Sesiunea de comunicări științifice „Orașul inteligent” [Smart Cities Proceedings]

coala Na ional de Studii Politice i Administrative Facultatea de Administra ie Public Grupul de cercetare „Dezvoltare i planificare urban ” Sesiunea de comunic ri tiin ifice „Ora ul inteligent” Edi ia a treia 2016 COMITETUL TIIN IFIC Prof.univ.dr. Vasile BALTAC coala Na ional de Studii Politice i Administrative, Bucure ti; Prof.univ.dr. Adriana GRIGORESCU coala Na ional de Studii Politice i Administrative, Bucure ti; Prof.univ.dr. Georgeta MARGHESCU Universitatea Politehnica, Bucure ti; Conf.univ.dr. Nicoleta CORBU coala Na ional de Studii Politice i Administrative, Bucure ti; Conf.univ.dr. Ioana PORUMB Universitatea Politehnica, Bucure ti; Lect.univ.dr. Sergiu ÂRA Universitatea Politehnica, Bucure ti. COMITETUL DE ORGANIZARE Conf.univ.dr. Drago DINC coala Na ional de Studii Politice i Administrative, Bucure ti; Lect.univ.dr. C t lin VRABIE coala Na ional de Studii Politice i Administrative, Bucure ti; Lect.univ.dr. C t lin DUMITRIC coala Na ional de Studii Politice i Administrative, Bucure ti; 2 coala Na ional de Studii Politice i Administrative Facultatea de Administra ie Public Grupul de cercetare „Dezvoltare i planificare urban ” Sesiunea de comunic ri tiin ifice „Ora ul inteligent” Coordonatori: Conf.univ.dr. Drago Dinc Lect.univ.dr. C t lin Vrabie Lect.univ.dr. C t lin Dumitric ISSN 2501-1677 ISSN–L 2501-1677 3 Copyright © 2016, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei edi ii apar in Editurii Pro Universitaria Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat f r acordul scris al Editurii Pro Universitaria 4 Cuprins Sec iunea I – Aspecte introductive Moderator: Conf.univ.dr. Drago DINC , SNSPA, Bucure ti Ora ul inteligent i decalajele digitale ................................................................................ 11 Prof. univ. dr. Vasile BALTAC, SNSPA Ora e mici, provoc ri mari. Politici europene pentru odezvoltare urban sustenabil ................................................. 19 Lilian ONESCU, Secretar general adjunct Agen ia Na ional pentru Achizi ii Publice Daniela FLORESCU, Universitatea Financiar Bancar din Bucureşti Utilizarea sistemului Cloud pentru implementarea registrului român de boli reumatice - punct de referin pentru modernizarea sectorul public de s n tate din România .... 27 Cristina ICLOVAN, Consilier superior la CNAS Oraşul inteligent, între inovaţie şi patrimoniu................................................................... 35 Drd. arh. Iris GANEA – CHRISTU, Departamentul Introducere in Proiectarea de Arhitectur Universitatea de Arhitectur şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti Mic Ghid pentru ora ele care vor s devin ( i mai) inteligente ...................................... 41 Bogdan PU CA U, City Manager Piatra Neam Sesiunea a II-a– Perspectiva administrativ Moderator: Conf.univ.dr. Diana-Camelia IANCU, SNSPA, Bucure ti Toronto “Smart City” .......................................................................................................... 63 Rajat CHAND, Managing Director, CSDC Systems Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal .................................................................................. 75 Asist. univ. dr. Alexandra IANCU, Facultatea de Administra ie Public Şcoala Na ional de Studii Politice şi Administrative Consilier parlamentar, Autoritatea Electoral Permanent Schimbare i inovare în organiza iile publice din România ............................................. 89 Corina Georgiana ANTONOVICI, SNSPA, Facultatea de Administra ie Public Carmen S VULESCU, SNSPA, Facultatea de Administra ie Public Concepte esen iale ale managementului strategic în sectorul public ............................. 105 Drd. Marian-Aurelian BÂRG U, Universitatea Valahia din Târgovi te, 5 Sesiunea a III-a – Perspectiva tehnologic Moderator: Lect.univ.dr. C t lin Vrabie, SNSPA, Bucure ti “Un ora modern cu solu ii inteligente dedicate pentru administra ie” ........................ 119 Oana R ILEANU, IT&C Manager Sustenabilitatea ora ului inteligent................................................................................... 125 Drd.arh. Bardia TALAEIAN, Universitatea de Arhitectur i Urbanism "Ion Mincu", Bucure ti Dezvoltarea rela iei coal -familie-comunitate local ..................................................... 129 Prof. Veronica BOJAN, Prof. Elena Coca TUDOSE, Şcoala Gimnazial nr.1 Videle Ing. Otilia MANOIU, Prim ria oraşului Videle Abord ri bazate pe inteligen a artificial în cazul sistemelor de alimentare cu ap i a subsistemelor acestora ....................................................................................................... 137 Asist. univ. drd. Gabriela ANDREI, Universitatea Maritim din Constan a, Departamentul de tiin e Fundamentale i Umaniste Optimizarea logisticii ora elor cu ajutorul tehnologiei ................................................... 149 Alexandru Adrian GAVRIL , ASE Bucure ti, Departamentul de Informatic de Gestiune Strategia de dezvoltare durabil a Municipiului Giurgiu .............................................. 157 Arh. Anne Marie GACICHEVICI – arhitect şef, Prim ria Municipiului Giurgiu Sesiunea a IV-a – Perspectiva urban Moderator: Lect.univ.dr. C t lin Dumitric , SNSPA, Bucure ti Energia Verde – Energia viitorului .................................................................................. 163 Ioana PORUMB, Universitatea Politehnica din Bucure ti Bezoek aan Boekarest. Reconstructing Bucharest through the virtual footprints of Dutch speaking tourists............................................................. 169 Diana Mariana POPA, University Politehnica of Bucharest Istoria locului p strat în memoria arterelor de circulaţie ............................................ 177 Lector dr. Irina Airinei VASILE, SNSPA Sorin BORDUŞANU, Vicepreşedinte, Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti Ecopolis: reinventarea oraşului ........................................................................................ 187 Prof. univ. dr. Georgeta MARGHESCU, Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Venituri i condi ii de locuire în România ....................................................................... 195 Sergiu ÂRA, Universitatea Politehnica Bucure ti Dezvoltare urban inteligent (DUI) ................................................................................ 207 Lect. Univ. dr. C t lin Daniel DUMITRIC , SNSPA, Facultatea de Administra ie Public 6 Sesiunea a V-a–Perspectiva informatic Moderator: Prof.univ.dr. Adriana Grigorescu, SNSPA, Bucure ti Consideraţii referitoare la modelarea instituţiilor administrative şi instanţelor în perspectiva informatiz rii fluxurilor de prelucrare ........................................................ 215 Drd. Ioan-Liviu CHIRC , SNSPA, Bucure ti Inovarea social – o viziune benefic asupra sectorului public. ..................................... 233 Drd. Andreea-Maria TÎRZIU, Facultatea de Administra ie Public , SNSPA Reforma sectorului public - instrument al schimb rii sociale durabile ........................ 251 Drd. Lumini a IORDACHE, SNSPA, Facultatea de Administra ie Public Aplica iile Smart pentru transportul urban .................................................................... 259 Anastasia CIUPERCA, SNSPA Convergen a securit ii digitale ........................................................................................ 267 Lect. univ. dr. C t lin VRABIE, SNSPA, Facultatea de Administra ie Public Olimpiada de guvernare .................................................................................... 279 Viitorul administra iei publice în contextul dezvolt rii tehnologiilor de comunicare digitale......................................... 281 Andreea-Maria TÎRZIU, Facultatea de Administra ie Public , SNSPA Scenariu privind administrarea Capitalei ....................................................................... 295 Luise BROSSER, Facultatea de Administra ie Public , SNSPA 7 8 Sec iunea I – Aspecte introductive Moderator: Conf.univ.dr. Drago DINC , SNSPA, Bucure ti 9 10 Ora ul inteligent i decalajele digitale Prof. univ. dr. Vasile BALTAC SNSPA [email protected] Rezumat. Importanța orașelor în viața social justific acțiunile necesare pentru crearea de orașe inteligente. Orașul inteligent dup p rerea autorului trebuie analizat mai puțin prin cantitatea de aplicații IT implementate și mai mult prin optimizarea funcțiilor sale. Ideea de oraș inteligent nu se poate separa de conceptul de eGuvernare și trebuie s conțin centrarea soluțiilor pe cet țean și pe nevoile sale. Din caracteristicile unui oraș inteligent: guvernare inteligent , economie inteligent , mobilitate inteligent , mediu inteligent, populație inteligent , mod de viaț inteligent rezult inițiative pentru implementarea acestor caracteristici. Exist decalaje între orașele inteligente, atât funcție de m rimea lor, cât și locația geografic . Decalajele digitale omniprezente se manifest și în ceea ce privește orașele inteligente. Exist corelații între locația orașului și dimensiunea lui cu indicii naționali ai decalajului digital. Sunt prezentate aspecte specifice în orașul inteligent ale decalajelor digitale și politici locale. Evoluția rapid a noilor tehnologii digitale face ca în cele mai multe cazuri neadoptarea lor s d uneze mai mult implement rii soluțiilor de oraș inteligent decât adoptarea lor prea timpurie. Cuvinte-cheie: decalaje digitale, ora inteligent, DESI, eGuvernare, tehnologii digitale. 11 De ce ora e inteligente? Ora ele sunt determinante pentru prezentul i viitorul popula iei. Statisticile arat c 70% dintre europeni tr iesc în zone urbane i consum 70% din energia produs . Dac ne referim la România 56,4% din popula ie este urban (World Factbook 2015). Importan a ora elor în via a social justific ac iuni pentru crearea de ora e inteligente. Un exemplu relevant este Strategia Uniunii Europene Europa 2020 (European Union Digital Agenda 2020 2015) care include angajamente pentru promovarea ora elor inteligente i investi iile în infrastructura ICT i dezvoltarea capitalului uman i social aferent. Ce este Ora ul inteligent? Exist o varietate de defini ii ale ora ului inteligent. Cea mai larg acceptat este aceea c Ora ul inteligent (sau smart city în literatura de limb englez este o zon urban care creeaz dezvoltare durabil i calitate a vie ii ridicat prin excelen în domeniile de activitate ca rezultat al unui capital uman solid, capital social i infrastructur ICT, folosirea tehnologiilor digitale pentru ridicarea standardului de via , reducerea costurilor i o comunicare mai bun cu cet enii (Baltac 2015). Ora ul inteligent dup p rerea autorului trebuie analizat mai pu in prin cantitatea de aplica ii IT si mai mult prin optimizarea func iilor sale. Ideea de ora inteligent nu se poate separa de conceptul de eGuvernare i trebuie s con in centrarea pe cet ean i pe nevoile sale. Caracteristicile ora ului inteligent Literatura de specialitate (Perez 2002) (Ponting 2013) (City of Vienna 2014) converge spre definirea unor caracteristici ale unui ora care s poat fi considerat ora inteligent. Guvernare inteligent Ora ul inteligent are o gam complet de servicii de eGuvernare, posed o infrastructur solid de IT&C, are parteneriate public-private care îi permit s - i ating obiectivele, practic guvernarea deschis , transparen a, etc. Economie inteligent În ora ul inteligent activit ile economice se desf oar cu suport eBusiness i eCommerce. Inovarea IT&C are un rol important în dezvoltarea ora ului inteligent. Mobilitate inteligent Activit ile de logistic i transport cu suport IT&C, existen a de baze de date online, optimizarea traficului urban, etc. sunt parte a caracteristicii de mobilitate inteligent a unui ora ce poate fi caracterizat ca inteligent. 12 Mediu inteligent În aceast caracteristic se include folosirea de energie recuperabil , existen a de re ele energie controlate IT&C, de cl diri ”verzi”, controlul polu rii, calitatea apei, aerului, etc. Popula ie inteligent Popula ia unui ora inteligent trebuie s posede competen e digitale de utilizator, s lucreze într-un mediu de lucru digitalizat, s aib acces la instruire, s poat consulta i furniza date online, etc. Mod de via inteligent Într-un ora inteligent popula ia are un stil de via influen at de IT&C, servicii de s n tate i locuit evoluate, servicii culturale, i mediu de coeziune social . Ora e cu caracteristici de ora inteligent Este de natura eviden ei c nu toate ora ele lumii pot fi considerate ora e inteligente. Discrepan ele existente in de decalajele economice, sociale, culturale, etc. dar mai ales de decalajele digitale. În ceea ce prive te Europa o analiz conform celor de mai sus arat c num rul de ora e care îndeplinesc fiecare caracteristic ar fi (European Parliament Directorate General for Internal Policies Department A 2014): - Guvernare inteligent - 85 - Economie inteligent - 67 - Mobilitate inteligent - 125 - Mediu inteligent - 199 - Popula ie inteligent - 52 - Mod de via inteligent - 71 i conform acelea i surse num rul mediu de ini iative pentru crearea de caracteristici de ora inteligent este de 2,5 pentru ora ele studiate dar mai multe exist în ora ele mari: - Ora e cu peste 500.000 locuitori - 3,5 - Ora e cu 4- 500.000 locuitori - 3,2 - Ora e cu 3- 400.000 locuitori - 2,8 - Ora e cu 2- 300.000 locuitori - 2,7 - Ora e cu 1- 200.000 locuitori - 1,9 Desigur c decalajele constate in de puterea economic i organizatoric a ora elor, mai mare în cazul ora elor mari, dar o analiz mai detaliat ne conduce spre cauze mai profunde legat de decalajele digitale. Decalajele digitale Decalajele digitale sunt omniprezente. Ele se manifest la nivel de ri i regiuni geografice, între tineri i vârstnici, func ie de nivelul de educa ie i pregnant între sat i ora . Acest decalaj digital (pr pastie digital folosind un termen mai pu in eufemistic) între cei care pot i tiu s foloseasc tehnologiile digitale i cei care fie nu pot i nu tiu s le foloseasc pot fi diminuate prin consolidarea a 4 piloni (Baltac, Digital Divide: The Four Basic Pillars 2005) - Accesul digital generalizat la segmentul geografic sau de popula ie - Accesibilitatea digital prin pre uri accesibile segmentului int sau acces gratuit la Internet - Con inutul digital prin crearea de site-uri web, baze de date, servicii 13 digiitale, etc. Insttruirea segmenttului de populaa ie pentru a dobândi competten ele digitalee neceesare Reducerea decalajelor dig gitale este o prreocupare geneeral în întreagga lume, atât a facctorilor de guveernare, cât i a firmelor privaate, cercet toriilor, universit ilor. O simpl c utare u pe Interneet a sintagmei digital divide conduce c la 19,4 milioane refe ferin e generalee (Go oogle 2015), 1,4 milioane articole a i com munic ri (Google Scholar 2015), 624 miii refe ferin e de c r i (Google Boo oks 2015). La care se adaugg un volum foarte f mare dee refe ferin e pentru siintagma traduss în alte limbi. Agenda digittal 2020 a Uniiunii Europenee aree printre obiectiive majore redu ucerea decalajeelor digitale. - Indicele eeconomiei i societ s ii digiitale - DESI Indicele ecconomiei i so ociet ii digitalle (Digital Ecoonomy and Soociety Index – DE ESI) urm re te nivelul compeetitivit ii digitaale a rilor dinn Uniunea Eurropean (UE) i refl flect nivelele dde decalaje digiitale în rile UE. U Componen a indicelui DE ESI este: - Conectivitatea - Capitaluul uman - Cercetarrea i dezvoltarre - Folosireea Internet - Integrarrea tehnologiilo or digitale - Serviciile publice digittale Indicele DE ESI 2014 (Eurropean Union 2015) 2 arat deecalaje importaante între rilee meembre. Româniia se plaseaz din nefericire în coada clasaamentului (vezii figura) cu unn DE ESI de 0,3 fa de media UE de 0,48 i subb jum tate din cel al celei maai performantee rii Danemarca cuu 6,8. Ora ele in nteligente i decalajele d diggitale Fenomen gglobal, decalajeele digitale nu pot p s nu aib impact asupra implement riii oraa ului digital. S Se poate decela o prim coreela ie între nivelul indexului digital al uneii rii i num rul i performan a ora o elor digitalee. Exist numerroase ora e diggitale cu num r ridiicat de caracterristici specificee în Italia, Austria, Danemarcca, Norvegia, Suedia, S Estoniaa 14 i Slovenia i semnificativ mai pu ine în estul Europei (European Parliament Directorate General for Internal Policies Department A 2014). O a doua corela ie este între caracteristicile de ora digital i dimensiunea acestuia. Raportul amintit mai sus constat c 90% dintre ora ele cu peste 0, milioane locuitori au caracteristici pronun ate de ora digital. Printre campioane Amsterdam, Barcelona, Copenhaga, Helsinki, Manchester i Viena. În opozi ie, numai 43% dintre ora ele cu 100200 mii locuitori sunt ora e inteligente. Studiu de caz: Viena – ora inteligent Austria este recunoscut pentru unul dintre cele mai performante sisteme de eGuvernare (Baltac, Lumea digital Concepte esen iale 2015). Nu este de mirare c Viena este unul dintre ora ele cu caracteristici avansate de ora digital. Strategia municipalit ii are obiective pân în anul 2050:) - Reducerea emisiilor CO2 cu 80% 1990-2050 - Consumul de energie în 2050 s ajung 50% din surse regenerabile - Mobilitatea: pân în 2050 toate vehiculele în regim urban f r tehnologii conven ionale - Cl dirile: reducere consum energetic cu 1% pe an i unitate - Inova ie: pân în 2050 Viena între primele 5 hub-uri tehnologice ale Europei - Probleme sociale/s n tate: to i cet enii s tr iasc în condi ii bune de via cu asisten medical i social f r discrimin ri de origine etnic , orientare sexual sau sex - Mediu: spa iile verzi s r mân la nivelul actual de 50% Studiu de caz: ora e inteligente în România Exist mai multe ini iative pentru implementarea de caracteristici de ora inteligent i în România. Cu toate acestea nu sunt cunoscute i publicate strategii coerente pe termen lung a vreunui ora . O evaluare a mijloacelor de comunicare, prezen ei web i managementului de documente arat insuficien a efortului de implementare a conceptelor de ora inteligent (SNSPA Facultatea de administra ie public 1/2014). Decalajele digitale: aspecte specifice în ora ul inteligent La nivelul unei ri sau regiuni geografice reducerea decalajelor digitale se face politici globale de îmbun t irea infrastructurii digitale, stimulente pentru acces ieftin i programe de educa ie na ionale. La nivel de ora inteligent serviciul universal este mai pu in important, accentul se pune pe accesul universal al cet enilor ora ului. O municipalitate poate stabili programe de asigurare a accesului la IT prin integrarea în mediul fizic urban. Important la nivel local este cum folosesc oamenii tehnologiile i nu dac le folosesc. Exemple care pot fi date: - Re ele subterane de fibr optic pot asigura tuturor cl dirilor ora ului acces de mare vitez (band larg ) - Cabinele telefonice clasice devenite inutile prin r spândirea telefoniei mobile pot deveni puncte de acces gratuit Wi-Fi. - Se asigur acces Wi-Fi gratuit în mijloacele de transport public, în institu iile 15 publice, pie e, parcuri, etc. - Combinarea solu iilor IT&C cu cele ecologice pentru un mediu mai curat i condi ii de via superioare cet enilor Instruirea persoanelor din segmente defavorizate este mai u or de abordat la nivel de ora decât la nivel na ional. Ora ul inteligent: aspecte politice i de politici locale Exist tendin a de asociere a conceptului de ora ul inteligent cu neoliberalismul care consider pia a liber ca principiu superior de organizare a economiei. Ac iuni care la nivel global sunt mai dificil de implementat devin mai simplu de abordat la nivelul ora ului inteligent (Ponting 2013) - Spargere de monopoluri la nivel urban (servicii s n tate, sociale, transport, management trafic, utilit i, etc.) - Privatizare extins - Transfer de servicii urbane în sectorul privat - Parteneriate public – privat (PPP), - Ac iuni de jos în sus Existen a de strategii pe termen lung Politicile sunt cel mai des dependente de condi iile locale. Municipalit ile din ora ele dezvoltate adopt mai u or tehnologiile avansate, au resurse mai mari i consultan de specialitate, cele mai multe sunt i centre universitare. Ora ele cu for de munc supercalificat investesc mai pu in în instruirea digital . În ora ele mai mici se manifest reluctan la introducerea noilor tehnologii sau se fac investi ii la mod f r dezvolt ri i între inere. Un exemplu recent este sistemul de fluidizare a traficului din Bucure ti care de i instalat a fost oprit o perioad lung de timp în absen a reînnoirii unui contract de mentenan (4Tuning.ro 2015). Noile tehnologii digitale i ora ele inteligente Tehnologiile digitale evolueaz extrem de rapid, mai rapid decât oricare altele din istorie (Baltac, Lumea digital Concepte esen iale 2015). Se poate pune întrebarea dac ora ele inteligente trebuie s le adopte imediat sau s a tepte maturizarea lor. Evolu ia lor rapid face ca în cele mai multe cazuri neadoptarea lor s d uneze mai mult decât adoptarea lor prea timpurie. Studiul citat arat c municipalit ile din România adopt greu re elele sociale, managementul de documente sau chiar comunicarea prin web cu cet enii (SNSPA Facultatea de administra ie public 1/2014). Printre tehnologiile care pot consolida statutul de ora inteligent putem cita cu caracter de exemplificare:  Post rile în social media, oportunitate pentru planificarea urban  Datele satelitare folosite pentru planificare urban i urm rirea autoriza iilor de construc ie  Camere de supraveghere folosite pentru securitatea cet eanului i fluidizare trafic  Sisteme inteligente de urm rire a traficului bazate pe senzori i GPS  Sisteme inteligente de urm rire a transportului în comun bazate pe senzori i GPS 16  Sisteme de urm rire a s n t ii publice pe baza re elelor sociale  Sisteme de management a resurselor de energie, ap , de euri  Iluminat stradal inteligent cu iluminare la prezen în zon , etc. Bibliografie 4Tuning.ro. Tipic romanesc: sistemul de fluidizare a traficului din Bucuresti, vinovat pentru aglomeratie. Octombrie 7, 2015. http://www.4tuning.ro/alte-stiri-auto/tipic-romanesc-sistemul-de-fluidizare-atraficului-din-bucuresti-vinovat-pentru-aglomeratie-27925.html (accessed Decembrie 1, 2015). Baltac, Vasile. "Digital Divide: The Four Basic Pillars." www.vasilebaltac.ro. 2005. https://sites.google.com/ site/vasilebaltac/lucrari-stiintifice. Lumea digital Concepte esențiale. Bucure ti: Editura Excel XXI Books, 2015. "Ora ul inteligent i infrastructura digital ." Sesiunea de comunic ri științifice Orașul Inteligent. Bucure ti: Editura Economic , 2015. City of Vienna. "Smart City Wien Framework Strategy Overview." Smart City Wien. July 2014. https://smartcity.wien.gv.at/site/files/2014/10/140924_KF_SCW_gesamt_ENG.pdf (accessed December 1, 2015). European Parliament Directorate General for Internal Policies Department A. "Economic and Scientific Policiy: Mapping Smart Cities." www.itu.int. January 2014. https://www.itu.int/en/ITU-T/climatechange/ resources/Documents/MappingSmartCitiesinEU-2014.pdf (accessed December 1, 2015). European Union . Digital Agenda 2020 DESI. 2015. https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/desi (accessed Decembrie 2015). European Union. DIGITAL AGENDA FOR EUROPE: A Europe 2020 Initiative. 2015. http://ec.europa.eu/ digital-agenda/en (accessed 2015). Google Books. www.google.com/books. 2015. https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion= 1&espv=2&ie=UTF-8#q=digital+divide&tbm=bks (accessed 2015). Google Scholar. scholar.google.com. 2015. https://scholar.google.ro/scholar?hl=en&q=digital+divide&btnG= &as_sdt=1%2C5&as_sdtp= (accessed 2015). Google. www.google.com. 2015. https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv= 2&ie=UTF-8#q=digital+divide (accessed 2015). Perez, Carlota. Technological Revolutions and Financial Capital: The Dynamics of Bubbles and Golden Ages. Cheltenham: Edward Edgar Publishing, 2002. Ponting, Anna. "High-Tech Urbanism The Political and Economic Implications of the Smart City Honors Thesis Program on Urban Studies Stanford University." Urban Studies Stanford University. May 13, 2013. https://urbanstudies.stanford.edu/sites/default/files/ponting-finalthesis.pdf (accessed December 1, 2015). SNSPA Facultatea de administra ie public . "Studiu de impact." E-Guvernarea în municipiile României, 1/2014. World Factbook. Romania. 