŃiei marfă fabricată faŃă de cifra de afaceri. 82 Lucrări de verificare Lucrare de verificare nr. 2 1. Să se analizeze profitul aferent cifrei de afaceri pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1 2 3 4 2. Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preŃurilor Indicele costurilor UM lei lei % % Prevăzut 3.050.100 2.806.092 - Realizat 4.476.630 4.029.060 1,09 1,06 Să se analizeze profitul pe produs pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Indicatori Volumul fizic al producŃiei PreŃul de vânzare unitar Costul unitar de producŃie Cheltuieli materiale directe Cheltuieli materiale directe recalculate Timpul de munca pe unitatea de produs Salariul mediu orar Suma cheltuielilor indirecte UM buc lei lei lei lei ore lei lei Prevăzut 14.000 50,00 40,00 32,00 0,40 9,00 4,40 Realizat 15.000 60,00 47,00 37,60 36,50 0,47 10,00 4,70 3. Să se calculeze i să interpreteze influenŃa modificării vitezei de rotaŃie a activelor circulante asupra ratei rentabilităŃii economice pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preŃurilor Indicele costurilor Active totale, din care: a)Active fixe b)Active circulante UM lei lei % % lei lei lei Prevăzut 3.050.100 2.745.090 5.670.000 3.402.000 2.268.000 4. Pe baza indicilor: Indicele profitului net Indicele pârghiei financiare (factorului de multiplicare a capitalului propriu) Indicele activelor totale Realizat 4.367.630 3.711.060 1,09 1,06 6.984.000 5.238.000 1.746.000 108% 106% 104% Rezultă: a) reducerea capitalurilor proprii i cre terea gradului de îndatorare i a ratei rentabilităŃii financiare; 83 Lucrări de verificare b) c) d) e) reducerea capitalurilor proprii i a ratei rentabilităŃii economice; cre terea factorului de multiplicare a activelor totale i a ratei rentabilităŃii financiare; cre terea vitezei de rotaŃie a activelor totale i a rentabilităŃii nete a veniturilor totale; cre terea ratei rentabilităŃii financiare i reducerea vitezei de rotaŃie a activelor totale. 5. Pe baza indicilor: Indicele PreŃului mediu de vânzare =105%, Indicele Profitului aferent cifrei de afaceri = 104% Indicele Cifrei de afaceri = 103% Rezultă: a) a crescut productivitatea muncii, s-a redus rata rentabilităŃii comerciale i a crescut volumul fizic al producŃiei vândute; b) a crescut rata rentabilităŃii comerciale i s-a redus eficienŃa personalului; c) au crescut: rata rentabilităŃii financiare, rata rentabilităŃii comerciale i productivitatea muncii; d) a crescut rata stabilităŃii financiare i a crescut rata rentabilităŃii comerciale; e) s-a redus volumul fizic al vânzărilor i a crescut rata rentabilităŃii comerciale. 84