2015. https://www.cia.gov/library/publications/resources/the-world-factbook/ geos/ro.html. 17 18 Ora e mici, provoc ri mari Politici europene pentru odezvoltare urban sustenabil Lilian ONESCU Secretar general adjunct Agenţia Naţional pentru Achiziţii Publice [email protected] Daniela FLORESCU Universitatea Financiar Bancar din Bucureşti [email protected] Rezumat. Ast zi, mai mult de dou treimi din populația Europei locuiește în zone urbane, iar tendința este una de creștere. Ca și in cazul societ ților comerciale, majoritatea acestei populației se reg sește în orașele mici și mijlocii, orașe care se confrunt cu o serie de provoc ri generice, de natur demografic , economic , social , de mediu, dar și cu o serie de provocari specifice cum ar fi cele legate de rețeaua de utilit ți, transportul în comun, infrastructura de transport neadaptat noilor cerințe, etc. Prezentul articol își propune realizarea unei analize asupra modului în care pot fi rezolvate toate aceste provoc ri prin implementarea unor strategii de dezvoltare urban integrate sustenabile și inclusive Cuvinte cheie: dezvoltare durabil , inovare, obiective europene, programe opera ionale, urbanizare. 19 1. Introducere Într-o lume aflat în continu transformare i, în acela i timp, într-o permanent interconectare, capacitatea unui ora de a se adapta noilor tendin e manifestate la nivel interna ional joac un rol esen ial în dezvoltarea sa ulterioar . Ast zi, aproximativ 360 de milioane de europeni (aproximativ 72% din popula ia total a UE), tr iesc în ora e i suburbiile acestora, tendin a fiind una cresc toare. Potrivit estim rilor Organiza iei Na iunilor Unite, procentul popula iei urbane este în cre tere, mai exact, se preconizeaz c la nivelul anilor 2050 acesta va dep i 80% (aproximativ 6,3 miliarde de oameni din cei 9,3 miliarde). Acesta este i unul din motivele pentru care, dac secolele V- IXX au fost considerate secolele imperiilor, secolul XX secolul statelor, secolul XXI este considerat secolul ora elor. La nivel european oraşele îndeplinesc un rol vital în dezvoltarea regional , fiind considerate elemente cheie ale îmbun t irii competitivit ii Uniunii Europene la nivel global. Capacitatea oraşelor de inovare şi de creare de noi oportunit i economice constituie, de cele mai multe ori, o condi ie ca regiunile s poat face fa competi iei globale. Atunci când oraşele sunt competitive şi regiunile în care sunt localizate sunt mai competitive. Cu toate acestea, statisticile au ar tat c o concentrare de popula ie i activit i, nu reprezint o condi ie suficient pentru a avea o cre tere economic semnificativ . În ultimele dou decenii structura economic a oraşelor europene a suferit modific ri importante, în func ie de tipologia func ional a fiec rui centru urban, acestea s-au confruntat cu o dinamic economic din ce în ce mai accentuat , generându-se astfel noi provoc ri precum restructurarea industrial , criza economic , globalizarea, schimb rile climatice şi demografice, presiunea asupra resurselor – expansiunea urban necontrolat , riscurile industriale. Exist o diferen considerabil de performan între capitale i celelalte ora e. De asemenea, exist o diferen mare între ora ele din vest i cele din partea de r s rit a Europei, diferen care nu poate fi explicat doar prin dimensiune. Mai mult decât atât, sau observat varia ii importante în ceea ce prive te performan a economic i social chiar i în cazul ora elor de dimensiuni comparabile, care au structuri industriale similare i sunt situate în acela i stat membru. Provoc ri privind dezvoltarea urban Problemele generate de marea concentrare a popula iei umane pun sub semnul întreb rii viabilitatea pe termen lung a ora elor, care se confrunt cu o serie de:  provoc ri generice, cum sunt cele de natur demografic , economic , social , şomaj, s r cie, presiuni puternice asupra mediului;  dar i cu o serie de provoc ri specifice, cum sunt cele legate de:  rețeaua de utilit ți, spre exemplu: managementul apei (care porne te de la identificarea resurselor de ap potabil i industrial , continuând cu sistemele de captare i exploatare a acestora - tratare, distribuire, modele de consum, cu colectarea, epurarea i reintroducere în circuitul natural), managementul distribu iei de energie electric , a gazului metan,etc.; 20    dezvoltarea rețelelor de transport: mijloace, c i de comunica ie, infrastructura de transport ineficient ; deșeurilor solide: colectare, transport, sortare, depozitare, reciclare sau distrugere, reintegrare în mediul natural; men inerea spa iilor verzi din ora e, extinderea i modernizarea acestora. A ez rile umane reprezint un consumator major de resurse naturale, inclusiv de suprafe e de teren, producând reziduuri neasimilabile, sau asimilabile într-un timp care dep eşte capacitatea de regenerare natural a mediului, ceea ce conduce c tre un proces continuu de degradare a acestuia. În acela i timp poluarea aerului (noxe, particule în suspensie, metale grele, zgomote i vibra ii, poluarea termic ) din ora e este produs în mare parte de c tre circula ia auto. În România, re eaua de localit i a cunoscut o dezvoltare semnificativ , în ultimele dou decenii num rul de localit i declarate oraşe a constituit aproape o treime din num rul de oraşe existente în 1990. O creştere notabil a avut loc dup anul 2000, când au fost declarate 55 de noi oraşe din totalul celor 60 de oraşe declarate dup 1990. În paralel cu cre terea num rului a ez rilor urbane, între anii 1990 i 2010 suprafe ele intravilane ale localit ilor a crescut cu 70%. Dezvoltare spa ial a ariilor urbane nu a fost o consecin direct a evolu iei ponderii popula iei urbane (aceasta fiind aflat în stagnare şi chiar în declin), ci a mai multor factori care au concurat la apari ia fenomenului de creştere a suprafe ei intravilane, cum ar fi: pre ul sc zut al terenurilor în raport cu cele din oraş, schimbarea opticii în ceea ce priveşte tipologia de locuire, beneficierea de o zon cu un profil recreativ, existen a unui regim tehnic mai permisiv, avantajul unei leg turi rapide cu principalele zone func ionale din oraş asigurat prin intermediul c ii de circula ie. Tabelul 1 Evolu ia num rului de a ez ri urbane de pe teritoriul României în perioada 1912 – 2014 Anul Num r a ez ri urbane 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2014 119 142 152 170 183 235 260 268 320 320 Sursa:http://www.insse.ro/publicatiistatistice/ian2015.pdf În ceea ce prive te situa ia la nivel de jude e, în medie fiec rui jude îi revin 8 oraşe, cu un maxim de 16 ora e înregistrat în jude ul Suceava, urmat de Prahova şi Hunedoara cu câte 14 ora e i un minim de 3 ora e înregistrat în jude ul Giurgiu, urmat de Bistri a N s ud, Br ila, Gala i şi S laj cu câte 4 ora e. În 2014 un grad de urbanizare mai mare de 70% s-a înregistrat în jude ele Hunedoara, Braşov, Constan a în timp ce în jude ele Ilfov, Giurgiu, Dâmbovi a, Teleorman gradul de urbanizare a fost de sub 35%. 21 Sursa: http://www w.insse.ro/cms/files//publicatiistatistice/P PopulatiaRomanieipeeloc.la 1ian2015.pdff Fiigura 1. Evolu ia privind pondereaa popula iei urbaane în România, în perioada 1912-2014 1 Structural, România se încadreaz , al tuuri de alte state din estul şi suddul Europei, înn ndul ariilor cu eeconomie pred dominant agricool , pu in afecttat de apari iaa noii economiii rân rurrale. Majoritateea oraşelor apaar in categorieii oraşelor micii, cu popula ii între 5.000 şii 20..000 locuitori, uurmate de oraşele mijlocii cu popula ii între 20.000 şi 50.0000 locuitori. La începuttul anului 201 15, primele zeece oraşe, dupp num rul dee persoane cuu dom miciliul în localitatea respeectiv , au fosst: Bucureşti ((2.103.346), Iaşi (357.192),, Tim mişoara (333.6613), Cluj-Nap poca (322.108), Constan a (3319.168), Craioova (307.022),, Gala i (305.805), Braşov (291.195), Ploieşti (2234.969) şi Oraadea (223.237). Tabelul 2 Categoriile de d a ez ri umane dup num rul dee locuitori din România în ianuarie i 2015 Categoorie a ezare urba an (dup nr. de loc.) Sub 3.0000 între 3.0001 – 4.999 între 5.0001 – 9.999 între 10.0000 – 49.999 între 50.0000 – 99.999 între 100.0000 – 199.999 între 200.0000 – 999.999 peste 1.0000.000 TOTAL Num m r a ez ri u umane 5 155 966 1558 21 144 100 1 3220 Pondere în total (%) 1,56 4,69 30,00 49,38 6,56 4,38 3,12 0,31 100,00 Sursa: http://www w.insse.ro/cms/files//publicatiistatistice/P PopulatiaRomanieipeeloc.la 1ian2015.pdff Problema m major legat de faptul c , în România crre terea supraffe ei ariilor dee intrravilan a locaalit ilor urban ne nu a fost dublat de o dezvoltare a infrastructuriii exiistente, atât a ccelor de transp port cât şi a re elelor edilitaree, şi nu a fost rezultatul uneii plaanific ri urbanee, ci a unei pressiuni imobiliaree. Tendin ele de dezvoltare diin ultimii ani şii pollarizarea princiipalelor activit i economice în oraşele marri româneşti auu pus în lumin 22 noi problematici la nivel teritorial. Oraşele care de in o pozi ie strategic raportat la axele de dezvoltare europene, o infrastructur economic şi social relativ dezvoltat constituie un poten ial important pentru dezvoltarea aşez rilor şi zonelor aflate în proximitate. În acest context, o problem teritorial important este dat de necesitatea identific rii rolului oraşelor mici şi a zonelor rurale în raport cu aceste centre urbane de dezvoltare. Oraşele mici au mai multe probleme nesolu ionate şi mai pu ine resurse umane, financiare şi tehnice la dispozi ie în compara ie cu oraşele mari. Ini iative la nivel european pentru o dezvoltare durabil a ora elor Este tot mai evident c diversele provoc ri cu care se confrunt zonele urbane – demografice, sociale, economice, de mediu – sunt strâns legate între ele, iar succesul în materie de dezvoltare urban poate fi atins numai prin intermediul unei abord ri integrate. Cu toate acestea, reac ia în materie de politici la nivel european i na ional, în ceea ce privesc problemele mai sus amintite, a fost una lent i divizat : o în anul 1997, în Comunicarea „C tre o agend urban în Uniunea European ”, Comisia European sus inea c sunt necesare noi eforturi pentru a consolida sau a restabili rolul ora elor europene ca locuri de integrare social i cultural , ca surse de prosperitate economic i dezvoltare durabil i ca baze ale democra iei; o Tratatul de la Lisabona (2007) a ad ugat coeziunea teritorial la obiectivele UE i a consolidat guvernan a pe mai multe niveluri; o în anul 2011, Parlamentul European a adoptat o rezolu ie prin care se pronun a în favoarea consolid rii dimensiunii urbane a politicilor UE i a cooper rii interguvernamentale în ceea ce prive te politicile de dezvoltare urban , invitând în acela i timp la înfiin area unui program de lucru comun sau a unei agende urbane europene. Parlamentul European a subliniat necesitatea implic rii ora elor în mai mare m sur în aceste procese; o la jum tatea anului 2013, în contextul unei cooper ri interguvernamentale privind dezvoltarea urban , un grup de state membre conduse de rile de Jos i de Belgia a f cut o nou propunere privind agenda urban ; o la sfâr itul anului 2013, Comitetul Regiunilor a emis un aviz din proprie ini iativ intitulat „C tre o agend urban integrat a UE”. Avizul invita la crearea unei agende urbane integrate a UE, oferind dimensiunii urbane o baz structural în politicile i legisla ia european ; o la începutul anului 2014, Eurocities sus inea ideea unei agende urbane a UE în scopul de a asigura o mai bun coordonare a politicilor, integrarea obiectivelor de dezvoltare urban în cadrul mai multor politici, o mai bun echilibrare a priorit ilor din programele europene de investi ii, consolidarea dialogului direct dintre ora e i Comisie i atribuirea unui rol mai puternic de coordonare comisarului responsabil de politica regional (Eurocities: Urban-Voice, 2015). o în 2014 Comisia European a creat Forumul CITIES (CITIES – Cities of Tomorrow: Investing in Europe, 2014), cu scopul de a lansa o dezbatere pe tema necesit ii întocmirii unei agende urbane a UE. Urmare a acestei ini iative, mai multe organiza ii ale p r ilor interesate au formulat solicit ri explicite prin intermediul unor documente de pozi ie: 23 - Consiliul localit ților și regiunilor Europene (CEMR) a solicitat elaborarea unei agende urbane a UE care s faciliteze accesul i implicarea activ a tuturor categoriilor de ora e - mici, medii i mari - în procesul de elaborare a politicilor, s recunoasc rolul regiunilor func ionale i necesitatea unei coordon ri mai bune a politicilor. - Energy Cities a sus inut necesitatea formul rii i implement rii unei agende urbane a UE pentru a exploata întregul poten ial al autorit ilor locale i a plasa coeziunea teritorial în centrul politicilor UE. o Mini trii responsabili cu politica de coeziune s-au întâlnit la Atena în luna aprilie 2014 pentru a discuta agenda urban a UE, iar concluziile întâlnirii se reg sec în Agenda teritorial a Uniunii Europene 2020. o Sintetizând, potivit Tratatului privind func ionarea Uniunii Europene, a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a Cartei de la Leipzig (pentru oraşe europene durabile), a Declara iei de la Toledo (Documentul abordeaz rezolvarea provoc rilor urbane actuale şi implementarea Strategiei Europa 2020 prin realizarea unei dezvolt ri urbane mai inteligente, durabile şi incluzive social) i nu în ultimul rând a Agendei teritoriale a Uniunii Europene 2020: o orașele europene ar trebui s fie: - locuri de progres social avansat; - platforme pentru democra ie, dialog cultural i diversitate; - locuri de regenerare verde, ecologic sau de mediu; - locuri de atrac ie i motoare de cre tere economic . o dezvoltarea teritorial urban european ar trebui s : - reflecte o dezvoltare durabil a Europei bazat pe o cre tere economic i pe o organizare teritorial echilibrat , cu o structur urban policentric ; - includ centre regionale puternice care s asigure un bun acces la servicii de interes economic general; - se caracterizeze printr-o structur compact a a ez rilor umane cu o extindere urban limitat ; - beneficieze de un înalt nivel de protec ie i calitate a mediului din jurul ora elor. Având în vedere toate acestea, Politica de coeziune 2014-2020 urm reşte s stimuleze strategiile integrate (sunt sus ine m suri în materie de ocupare a for ei de munc , educa ie, incluziune social şi capacitate institu ional ) care intensific dezvoltarea urban durabil în vederea consolid rii rezisten ei oraşelor şi a asigur rii sinergiilor dintre investi iile sprijinite din Fondurile Structurale şi de Investi ii Europene (FSIE). În plus, în actuala perioad de programare se pune accent pe dezvoltarea unor parteneriate puternice menite s implice societatea civil , economia local şi diversele niveluri de guvernan . Combinarea capacit ilor şi a cunoştin elor de la nivel local fiind esen ial pentru identificarea unor solu ii comune şi realizarea unor rezultate larg acceptate şi sustenabile. Pentru perioada de programare 2014 - 2020, cel pu in 5% din resursele FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regional ) sunt alocate statelor membre în vederea elabor rii i implement rii unor strategii integrate de dezvoltare urban durabil . Existând mai multe op iuni de finan are a acestor strategii: 24 o utilizarea noului instrument de Investiţii Teritoriale Integrate (ITI). Instrument care ofer posibilitatea combin rii finan rii în func ie de diferite obiective tematice (emisii sc zute de dioxid de carbon în zonele urbane, îmbun t irea mediului urban, inclusiv regenerarea terenurilor industriale abandonate şi reducerea polu rii aerului, promovarea mobilit ii urbane durabile, precum şi a incluziunii sociale prin sprijinirea regener rii fizice, economice şi sociale a zonelor urbane defavorizate), inclusiv combinarea finan rii provenind de la acele axe prioritare şi programe opera ionale sprijinite din FEDR, FSE şi Fondul de coeziune. De asemenea, ITI poate fi înso it de sprijin financiar din partea FEADR sau FEPAM. o priorit ţile de investiţii adaptate pentru a facilita soluţionarea provoc rilor urbane. În actualul cadru financiar vor fi finan ate o serie de obiective tematice specifice zonelor urbane sprijinite din Fondurile Structurale i de Investi ii Europene. Acestea ar putea fi incorporate în strategia de dezvoltare urban integrat a unei zone urbane (conform articolul 7 din Regulamentul privind FEDR), înso it de ac iuni sprijinite din FSE în cadrul priorit ilor de investi ii ale acestuia (articolul 3 din Regulamentul privind FEDR). o acţiuni inovatoare în zonele urbane. Pentru actuala perioad de finan are au fost alocate 330 milioane EUR pentru realizarea de studii şi proiecte pilot destinate test rii de noi solu ii la provoc rile urbane. o realizarea de schimburi între orașe, promovate în continuare prin noile programe URBACT III. Una din ac iunile vizate de Comisia European const în crearea unei re ele care va include autorit ile urbane ce beneficiaz de finan are din fondurile FSIE, şi care va ac iona ca un forum în vederea consolid rii capacit ii administrative a ora elor, promovând noi tehnici şi dezvoltând investi ii integrate. În România, pentru actuala perioad de programare a fost creat în cadrul Programului Opera ional Regional 2014-2020 Axa prioritara 4 dedicat în totalitate dezvolt rii urbane durabile, care beneficiaz de un buget în cuantum de 1,38 miliarde de euro (sume provenite din Fondul European de Dezvoltare Regionala i contribu ia na ional ), reprezentând 17,88% din fondurile alocate POR 2014-2020. În cadrul acestei axe sunt combinate priorit ile de investi ii aferente obiectivelor tematice europene: o economii cu emisii sc zute de carbon (Obiectivul tematic nr. 4). Vor fi finan ate investi ii în transportul urban: c i de rulare, piste de bicicli ti, achizi ia de mijloace de transport ecologice lectrice etc. (bugetul alocat: 1126,41 milioane de euro); o protec ia mediului i promovarea utiliz rii eficiente a resurselor (Obiectivul tematic nr. 6). Vor fi: revitalizate zonele urbane (reconversia i refunc ionalizarea terenurilor abandonate, crearea de zone verzi de mici dimensiuni, p rcule e etc.); reabilitate str zile urbane i utilit ile de baz (bugetul alocat: 183,97 milioane de euro); o promovarea incluziunii sociale i combaterea s r ciei (Obiectivul tematic nr. 9). Vor fi construite cl diri pentru activit i educative, culturale i recreative; o investi ii în educa ie, competen e i înv are pe tot parcursul vie ii (Obiectivul tematic nr. 10). Va fi reabilitat infrastructura de educa ie (cre e, gr dini e, licee tehnologice, coli profesionale i tehnice) – bugetul alocat - 76,47 milioane de euro. 25 Concluzii „Oraşele de in calit i culturale şi arhitecturale unice, for e puternice de incluziune social şi posibilit i excep ionale de dezvoltare economic . Oraşele reprezint centre de cunoaştere şi surse de creştere şi inova ie... Pe termen lung, oraşele au func ia de motoare ale progresului social şi ale creşterii economice”, (Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile, 2007). Având în vedere toate acestea, în perioada de programare 2014-2020, dezvoltarea mediului urban durabil ar trebui s : o se bazeze pe o cre tere economic i o organizare teritorial a activit ilor echilibrate, cu o structur urban policentric ; o se bazeze pe regiuni metropolitane i alte zone urbane puternice, care pot oferi o bun accesibilitate la serviciile de interes economic general; o fie caracterizate printr-o structur compact a a ez rii, cu un grad limitat de extindere urban ; o beneficieze de un grad înalt de protec ie a mediului i a calit ii în interiorul i în jurul ora elor. Strategiile de dezvoltare urban trebuie s fie fundamentate pe inovare în domenii multiple, care s vizeze atât serviciile i tehnologia, cât i inovarea social i institu ional , astfel încât ora ele de mâine s fie diverse, coezive i atractive. Poten ialul socio-economic i cel cultural, trebuiesc exploatate la întreaga capacitate, ca o surs de inovare, pentru dezvoltarea unor ora e ecologice i s n toase cu o economie puternic i incluziv . Bibliografie Onescu Lilian şi Florescu Daniela, Fondurile Europene, oportunitatea dezvolt rii durabile şi inteligente a mediului urban. (Bucureşti: În volumul de comunic ri ştiin ifice - Oraşul inteligent, Editura Economic , 2014), 155-166. Onescu Lilian, ‛ Sistemul de control, instrument indispensabil în implementarea cu succes a proiectelor europene’ În: Reforma Statului – Institu ii, Proceduri, Resurse ale Administra iei Publice”(lucrarea a fost prezentat în cadrul conferin ei organizat de Centrul de Drept Public i tiin e Administrative, Bucureşti 23 octombrie, 2015). Comisia European : http://ec.europa.eu Comisia European : Fondurile UE pentru Dezvoltare Regional , 22.10.2015, http://ec.europa.eu/ regional_ policy/ro/funding/erdf/ Comisia European : Fondurile UE pentru Coeziune – Statistici, 22.10.2015, http://ec.europa.eu/ regional _policy/ro/funding/cohesion-fund/ Comisia European : Fondul Social European, 22.10.2015, http://ec.europa.eu/regional_policy ro/funding/ social-fund/ Eurocities: Urban-Voice, 10.11.2015,http://eurocities.eu/eurocities/newsletters_list/Urban-Voice-March-2014 Comisia European : CITIES – Cities of Tomorrow: Investing in Europe”, 17-18 februarie 2014, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/conferences/urban2014.pdf Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile, 24-25 mai 2007, http://documents.tips/documents/cartade-la-leipzig-ro.html http://www.insse.ro/ 26 Utilizarea sistemului Cloud pentru implementarea registrului român de boli reumatice - punct de referin pentru modernizarea sectorul public de s n tate din România Cristina ICLOVAN Consilier superior la CNAS Rezumat. Sistemul îngrijirilor de s n tate reprezint un pilon important al unui oraș inteligent. Pentru modernizarea și eficientizarea acestuia o soluție inteligent o reprezint utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în s n tate, adic eHealth. În România, o etap necesar în acest sens a constat în implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat de la Casa Național de Asigur ri de S n tate. Platforma oferit de SIUI a permis lansarea altor proiecte informatice importante (cardul național de s n tate, cardul european de s n tate, rețeta electronic etc.). Prin dezvoltarea SIUI s-a realizat interconectarea acestuia cu diverse sisteme informatice, din sistemul sanitar, dar și exterioare lui, și anume cu sistemele altor instituții. O etap important în construirea unui sistem digital integrat de s n tate îl reprezint registrele electronice ale pacienților. În componența registrelor electronice se afl fișa electronic a pacientului, element de baz al oric rui sistem medical modern. Un proiect de referinț pentru sectorul public de s n tate din România este sistemul cloud Registrul Român de Boli Reumatice care a permis realizarea unui flux monitorizat al dosarelor electronice ale pacienților cu boli reumatice, accesul mai rapid al bolnavilor la medicație, într-un mod standardizat, prin procese online de evaluare și de aprobare a dosarelor. Cuvinte cheie: ora inteligent, sistem digital integrat de s n tate, sistem informatic unic integrat, casa na ional de asigur ri de s n tate, sistem cloud Registrul Român de Boli Reumatice, aprobare electronic a tratamentului. 27 Sistemul de îngrijiri de s n tate este o component important a ora ului inteligent, un ora în care via a de zi cu zi a cet enilor, starea lor de s n tate, calitatea vie ii acestora, securitatea lor, educa ia i activit ile pe care le desf oar sunt optimizate prin folosirea unor solu ii tehnologice avansate. Una dintre aceste solu ii o reprezint eHealth, adic utilizarea tehnologiilor informa iei i comunica iilor (TIC) pentru s n tate. În România, construirea sistemului electronic de s n tate este în plin desf urare, o component IT concret o constituie Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) de la Casa Na ional de Asigur ri de S n tate (CNAS). Acesta asigur interconectarea CNAS cu casele jude ene de asigur ri de s n tate (CASJ), cu furnizorii de servicii medicale, de la toate nivele de asisten medical , cu furnizorii de medicamente i servicii farmaceutice, cu furnizorii de dispozitive medicale i cu alte tipuri de furnizori i, în plus, cu diferite institu ii ale statului (Biroul de Eviden Informatizat a Persoanei, prim rii, Ministerul Muncii i Protec iei Sociale, Inspectoratul de Stat pentru Persoane cu Handicap etc). Fluxul de informa ii circul în sistem în mod securizat, conform unor standarde înalte de securitate a datelor. Sistemul ofer platforma şi infrastructura necesare introducerii altor proiecte (re eta electronic , fi a electronic a pacientului, cardul electronic de s n tate, ob inerea de feedback din partea pacien ilor, etc.). Dac re eta electronic i cardul electronic de s n tate sunt deja implementate, celelalte proiecte sunt în diferite stadii de realizare. Sistemul eS n tate va permite cet enilor accesul online securizat la informa iile lor medicale (deocamdat pot vizualiza dac sunt persoane asigurate sau nu i dac au card de s n tate eliberat) i va asigura implementarea la scar larg a serviciilor de telemedicin . Sistemul integrat de s n tate va ajuta industria de îngrijire a s n t ii, va oferi asisten de calitate superioar i va permite utilizarea eficient a fondurilor i reducerea costurilor. Toate aceste aspecte reprezint etape importante spre un sistem digital integrat de s n tate, sistem absolut indispensabil statutului de ora inteligent. Dar, cel mai important aspect al func ion rii unui sistem de s n tate modern îl reprezint capacitatea de a utiliza i de a genera - gra ie conexiunilor informatice rapide i securizate, i a interoperabilit ii diferitelor sisteme din infrastructura complex a unui ora inteligent - date precise despre starea de s n tate a popula iei. Un sistem performant are capacitatea de analiz rapid a datele introduse, iar pe baza informa iilor ob inute, politicile de s n tate s fie adaptate nevoilor reale ale popula iei. Un ora inteligent, prin mecanismele automate de reglare, este un ora cu reac ie rapid , care poate r spunde i se poate adapta solicit rilor cet enilor s i. La fel i sistemul de s n tate al unui astfel de ora modern, va putea face fa diverselor provoc ri i situa ii, uneori imprevizibile. Realiz rile ob inute pân în prezent, la noi în ar , sunt importante, dar drumul c tre un sistem sanitar inteligent mai are înc multe etape de parcurs. Sistemul de s n tate din România se confrunt , în prezent, cu multe provoc ri, în condi iile în care fondurile sunt limitate, iar problemele cronice acumulate din trecut sunt numeroase. Schimb rile demografice, i implicit modificarea patologiei, cu cre terea ponderii bolilor cronice, mari consumatoare de fonduri, infrastructura învechit a sistemului de s n tate, care necesit investi ii pentru asigurarea calit ii i eficien ei serviciilor medicale, toate acestea contribuie la cre terea provoc rilor fiscale i sociale care devin critice. Pe lâng aceste aspecte, se adaug i managementul deficitar al informa iilor din 28 s n tate, prin lipsa unor standarde necesare codific rii, evalu rii i analizei informa iilor care circul în sistem, ceea ce determin duplicarea raport rilor, incoeren a datelor, pierderea sau chiar inaccesibilitatea unor informa ii, cu impact major asupra func ionalit ii sistemului sanitar. Lipsa unui sistem func ional de analiz a informa iilor din s n tate este un handicap cu implica ii negative asupra asigur rii calit ii serviciilor de s n tate, la toate nivelurile asisten ei medicale, i asupra eficientiz rii cheltuirii fondurilor din sistem. Solu ia salvatoare ar fi proiectarea unui nucleul inteligent care folose te algoritmi de prelucrare a datelor i de optimizare a sistemelor interconectate din structura ora ului inteligent. De exemplu, sistemul de s n tate ar trebui conectat cu sistemul de programe sociale i cu cel de educa ie. La rândul lor, aceste sisteme s fie interconectate cu sistemul de transport, cu cel de distribu ie a utilit ilor, i cu sistemele de planificare i gestionare a siguran ei publice, a cl dirilor, a structurilor administrative. Prin toate aceste sisteme interconectate ar trebui s circule fluxurile de informa ii cuantificate, conectate i gestionate eficient de nucleul inteligent. Dar un sistem electronic de s n tate integrat nu poate fi realizat peste noapte, i nici în câ iva ani, ci în zeci de ani. De aceea, se încearc realizarea unor componente ale acestui sistem complex. Se fac eforturi pentru cre terea accesibilit ii la servicii de s n tate pentru toate categoriile de pacien i, indiferent dac se afl în zone urbane, foarte bine dezvoltate, sau în c tune departe de lume. Pentru a avea accesibilitate trebuie s existe informa ii despre ace ti pacien i în sistem. Registrul Român de Boli Reumatice Un pas important în acest sens îl constituie elaborarea registrelor na ionale de boli cronice care s permit înregistrarea i monitorizarea pacien ilor cu boli cronice netransmisibile în baze de date electronice, denumite generic Registre. Aceasta reprezint o prioritate a unui sistem de s n tate inteligent în condi iile în care bolile cronice au devenit o problem major de s n tate public , atât la nivel interna ional, cât i la nivel na ional. Conform statisticilor OMS, bolile cronice reprezint 43% din totalul bolilor înregistrate i se estimeaz c în anul 2020 ponderea acestora va ajunge la 60%, iar în cazuistica deceselor, la 70%. Elaborarea registrelor electronice, instrumente indispensabile unui sistem de s n tate inteligent, înseamn integrarea datelor şi focalizarea lor pe pacient, astfel încât fiecare persoan „s de in ” propriile informa ii şi s aib acces la o echip de specialişti care s poat colabora prin re ea. Acest lucru înseamn renun area la arhivele stocate pe foi de hârtie, pentru a reduce erorile medicale, a creşte eficien a i a proteja mediul înconjur tor. Înseamn , de asemenea, analizarea unei cantit i foarte mari de date cu metode avansate, pentru a ob ine rezultate mai bune. Un proiect de referin pentru sistemul public de s n tate din România îl reprezint Registrul Român de Boli Reumatice (RRBR), care are mai multe componente: Registrul Na ional al Pacien ilor cu Poliartrit Reumatoid , lansat în urm cu trei ani, Registrul Na ional al Pacien ilor cu Spondilit Anchilozant i Registrul Na ional al Pacien ilor cu Artropatie Psoriazic , aceste dou componente au intrat în func iune în luna octombrie 2015, iar anul viitor, Registrul Na ional al Pacien ilor cu Artrit Idiopatic Juvenil . Scopul implement rii la nivel na ional al RRBR a fost de a veni în sprijinul bolnavilor cu maladii reumatice pentru a avea acces mai rapid la tratamentul specific, pentru a fi monitoriza i i evalua i în timp util, pentru prevenirea complica iilor i a deceselor premature. 29 Conform OMS, afec iunile reumatice reprezint cea mai frecvent boal la adul i. Statisticile arat c aproape jum tate din adul i prezint antecedente de simptom osteoarticular sau anomalii musculo-scheletice eviden iate clinic, iar 10% din popula ie prezint un grad de handicap motor. Poliartrita reumatoid este cea mai frecvent afec iune a articula iilor şi de ea sufer cel pu in 200.000 de români, apare în special la tineri, între 25 şi 40 de ani. Pentru poliartrit , pierderea medie pentru incapacitate de munc este de 30.000 de euro pe an. Cu o inciden de dou , trei ori mai mare la b rba i, spondilita anchilozant este o alt boal care apare mai des la tineri, care se afl în cea mai productiv perioad a vie ii, şi poate duce la invaliditate. Artropatia psoriazic , cu o prevalen între 0,1 si 1% i cu distribu ie egal între sexe, produce leziuni articulare cronice, deficit func ional, exces de mortalitate i implic costuri medicale i sociale semnificative. Frecven a bolilor reumatice este în cre tere, de aceea diagnosticarea precoce i tratamentul intit pot opri evolu ia bolii, deziderate realizabile prin eviden a electronic a bolnavilor. Anevoiosul circuit al documentelor medicale pe suport de hârtie Înainte de implementarea solu iei electronice numit RRBR, circuitul dosarelor pe format de hârtie era greoi i anevoios: pacien ii erau evalua i de medicii speciali ti reumatologi sau de recuperare i balneofizioterapie, datele completate pe hârtie i anume în fi a de ini iere sau de continuare a tratamentului, la care erau anexate analizele, dovada calit ii de asigurat, consim mântul informat al pacientului, copii dup actele de identitate, CD/filme radiologice cu articula iile afectate, interpretarea acestora, avizul medicului pneumolog i gastroenterolog c pot începe tratamentul biologic etc. Fi ele medicale de evaluare erau apoi trimise la casa de asigur ri de s n tate din jude ul unde domiciliaz pacientul, fie de medicul care a întocmit dosarul, fie de pacient. La casa de asigur ri pacientul era verificat în sistem dac are statutul de asigurat, dosarul era verificat i înregistrat, se alc tuia o list cu pacien ii care au dosare ce urmeaz s fie analizate de comisie. Datele erau introduse în SIUI. Adresa de înaintare cu listele de pacien i erau înaintate conducerii casei de asigur ri pentru a fi aprobate, semnate i tampilate, i apoi trimise împreun cu dosarele c tre CNAS unde se afl comisia de exper i. La CNAS, referatele erau înregistrate, verificate dac au toate documentele necesare, i introduse în dosarele fiec rui pacient pentru a fi analizate de comisie. Scoaterea dosarelor vechi din dulapuri, introducerea noilor referate, stivuirea dosarelor pe boli pentru a fi analizate de comisie, toate activit ile acestea necesitau efort i timp. edin a comisiei pentru analiza a peste 2000 de dosare lunar dura de diminea pân seara cu notarea deciziilor pe fiecare referat i cu semn turile tuturor membrilor comisiei pe fila cu decizia. Apoi urma introducerea deciziilor în SIUI de c tre secretariatul comisiei de la nivelul CNAS, activitate care necesita aproape 2 s pt mâni. Dup fiecare pacient, a c rui decizie era introdus în SIUI, se printa pe hârtie decizia respectiv . Teancul de decizii tampilat cu tampila comisiei era apoi plimbat pe la clinici unde erau membrii comisiei care trebuiau s le semneze i s le parafeze. Munc obositoare i costisitoare ca timp i energie. Deciziile semnate erau apoi trimise pe fax, la fiecare cas de asigur ri, de c tre secretariatul comisiei de la nivelul CNAS. Casele adunau deciziile, elaborau alte documente de în tiin are a medicului c pacientul respectiv a primit aprobare, documentele erau înaintate conducerii pentru a fi semnate i abia apoi erau înmânate pacientului pentru a merge la medicul curant ca s i se elibereze re eta i apoi la farmacie pentru ridicarea medicamentului i, apoi, iar la spital pentru a- i face perfuzia. 30 Dup fiecare edin a comisiei, func ionarii de la secretariatul CNAS erau obosi i de atâta tevatur , medicii din comisie epuiza i dup atâtea dosare i decizii semnate, pacien ii erau nervo i i tracasa i de atâta alerg tur , iar reprogramarea la spital pentru perfuzie era mereu spre sfâr itul lunii, cu dep irea datei când erau programa i ini ial i cu distan area curelor de tratament. Ca s nu amintim de pierderea sau r t cirea unor documente i de bolnavii cu dificult i de deplasare cauzate de boal , pu i pe drumuri. O solu ie informatic inteligent În vederea automatiz rii fluxului destul de complex de analiz a dosarelor i de eliberare a deciziilor, comisia de reumatologie de la nivelul CNAS a decis c este nevoie de o solu ie informatic modern , care s optimizeze întregul proces i anume, sistemul cloud, care permite procesul online de aprobare sau de respingere a accesului la tratamentul biologic. Pe baza unui protocol încheiat, în urm cu trei ani, între CNAS i Asocia ia Registrul Român de Boli Reumatice (ARRBR coordonat de un colectiv de speciali ti care fac parte din boardul Societ ii Române de Reumatologie) s-a creat un link între cele dou baze de date, cu respectarea legisla iei în vigoare privind transferul, prelucrarea i securitatea datelor cu caracter personal. Datele din SIUI (referitoare la nume, prenume, CNP, aprobare Comisie, perioada aprobat , produs aprobat) sunt exportate c tre ARRBR în format xml., iar ARRBR asigur exportul datelor de farmacoeconomie disponibile c tre CNAS, în scopul analizelor interne i al ob inerii/public rii de statistici, situa ii, inform ri generale c tre opinia public , urm rindu-se transparen a cheltuirii fondurilor pentru terapia specific . RRBR beneficiaz de un server dedicat, fiind g zduit de unul dintre cele mai performante centre de date din sud-estul Europei. Registrul are o interfa prietenoas care a permis tuturor utilizatorilor, în timp scurt, s poat folosi acest sistem electronic. Solu ia cloud poate fi accesat online, direct din browserul de internet de pe laptop sau desktop, pe mobil sau tablet , prin intermediul unor aplica ii dedicate. Din orice punct de pe glob i la orice or , cei 200 de medici speciali ti, cei 5 membri ai comisiei, medicii efi de la cele 42 de case de asigur ri de s n tate din întreaga ar , plus medicul ef de la CNAS i secretariatul comisiei de la acest nivel pot accesa i vizualiza datele din Registrul electronic al pacien ilor cu boli reumatice, în baza unor usere i parole. Dup logare, utilizatorul selecteaz modulul corespunz tor care are culori diferite pentru fiecare dintre cele trei boli reumatice: poliartrit reumatoid (PR), artropatie psoriazic (AP) i spondilit anchilozant (SA). Logare în RRBR. 31 Selectarea modulului PR, SA, AP. Circuitul documentelor Registrul electronic al pacien ilor cu boli reumatice a fost construit pe model piramidal, în sensul c deciziile electronice ale comisiei, de aprobare/respingere a dosarelor, coboar din modulul comisie în modulul secretariat, iar de aici în „c su a po tal ” a medicului curant/prescriptor. Casele de asigur ri de s n tate vizualizeaz aprob rile/respingerile doar ale pacien ilor asigura i la CASJ respectiv . Fiecare medic î i vizualizeaz doar propriii pacien i. Deciziile comisiei se realizeaz prin vot electronic i coboar în modulul secretariat doar dac întrunesc unanimitate de voturi. În caz contrar, dosarele sunt reanalizate i deciziile coboar cu majoritate de voturi. Membrii comisiei pot analiza dosarele mai u or i mai rapid, având la dispozi ie, în orice moment, toate informa iile necesare evalu rii. Pe scurt, circuitul documentelor este urm torul: medicul evalueaz pacientul i încarc datele medicale în fi a electronic de ini iere/continuare a terapiei din Registru, prin simpla conectare la sistem prin intermediul unui browser web. De asemenea, efectueaz upload pentru documentele administrative (copie act identitate, dovada calit ii de asigurat, consim mântul informat al pacientului) i medicale (bilete de externare, analize, scale de evaluare etc.). Fi a odat validat de medic trece în modulul comisie. Exist un filtru al Registrului care permite trecerea fi elor electronice de la un modul la altul doar pân la o anumit dat din luna în curs pentru comisia din luna urm toare. Registrul are reguli de înc rcare, validare, aprobare a dosarelor care sunt supuse evalu rii comisiei de exper i. Dup ce secretariatul comisiei introduce deciziile în SIUI i confirm datele în RRBR, decizia poate fi printat de medicul curant, având semn tura electronic a membrilor comisiei, înmânat pacientului împreun cu prescrip ia medical , iar acesta î i poate ridica medica ia de la farmacie, urmând s revin la spital pentru efectuarea tratamentului sub supraveghere medical . Deciziile din RRBR sunt echivalente cu cele din SIUI. Acest sistem electronic a scurtat perioada de eliberare a deciziilor, cu cel pu in o s pt mân , a u urat munca func ionarilor de la casele de asigur ri de s n tate i activitatea comisiei. 32 CIRCUITUL DOCUMENTELOR MEDIC CURANT RRBR + DOSAR ELECTRON IC PACIENT MEDIC SEF CASJ FARMACIE RRBR/SIUI CNAS COMISIE DE EXPERTI SECRETAR IAT RRBR/SIUI PACIENT Fluxul de lucru în sistemul cloud RRBR permite tranzi ia automat a dosarului de la un stadiu la altul, avertizând utilizatorii în caz de omisiune sau eroare a introducerii datelor. Beneficiile sistemului cloud RRBR Beneficiile sistemului electronic: securitate i flexibilitate, decongestionarea secretariatului comisiei, lipsa întârzierilor la prescrierea re etei, simultaneitatea deciziei (secretariat, comisie, medici efi CASJ, medici curan i/prescriptori), transparen a (circuitului dosarului i a consumului pe fiecare terapie biologic ), lipsa discontinuit ii terapeutice la pacien ii cu dosare de continuare, mobilitate (independen a procesului decizional pentru fiecare membru al comisiei), corectitudinea informa iei (doar medicii curan i pot face modific ri asupra fi elor electronice introduse), trasabilitatea pacien ilor i a terapiei biologice (vizualizarea istoricului pacientului i luarea deciziei medicale rapid i eficient), raportarea detaliat a diver ilor indicatori, rapiditate în accesarea datelor, securitate i confiden ialitate. Sistemul genereaz numeroase rapoarte: num r de dosare de ini iere/continuare a terapiei pe fiecare boal i pe diferite perioade de timp, raportul dosarelor ce urmeaz a fi analizate, aderen a la tratament, consumul pe fiecare molecul terapeutic , eficien a i tolerabilitatea medicamentelor, rapoarte privind reac iile adverse, rapoarte sociodemografice ale pacien ilor, reparti ia bolnavilor pe medic i pe regiunile rii, num r de re ete eliberate/medic sau pe fiecare CNP, rapoarte financiare etc. Sistemul cloud RRBR este unicat în România, prin intermediul lui au fost monitoriza i peste 6000 de pacien i, este flexibil, putând fi adaptat cerin elor utilizatorilor prin introducerea de noi func ionalit i. A permis standardizarea întregului proces de evaluare a dosarelor i a optimizat timpul necesar aprob rii acestora. Ca mediu de provenien , 65% din fi ele electronice provin din mediul urban i 35% din cel rural. Reducerea timpului de lucru, corectitudinea datelor, monitorizarea pacien ilor, generarea de date medicale importante privind noile terapii biologice introduse i existen a unei platforme care va putea fi utilizat în SIUI ca suport pentru lansarea proiectului dosarul electronic al pacientului, toate aceste aspecte reprezint premisele unui sistem de s n tate inteligent, pilon indispensabil unui ora inteligent. 33 Bibliografie Casa Na ional de Asigur ri de S n tate, http://www.cnas.ro/category/interfete-siui.html Hot rârea Guvernului Nr. 1028 din 18 noiembrie 2014 privind aprobarea Strategiei na ionale de s n tate 2014 2020 şi a Planului de ac iuni pe perioada 2014 - 2020 pentru implementarea Strategiei na ionale, Monitorul Oficial nr. 891 din 8 decembrie 2014 Ola Söderström, Till Paasche & Francisco Klauser (2014), „Smart cities as corporate storytelling”, City, 18:3, DOI:10,1080/13604813.2014.906716 Registrul Român de Boli Reumatice, https://rrbr.ymens.com/login/auth Schaffers, H., Komninos, N., Pallot, M., Trousse, B., Nilsson, M., and Oliveira, A., 2011, „Smart Cities and the Future Internet:Towards Cooperation Frameworks for Open Innovation”. In The Future Internet, 431-446, Berlin: Springer The European League Against Rheumatism, http://www.eular.org/edu_textbook.cfm World Health Organization. „Raport Mondial privind Dizabilitatea”, Bucure ti, 2012, http://apps.who.int/ iris/bitstream/10665/44575/20/9789730135978_rum.pdf 34 Oraşul inteligent, între inovaţie şi patrimoniu Drd. arh. Iris GANEA – CHRISTU Departamentul Introducere in Proiectarea de Arhitectur Universitatea de Arhitectur şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti [email protected] Rezumat. Oraşul inteligent nu înseamn doar cl diri hi-tech, politici de dezvoltare durabil şi energii regenerabile. A crea un mediu de viaţ confortabil pentru locuitorii din zonele urbane presupune a urm ri atât aspectul funcţional şi tehnologic, dar şi pe cel cultural. În acest sens, oraşul inteligent este acela care ştie s recunoasc patrimoniul pe care îl deţine, s îl conserve şi s îl pun în evidenţ , f când uz de o serie de principii sustenabile, iar tot ceea ce adaug nou, s fie conformat în funcţie de contextul existent. Astfel, doar prin g sirea unui echilibru între clasic şi contemporan, între patrimoniu şi inserţie nou , putem spune c am ajuns la conturarea unei viziuni complete şi complexe a unui oraş cu o dezvoltare corespunz toare. Cuvinte cheie: oraş inteligent, protec ia patrimoniului, abordare sustenabil . 35 Context În ultimul deceniu am remarcat o anumit preocupare a popula iei urbane, care devine din ce în ce mai pronun at , în ceea ce priveşte calitatea mediului construit, a celui locuit, precum şi a mediului înconjur tor. În acelaşi timp, la nivel global, organismele oficiale au ca scop conformarea unei serii de m suri ce vizeaz controlul urbaniz rii, calitatea mediului, precum şi revalorizarea patrimoniului construit. În paralel cu aceste preocup ri, mediul urban este într-o continu mişcare şi schimbare, iar omenirea se confrunt cu o etap evident de dezorganizare la acest nivel. Înc nu putem afirma c extinderea urban se face conform unor planuri riguroase şi întruneşte anumite standarde legate de planificarea teritorial , func ionare corespunz toare sau încadrare stilistic a cl dirilor. În prezent, ne confrunt m cu numeroase exemple de extinderi necontrolate ale suburbiilor, care ajung chiar s creeze puncte de adiacen între dou sau mai multe mari oraşe. Se nasc astfel nişte mari zone urbane, f r îns a se putea numi oraşe, fenomen ce a devenit reprezentativ pentru perioada pe care o parcurgem. Aceste spa ii cu un statut incert, aflate la marginea oraşelor, dar totuşi f r a apar ine de acestea din punct de vedere administrativ ar trebui incluse, de asemenea, în planurile administra iei de dezvoltare sustenabil . Totodat , în interiorul oraşului remarc m o serie de interven ii arhitecturale necontrolate, care variaz de la inser ii în situri protejate realizate necorespunz tor, pân la restaur ri sau modific ri ale unor cl diri de patrimoniu, care se fac f r a respecta principii minimale de realizare a acestui tip de lucr ri. Acestea duc la fragment ri sociale şi spa iale, precum şi la o deteriorare drastic a calit ii mediului urban şi a zonelor rurale adiacente. În acelaşi timp, suntem martorii unor degrad ri ireversibile pe care multe dintre cl dirile valoroase declarate monumente istorice le sufer , f r a se putea interveni pentru salvarea lor, având un regim juridic incert, ori pentru c lipsa interesului ori a suportului financiar sunt alte piedici în începerea unor lucr ri de conservare şi restaurare. De aceea, discu ia asupra dezvolt rii oraşului nu ar trebui s se limiteze doar la solu ii imediate legate de infrastructur , servicii sociale sau asigurarea prosperit ii, ci ar trebui s acorde o mai mare aten ie patrimoniului construit, conserv rii şi revalorific rii acestuia. Direcţii de intervenţie Oraşul inteligent presupune o anumit capacitate şi abilitate a factorilor de decizie administrativi de a stabili o serie de m suri care s fac posibil atingerea unor obiective ale politicii urbane, bazându-se pe anumite mijloace tehnologice contemporane ce fac posibil dezvoltarea şi sprijinul comunit ilor locale. În acest sens, se pune tot mai mult accentul pe ideea de sustenabilitate, sau de dezvoltare durabil , ceea ce înseamn un tip sau o form de dezvoltare economic ce asigur satisfacerea cerin elor prezente de consum f r a le compromite sau prejudicia pe cele ale genera iilor viitoare. Miza acestei no iuni devine astfel descrierea şi cercetarea modurilor de dezvoltare economic cele mai 36 capabile s menajeze marile echilibre naturale, ceea ce – sub presiunea public – a devenit obiect de preocupare politic . Presupune, desigur, şi o transformare profund a mentalit ilor, iar abord rile ecologice ar trebui s ia locul abord rilor economice clasice. Ne dorim oraşe moderne, care s ne asigure confortul necesar pe mai multe paliere, aspir m la o imagine contemporan , care s reprezinte atât tradi iile specifice ale zonei, precum şi dimensiunea tehnologic a epocii pe care o str batem. Acest deziderat nu poate fi atins, îns , f r a acorda aten ie aspectului cultural şi estetic, care ofer identitate oraşului în sine, dar care îi face pe oameni s se reg seasc în acel loc şi s se simt reprezenta i şi lega i de oraşul în care locuiesc. În acest sens, exist o serie de aspecte c rora este necesar s le acord m importan : Acţiuni în vederea controlului mediului construit şi natural Ridicarea de cl diri în mod necontrolat, f r respectarea unor reguli de conformare şi de integrare în sit reprezint în prezent una dintre cele mai evidente probleme pe care le remarc m în mediul urban românesc. Lipsa unor criterii şi a unor studii am nun ite realizate în timpul procesului de proiectare conduc la rezultate defavorabile din punctul de vedere al imaginii urbane. Poate c o atitudine contextual este necesar în ceea ce priveşte inser iile urbane în situri istorice, care s genereze o mai mare grij pentru mediul în care se intervine. Un anumit tip de lectur a sitului, care poate l sa loc şi pentru interpret ri şi poate exclude p r ile analitice care nu sunt neap rat semnificative; devine o interpretare a sitului, iar calitatea acestei interpret ri d şi o parte din m sura calit ii proiectului. Astfel, controlul asupra mediului construit este o ac iune care poate porni în primul rând de la arhitect, înainte de a fi impus de autorit i. Dac proiectantul dezvolt o anumit capacitate de în elegere a sitului şi reuşeşte s realizeze o analiz detaliat a sitului, el va descoperi care sunt func iunile necesare acestuia, dar şi forma pe care construc ia va trebui s o aib . Aşadar, acest tip de descoperire şi de lectur a sitului poate determina atât o tem de proiectare, dar şi o strategie în timp, care s anticipeze modul de dezvoltare si de utilizare ulterioar a programului de arhitectur . În acest mod, o atitudine contextual se poate transforma de la o modalitate de interpretare şi cercetare la un fundament al proiectului de arhitectur . Redescoperirea, protecţia şi revalorizarea patrimoniului Patrimoniul construit reprezint una dintre priorit i în majoritatea oraşelor occidentale, care au în eles poten ialul cultural şi economic al acestuia. Atât administra ia cât şi societatea civil fac eforturi sus inute pentru salvarea şi conservarea cl dirilor reprezentative, fapt ce face parte dintr-o abordare sustenabil la nivel urban. Este necesar s acord m importan trecutului şi s putem g si o modalitate corect de raportare la acesta. Avem nevoie de specialişti capabili s descopere cl dirile valoroase şi s intervin în mod corespunz tor în ceea ce priveşte lucr rile de restaurare şi de revalorizare a acestora. În lipsa unor direc ii clare de ac iune şi a unor politici ce vizeaz patrimoniul cultural nu putem spune c discut m despre principiile unui oraş inteligent. Respectul pe care îl ar t m trecutului şi valorilor sale este cel care vorbeşte mult despre o societate, despre cultura şi interesele sale. Atunci când oraşul devine un spa iu necontrolat, unde mediul construit se dezvolt într-un mod arbitrar, f r a ine cont de 37 con ntextul existentt, de norme şi de d principii esttetice, acesta deevine un t râm m al haosului, all lipssei de repere, im mposibil de apropriat de c tree locuitori. Tipuri de raport ri po osibile la existent: În ceea ce ppriveşte reînnoiirea structurilorr urbane, acest lucru se poate realiza pe de o parrte, prin demollarea şi înlocu uirea vechilor structuri cu unnele noi, avânnd în vedere o eficcientizare a utilliz rii terenuluii şi pe de alt parte, prin reabbilitarea sau recconversia celorr exiistente, aceast practic avân nd drept scop reintroducerea lor în circuituul economic şii culltural. Ne vom refferi în cele ce urmeaz la a doua d metod dee interven ie urrban , care aree în vedere v p strareea cl dirilor dee patrimoniu. Acestea A pot fi aabordate din unnghiuri diferite,, iar modul de rapoortare se stabileeşte în func ie de importan a cl dirii în cauzz , de viziuneaa hitectului, de caaracteristicile şi ş necesit ile zonei. Astfel, distingem trei mari tipuri dee arh abo ord ri: Integraree Modalitateaa cea mai sigu ur prin care putem p intervenii asupra unei zone z protejate,, und de avem o seriee de cl diri de patrimoniu, estte s realiz m o inser ie care s se integrezee în mod m armonios şi care s funcc ioneze ca o coompletare a connstruc iilor existente. În acestt mo od, va rezulta o imagine ecchilibrat , f r distonan e, care continua vizual v în modd nattural. Indiferent c este vorbaa de pastiş (darr f r conota iaa negativ pe care c a c p tat-oo în prezent), p ori dee ad ugarea uneei cl diri neutrre, care nu dialoogheaz într-unn mod puternicc cu existentul, aceeast abordare este e adeseori foolosit în ri ccu o tradi ie puuternic în ceeaa p mediuul construit. ce priveşte Figura 1. Londrra, continuarea un nui front existent înn aceeaşi manier constrructiv 38 Figurra 2. Cluj, Inser ie/reconversie în ţeesut istoric, B.A.U U (Birou de Arhhitectur şi Urbannism Cluj) Punere „îîn vitrin ” Atunci cânnd avem la disp pozi ie un obiecct pre ios, tendin a oric rei peersoane este dee a îll proteja, de a îl p stra neatin ns. Acelaşi lucrru este valabil şi în arhitectuur , generând o altffel de raportare la o cl dire de patrimoniuu. Aceasta este conservat şi restaurat , iarr inteerven ia se reaalizeaz în juru ul ei, uneori fiinnd articulat cuu aceasta. Uneeori se mizeaz pe contrastul de forme şi matteriale, alteori îns , inser ia r mâne neutr în raport cuu cl direa existent . Figura 3. Buucureşti, Hotel No ovotel, cu refacerea fa addei vechiului Teatru Na ional Figura 4. Wincheester, Extensie conntemporan F din sticl a unei ccase tradi ionale, AR A Design Studio Contrast – evidenţieree reciproc O abordaree mai curajoas , dar care pressupune foarte m mult abilitate şi intui ie estee creearea unui conttrast puternic între î existent si s nou. Adeseoori, rezultatul este e riscant, iarr graani a între oper de art şi kitssch este foarte fin f . Contrastul se poate crea datorit materrialelor, caz înn care cele douu elemente see suss in reciproc şii se pot generra imagini foaarte puternice, ori prin form m , caz în caree arh hitectul îşi asum m întregul dem mers şi viziuneaa. Figura 5. Pragga, “Dancing Houaase”, Vlado Miluunic şi Frank Gehrry Fiigura 6. Toronto, Muzeul Regal Onntario, Daniel Libeskind Totuşi, în prezent, încep pe s se maniffeste un anumiit interes pentrru urbanism şii am menajarea teritooriului, care naşte n un nou entuziasm şi diferite tipurii de atitudini.. Rem marc m o seriie de grupuri de persoane caare acord dinn ce în ce maii mult aten iee pen ntru amenajareea spa iilor vittale, în timp ce c institu iile dde înv mânt preg tesc noii 39 genera ii de urbanişti, care încearc s men in un echilibru între planificare urban şi nevoile exprimate de cet eni, precum şi participarea acestora la deciziile de amenajare. Totodat , se nasc tot mai multe dezbateri şi asocia ii preocupate de perspectiva patrimoniului construit, precum ProDoMo, Asocia ia Salva i Bucureştiul sau ProPatrimonio, care de-a lungul timpului au generat discu ii şi interven ii punctuale, în vederea stop rii unor proiecte nocive la nivelul esutului construit, reuşind s ob in rezultate notabile şi în ceea ce priveşte salvarea unor monumente protejate. Bibliografie CHOAY, F. - Alegoria patrimoniului, Bucureşti, 1998 DUBINA, Dan, CIUTINA Adrian, UNGUREANU, Viorel, Dezvoltarea durabil în mediul construit, în Buletinul AGIR, Nr. 2-3/ 2010, aprilie, septembrie PARSONS, Ruth, New Design in Historic Settings, Architecture+Design Scotland, Edinburgh, 2010 P CEŞIL , Mihaela, COLESCA Sofia Elena, Oraşele inteligente: perspectiv de ansamblu şi implicaţii politice, în Cercet ri practice şi teoretice în Managementul Urban, Anul 2, Nr. 5, 2007 SEMES, Steven, From Contrast to Continuity: A New Preservation Philosophy, 22 oct. 2009, http://www.planetizen.com/node/41351, accesat la 30.11.2015 Recomand ri UNESCO privind peisajul istoric urban, http://oar.squarespace.com/documente-internationale/ 2012/1/24/recomandarile-unesco-privind-peisajul-istoric-urban.html, accesat la 29. 11. 2015 http://freshome.com/2013/05/16/delightful-traditional-house-with-modern-glass-extension-by-ar-designstudio/, accesat la 30.11.2015 ZAHARIADE, AM., Note de curs, Arhitectura, Context, Peisaj, UAUIM, 2005-2006 40 Mic Ghid pentru ora ele care vor s devin ( i mai) inteligente Bogdan PU CA U City Manager Piatra Neam Abstract.Aiming to a smart city status is’nt just one of the many options a community has, it actually means social responsability in action. To achieve that, the city administration, the civil society, the researchers and the private sector have to work together in agreeing on a common vision, strategy, planning and actions. In order to facilitate this process, the article is structured like a Guide, giving best practices and answers to 5 basic questions: WHY smart cities ? WHO and WHAT does ? WHEN and HOW to become smart(er) ? Beyond the advices given by experts, the article brings together informațions and facts ment to make the stake-holders aware that Smart City is first and essentially about peoples and their living environment, and then about systems, things and informations. Keywords: smart city, citizens, decision, steps, process. Rezumat. Dezideratul de a deveni un oraș inteligent nu e doar una dintre multele opțiuni pe care le are o comunitate, ci reprezint chiar manifestarea responsabilit ții sociale. Ca s realizeze acest lucru, administrația local , societatea civil cercet torii și mediul de afaceri trebuie s conlucreze pentru a agrea o viziune comun , strategia, planificarea și acțiunile concrete. Pentru a facilita acest proces, articolul este structurat ca un Ghid, oferind exemple de bun practic dar și r spunsuri la 5 întreb ri esențiale: DE CE orașe inteligente? CINE face CE? CÂND și CUM poate deveni orașul t u (mai) inteligent? Dincolo de sfaturile preluate de la experți, lucrarea aduce la un loc informații și argumente menite s conștientizeze decidenții c Orașul Inteligent este în primul rând și în mod fundamental despre oameni și mediul în care aceștia tr iesc, și abia apoi despre sisteme, lucruri sau informații. Cuvinte cheie: ora inteligent, cet eni, decizie, pa ii necesari, proces. 41 Pro Domo Întrucât subiectul SMART CITY este acoperit pe larg i sunt disponibile numeroase articole, dintre care unele (cum este cel cu acela i nume de pe Wikipedia), de i sintetice, sunt suficient de relevante, nu consider c este nevoie de o introducere exhaustiv , pur teoretic . Totu i, doar pentru a v introduce în subiect, da i-mi voie s amintesc aici câ iva termeni utiliza i pentru a defini acela i concept (în varianta original ): „digital city”, „ecommunities”, „intelligent city”, „telecity”, „wired city”. Sun a SF nu-i a a ? Ei bine, nu mai e cazul sa ne for m imagina ia. Amsterdam, Barcelona, Stockholm, Hong Kong, Delhi, New York, Seoul, Viena, Toronto, Berlin, Copenhaga, sunt doar primele dintr-o lunga list de ora e care urm resc activ ( i constant) implementarea unei strategii “smart city”. În toat lumea i în majoritatea strategiilor de dezvoltare urban , componenta SMART a evoluat rapid de la “ar fi bine s ” la “este necesar s ” (inclusiv în lumea a 3-a, chiar dac acolo, în unele cazuri, se învârte în jurul contoriz rii digitale a utilit ilor, comunica iilor prin telefonia mobil sau a sistemelor de monitorizare a apei). Cu nimic mai prejos, ora e ca Johannesburg (proiectul BWired), Rio, Lagos, Nairobi sau Cape Town, sunt mai avansate chiar decât unele ora e europene sau americane. În plus, în Africa au fost lansate câteva platforme de inovare (de exemplu SCI-NA, un ONG a c rui misiune e s ajute institu iile publice i private s implementeze solu ii i ini iative smart inovative i orientate c tre cet ean, cu scopul dezvolt rii sociale i economice - link în sec iunea Bune Practici) Folosind senzori cu consum de energie minim, re ele wireless, aplica ii gazduite de re eaua de intranet (dar instalabile pe orice device-uri mobile), supravegherea digital , procesarea automat a fluxurilor de date i sisteme de management al serviciilor publice, Ora ele Inteligente sunt deja o realitate. i asta nu-i tot: dincolo de re elele fizice i de toate aceste soft-uri, provocarea urban a zilelor noastre este s gânde ti, s ac ionezi i s tr ie ti „iste ” (smart). Nu ave i senza ia c noi am r mas un pic în urm ? Acest material a fost elaborat sub forma unui Ghid, cu scopul declarat de a con tientiza deciden ii i de a oferi celor care vor s fie ( i mai) ”SMART” (administra ia local , societatea civil , mass-media, mediul de afaceri, grupurile inovative, etc), suficiente informa ii despre subiect, dar i pa ii de urmat, solu ii, bune practici i trimiteri c tre resurse (on-line), selectate astfel încât grupurile int s accepte aceast provocare. Cele 5 întreb ri “SMART” În timp ce exper ii în demografie i urbanism prev d c popula ia lumii se va dubla pân în 2050 i c pân în 2020, 80% dintre oameni vor locui în ora e, se estimeaz c investi iile globale în tehnologiile de tip Smart City vor atinge în 2020 fabuloasa suma de 110 miliarde de dolari (108 conform Pike Research, 117 dup Navigant Research indicat în sec iunea Rapoarte). 42 Plecând de la aceste premize, Ghidul î i propune în continuare s r spund la 5 întreb ri esen iale despre aspira ia c tre Ora e (mai) Inteligente : DE CE ? CINE ? CE ? CÂND ? i, desigur, CUM ? 1. De ce ? (ora e inteligente) - una dintre cele mai “smart” întreb ri Cele mai multe abord ri pleac de la construc ia logic ”este necesar i ra ional s faci lucrurile mai bine” (desigur, în termeni de eficien , servicii cu valoare ad ugat i responsabilitate social ), dar în ultima perioad , din ce în ce mai mul i anali ti i cercet tori realizeaz c marile comunit i urbane se confrunt mai degrab cu probleme din categoria “supravie uire”, din cauz c cel pu in o parte dintre resursele, re elele fizice i capacitatea de procesare a de eurilor rezultate sunt limitate i c aceasta este, de fapt, principala motiva ie de a reformula, într-un mod mai în elept, strategiile de dezvoltare urban . Altfel spus, aceast premiz s-ar traduce în ”ora ele nu au alt op iune decât s fie smart”. Dup IBM (unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de tehnologie smart-city), ceea ce un ora consum din i trimite înapoi în mediul înconjur tor a devenit un subiect cheie, din cauz c AGLOMER RILE URBANE ÎNCEP S Î I ATING LIMITELE FIZICE : În afar de asta, concepte ca sustenabilitatea i calitatea vie ii prevaleaz acum în fa a altor indicatori i asta înseamn c ora ele pur i simplu trebuie s înceap s gândeasc i s planifice cum s devin ORIENTATE SPRE CET ENI, PRIETENOASE CU MEDIUL, cum s FOLOSEASC RA IONAL RESURSELE pe care le au i s GENEREZE VENITURI i toate astea SIMULTAN. Din aceast perspectiv , tehnologia ICT este una dintre pu inele care pot ajuta cu adev rat ora ele s devin mai sustenabile, mai prietenoase i mai eficiente, în acela i timp. 2. Cine ? (ini iaz procesul, cine-l finan eaz , cine ac ioneaz ) Imaginea de ansamblu Un num r din ce în ce mai mare de pie e globale, regiuni, ri, metropole, comunit i, alian e, asocia ii, grupuri de inovare, etc. i-au propus s devin ”smart” i au adoptat în acest sens declara ii, strategii, programe, ini iative, planuri de ac iune, etc. i aloc anual fonduri consistente pentru ele. 43 În acela i timp, aceste comunit i intteligente fac sschimburi de informa ii, î i sincronizeaz eforturile, colaborreaz i fac plannuri comune. Numeroasee evenimente interna ionale ( i regionale, nna ionale i loccale) au loc înn fieccare an (de exeemplu, The SM MART COUNT TRIES & CITIIES CONGRESS care a avutt locc în perioada 11-3 SEP 2015 la PARIS - liink listat în sec iunea Evenim mente). Un altt exeemplu este plaatforma intern na ional lucrattiv The Smarrt Cities Counncil (listat înn secc iunea LINK-uuri). Fie c facee parte sau nu dintr-o structurr asociativ , ffiecare ar i fiecare f ora î i stab bile te propria agenda i foaiie de parcurs, apeland a la resuurse creative coolective (de tipp ”op pen source”) ddar i la solu ii profesionale aplicate a (speciaalizate). A a see face c pia a ech hipamentelor i aplica iilor dee tipul ”smart city” c are un poten ial de cre tere t uria , fiindd estiimat pentru 22019 la peste 1.000 miliarde de d dolari (!). D De aceea, nu-i nici o surpriz fap ptul c majoritaatea firmelor dee IT i-au ajusttat strategiile dee cercetare - deezvoltare astfell înccât s fac fa provoc rilor lumii ”smart””. Mari compannii de IT, teleecomunica ii i eneergie precum IBM, Cisco, Siemens, S Hitachi, Toshiba, Schneider Eleectric, Generall Eleectric, Oracle, M Microsoft ( i liista poate contiinua la nesfâr iit), au pariat suume importantee pe acest trend. ”Libelium””, de exemplu,, (o companie high-tech cu sediul în Saraagosa, Spania)) furrnizeaz doar eea mai mult dee 50 de aplicaa ii smart, integgrate în ”Lumeea Inteligent ” Lib belium : 44 Contextul european În Europa, dezvoltarea de Smart Cities are doi actori principali: ora ele însele (în special capitalele rilor membre) i Uniunea European (ca i construc ie institu ional ). Studiul ”Maparea Ora elor Inteligente în Uniunea European ” (listat în sec iunea Rapoarte) detaliaz (pag 62-64) rolul UE în acest proces i ofer o imagine exhaustiv (200 de pagini) a situa iei curente din Uniunea European i câteva studii de caz ale unor ora e avansate din acest punct de vedere (Amsterdam, Helsinki, Barcelona, Copenhaga, Manchester, Viena). La începutul lunii iulie 2015, Comitetul Economic i Social European (CESE) a adoptat un document care pune bazele unei noi strategii de dezvoltare şi sus inere a proiectelor Smart City, numit ”Oraşele Inteligente ca motor al unei noi politici industriale în Europa". În scopul sprijinirii dezvolt rii ora elor inteligente pe teritoriul UE, CESE sus ine sprijinirea investi iilor în proiectele de acest tip cu ajutorul fondurilor publice existente, europene, na ionale şi regionale şi prin exploatarea posibilit ilor oferite de Fondul European pentru Investi ii Strategice (FEIS). De exemplu, numai Agen ia european specializat în cercetare/dezvoltare/inovare - Innovation and Network Executive Agency (INEA) are, pentru perioada 2014 - 2020, un buget de 33,4 miliarde euro. Pentru facilitarea procesului, a fost constituit Parteneriatul European de Inovare pentru Comunitati i Ora e Inteligente (acronim din englez EIP-SCC), care aduce laolalt ora e, industrii i pe cet eni, cu scopul de a îmbun t i calitatea vie ii urbane prin solu ii integrate mai sustenabile (prin inovarea aplicat , o planificare mai bun , o abordare mai participativ , o mai bun eficien energetic , solu ii de transport mai bune, folosirea inteligent a ITC, etc.) În afara de ini iativele venind din partea institu iilor Uniunii Europene, exista o platform lucrativ on-line - Smart Cities in Europe, care furnizeaz sesiuni de instruire, o foaie de parcurs, prezint provoc ri, bune practici, etc (listat în sec iunea LINK-uri). Agenda Digital a României (actorii na ionali) Prin Hot rârea de Guvern nr. 929 din 21 octombrie 2014 s-a aprobat Strategia na ional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, care con ine SEC IUNEA 3/ 4.3. Solu ii inovatoare pentru sectorul public. Academia Român a publicat în august 2014 Strategia Na ional în Domeniul Cercet rii i Inov rii pentru Regiunea Dun rii Române ti. În Iulie 2014 a fost adoptat Strategia Na ional privind Agenda Digital pentru România (listat în sec iunea Rapoarte) primul dintre cele 4 domenii de ac iune este Domeniul de ac iune 1 - e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetic , Cloud Computing, Open Data, Big Data i Media Sociale – cre terea eficien ei i reducerea costurilor din sectorul public din România prin modernizarea administra iei. Pentru punerea în practic a acesteia a fost înfiin at Agen ia pentru Agenda Digital a României (listat în sec iunea LINK-uri). O structur asociativ care pune la dispozi ie i o platform lucrativ on-line este Asocia ia Smart City Pro (listat în sec iunea LINK-uri). Asocia ia are ca scop promovarea i implementarea conceptului „Smart City” pe teritoriul României pentru cre terea calit ii vie ii cet enilor în regim de eficientizare a consumului de resurse. 45 Acest portal este o bun baz de plecare pentru orice autoritate public local ofer o imagine de ansamblu asupra aplicabilit ii tehnologiilor digitale în via a de zi cu zi. O alta platform româneasc on-line este Romanian Smart Cities Platform (listat în sec iunea LINK-uri), care propune o Strategie Na ional Inteligent pentru Oraşele Inteligente din România i un Incubator de Re elizare Colaborativ adresat Administra iilor Publice, Institu iilor de Cercetare i Ini iativelor Private. Mediul de afaceri este reprezentat de companii multina ionale i lideri ai pie ii române ti care propun diverse solu ii i ini iative „smart”: IBM, ZTE, Huawei, Luxten, NEC, Siemens, Teamnet, Bosch, Orange, Telekom, Cisco, UTI Grup, Vodafone (am enumerat doar câteva). Trebuie subliniat aici c o resurs insuficient valorizat i exploatat o reprezint mediul academic, Universitatea Politehnic Bucure ti, Universitatea Spiru Haret, Universitatea Politehnic Timi oara, SNSAP, sunt doar câteva dintre institu iile de înv mânt superior foarte active în acest domeniu. Focus local Orice Smart City începe cu un SMART CITY MANAGEMENT. Înainte de oricine altcineva, executivul din administra ia local , PRIMARUL ( i aparatul lui), CITY MANAGERUL, sunt primii care pot ( i trebuie) S EXPLICE TUTUROR CELORLAL I care este miza i apoi S ASIGURE DEZVOLTAREA DE SERVICII SMART. Asta ne conduce la un alt actor important, CONSILIUL LOCAL (pentru a putea pune în practic viziunea i atinge obiectivele asumate, este obligatoriu ca executivul s aib sus inere politic ). SOCIETATEA CIVIL are un rol determinat în catalizarea procesului. În orice comunitate urban , actorii principali sunt cet enii. Chiar dac folose te cea mai înalt tehnologie digital , un ora nu va fi inteligent, dac locuitorii lui nu sunt, la rândul lor, “smart” (când vorbim de locuitori “smart” nu ne referim la cunosc torii domeniului IT sau la oamenii erudi i, ci la cei care sunt sensibili la facilit ile smart disponibile i le folosesc în beneficiul propriu sau al comunit ii. Dealtfel, FOCUS GRUP-urile sunt amintite adesea de cei care proiecteaz ora e inteligente, strategii i planuri de ac iune smart. MEDIUL DE AFACERI are un rol uria în stimularea inov rii i în livarea de solu ii smart. Clusterele, Hub-urile inovative, structurile de antreprenoriat, interna ionalizarea (globalizarea) afacerilor sunt doar câteva dintre ideile si solutiile asociative care au func ionat în ora ele considerate pove ti de succes. 3. Ce ? (presupune, pân la urm , ca ora ul t u s fie inteligent) Un ora inteligent înseamn mai mult decât încorporarea tehnologiei digitale în func ionarea zilnic a sistemelor . Pe de alt parte, ceea ce înseamn un ora inteligent în India, nu e acela i lucru cu ceea ce reprezint pentru Africa, SUA sau Europa. În viziunea Deloitte ”un ora poate fi denumit ca ‘smart’ când investi iile umane i de capital precum i infrastructura tradi ional (de transport) i modern (ICT) de comunica ii, alimenteaz o dezvoltare economic sustenabil i o calitate a vie ii ridicat ,cu un management în elept al resurselor naturale” (Delloite Smart Cities Technology Report - indicat în sec iunea Rapoarte). 46 În reprezenntarea vizual a Deloitte, atribbutele unui oraa inteligent sunnt grupate în 5 straaturi primare: Plecând dee la abordareaa european , Asocia A ia Smarrt City Pro (A ASCP) ofer o imaagine româneassc despre ceeaa ce define te uun ora inteligeent : r când am aflat a noi, când urmeaz s ) 4. Când ? ((când au ap rut, În acest cappitol sunt descrri i sumar pa ii f cu i în lumee i în ara noaastr pîn acum m i sunt amintite orizonturile dee timp asumatte în planificarre, ca suport pentru p propriaa voaastr evolu ie. Specialiştiii în domeniul Smart S City leaag începuturilee istoriei oraşeelor inteligentee de anul 1914, cânnd pe 5 august în î Cleveland (S SUA), la interssec ia dintre Euuclid Avenue i 47 East 105th Street, a fost instalat primul semafor electric din lume. Inven ia lui James Hoge - a c rui instalare a costat 1.500 de dolari i a fost realizat de c tre American Traffic Signal Company, a fost prev zut înc de acum 101 ani, când revista „The Motorist” publica un articol în care prezenta semaforul electric ca pe “un sistem destinat s revolu ioneze gestionarea traficului pe str zile aglomerate ale ora elor” (articol listat în sec iunea Smart News) Termenul însu i nu este unul nou, poate avea originile în Smart Growth (Bollier, 1998) - un curent de la sfâr itul anilor ‘90, care pleda pentru politici noi în planning-ul urban. În decada care a urmat, din ce în ce mai multe companii au început s adopte aceast terminologie (Siemens - 2004, Cisco - 2005, IBM - 2009), pentru a defini aintegrarea unor sisteme informationale complexe in infrastructura şi serviciile urbane cum ar fi cladirile inteligente, transportul public, distribu ia de energie i ap , siguran a public . Conceptul a evoluat permanent. Astfel, la întocmirea, în 2012, a primului top mondial al ora elor smart (listat în sec iunea Rapoarte), Boyd Cohen, strateg urban i profesor la Universitatea Desarrollo din Santiago de Chile, lua în calcul urm toarele 6 criterii : - nivelul de inovare (sursa folosit : Top 100 Innovation Cities) - calitatea vie ii (sursa folosit : Quality of living Mercer Survey) - clasarea în top-ul ora elor “verzi ” (sursa folosit : Green City index) - folosirea tehnologiei digitale (sursa folosit : Digital Communities Survey) - sisteme de referin pentru clasificarea ca smart (sursa: IDC smartcities rankings) - folosirea inovativ a internetului (sursa folosit : Worldwide digital governance). În încercarea de a lansa sau accelera procesul, unele institu ii / ri / metropole / comunit i au adoptat documente programatice, strategiile i planurile de ac iune întinzându-se pe durate de la 5 la 35 de ani (de ex: London 2020, Ljubljana 2025, Stockholm 2030, Singapore 2030, Vienna 2050, Paris 2050, etc). În aprilie 2015, cu ocazia Congresului Mondial “Local Governments for Sustainability”, 100 de primari ale unor ora e mari au semnat Declara ia de la Seoul (listat în sec iunea Evenimente Interna ionale), stabilind 9 obiective viitoare, între care “smart cities” este un concept important. În Uniunea European , problematica adopt rii de solu ii i tehnologii inteligente a fost atins pentru prima dat (ce-i drept tangen ial) în 2007, când a fost adoptat “Carta de la Leipzig privind ora ele europene durabile”. În 2010, miniştrii dezvolt rii din cele 26 state membre (la acea dat ) ale Uniunii Europene, din cele trei state candidate (Croa ia, Republica Macedonia si Turcia) i din cele doua state invitate (Norvegia şi Elve ia) au adoptat Declara ia de la Toledo (listat în sec iunea Evenimente Interna ionale), care a marcat crearea unei agende urbane europene i s-a concentrat pe provoc rile urbane actuale i g sirea de solu ii pentru o dezvoltare urban inteligent , durabil i bazat pe coeziune social . Tema dezvolt rii urbane sustenabile i inteligente fost reluat i actualizat recent (iunie 2015), cu ocazia reuniunii mini trilor responsabili de coeziunea teritorial i probleme urbane din rile membre, soldându-se cu Declara ia de la Riga (listat în sec iunea Evenimente Interna ionale). 48 Pe 1 ianuarie 2014, UE a lansat Programul ”Horizon 2020”: pe parcursul a apte ani, se vor investi 77 miliarde de euro în proiecte de cercetare i inovare. Pân la data limit (5 Mai 2015), în cadrul Apelului de proiecte ”Ora e i Comunit i Inteligente”, au fost înregistrate 51 de propuneri (cereri de finan are). Pentru urm torii 2 ani, Comisia European aloc Programului Orizont 2020 un buget de 16 miliarde de euro, fiind vizate o serii de ini iative de modernizarea industriei produc toare europene (1 miliard euro), tehnologii i standarde pentru conducere automat a autovehiculelor (peste 100 de milioane euro), internetul obiectelor (139 de milioane euro), digitalizarea industriilor UE i economia circular (670 de milioane de euro), ora e inteligente i durabile (232 de milioane euro). Revenind pe meleagurile noastre, potrivit Strategiei na ionale pentru eficien energetic , în urm torii 6 ani, România ar urma s investeasc 5 miliarde euro, din care 3,9 miliarde euro pentru implementarea unei economii cu emisii reduse de carbon i 1,1 miliarde euro pentru proiecte care vizeaz eficien a energetic (cl diri, sisteme de iluminat i ora e inteligente). Una dintre concluziile cheie ale studiului ” Mapping Smart Cities in the European Union” (listat in sec iunea Rapoarte) este aceea c , în prezent, mai mult de dou treimi dintre ora ele care au f cut parte din e antion sunt înc în faza de planificare sau proiecte pilot, deci nu este prea târziu pentru nimeni s înceap acum. Studiul furnizeaz i o hart a ora elor inteligente (cu albastru), raportându-le la ora ele cu o popula ie de peste 100.000 de locuitori (cu ro u). În a doua jum tate, Ghidul se concentreaz pe îndemnuri ale exper ilor i exemple de bun practic . Nu am reinventat nimic, ci am ales modele pragmatice de urmat, sintetizate de profesioni ti i inspirate din experien a celor care au pornit pe acest drum mult înaintea noastr . În final, am extras informa iile esen iale din câteva tiri smart române ti, pentru a avea imaginea a ceea ce au f cut alte ora e i ce planuri de viitor au. 5. Cum ? (poate deveni ora ul t u (mai) inteligent) Trebuie spus de la început c nici un Ghid, companie IT sau buget, oricât de impresionante ar fi, nu pot oferi o solu ie magic prin care un ora s devin , într-o perioad scurt de timp, inteligent. 49 Procesul prin care un ora devine ( i r mâne) inteligent este unul continuu, tocmai de aceea acest proces trebuie premeditat i ini iat. Pentru asta, ave i nevoie de leadership, planificare i finan are. De asemenea, trebuie s anticipa i eventualele obstacole care ar putea opri sau încetini acest proces. Înainte de toate, ca ora ul t u s devin (mai) inteligent, sunt necesare:  VIZIUNE (agreat de p r ile contractului social),  DECIZIE ASUMAT POLITIC (care este punctul de plecare) i  UN PLAN DE AC IUNE REALIST (o foaie de parcurs). Combinând sfaturile a numero i exper i, ghidul de preg tire elaborat de SMART CITIES COUNCIL (SCC) - “The Readiness Guide” (listat în sec iunea LINK-uri), sugereaz 6 PA I preg titori: 1. G si i un campion - de obiceiprimarul, city manager-ul sau un strateg local recunoscut 2. Forma i o echip - pentru c un ora inteligent este un “sistem de sisteme”, un start bun ar fi s constitui i un grup de lucru inter-departamental (care poate fi extins i în exteriorul administra iei) 3. Inspira i-v dintr-o viziune mai larg - transformarea inteligent a ora ului ar trebui s serveasc strategiei de dezvoltare pe termen mediu / lung a ora ului i, în acela i timp, s se inspire din aceasta 4. Stabili i indicatori – care s însemne ceva pentru cet eni i s i s se refere cât mai concret la calitatea vie ii lor 5. Prioritiza i-v intele - începe i cu cele fundamentale / lua i în calcul obiectivele generale / concentra i-v pe punctele slabe / urm ri i rezultate i beneficii rapide 6. Folosi i exper i pentru planurile detaliate – e treaba lor s produc planuri de proiect detaliate i specifice i s furnizeze specifica ii tehnice plecând de la o abordare holistic de tip “the big-picture” - ”imaginea de ansamblu”. Conform experien ei sintetizate de Smart Cities Council, FOAIA DE PARCURS trebuie s aib cel pu in urm toarele 5 elemente : 1. O evaluare pentru a afla unde sunte i 2. O viziune pentru a avea în minte unde vre i s ajunge i 3. Planuri de proiect - pentru componentele cheie ale transform rii ora ului 4. Borne temporale pentru a eviden ia progresele 5. Indicatori pentru a putea m sura i proba succesele O problem comun a celor care demareaz aceast transformare este complexitatea domeniilor de ac iune. Sunt atâtea sectoare i lucruri de f cut încât apare firesc necesitatea prioritiz rii (fie i numai din cauza resurselor limitate). În plus, ob inerea de rezultate concrete în câteva sectoare faciliteaz derularea întregului proces. Dup câteva succese în beneficiul cet eanului, opinia public va fi mai favorabil , iar societatea civil se poate pozi iona ca sponsor (în sensul de sus in tor) al demersului. Un exemplu: o re ea de piste (benzi de circula ie dedicate) pentru bicicli ti, modest la început dar extins în fiecare an, este întotdeauna posibil i binevenit . Ea poate deveni în timp o component important a viitorului ora inteligent, comun cel 50 pu in urm toarelor 3 sectoare: smart living (stil de via (mobilitate inteligent ) i green city (ora verde). inteligent), smart mobility IAT 9 SECTOARE ÎN CARE SE POT OB INE RAPID REZULTATE : Eficien energetic | Re ele inteligente | Trafic inteligent Siguran public | Iluminat public inteligent | Conectivitate public WiFi E-guvernare | Managementul de eurilor | Educa ie inteligent În aceste sectoare, autorit ile locale pot profita i de resursele, solu iile i aplica iile existente, furnizate de administra ia central (e-guvernare, de exemplu), societatea civil i mediul de afaceri. O metod de a con tientiza i alimenta acest proces este organizarea unui eveniment punctual de lansare sau a unei campanii dedicate: de exemplu, ”tab ra start-upurilor” din Amsterdam a intit afacerile noi cu idei revolu ionare în domenii foarte varietate, dar toate legate de principalele concepte propuse: ”smart city” i ”smart living”. Domeniile de aplicare în forma original : Smart Home | Automated Living | Smart Home Appliances | Smart City Appliances | Smart Mobility Smart Parking | Traffic Management |Big Data regarding city projects | Open Data | Smart Wifi Internet of Things | Machine to Machine Solutions | Smart Connections | Smart Energy | Smart Grid Smart Metering | Smart Lightning | Climate Control | Smart Building | Urban Planning | Waste Management | Smart Society | Smart Care | Emergency Response | Smart Working | Smart Product Management | Smart Retail | End User Innovation | Smart Agriculture | Smart Food | Smart Health| Aplica iile într-o traducere cât mai fidel în elesului din limba englez : Locuin inteligent | Procese automatizate de asisten a vie ii cotidiene | Electrocasnice inteligente | Instala ii publice inteligente | Mobilitate inteligent | Solu ii de parcare inteligent | Managementul traficului | Baze de date referitoare la proiectele publice | Baze de date transparente | Wifi inteligent | Internetul obiectelor | Solu ii de comunicare între utilaje | Conexiuni inteligente | Energie inteligent | Re ele inteligente | Contorizare inteligent | Iluminat public inteligent | Controlul Climatului | Cl diri inteligente | Planificare urban | Managementul de eurilor | Societate inteligent | Îngrijire inteligent | R spuns inteligent în situa ii de urgen | Munc inteligent | Management de produs inteligent | Retail inteligent | Inovare destinat utilizatorului final | Agricultur inteligent | Mâncare inteligent | S n tate inteligent | Ora ul a dezvoltat un parteneriat public-privat, Amsterdam Smart City, care urm re te s contribuie la îmbun t irea calit ii vie ii locuitorilor i turi tilor i se concentreaz pe „utilizarea ora ului ca un laborator urban, pentru folosirea datelor deschise (open data) i a noilor solu ii de mobilitate” Un alt exemplu: în mai 2015, Prim ria din Ierusalim a g zduit finala concursului “Jerusalem App Smart City Contest” (Aplica ii pentru ora ul inteligent), în urma c ruia s-au extras 172 de idei de aplica ii destinate îmbun t irii i dezvolt rii transportului i infrastructurii urbane, turismului, recreerii i culturii, accesului la serviciile municipale, aspectului ora ului, facilit ilor pe care le poate oferi cardul de rezident, etc. Conferin e dedicate ora elor inteligente (unele interna ionale) au fost g zduite i în România de Bucure ti, Cluj, Sibiu, Bra ov, Timi oara, Alba Iulia, etc., contribuind la trecerea de la teorie la ac iune. 51 Una dintre recomand rile Comitetului Economic i Social European (CESE) o constituie extinderea Parteneriatului European de Inovare pentru Comunit i i Ora e Inteligente c tre societatea civil , cele 3 teme cheie fiind prezentate într-un infografic (listat în sec iunea LINK –uri): Raportul Uniunii Europene ”Mapping Smart Cities in the EU” - o “cartografiere” a ora elor europene inteligente - arat c factorii de succesesen iali pentru ora ele inteligente sunt: o viziune clar (formalizat i comunicat public), implicarea cet enilor, reprezentan ilor administra iei i mediului de afaceri local, dar i procese eficiente (bazate pe indicatori de tip S.M.A.R.T i evaluate periodic). Panelul de cercetare fundamental din România men ioneaz în “Fi a de microviziune” intitulat “Ora ul Inteligent” (listat în sec iunea Surse de informare) urm torul obiectiv: Transformarea ora elor în medii sustenabile, cu infrastructur avansat , capabile s ofere o calitate a vie ii ridicat , prin dezvoltarea i integrarea componentelor de tip cl dire inteligent , a sistemelor de analiz i adaptare la factorii de mediu, a celor de informa ii publice, de monitorizare i conducere a traficului, de management energetic, etc. În esen , singurul mod în care pute i face asta într-o manier satisf c toare, presupune un angajament pe termen lung i perseveren în a ad uga, transparent, ”straturi” (niveluri) de ”inteligen ”. Studiu de caz: Piatra Neam (primii pa i) De ce ar fi relevant sau util expunerea (pe scurt) a situa iei existente la Piatra Neam i a abord rii în continuare ? Pentru c aproape orice ora de m rime medie din România se afl , mai mult sau mai pu in, în aceea i situa ie: are câteva proiecte de tip ”smart” realizate i câteva de viitor, dar nu are o strategie smart i un plan de ac iune concret (nu vorbim aici de strategia de dezvoltare durabil i de planurile de ac iune aferente, ci de viziunea i foaia de parcurs dedicate exclusiv dezideratului ”smart city”). Sigur c exist i ora e mari (ca Bucure ti, Bra ov, Sibiu, Timi oara, Cluj, Oradea, etc) care au început deja acest proces, declarativ sau faptic. Capitala, de exemplu, a fost selectat înc din 2013 de c tre IBM, pentru a-i fi acordat bursa ”Provocarea Ora elor Inteligente” (pentru dezvoltarea unui Centru Opera ional Integrat). Ele pot fi exemple de bun practic sau chiar modele de urmat (modelul Timi oarei este de altfel listat în sec iunea Exemple de bun practic ). 52 Evolu ia din România a progreselor a ar tat îns c nu momentul sau valoarea unor proiecte au contat în aceast ecua ie, ci abordarea sistemic , premeditat , cu implicarea resurselor inovative din afara “sistemului”, a aparatului administrativ. Apreciem c i în perioada ce urmeaz , ora ele care î i propun i asum o viziune de tip smart-city, în care toate direc iile de dezvoltare s fie integrate i c reia sa-i fie subsumate proiectele, ac iunile concrete i solu iile tehnologice, vor înregistra i progresele cele mai mari. Situa ia existent Piatra Neam are câteva componente func ionale ale unei arhitecturi smart (cu men iunea sincer c nu au fost proiectate neap rat cu aceast inten ie, ci au fost solu ii sau dezvolt ri punctuale) : o un sistem de management al de eurilor (de altfel primul sistem func ional i complet din România - 2007), care poate fi considerat o component a implement rii conceptului “ora verde” o un sistem de monitorizare pe baz de senzori i alarmare în caz de dezastre, o component (obligatorie prin lege) a implement rii conceptelor “R spuns inteligent în situa ii de urgen ” i “guvernare inteligent ” o un sistem de acces on-line la serviciile publice (inclusiv info-kio kuri stradale) i de pl i on-line a taxelor i impozitelor locale, care este o component a implement rii conceptelor de “guvernare inteligent ” i “servicii publice inteligente” o un sistem de monitorizare video (chiar dac nu e foarte complex), care poate fi considerat o prim component a implement rii conceptelor “siguran inteligent ” i “trafic inteligent” o un sistem de management al cozilor i timpilor de a teptare la Direc ia de Taxe i Impozite, care poate fi considerat o component (modest ) a conceptului “servicii publice inteligente” o zon de acces public la internet WiFi, ca prim component a implement rii conceptelor de “turism inteligent” i “comunitate inteligent ” o un ghid digital pe baz de coduri de puncte amplasate pe cl diri, monumente, obiective istorice, o alt component a implement rii conceptului de “turism inteligent” o aplica ie de social-media dedicat , ca interfa între cet ean i Prim rie, accesibil inclusiv prin intermediul smart-phone-ului,tabletei, etc., numit “Pia a Public ”, ce constituie o alt component a implement rii conceptului de “guvernare inteligent ” o pist de bicicli ti în zona central a ora ului i un traseu de mountain-bike (downhill) pe Masivul Cozla, ce pot fi considerate componente ale conceptului de “stil de via inteligent” o un centru de excelen în educa ie (func ional), ce poate fi considerat o prim component a implement rii conceptului de “educa ie inteligent ” Ce urmeaz ? Situa ia dorit Un important proiect de viitor pe care am putea s -l intitul m, cu ceva umor, “Platforma Piatra Inteligent ” sau s -l traducem în englez “The Smart Stone Programme”. 53 Plecând de la viziunea Strategiei de dezvoltare durabil 2014-2020 i anume “Piatra Neam - s devin un ora al solu iilor ecologice, având ca principal motor al dezvolt rii exploatarea poten ialului turistic, un oraş în care este pl cut s locuieşti, s faci afaceri şi turism“, vom cristaliza, împreun cu societatea civil i mediul de afaceri, propria viziune smart, vom formaliza viziunea într-o declara ie (printr-o Hot râre de Consiliu Local) i ne vom construi propria foaie de parcurs (calendar - Q1 2016). A tept rile grupului de ini iativ sunt ca adoptarea declara iei privind dezideratul “Piatra Neam - ora inteligent” s fie transpus într-un obiectiv strategic de sine st t tor (al 5-lea fa de cele 4 existente) în cadrul Strategiei de dezvoltare amintit , ceea ce va presupune i întocmirea unui Plan de ac iune,implementarea lor urmând s fie f cut prin intermediul unor proiecte concrete. Atât planurile cât i proiectele vor avea obiective de tip S.M.A.R.T. În transpunerea viziunii asumate în planuri i proiecte concrete,vom utiliza ambele abord ri :  top-down (de la situa ia dorit c tre ac iuni concrete, prin r spunsuri specifice ora ului la acelea i întreb ri de la care a plecat i Ghidul - DE CE? CINE? CE? CÂND? CUM?)  bottom-up (de jos în sus, plecând de la ceea ce avem - detaliat mai sus în Situa ia existent - i construind pe aceast funda ie, respectiv umplând golurile)  concluzii i câteva idei cheie Dezvoltarea inteligent nu mai e doar o op iune între multe altele, e o manifestarea responsabilit ii sociale. Independent de motiva iile i natura implic rii, pozi ia ocupat i durata misiunii, mandatului, contractului, liderii de opinie, strategii, ale ii, deciden ii oric rei comunit i trebuie s con tientizeze, aici i acum, c suntem datori genera iilor viitoare la fel de mult ca celei c reia îi apar inem. Tratarea superficial a modului în care ne valorific m (fiecare comunitate în parte) resursele (inclusiv umane) i ne proces m de eurile (reziduurile) i ignorarea efectelor acestor interven ii asupra mediului natural i social (atât din perspectiva vie ii cotidiene a membrilor comunit ii, cât i a anselor de dezvoltare sustenabil în viitor), pur i simplu nu mai sunt acceptabile. Pe de alt parte, neincluderea tehnologiilor digitale în fiecare aspect al vie ii urbane va constitui, în scurt timp, un handicap (deci mai mult decât ratarea unei sau unor oportunit i). Serviciile publice moderne sunt deja de neconceput f r componenta digital , inteligent . Este de men ionat i argumentul c nu toate domeniile de “smartificare” sunt mari consumatoare de bani. Dimpotriv , odat demarat, procesul va beneficia de resursele creative locale i globale, va sincroniza eforturile i maximiza rezultatele, având chiar poten ial de atragere de fonduri ( i alte resurse). O lec ie (pe care, din p cate, România nu a înv at-o înc ), este aceea c pentru a stimula “inteligen a” local , TREBUIE ALOCA I BANI I DE LA CENTRU (de ex China a anun at investi ii de 8 miliarde de dolari în tehnologiile destinate ora elor inteligente). Unul dintre cele mai ambi ioase proiecte na ionale este Smart City Mission din India, cunoscut i ca “100 Smart Cities Plan”, în cadrul c ruia 100 de ora e (selectate în 54 urm ma unei competi ii la care au luat parte 500 de ora e, o listt cu 98 de ora e - dintre caree 24 de capitale statale - fiind deja anun at oficial), o urmeazz s fie dezvooltate ca ora e inteeligente pân înn 2021, pentru acest obiectiv urmând s fie alocate 7.5 milliarde $ . Teama de ddigitalizare: peentru o în elegeere cât mai com mplet a fenom menului, trebuiee am mintit i faptull c popula iaa (societatea civil c ), nu priime te în toatte cazurile cuu enttuziasm introduucerea tehnolog giilor digitale înn via a cotidiann (exemple: pozi ia Bisericiii Orttodoxe privindd emiterea pa apoartelor bioometrice, protestele unor orgganiza ii civicee împ potriva utiliz rrii sistemelor dee localizare i supraveghere s eelectronic , etc) i asta pentruu c , folosit în sccopuri anti-sociale, tehnologiia devine o arm m (a a cum arat Jonathann Silv ver, cercet torr la London School S of Ecoonomics and Political Sciennce - listat inn secc iunea Articolle). În final, am minti i-v c :  DECIZIIA DE A DEV VENI UN ORA A INTELIGEN NT TREBUIE LUAT MAII ÎNTÂI DE CET ENII E ÎN I I I ABIA APO OI DE MUNIICIPALITATE E (pentru asta, transparen n a voastr i angajamentul a loor sunt esen ialle)  TRECE EREA LA ORA O UL INT TELIGENT ÎN NCEPE CU O DECIZIE,, CONTIN NUA CU PLA ANIFICAREA I ESTE UN P PROCES CONT TINUU  CÂND NE REFERIM M LA ORA E INTELIGEN NTE, TREBUIIE S AVEM M PERMA ANENT ÎN MINTE M C ESTE VORBA ÎÎN MOD FUN NDAMENTAL L DESPR RE OAMENI ( i abia apoi desppre sisteme, lucruri, sau inforrma ii) Încuraj m pe oricine aree informa ii, exemple e de buun practic , sau orice altee resurse care pot ccontribui la faccilitarea procesuului, s le aducc în spa iul puublic ( i/sau s l trimit pentrru versiunea 2.0 0 a Ghidului). ni le tiri smarrt (române tii) Târgu-Murreşul este, al turi t de alte 3 oraşe europenne, beneficiaruul unui proiectt num mit „Platformaa European peentru Oraşe Intteligente”. Estee vorba despree un proiect înn valloare de aproappe 6 milioane de euro. Târggu-Mureşul estte partener cu 3 mari oraşe:: Bru uxelles, Manchhester şi Issy-lees-Muolineauxx. În acest proieect sunt impliccate şi institutee de cercetare şi coompanii ce se ocup o de inovaa ii în domeniull informaticii. Cele trei oraşee vorr dezvolta aplicca ii, care vor fi f implementatee şi în Târgu-M Mureş […]Acesstea se refer laa harrta 3D a oraaşului, monitorrizarea consum mului utilit iilor şi accesaarea on-line a institu iilor şi servviciilor. **** Reprezentaan i ai ONG-uriilor clujene, ai mediului de affaceri şi ai autoorit ilor localee z (16 oct 20015) la Smart Cities Forum m, o dezbateree şi jude ene au pparticipat ast zi ganizat în cadrrul Junior Cham mber Internatioonal (JCI) Danuube Conferencee. Întrebarea laa org carre au c utat r sppunsul particip pan ii este cum trebuie s aratte şi s func ionneze un „smartt 55 city” […] Pe parcursul dezbaterilor, workshop-urilor, cursurilor şi prezent rilor de solu ii inovative, participan ii au avut posibilitatea de a discuta şi genera ini iative concrete şi practice pentru viitor, cu inten ia ca acestea s devin modele de bun practic pentru comunit ile locale. *** Prim ria Oradea a lansat o aplica ie prin care locuitorii ora ului pot trimite sesiz ri on-line administra iei locale de pe tablet sau smartphone. Aplica ia e gratuit , se nume te Oradea City Report i vizeaz responsabilizarea cet enilor. Potrivit administra iei locale, aplica ia reprezint o linie de urgen pentru probleme publice, care va contribui la dezvoltarea spiritului civic al cet enilor şi la creşterea încrederii în operatorii de servicii publice locale. Or denii sunt provoca i s trimit sesiz ri i incidente c tre Prim ria Oradea şi operatorii serviciilor publice locale […]. Potrivit ebihoreanul.ro, la Oradea, prim ria mai preg te te înc dou aplica ii: plata amenzilor i taxelor de pe telefonul mobil i înc o aplica ie Oradea City App, în trei limbi (român , englez i maghiar ) care vizeaz prezentarea oraşului, evenimentelor care se desf şoar aici, atrac iilor turistice, precum şi a utilit ilor publice pentru turişti. Pentru o astfel de aplica ie administra ia local a pl tit circa 6.000 de euro, c tre o societate privat […]. *** Oamenii de afaceri din cadrul Consiliului Consultativ Economic (CCE) al Timişoarei propun ca municipiul s devin Smart City, un oraş inteligent cu acces gratuit la internet şi economie la energie. "Ideea unui Smart City este s ai un wi-fi generalizat, s nu mergi pe re ele care sunt limitate la debit. Oraşul trebuie s aib aceast magistral de minim 600 de Mb pân la 800 de Mb pe terminal, ca s po i avea acces liber la internet, pentru orice aplica ie. Aceasta se face prin schimbarea strategiei în majoritatea oraşelor - se renun la antenele mari, care şi polueaz , se face o re ea distribuit , adic se pune pe fiecare stâlp de iluminat şi un BTS radio-antene. Într-un tramvai exist mici antene radio, pe cl diri exist o mic anten (...). Şi atunci, re eaua e distribuit , oriunde te duci ai acces la debitul mare. Wi-fi-ul va fi gratuit", a spus Dan Bedros, fost director general Alcatel Lucent România şi actual preşedinte al Centrului de Afaceri FrancoRomân. *** 56 La începutul lui 2013, Tîrgu Mure ob inea finan are pentru studiul de fezabilitate al Proiectului Supercomputing din strategia Digital Mureş, […], proiectul fiind g sit atractiv de companiile Samsung i LG. […] la Tîrgu Mure s-au aflat reprezentan ii Agen iei Na ionale pentru Promovarea Industriei IT din Coreea de Sud (NIPA). Consultantul şef al NIPA, Yoonsik Kim, a anun at c institu ia guvernamental coreean va finan a studiul de fezabilitate pentru ca municipiul Târgu Mure s devin un oraş inteligent (Smart City), conform Strategiei Digital Mureş […] Capitala Coreei de Sud, Seul, a implementat conceptul de Smart City cu o tehnologie avansat , acesta fiind motivul pentru care acest concept se doreşte a fi implementat şi la Târgu Mureş […] „Bazat pe modele care deja şi-au demonstrat fezabilitatea, Târgu Mureş îşi propune s devin în urm torii 10 ani punctul zero al cercet rii din Europa de Est şi s contribuie la repatrierea unor cercet tori de elit ai României care ast zi, în lipsa resurselor şi instrumentelor necesare, sunt nevoi i s îşi desf şoare activitatea în str in tate” - Dana Mihe , Arhitectul şef al municipiului Târgu Mureş şi coordonatorul Strategiei Digital Mureş (Market Watch). *** Specialiştii în domeniul Smart City leag începuturile istoriei oraşelor inteligente de anul 1914, când pe 5 august în Cleveland, la intersec ia dintre Euclid Avenue şi East 105th Street, a fost instalat primul semafor electric din lume. Inven ia lui James Hoge - a c rui instalare a costat 1.500 de dolari şi a fost realizat de c tre American Traffic Signal Company. A fost o evolu ie prev zut înc de acum 101 ani, când revista „The Motorist” publica un articol în care prezenta semaforul electric ca pe "un sistem destinat s revolu ioneze gestionarea traficului pe str zile aglomerate ale ora elor" (Smart Cities of Romania). *** Un "smart city" este un oraş care utilizeaz la maximum tehnologia şi mijloacele de comunicare moderne în beneficiul comunit ii, sub toate aspectele: de la trafic, parc ri, servicii sociale la plata taxelor şi impozitelor locale şi alte domenii care leag comunitatea de mediul de afaceri. A nu ine cont de tehnologie, de internet, de tot ceea ce implic domeniul "IT" înseamn a bloca evolu ia viitoare a unui oraş” Emil Boc, Primar Cluj (Ziarul Adev rul) *** Comisia European a lansat în iulie 2014 o consultare public privind agenda urban a UE. Scopul s u era de a extinde dezbaterea pentru toate p r ile interesate, s adune ideile lor, precum şi pentru a clarifica în continuare ce obiectivele ar trebui s aib aceast agend şi cum va folosi. Agenda ar urma s fie un ghid pentru oraşe şi s ajute la prioritizarea investi iilor astfel încât s existe un consens şi o coordonare între obiectivele UE şi obiectivele autorit ilor locale. ”România a alocat 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea urban durabil […]", a declarat Corina Cre u, comisarul european pentru dezvoltare regional (Ziarul HotNews). *** Conceptul de Smart City este unul relativ nou, îns pentru acesta, Comisia European a alocat 18 miliarde de euro. [...]O zon a Timişoarei ar putea intra în acest program, dup ce prim ria [...] încearc s acceseze fonduri europene pentru acest program. Proiectele Timişoarei sunt gândite acum de specialiştii Institutului Fraunhofer, cel mai mare institut de cercetare din lume [...] împreun cu cei de la Karlsruhe şi Miskolc şi cu universit ile tehnice din Budapesta, Timişoara şi Karlsruhe. Concret, din 57 fondurile ce vor reveni Timişoarei, municipalitatea va încerca s transforme blocurile comuniste din acest district în locuin e extrem de eficiente din punct de vedere energetic. Pe de alt parte, banii vor fi investi i în achizi ionarea de vehicule electrice, de la biciclete şi pân la… ambarca iuni care vor circula pe Bega, ceea ce va însemna automat o reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Valoarea total a proiectului, pentru toate cele trei oraşe din consor iu este estimat la 25 de milioane de euro, din care Timişoarei îi va reveni o parte de maximum 8 milioane de euro (Ziarul Timiş Online) *** Reprezentan ii Prim riei Braşov au anun at c au fost finalizate lucr rile de modernizare a sistemului de iluminat public, acestea fiind începute în urm cu mai bine de doi ani. De acum, acest serviciu ar urma s coste cu 10% mai pu in, iar bra ovenii vor fi mai în siguran pe str zi. [...] Cei 10481 stâlpi de iluminat public din municipiu au mai multe calit i. Intensitatea luminii poate fi reglat , astfel ca, la anumite ore, s poat fi „dat mai încet” în anumite zone. Nu este i cazul trecerilor de pietoni, oselelor i locurilor intens circulate. De aici se ob ine i o reducere a consumului de curent electric cu 10 procente. Energia electric pentru iluminat public cost anual municipalitatea circa 6,5 milioane lei [...] dar municipalitatea va economisi anual 650.000 de lei, urmând ca i ora ul s fie unul mai sigur [...] Valoare total a lucr rilor de modernizare a sistemului de iluminat şi creşterea siguran ei pe str zile Braşovului a fost de 9,742 milioane de lei cu tot cu TVA, din care Prim ria a pl tit o cofinan are de 2%, restul banilor provenind din fonduri structurale [...] Tehnologia implementat prin proiectul „Modernizarea integrat a sistemelor de iluminat public şi creşterea siguran ei publice din municipiul Braşov” permite o conectare facil a înc rc toarelor vehiculelor electrice direct la prizele montate pe stâlpii de iluminat public, precum şi utilizarea a diferite metode de plat (prepay, postpay sau alte variante) [...] Prin implementarea acestui sistem de telegestiune, Bra ovul a introdus i în România conceptul de Smart City (Ziarul Biz Braşov) *** Giurgiu ar putea deveni primul ”Smart City” din România [...] Proiectul vizeaz schimbarea stâlpilor de iluminat stradal i îngroparea cablurilor de alimentare [...] Giurgiu [...] devenind în prima faz ora ”Smart - City” iar dup implementarea celei de a doua etape, probabil în exerci iul financiar european 2020 -2030, Giurgiu va deveni ”Next City” (Jurnal giurgiuvean). *** Bibliografie Surse de informare : https://en.wikipedia.org/wiki/Smart_city http://ireteth.certh.gr/files/2015/05/Corallia-Volos-WorkshoponClusters-2015-05-22.pdf http://www.innovation-cities.com/a-definition-of-a-smart-city/ http://www.smartcitiesprojects.com/whats-the-real-mean-of-smart-city/ Sesiunea de comunic ri ştiin ifice “Ora ul inteligent”, Grupul de cercetare „Dezvoltare şi planificare urban ”, SNSAP: http://www.administratiepublica.eu/orasulinteligent/publicatii/Orasul_inteligent_editia_01.pdf Fi a de microviziune a Panelului de cercetare fundamental : http://www.cdi2020.ro/wp-content/uploads/2014/02/sisteme-inteligent.pdf 58 Articole : Oraşele inteligente: perspectiva de ansamblu ş implica ii politice, de Mihaela PACESILA i Sofia Elena COLESCA, Cercetari practice si teoretice în Managementul Urban (ASE): http://www.um.ase.ro/no5/2.pdf. C tre oraşele inteligente ale viitorului - „SMART CITIES”, de Mircea EREMIA i Lucian TOMA : http://www.agir.ro/buletine/2048.pdf A THEORY OF SMART CITIES, de Colin HARRISON i Ian Abbott DONNELLY : http://journals.isss.org/index.php/proceedings55th/article/ What Exactly Is A Smart City? de Boyd COHEN : http://www.fastcoexist.com/1680538/what-exactly-is-a-smart-city What is a 'smart city' and how it will work, The Times of India : http://timesofindia.indiatimes.com/What-is-a-smart-city-and-how-it-will-work What does it mean to be a “smart city”?, de Joe CORTRIGHT : http://cityobservatory.org/what-does-it-mean-to-be-a-smart-city/ Smart Cities, de Jaakko SALAVUO i Santtu VON BRUUN (pt c utilizeaz designul pentru a crea un ora mai bun i mai func ional, Helsinki a fost nominalizat de UNESCO ca “City of Design”) : http://www.muotoilutarinat.fi/en/article/smart-city-thinking/ Urbanizing technology, de Saskia SASSEN, Profesor la Columbia University (articol bazat pe un proiect de cercetare finan at de AUDI) : https://lsecities.net/media/objects/articles/urbanising-technology/en-gb/ The rise of Afro-Smart cities should be viewed with caution, de Jonathan SILVER It takes a smart country to design smart cities, de Abigail KLEIN LEICHMAN : http://www.israel21c.org/it-takes-a-smart-country-to-design-smart-cities/ Some perplexCity - Sounds Smart, but what does it really mean ?, de Shalini NAIR, The Indian Express (modelul centralizat de “smartificare” din India) : http://indianexpress.com/ some-perplexcity-sounds-smart-but-what-does-it-really-mean/ Cat de inteligente au devenit orasele ? Via a printre ziduri cu ochi i urechi, de Camelia SISEA: http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/tehnologie/cat-de-inteligente-au-devenit-orasele Mai multe articole aici : http://labs.sogeti.com/tag/smart-cities/ Rapoarte, studii, analize, cercet ri, strategii : Navigant Research Leaderboard Report on 15 Smart City Suppliers : http://www.navigantresearch.com/ Executive-Summary.pdf Deloitte Smart Cities Technology Report : http://www2.deloitte.com/ Deloitte/za/Documents/public-sector/ZA_SmartCities.pdf Top 10 smart cities on the planet in 2012 : http://www.fastcoexist.com/1679127/the-top-10-smart-cities-on-the-planet Mapping Smart Cities in the EU (January 2014 Study) : http://www.smartcities.at/assets/Publikationen/mappingsmartcities.pdf Aplica ii i sisteme de monitorizare i control (pe baz de senzori) : http://www.libelium.com/top_50_iot_sensor_applications_ranking/ Strategia Na ional privind Agenda Digital pentru România : Agenda-Digitala-a României Link-uri (c tre CENTRE, ORGANISME, INSTITU II, PLATFORME ON-LINE, etc) : Centrul de Informare al SMART CITIES COUNCIL (SCS): http://smartcitiescouncil.com/smart-cities-information-center/information-center SCS Smart Cities Readiness Guide - deveni i membri (e free), loga i-v i desc rca i-l : http://smartcitiescouncil.com/system/tdf/public_resources Pagina “Smart Cities and Communities” a Comisiei Europene : http://ec.europa.eu/eip/smartcities/ Pagina “Digital Agenda” a Comisiei Europene : http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/smart-cities#Article Documentul “Ora ele inteligente,ca for motrice a elabor rii unei noi politici industriale europene” : http://www.eesc.europa.eu/portal.en.ten-opinions.34777 Site-ul SMART CITIES IN EUROPE: http://www.smartcitiesineurope.com/ 59 Platforma on-line SmartCityPlatform : http://en.smartiscity.eu/what-it-means-to-be-a-smart-city/ Agentia pentru Agenda Digital a României : http://www.aadr.ro/ Rezultatele proiectului „Elaborarea Strategiei Nationale în domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice i inovarii pentru perioada 2014-2020”: http://www.cdi2020.ro/pachete-de-lucru/ Portalul Asocia iei Smart City Pro (din România): http://smartcitypro.ro/ Platforma on-line Romanian Smart Cities Platform : http://www.oraseinteligente.ro/index.php Evenimente interna ionale Reuniunea si Declara ia de la Toledo (2010) : http://www.mdrt.ro/userfiles/declaratie_Toledo_ro.pdf Reuniunea si Declara ia de la Riga (2015) : https://eu2015.lv/images/news/2015_06_10_EUurbanDeclaration.pdf ICLEI World Congress 2015 i Declara ia de la Seoul : http://www.iclei.org/Council_meeting_April_2015/Seoul-Declaration_nomarks.pdf Congresul rilor i Ora elor Inteligente - Smart Countries and Cities Congress (Paris 2015) : http://scccongress.com/ Exemple de bun practic Tab ra de start-up Amsterdam : http://www.startupbootcamp.org/blog/2014/october/the-why-what-how-of-startupbootcamps-newestprogram-smart-city-living.html Ini iativa Orase Inteligente pentru Africa de Nord : http://www.smartcities4africa.org/ Smart City Budapest (un parteneriat între afaceri, institu ii, ONG-uri i locuitorii Budapestei): http://smartcitybudapest.eu/about-us… i conferin a anual aferent : http://conference2015.smartcitybudapest.eu/ Proiectul Triangulum - Manchester (GB) / Eindhoven (Olanda) / Stavanger (Norvegia) : http://www.triangulum-project.eu/triangulum-project/mission-statement/ Viziunea smart i foaia de parcurs a ora ului “digital Birmingham” : http://digitalbirmingham/resources/Birminghams-Smart-City-Commission-Vision.pdf Comunitatea Smart City Timi oara : http://mysmartcity.ro/ Glosar - câteva abrevieri SMART Reamintim c termenul SMART mai are un în eles în afar de cel comun, din limba englez (de “iste ”, “inteligent”). Dac g si i acest cuvânt asociat cu ”obiectiv(e)”, atunci este un acronim i descrie caracteristicile pe care trebuie s le întruneasc orice obiectiv: s fie Specific, M surabil, Accesibil, Relevant i încadrat în Timp, adic S.M.A.R.T. (sigur c asocierea cu semnifica ia original este inten ionat , un obiectiv care are atributele men ionate fiind i “smart”). Abrevieri folosite în articol : R&D - Research and Development - Cercetare i Dezvoltare ICT - Internet and Computer Technology - Tehnologia Computerelor si Internetului SCC - Smart Cities and Communities - Ora e i Comunit i Inteligente IoT - Internet of Things - Internetul Lucrurilor (Obiectelor) CDI- forma din român a R&D - Cercetare, Dezvoltare, Inovare LINK - trimitere la, leg tur cu - Adresa (activ ) a unei pagini de internet 60 Sesiunea a II-a– Perspectiva administrativ Moderator: Conf.univ.dr. Diana-Camelia IANCU, SNSPA, Bucure ti 61 62 Toronto “Smart City” Rajat CHAND Managing Director, CSDC Systems [email protected] 63 CSDC SYSTEMS’s Vision for Smarter Cities By 2050, cities will be home to more than two-thirds of the world’s population, and currently wield more economic power and have access to more advanced technological capabilities than ever before. Simultaneously, cities are struggling with a wide range of challenges and threats to sustainability in their core support and governance systems such as transport, water, energy, communications, healthcare and social services. Meanwhile, trillions of digital devices, connected through the Internet, are producing a vast ocean of data. All of this information — from the flow of markets to the pulse of societies — can be turned into knowledge because we now have the computational power and advanced analytics to make sense of it. With this knowledge, cities could reduce costs, cut waste, and improve efficiency, productivity and quality of life for their citizens. However, given the economic crisis and increased demand for services, there are mammoth challenges, but also ample opportunities for the development of innovative solutions. A couple of years ago CSDC SYSTEMS and it’s partners began a conversation about how the planet is becoming “smarter,” meaning that intelligence is being infused into the systems and processes that make the world work — into things no one would recognize as computers: cars, appliances, roadways, power grids, clothes, even natural systems such as agriculture and waterways. By creating more instrumented, interconnected and intelligent systems, citizens and policymakers can harvest new trends and insights from data, providing the basis for more informed decisions. Since cities grapple on a daily basis with the interaction of water, transportation, energy, public safety and many other systems, CSDC SYSTEMS is committed to a vision of Smarter Cities as a vital component of building a Smarter Planet. A Smarter City uses technology to transform its core systems and optimize finite resources. At the highest levels of maturity, a Smarter City is a knowledge-based system that provides real-time insights to stakeholders, and enables decision makers to proactively manage the city’s subsystems. Effective information management is at the heart of this capability, and integration and analytics are the key enablers. The Smarter Cities Challenge As CSDC SYSTEMS aligns its philanthropic efforts with the goal of building a Smarter Planet, we realize that city leaders around the world face increasing economic and societal pressure to deliver new solutions and rapid results, especially given the increased demand for services. To address this, CSDC SYSTEMS Corporate Citizenship is launching the Smarter Cities Challenge to help 100 cities around the world become smarter through grants of CSDC SYSTEMS talent and technology. This report provides analysis and recommendations to address two top-priority issues for the City of Toronto, as expressed by the City Manager and Mayor, in their letter to CSDC SYSTEMS. The two challenges presented to the CSDC SYSTEMS Toronto Smarter Cities Challenge team were: (1) creating social prosperity for all citizens by leveraging resources; and (2) integrating strategic decision making among City departments, in this instance, examining how capital projects are prioritized. 64 The methods of analysis utilized by the CSDC SYSTEMS Toronto Smarter Cities Challenge team (hereinafter known as “the team”) included interviews and meetings with citizens, including City officials, private institutions, nonprofit organizations (NPOs) and local community leaders. To supplement interviews and meetings, interviewees provided the team with a number of reports and Web site references. The team further supplemented their knowledge with online research that included the City of Toronto’s Web sites, other reputable Web sites and consultation with CSDC SYSTEMS thought leaders. This analytical approach helped the team formulate hypotheses for solutions that were later validated with appropriate City of Toronto (hereinafter known as “the City”) representatives. Our report highlights a set of recommendations to improve the two challenge areas and a set of overarching recommendations based on common themes that surfaced during the interviews. The overarching recommendations discussed include: - Development of an inclusive and consistent brand for the City of Toronto - Enhancement of information sharing - Expansion of collaboration The recommendations to address the challenges of the East and West Toronto divide are presented in five categories: Social Services - Modernization of social services delivery to an outcome-based approach to achieve self-sufficiency - Develop a client-centric social services strategy - Redesign business processes to support delivery model changes - Implement an enterprise case management solution to support integration across stakeholders - Utilize business analytics to optimize outcomes - Development of a regional information exchange to coordinate information sharing Transportation - Development of an integrated multi-modal transportation road map that leverages information for ongoing planning and operational excellence Public Safety - Leverage strong infrastructure and manage growth, carefully taking into account public perception and the evolving role of the public safety functions of city government Housing - Expansion of the public-private partnership model to develop and grow the inventory of combined use, low and no-income housing to enable stable housing for the poor Jobs Improve collaboration with local educational institutions to develop skills that will attract and retain businesses Broaden relationship with local businesses to further develop apprenticeship and internship programs 65 - Maintain the City’s focus on and support for entrepreneurship and innovation. The recommendations for capital project prioritization fall into three areas: - Implement an integrated management of the City’s portfolio of projects and programs - Develop a business and enterprise architecture strategy for the City - Facilitate data sharing to establish and promote coordinated capital planning Based on Toronto’s projected growth through 2030, we believe our recommendations can help to improve conditions for East Toronto residents, the City’s planning processes, and the levels of data sharing and collaboration among departments and other institutions such as the Toronto Independent School District. We believe the City can make great strides toward the City leaders’ goals to be the “most livable city” and become the “best- managed city” in the country by considering our recommendations and incorporating these recommendations within the City’s planning process. Details of our analysis and recommendations are included in the following sections of this report. Introduction CSDC SYSTEMS began a conversation about how the planet is becoming “smarter,” meaning that intelligence is being infused into the systems and processes that make the world work — into things no one would recognize as computers: cars, appliances, roadways, power grids, clothes, even natural systems such as agriculture and waterways. By creating more instrumented, interconnected and intelligent systems, citizens and policymakers can harvest new trends and insights from data, providing the basis for more informed decisions. Since cities grapple on a daily basis with the interaction of water, transportation, energy, public safety and many other systems, CSDC SYSTEMS is committed to a vision of Smarter Cities as a vital component of building a Smarter Planet. A Smarter City uses technology to transform its core systems and optimize finite resources. At the highest levels of maturity, a Smarter City is a knowledge-based system that provides real-time insights to stakeholders, and enables decision makers to proactively manage the city’s subsystems . Effective information management is at the heart of this capability, and integration and analytics are the key enablers. Objectives The team was directed to focus on the following areas: o Create social prosperity for all citizens by leveraging City resources o Address physical and economic barriers to overcome historical legacy o Evaluate infrastructure parity, human capital development, education, neighborhood affordability, homelessness and economic development opportunities o Analyze the interconnectivity of the social service infrastructure with an over arching city strategy 66 Explore opportunities to leverage City and Toronto Independent School District data sources The team explored ways to: o Integrate strategic decision making among City departments o Leverage City resources to ensure best possible Return on Investment (ROI)for each planning decision o Ensure that project prioritization involves more than a simple financial calculation o Summary of Findings What’s Working o Toronto is a well-managed city. The City government is highly effective and enjoys an extremely high level of citizen involvement. The City departments do a good job of planning, managing and executing their missions. Many City partners and external organizations that work with the City are also effective and well run. These nonprofits, regional interest groups, neighborhood associations and community groups can be viewed as partners to the City, all working toward mutual goals. o Toronto has many pillars of excellence. The departments have excellent capabilities within their specialties. We were continually surprised to find that the City of Toronto is already doing some of the more advanced activities that we usually recommend to cities; o Innovative public-private partnerships have been successful. The City has embraced partnerships with private organizations. o City departments collaborate. Department operational staff work together on individual projects and activities. The level of these interactions is ad-hoc and varies from project to project. The working relationships and cooperation between departments come across as very positive. o Residents of Toronto actively participate in government processes and the local community. One of the hallmarks of Toronto culture is citizen involvement, reflected in the number of boards, commissions, neighborhood associations and special interest groups. There are many opportunities to voice concerns, or support and participate in decision making. o Toronto has a high level of environmental consciousness. The new City Hall received the LEED Environmental certification, and the City’s interests range from green roofs to protecting the Edwards Aquifer. The residents and City government place a high value on sustainability and environmental issues. Recurring Themes from Community Meetings We conducted a number of meetings with community residents throughout the City and a few common themes arose. While these themes should not be considered a scientific assessment of the sentiment of the residents toward the City, they provide context for our recommendations. - Lack of trust — some citizens, do not trust City government - Dissatisfaction with electoral process - Paternalistic attitudes 67 Areas for Improvement Toronto is growing up and needs to have a comprehensive, integrated plan to mature. Toronto is changing from an almost town-like atmosphere to a major metropolitan city. The city has become a center for high-tech, healthcare and other industries, and continues to face rapid growth and demanding trends. Due to it’s population which increase from year to year, changes must be made now to lower the stress this growth and change will place on the City services. More orchestrated collaboration between City departments can improve decision making. The City is at a point to shift to a more collaborative operation. By addressing plans, issues and problems holistically across departments and together with City residents and partner organizations, the City should make gains toward better, more comprehensive and effective decision making. Extend partnerships with a focus on measurable outcomes. As with decision making, extending and deepening the working relationships with nongovernmental organizations, other units of government and regional groups will benefit all. Today, Toronto residents and community organizations are active and working on their own priorities. By agreeing on a common set of measurable outcomes to make improvements, all entities can focus their work in a common direction and target a common set of results. Develop an integrated communications strategy and a City brand encompassing departmental objectives. Today, many City departments have their own public information officers, objectives, community messages and logos. While this approach may work well for the individual City departments, the overall image of the City and City identity vary based on the most recent experience of the City resident with a particular City department. The common view of the City of Toronto is lost between images and messages that individual City departments, community organizations and City news and TV stations broadcast. Include all groups in City decision making and foster broad and well-balanced participation. While the City has an extremely open process for citizen involvement and promotes open participation and interaction, some communities still feel left out of the communications and decision-making process and feel underserved. Cultural and economic barriers must be identified and engagement strategies established to encourage these segments to partake in the City dialogue and decision-making process will be required to develop a common set of objectives that can be addressed as part of the City planning process. Facilitate and better plan for growth. Toronto has coped with the growth thus far. In order for the City government to scale up to accommodate another doubling of the population, well coordinated planning will be required for the most efficient citizen participation, set of services and service delivery. Cross-community engagement and interaction. Interaction between the diverse communities is limited. Cross-community engagement and interaction will be required to develop a common set of objectives that can be addressed as part of the City planning process. Expand data sharing. City departments gather and use data well. In some cases City departments make the department data available to the public and share the data between individual departments on a one-on-one basis, while in most cases, the data remains within the department and is not available across the City or externally to the residents and to other possible data consumers. The reasons for limiting a broad use of the data 68 include legal, regulatory, policy, “no one has requested it,” technical difficulty, and the cost of opening up the data. An effort to open up as much data as possible for use both inside and outside the City would lead to better planning, better understanding, better management and better solutions Cultural sensitivity. Members of some ethnic communities expressed concern that the City does not understand their cultural preferences for communication and engagement. As a result, City messages received a mixed response and reaction from the community. Recommendations for Individual Departments Social Services The City of Toronto Health and Human Services Department is committed to improving client well-being across the community with a focus on achieving selfsufficiency for Toronto’s most vulnerable citizens. To this end, HHSD contracts with a wide network of service providers and collaborates to a greater or lesser degree with additional not-for-profit organizations throughout the community. We are recommending five solutions for consideration: 1. Social Service Strategy 2. Business Transformation 3. Enterprise Case Management and Eligibility Determination 4. Business Optimization and Reporting 5. Regional Information Exchange Findings The City’s Health and Human Services Department does not have a way to collect data in an integrated fashion for the clients they serve. There is reliance on multiple .Yet this still does not provide a holistic view of the clients and programs. There is no end-toend solution to manage the all the service providers and the services they deliver on behalf of the City. The limited tracking ability that currently exists is not outcome focused, and the City has a difficult time determining the effectiveness of their services relative to the funds allocated to various programs. In addition, limited planning (resource and financial) capability makes it difficult to plan future budget allocations and a longterm strategy to address socioeconomic disparities. Solution Considerations/ Recommendations Social Service Strategy The issues of socioeconomic disparity and social inclusion are complex and require efforts throughout the community to resolve. However, the City can make a significant difference to Toronto’s residents through more efficient delivery and coordination of services. City of Toronto HHSD serves a million clients, including individuals spanning the socioeconomic continuum. Unfortunately, for the past several years, the number of disadvantaged individuals has been increasing disproportionately relative to the City’s total population. This has become the fastest-growing segment of the community. Below are just a few of the core capabilities that are negatively impacted by a lack of information. - Outcome Optimization — social services are provided to achieve a defined 69 outcome; for the City of Toronto, this is typically self-sufficiency. Without the ability to maintain a correlation between the input and the outcomes, the department is unable to cost-effectively make the changes necessary to maximize outcomes. - Need Assessment — assessing the level of need in a community is not a simple task. It is more complicated than a set of socio-economic indicators. - Resource Management — in the current environment navigating the systems requires a knowledgeable guide, typically in the form of a caseworker. The community has limited resources with this knowledge set and limited funds to expand the capability. - Capacity Management — every service organization has a limited capacity. Meeting the community need depends on the ability to direct clients to those organizations with available capacity. This benefits both the client and the service organization. - Vendor Management — understanding a service agency’s effectiveness is important. Some agencies will be able to achieve outcomes with less cost than other agencies. A client-centric delivery model brings together people, processes and technology to improve service delivery. A client-centric delivery model includes several discreet components, allowing the City to take an incremental approach to strategic transformation. The key components for best practice include: - Strategy changes — this begins with defining the strategic direction for social services, identifying client segments within the community, and then defining the outcomes for each client segment and the associated services required to achieve the outcomes. - Process changes — process changes are often necessary to support best practices and maximize the value of the technology solution. Process changes can reduce the total cost of delivery by adding elements of self-service, which streamline the intake and assessment parts of the service delivery process. - Cultural changes — this one is the toughest and most often overlooked aspects of transformation. Becoming a more client-centric organization can have significant impact on an organization’s culture. Addressing the cultural change issues ensures a more sustainable solution and improves the quality of services delivered and information collected. - Technology changes — implementing a technology solution helps to solidify the revised business processes, increase functionality and reduce processing costs. Technology solutions typically include new Web sites, call centers and case management applications. Transportation Reducing congestion in the transport system is one of the keys to success in attracting, creating, enabling and retaining talented workers and innovative businesses. Congestion negatively impacts the quality of life in a city by decreasing personal and business productivity, lowering air quality and creating noise pollution. Specifically in Toronto, transportation is a category to be evaluated for its impact on the divide between East and West Toronto. 70 Findings Rapid growth will continue to strain the Toronto transportation infrastructure. The congestion, limited east–west connections and the limited public transit system are several factors affecting Toronto. Solution Considerations/ Recommendations The focus should be on developing an integrated, multimodal transportation road map. While the recommendations for the forthcoming sections are at a higher level compared with social services, our intent is to provide some basis for further development of the ideas. Our recommendations fall under two major categories: 1. Manage congestion and user experience – encourage alternatives to congested traffic zones and focus on a traveler-centric approach The City is already considering congestion pricing on “priority lanes” on Loop 1. In addition, we believe that the City can explore utilization of parking charges as a strategic lever to control congestion. This includes such solutions as congestion time pricing for downtown parking areas, park-and-ride locations along the rail line, which could have a positiveimpact on the utilization of the rail routes The city should review its parking enforcement process and effectiveness The team recommends working with regional and state partners to implement variable message signs – particularly to guide through traffic with information The team also suggests the creation of integrated mash-up maps displaying different modes of transportation: Capital Metro stops and private transport providers such as Taxis, Cars2Go an any future city transit options, etc. 2. Implement an integrated, information-driven planning and operational management approach Consider a traffic management system that twill allow predictive operational control over the traffic system. In the medium-term plan, the city should consider adopting and advocating an integrated fare-management strategy to include transit, tolling, parking and taxis. Such a system, coupled with an intelligent traffic management system, would allow for finegrained operational control of transport infrastructure. It will also provide an invaluable data-driven platform to focus partner efforts and gain public mindshare toward an integrated transport system. In general, an intelligent traffic management city could begin to mitigate the congestion and take advantage of information as a foundation for planning a multimodal transport system. Social Security Findings The City of Toronto has maintained a relatively low crime rate and is considered to be one of the safest cities in the country, due in part to its relatively high level of social services and prevention efforts. The team observed a well-integrated emergency response system. All of the public safety departments also provide services for the rapidly expanding Toronto metropolitan area. Despite this rapid expansion, public safety organizations continue to maintain adequate response time and keep the Toronto community safe. All emergency service departments have effectively adopted and are 71 expanding their use of GPS mapping to share their key performance metrics. The police department is focusing on data-driven decisions by implementing and continuing to revamp the accountability and reporting process, which, in turn, improves operational efficiency. Solution Considerations/ Recommendations The team has three major recommendations: to plan for growth, manage public perception and adjust to an evolving role. The implementation of a centralized criminal information data warehouse with business intelligence and data mining tools would utilize this kind of technology as a primary tool to improve the safety of the citizens and residents of the City of Toronto. Implementing a warehouse with data mining and predictive analytics would provide the next level of tools required to manage growth while continuing to keep the City safe. A crime prediction and prevention solution includes predictive analytics to deploy police forces and prevent crime proactively. This predictive decision making guides the deployment of the police officers on the ground — for crime prevention and emergency response. These techniques rely on getting the right information to the right people at the right time to meet the emergency, crime prevention or crime investigation needs. Other innovative ideas recommended for consideration include: o Report crimes and incidents via cell phones, and/or a Web site that would give the citizens additional access real time updates. This technique is often referred to as use of “human sensors. o Implement a data repository to store circumstances such as weather, city events and local holidays or event parameters that characterize a given crime. o Model crime data to discover the exact circumstances characterizing the occurrence of crime — in order to predict future similar crimes o Apply crime-prediction models using current data to plan next-day activity and officer deployment. o Involve other City departments, and perhaps bring in even neighborhood and community partners to help foster collaboration, the sharing of the data, and uncover predictive policing patterns based on information supplied. o Include other key City stakeholders into a process who could also identify sources of data or human sensor-based intelligence that could prove to be critical to police department. Managing public perception and community outreach should continue to be an ongoing priority. The team proposed tactics that include an open government and open data approach. This refers to the publishing of as much data as possible to an open government platform. In addition, the police department Web site can be enhanced to be more user friendly, interactive and consistent in support of these community outreach, open government and open data approaches. Although the police department enjoys a solid base, a tighter linkage with the City’s municipality, tied to predictive decision-making, could result in more intelligent referrals. For example, the police department could use analytics to identify at-risk youth. The police should formally define and document privacy and security policies. 72 Technology could then be used and configured to share key information and reduce citizen misconceptions. Benefits Summary o A smarter public safety system can provide centralized and integrated security surveillance and emergency response systems that collect information for analysis in real time o This collected information can also be analyzed to understand patterns of incidents so that cities lower the cost of the provision of emergency services or crime fighting and prevention, while eliminating potential sources of problems o Public systems lend themselves to being highly interconnected with other city systems, such as health (emergency response systems, access to accident and emergency units, etc.), education (crime prevention, youth and family services, and community outreach), and transport (traffic management) to enable cities to deliver a coordinated response to a range of events, leading to improved citizencentric services o Enablement of end-to-end coordination of emergency response and optimized allocation of the municipal assets o Unified view of incident data enables faster, better decision making and the ability to handle multiple, complex situations simultaneously o Reduction of emergency response time Housing The City’s strategy is to continue and promote mixed-use real estate development and to grow the inventory and availability of affordable housing. However, the demand for affordable housing outpaces the supply, resulting in a shortfall of affordable housing. The lack of affordable housing combined with limited public transportation creates challenges to the delivery of social services and to education. The interdependencies among the availability of affordable housing, social services and education cannot be underestimated and must remain a focus of the City of Toronto. At the same time, any housing plan and strategy must be considered and included in the overall City comprehensive plan and strategy in order to account for both short- and long-term urban development. Findings The City of Toronto has adopted and implemented many green-building initiatives and continues to implement best practices in environmental sustainability as it applies to the development of mixed housing . The City of Toronto continues to face substantial challenges as related to the redevelopment of East Toronto. These housing-related challenges are multifaceted – they include historical preservation, community stability, redevelopment, integrated planning, close alignment with development of downtown Toronto, education, and development of entertainment and city shopping areas. Solution Considerations/ Recommendations While maintaining a close alignment with the overall development of the comprehensive plan and the development of the City’s downtown, self-sufficiency should be the primary goal of low-income housing development. 73 The City should continue to focus efforts on tighter alignment and collaboration between City departments and other organizations that provide housing, social services, health services and education. These departments and organizations include AISD, Neighborhood Housing and Community Development, Housing Authority of the City of Toronto, and also Health and Human Services. This effort could begin with an accelerated data-sharing initiative, which, over time, could evolve into 1) a portal with a single view of each family; and 2) an integrated cross-organizational work flow system that will integrate and direct the efforts of departments in improving education and quality of life for service recipients as well as efficiency in service delivery. Benefits of Smart Cities Superior Sustainability Intelligence Smart City sets the standard in conservation practices and is committed to transfer the associated cost and productivity benefits of environmentally sound practices to the business partner. From the selection of building materials and construction methods, to implementing intelligent systems to conserve power and water resources, Smart City’s commitment to environmental-infrastructure is unparalleled. As part of this commitment, Smart City adheres to the guidelines of Leadership in Energy and Environmental Design (LEED) - the world’s premier certification program for sustainable buildings. All current and future Smart City buildings will be energy and resource efficient, non-wasteful and non-polluting, as well as flexible and adaptable for long-term functionality. Smart City’s knowhow in the field of sustainability technology in building practices translate to tangible cost savings for business partners and protect the environment. Smart City values its partnerships with local governments and shares their vision of fueling economic growth and fostering the knowledge economy. It is for this reason that Smart City’s value proposition goes beyond business.When a smart City makes its home in a country it contributes substantially to knowledge-based, and ancillary, industries. Through multiplier effects, it advances other sectors like education, hospitality and civil infrastructure; generating benefits for the local economy. In addition to contributing to increased job creation, smart City facilitates ICT training centers to create a new generation of knowledge workers. Retailers see a wealth of opportunities, and local service sectors experience a growth in business to accommodate the influx of business activity. Benefits for Investors The inception and development of smart City townships drive growth in complementary services, such as retail, hospitality, education and healthcare. This presents an excellent investment opportunity for business partners catering to these sectors, within the thriving, free zone business township. Given the expertise and track record of smart City, coupled with a solid partnership with local governments, project success is certainly guaranteed. With an unfaltering commitment to the project, smart city is a reliable and attractive choice for both individual and institutional investor. 74 Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal Asist. univ. dr. Alexandra IANCU Facultatea de Administraţie Public Şcoala Naţional de Studii Politice şi Administrative Consilier parlamentar, Autoritatea Electoral Permanent Rezumat. Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV) are un rol instrumental în asigurarea integrit ții procesului electoral. Are urm toarele funcționalit ți principale: faciliteaz verificarea îndeplinirii condițiilor prev zute de lege pentru exercitarea dreptului de vot; semnaleaz tentativele de vot ilegal; faciliteaz exercitarea dreptului de vot; asigur unicitatea înscrierii în listele electorale; agreg date statistice privind prezența aleg torilor la vot. Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se constituie pe baza urm toarelor evidențe: Registrul electoral și, în cazul alegerilor locale, listele electorale complementare şi Registrul secțiilor de votare, acesta fiind o baz de date centralizat privind delimitarea, numerotarea, sediile şi dotarea secţiilor de votare. Registrul secţiilor de votare este public și este gestionat de c tre Autoritatea Electoral Permanent . Delimitarea secţiilor de votare se realizeaz utilizând urm toarele niveluri: comun , oraș, municipiu; sector, în cazul municipiului București; localitate component , sat aparţin tor sau sat component; arter ; num r administrativ; num r/denumire imobil; num r/denumire scar ; num r apartament. Pe lâng misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare, dac acestea funcţioneaz în locaţii diferite şi institutele culturale din str in tate se organizeaz secţii de votare pentru aleg torii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţ rii. Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cet ţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral funcţioneaz în vederea asigur rii urm toarelor obiective: înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cet ţenilor români cu drept de vot; realizarea comunic rilor prev zute de lege privind datele de identificare a aleg torilor şi arondarea acestora la secţiile de votare; arondarea cet ţenilor români cu drept de vot la secţiile de votare; realizarea listelor electorale permanente; realizarea comunic rilor prev zute de lege privind actualizarea listelor electorale permanente. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cet ţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţar , iar pentru cei cu domiciliul sau reşedinţa în str in tate, pe state şi localit ţi. Fiecare aleg tor figureaz în Registrul electoral o singur dat , fiind arondat la o singur secţie de votare. Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV) este compus din urm toarele elemente principale: sistemul informatic central; aplicaţia informatic pentru verificarea dreptului de vot, denumit în continuare ADV; centrul de suport tehnic; infrastructura de comunicaţii; terminalele informatice din secţiile de votare. Sistemul informatic central reprezint un ansamblu informatic complex compus din servere de baze de date, servere de aplicaţii informatice, echipamente de comunicaţii de date şi echipamente de protecţie împotriva incidentelor de securitate cibernetic și staţii de lucru pentru administratori, asigurat de c tre Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care funcționeaz în sediul Biroului Electoral Central, sub coordonarea Autorit ții Electorale Permanente. Cuvinte cheie: Autoritatea Electoral Permanent , Registrul electoral, Sistemul informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal, Registrul sec iilor de votare din ar , Registrul sec iilor de votare din str in tate, sec iile de votare. 75 Introducere Sistemul informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal este compus din urm toarele elemente principale: o Sistemul informatic central; o aplica ia informatic pentru verificarea dreptului de vot, denumit în continuare ADV; o Centrul de suport tehnic; o infrastructura de comunica ii; o terminalele informatice din sec iile de votare. Sistemul informatic central reprezint un ansamblu informatic complex compus din servere de baze de date, servere de aplica ii informatice, echipamente de comunica ii de date şi echipamente de protec ie împotriva incidentelor de securitate cibernetic şi sta ii de lucru pentru administratori, asigurat de c tre Serviciul de Telecomunica ii Speciale, care func ioneaz în sediul Biroului Electoral Central, sub coordonarea Autorit ii Electorale Permanente. Aplicaţia informatic pentru verificarea dreptului de vot reprezint un program informatic realizat de c tre Serviciul de Telecomunica ii Speciale, care asigur prelucrarea datelor de identificare ale aleg torilor culese de c tre operatorii de calculator şi compararea acestora cu datele deja înregistrate. Serviciul de Telecomunica ii Speciale asigur instalarea pe terminalele informatice a ADV. Centrul de suport tehnic reprezint un centru de comunica ii prin care Serviciul de Telecomunica ii Speciale furnizeaz asisten tehnic pentru operatorii de calculator din sec iile de votare. Infrastructura de comunicaţii con ine urm toarele tipuri de servicii şi resurse de comunica ii identificate în sec iile de votare şi care pot fi utilizate pentru func ionarea SIMPV: - serviciile de internet existente în locurile în care vor fi organizate sec ii de votare; - serviciile de comunica ii de date în re elele operatorilor de telefonie mobil ; - servicii de telecomunica ii speciale, acolo unde serviciile prev zute la lit. a) şi b) nu sunt disponibile. Serviciul de Telecomunica ii Speciale va asigura în sediul fiec rui birou electoral al sec iei de votare urm toarele echipamente informatice şi mijloace de comunica ii: o câte un terminal informatic care s aib integrate mecanisme de preluare automat şi manual a datelor de identificare din zona de citire automat cu caractere identificabile optic din c r ile de identitate şi paşapoartele aleg torilor care se prezint la vot; o acces la Sistemul informatic central prin serviciile existente la sediul 76 biroului electoral al sec iei de votare sau prin re elele operatorilor de telefonie mobil , dup caz. Fiecare terminal informatic trebuie s fie identificat în mod unic în SIMPV, prin intermediul acestuia fiind accesat interfa a ADV. Serviciul de Telecomunica ii Speciale trebuie s asigure suficiente terminale informatice pentru cazurile în care acestea se defecteaz şi necesit înlocuirea. Sistemul informatic central, infrastructura de comunica ii şi terminalele informatice din sec iile de votare trebuie s permit şi îndeplinirea opera iunilor de verificare electronic a cheilor de control din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor vot rii şi transmiterea electronic a acestora. Selecţia, desemnarea şi rolul operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare Selecţia operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare Poate avea calitatea de operator de calculator al sec iei de votare orice persoan care îndeplineşte urm toarele condi ii:  are cet enia român şi domiciliul în România;  cunoaşte limba român , scris şi vorbit;  are vârsta de minimum 18 ani împlini i;  are capacitate deplin de exerci iu;  a absolvit înv mântul general obligatoriu;  are cunoştin e de baz în tehnologia informa iei. Selectarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale sec iilor de votare se realizeaz pe baza examin rii practice a urm toarelor competen e: utilizarea no iunilor de baz ale tehnologiei informa iei; introducerea şi validarea datelor; prelucrarea datelor; utilizarea internetului şi a poştei electronice; utilizarea echipamentelor periferice; asigurarea confiden ialit ii şi securit ii datelor. 77 Detalii a se vedea pe site-ul Autorit ii Electorale Permanente www.roaep.ro Examenul pe care trebuie s îl susţin operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare Serviciul de Telecomunica ii Speciale, cu sprijinul Autorit ii Electorale Permanente şi al Institutului Na ional de Statistic , organizeaz sesiuni de examinare practic a competen elor în centre de evaluare şi în sistem online. La sesiunile de examinare practic particip persoanele propuse de c tre autorit ile administra iei publice centrale şi locale, conform legii, precum şi alte persoane care îndeplinesc condi iile şi care depun sau transmit cereri scrise, datate şi semnate, conform modelului la birourile şi filialele Autorit ii Electorale Permanente sau la misiunile diplomatice şi oficiile consulare. 78 Persoanele care particip la sesiunile de examinare practic , organizate în centre de evaluare, sunt notificate telefonic sau prin e-mail de c tre Autoritatea Electoral Permanent cu privire la locul şi data sesiunii de examinare. Persoanele declarate admise ca urmare a evalu rii au obliga ia de a semna un acord privind desemnarea ca operatori de calculator ai birourilor electorale ale sec iilor de votare şi un angajament privind confiden ialitatea datelor prelucrate. Persoanele declarate admise ca urmare a examin rii sunt desemnate operatori de calculator ai birourilor electorale ale sec iilor de votare din localitatea de domiciliu sau 79 reşedin , dup caz, prin decizie a Autorit ii Electorale Permanente, care se comunic acestora pân cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei vot rii. Persoanele declarate admise ca urmare a examin rii care nu au fost repartizate pe sec ii de votare r mân la dispozi ia Autorit ii Electorale Permanente pentru înlocuirea în cazuri deosebite a operatorilor de calculator. Num rul operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale sec iilor de votare dintr-o circumscrip ie electoral trebuie s fie mai mare cu cel pu in 20% fa de num rul sec iilor de votare din circumscrip ia electoral respectiv . Accesul operatorilor de calculator în interfaţa ADV Aceasta se efectueaz în baza datelor de autentificare furnizate de c tre Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Numele de utilizator şi parolele vor fi predate de c tre Serviciul de Telecomunica ii Speciale, pe baz de proces-verbal, în plic sigilat, fiec rui operator de calculator. Datele de autentificare trebuie s permit identificarea şi configurarea categoriilor de opera iuni la care are dreptul un operator de calculator, asigurând totodat şi jurnalizarea opera iunilor efectuate. Datele de autentificare furnizate de c tre Serviciul de Telecomunica ii Speciale sunt confiden iale, unice, personale şi netransmisibile. Se interzice folosirea lor în comun de c tre mai mul i utilizatori. Atribuţiile operatorilor Operatorii de calculator exercit urm toarele atribu ii:  preiau şi predau, pe baz de proces-verbal, terminalele informatice din sec iile de votare şi echipamentele conexe, de la reprezentan ii Serviciului de Telecomunica ii Speciale;  sunt prezen i în sec ia de votare de la ora 6,00 a zilei vot rii pân la momentul încheierii procesului-verbal de consemnare a rezultatelor vot rii;  înscriu în SIMPV codurile numerice personale ale aleg torilor care se prezint la vot, prin preluarea automat a acestora c tre mecanismul integrat în terminalul informatic sau prin tastarea cifrelor corespunz toare în sec iunea destinat acestui scop în interfa a SIMPV;  controleaz corectitudinea prelu rii codurilor numerice personale ale aleg torilor;  valideaz preluarea codurilor numerice personale ale aleg torilor în SIMPV;  comunic , de îndat , preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare mesajele şi semnal rile returnate de SIMPV;  asigur îndeplinirea dispozi iilor preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare, în cazurile men ionate de prezentele norme metodologice;  asigur introducerea şi transmiterea electronic a datelor din procesele-verbale privind consemnarea şi centralizarea rezultatelor vot rii, conform procedurii stabilite de c tre Biroul Electoral Central. Se interzice operatorilor de calculator clonarea informatic a terminalelor utilizate în cadrul SIMPV sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la ADV. Operatorii de calculator beneficiaz de indemniza ia stabilit prin hot râre a Guvernului. Operatorii de calculator ai sec iilor de votare din ar predau terminalele informatice reprezentan ilor Serviciului de Telecomunica ii Speciale în cel mult 24 de ore de la data încheierii vot rii. Operatorii de calculator ai sec iilor de votare din str in tate 80 predau terminalele informatice reprezentan ilor misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare în cel mult 48 de ore de la data încheierii vot rii. Operaţiunile din preziua şi ziua vot rii desf şurate de c tre operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare În preziua vot rii, operatorul de calculator se prezint la ora 18,00 la sediul biroului electoral al sec iei de votare c ruia i-a fost repartizat, prezint preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare decizia prin care a fost desemnat şi actul de identitate şi ia urm toarele m suri: - verific starea terminalului informatic şi a echipamentelor conexe; - verific starea conexiunilor la internet; - testeaz func ionalitatea SIMPV, prin accesarea interfe ei acestuia şi autentificarea în SIMPV; - înscrie în sec iunea special din ADV codul de identificare a listei electorale permanente, primit de c tre preşedintele biroului electoral al sec iei de votare. În ziua vot rii, operatorul de calculator se prezint la ora 6,00 la sediul biroului electoral al sec iei de votare c ruia i-a fost repartizat şi ia m surile de verificare a echipamentului. În cazurile în care sunt depistate defec iuni ale terminalului informatic, ale conexiunii la Sistemul informatic central sau ale interfe ei SIMPV, operatorul de calculator are obliga ia de a le semnala, de îndat , preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare. Aleg torii voteaz numai la sec ia de votare la care este arondat strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedin a, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua vot rii, aleg torii se afl în alt unitate administrativ-teritorial din cadrul aceleiaşi circumscrip ii electorale, aceştia pot vota la orice sec ie de votare din cadrul circumscrip iei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedin a. Accesul aleg torilor în sala de votare are loc în serii corespunz toare num rului cabinelor. Fiecare aleg tor prezint actul de identitate şi, dup caz, documentul care dovedeşte reşedin a operatorului de calculator al biroului electoral al sec iei de votare, care înscrie codul numeric personal al aleg torului în Sistemul informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În cazul în care aleg torul nu figureaz în lista electoral permanent existent în sec ia de votare respectiv , Sistemul informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnaleaz dac : - persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani pân în ziua vot rii inclusiv; - persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; - persoana care s-a prezentat la vot este arondat la alt sec ie de votare; - persoana care s-a prezentat la vot este omis din lista electoral permanent , are domiciliul sau reşedin a în raza teritorial a sec iei de votare respective şi dac a formulat o solicitare de a fi înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedin ; - persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin. 81 Procedura de verificare a datelor de identificare ale aleg torilor Înscrierea în Sistemul informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal a codului numeric personal al aleg torului care se prezint la vot se realizeaz în urm toarele etape: - preluarea codului numeric personal în ADV; - verificarea codului numeric personal prin ADV; - validarea opera iunii de preluare a codului numeric personal în ADV. Preluarea codului numeric personal al aleg torului care se prezint la vot se realizeaz dup cum urmeaz : - în cazul aleg torilor care de in acte de identitate care con in zon de citire automat cu caractere identificabile optic, codul numeric personal se preia în mod automat prin scanarea sau fotografierea acestei zone; în acest caz, ADV va prelua exclusiv codul numeric personal; - în cazul aleg torilor care nu de in acte de identitate care con in zon de citire automat cu caractere identificabile optic, codul numeric personal se preia prin tastarea cifrelor corespunz toare în sec iunea destinat acestui scop în interfa a SIMPV. În cazul în care apare mesajul "CNP incorect", operatorul de calculator este obligat s reia procedura. În cazul în care mesajul priveşte un cod numeric personal înscris întrun act de identitate care con ine zon de citire automat cu caractere identificabile optic, operatorul de calculator va prelua codul numeric personal prin tastarea cifrelor corespunz toare în sec iunea destinat acestui scop în interfa a ADV. Verificarea codului numeric personal al aleg torului care se prezint la vot prin ADV este efectuat de c tre operatorul de calculator numai dup compararea datelor de identificare înscrise în mesajul care apare în interfa a ADV cu datele de identificare înscrise în actul de identitate. În cazul în care operatorul de calculator identific o eroare în preluarea codului numeric personal al aleg torului care s-a prezentat la vot este obligat s reia procedura. Verificarea prin ADV a codului numeric personal al aleg torului care se prezint la vot se realizeaz numai dup verificarea corectitudinii opera iunii de preluare a codului numeric personal al acestuia. Dup validarea opera iunii de preluare în ADV a codului numeric personal al aleg torului care se prezint la vot, SIMPV va semnala operatorilor de calculator din sec iile de votare unde aleg torii sunt înscrişi în listele electorale permanente situa iile în care aceştia au votat la alte sec ii de votare decât unde au fost aronda i, conform domiciliului sau reşedin ei, dup cum urmeaz : - pentru sec iile de votare din ar , în interfa a ADV va ap rea mesajul "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ........................., înscris în lista electoral permanent la pozi ia ..............., figureaz c a votat la Sec ia de votare nr. ..............., localitatea ..............., jude ul ............... la ora ............... (hh.mm)."; - pentru sec iile de votare din str in tate, SIMPV va transmite mesajul "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ........................., înscris în lista electoral permanent la pozi ia ..............., figureaz c a votat la Sec ia de votare nr. ..............., localitatea ..............., statul ..............., la ora ............... (hh.mm)." 82 Operatorii de calculator au obliga ia de a aduce la cunoştin a preşedin ilor birourilor electorale ale sec iilor de votare mesajele prev zute la alin. (1), în vederea radierii aleg torilor care au votat la alte sec ii de votare din listele electorale permanente. Dup încheierea vot rii, operatorul de calculator are obliga ia de a notifica încheierea opera iunilor de preluare şi verificare a codurilor numerice personale prin accesarea sec iunii destinate acestui scop din interfa a ADV. Dup efectuarea notific rii Serviciul de Telecomunica ii Speciale închide accesul la ADV şi asigur accesul la aplica iile necesare pentru transmiterea electronic a datelor din procesele-verbale privind consemnarea şi centralizarea rezultatelor vot rii. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de exercitare a dreptului de vot la alegerile parlamentare generale La alegerile parlamentare generale, în cadrul opera iunii de verificare a codului numeric personal al aleg torului prin ADV, în interfa a ADV pot ap rea unul sau mai multe dintre urm toarele mesaje: o pentru codul numeric personal al aleg torului care se reg seşte în listele electorale permanente ale sec iei respective, mesajul va fi "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... este înscris în lista electoral permanent a acestei sec ii de votare la pagina nr. ..... pozi ia nr. .......... ."; o pentru codul numeric personal al persoanei care nu a împlinit vârsta de 18 ani pân în ziua vot rii inclusiv, mesajul va fi "Persoana cu CNP ......................... nu a împlinit vârsta de 18 ani!"; o pentru codul numeric personal al persoanei care şi-a pierdut drepturile electorale, mesajul va fi "Persoana ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... figureaz cu drepturile electorale interzise!"; o pentru codul numeric personal al aleg torului care figureaz c a fost înscris deja în SIMPV la acelaşi scrutin în ar , mesajul va fi "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... figureaz c a fost înscris în SIMPV la Sec ia de votare nr. ..... din localitatea ..............., jude ul ........................., la ora ............... ."; o pentru codul numeric personal al aleg torului care figureaz c a fost înscris în SIMPV în str in tate mesajul va fi "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... figureaz c a fost înscris în SIMPV la Sec ia de votare nr. ..... din localitatea ..............., statul ........................., la ora ............... ."; o pentru codul numeric personal al aleg torului care se prezint la vot la o sec ie de votare unde nu este înscris în lista electoral permanent , mesajul va fi "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... este înscris în lista electoral permanent a Sec iei de votare nr. ..... din localitatea ..............., jude ul ......................... ."; o pentru codul numeric personal al aleg torului care este omis din lista electoral permanent , mesajul va fi "Persoana cu CNP ......................... nu este înscris în listele electorale permanente." Pentru situa ia prev zut la lit. a), operatorul de calculator valideaz opera iunea de preluare a codului numeric personal al aleg torului care s-a prezentat la vot, f r îndeplinirea altei formalit i, şi pred , de îndat , actul de identitate preşedintelui biroului 83 electoral al sec iei de votare sau altui membru desemnat de acesta, cu indicarea num rului paginii şi a pozi iei la care este înscris aleg torul. În situa iile prev zute la lit. b) - g), operatorul de calculator are obliga ia de a preda, de îndat , actul de identitate preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare şi de a-i aduce la cunoştin mesajul sau mesajele ap rute în interfa a ADV. În situa iile prev zute la lit. d) şi e), Centrul de suport tehnic va contacta preşedintele biroului electoral al sec iei de votare unde aleg torul figureaz deja înscris în SIMPV, în vederea identific rii eventualei semn turi a acestuia în dreptul datelor sale de identificare din listele electorale. Dup finalizarea opera iunilor preşedintele biroului electoral al sec iei de votare transmite rezultatul verific rii Centrului de suport tehnic, care îl va aduce la rândul s u la cunoştin a preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare unde aleg torul la care se refer mesajele prev zute la alin. (1) lit. d) şi e) s-a prezentat la vot. Pentru situa iile prev zute la lit. b) - g), operatorul de calculator valideaz opera iunea de preluare în ADV a codului numeric personal al aleg torului care s-a prezentat la vot numai în baza deciziei preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare de a permite exercitarea dreptului de vot. La secţiile de votare din str in tate organizate pentru alegerile parlamentare generale, în cadrul opera iunii de verificare a codului numeric personal al aleg torului prin ADV, în interfa a ADV pot ap rea unul sau mai multe dintre urm toarele mesaje: o pentru codul numeric personal al aleg torului care se reg seşte în listele electorale permanente ale sec iei respective şi nu şi-a exercitat deja dreptul de vot, mesajul va fi "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... este înscris în listele electorale permanente ale acestei sec ii de votare la pagina ..... pozi ia ..... ."; o pentru codul numeric personal al persoanei care nu a împlinit vârsta de 18 ani pân în ziua vot rii inclusiv, mesajul va fi "Persoana cu CNP ......................... nu a împlinit vârsta de 18 ani."; o pentru codul numeric personal al persoanei care şi-a pierdut drepturile electorale, r spunsul returnat de sistem va fi "Persoana ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... figureaz cu drepturile electorale interzise!"; o pentru codul numeric personal al aleg torului care figureaz c a mai votat o dat la acelaşi scrutin în str in tate mesajul va fi "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... figureaz c a fost înscris în SIMPV la Sec ia de votare nr. ..... din localitatea ..............., statul ........................, la ora ............... ."; o pentru codul numeric personal al aleg torului care figureaz c a mai votat o dat la acelaşi scrutin în ar , mesajul va fi "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... figureaz c a fost înscris în SIMPV la Sec ia de votare nr. ..... din localitatea ..............., jude ul ........................., la ora .......... ."; o pentru codul numeric personal al aleg torului care este înscris în Registrul electoral cu adresa în str in tate, mesajul va fi "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... figureaz ca arondat la Sec ia de votare nr. ..... din localitatea ..............., statul .............................. ."; o pentru codul numeric personal al aleg torului care nu este înscris în Registrul electoral cu adresa în str in tate, mesajul va fi "Aleg torul ......................... (Se trec numele şi prenumele.) cu CNP ......................... nu a formulat solicitare de înscriere în 84 Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedin din str in tate." Pentru situa ia la lit. a), operatorul de calculator valideaz opera iunea de preluare a codului numeric personal al aleg torului care s-a prezentat la vot, f r îndeplinirea altei formalit i, şi pred , de îndat , actul de identitate preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare sau membrului desemnat de c tre acesta, cu indicarea num rului paginii şi a pozi iei la care este înscris aleg torul. În situa iile prev zute la lit. b) - g), operatorul de calculator are obliga ia de a preda, de îndat , actul de identitate preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare şi de a-i aduce la cunoştin mesajul sau mesajele ap rute în interfa a ADV. În situa iile prev zute la lit. d) şi e), Centrul de suport tehnic va contacta preşedintele biroului electoral al sec iei de votare unde aleg torul figureaz deja înscris în SIMPV, în vederea identific rii eventualei semn turi a acestuia în dreptul datelor sale de identificare din listele electorale. Dup finalizarea opera iunilor prev zute preşedintele biroului electoral al sec iei de votare transmite rezultatul verific rii Centrului de suport tehnic, care îl va aduce la rândul s u la cunoştin a preşedintelui biroului electoral al sec iei de votare unde aleg torul la care se refer mesajele prev zute la alin. (1) lit. d) şi e) s-a prezentat la vot. Pentru situa iile prev zute la lit. b) - g), operatorul de calculator valideaz opera iunea de preluare în ADV a codului numeric personal al aleg torului care s-a prezentat la vot numai în baza deciziei scrise a biroului electoral al sec iei de votare de a permite exercitarea dreptului de vot. În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunic rilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verific rii actului de identitate, preşedintele biroului electoral al sec iei de votare: - opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani pân în ziua vot rii şi persoana care şi-a pierdut drepturile electorale; - îndrum aleg torul s voteze la sec ia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la alt sec ie de votare; - îndrum aleg torul s voteze la sec ia de votare unde a fost arondat conform reşedin ei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedin ; - înscrie în lista electoral suplimentar persoana care s-a prezentat la vot, este omis din lista electoral permanent , are domiciliul sau reşedin a în raza teritorial a sec iei de votare respective; în cazul în care persoana omis este înscris în lista electoral permanent existent la alt sec ie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei sec ii de votare va fi notificat de c tre sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectiv din lista electoral permanent ; dup ce aleg torul semneaz în lista electoral suplimentar îi încredin eaz buletinele de vot şi ştampila cu men iunea "VOTAT"; - înscrie în lista electoral suplimentar persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedin a în alt unitate administrativ-teritorial din cadrul aceleiaşi circumscrip ii electorale; în cazul în care persoana este înscris în lista electoral permanent existent la alt sec ie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei sec ii de votare va fi notificat de c tre sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectiv din lista electoral permanent ; dup ce aleg torul semneaz în lista electoral suplimentar îi încredin eaz buletinele de vot şi ştampila cu men iunea "VOTAT"; - permite aleg torului care îndeplineşte condi iile prev zute de lege şi este înscris 85 în lista electoral permanent s voteze; în acest sens, dup ce aleg torul semneaz în lista electoral permanent îi încredin eaz buletinele de vot şi ştampila cu men iunea "VOTAT". Operatorii de calculator au statut de personal tehnic auxiliar. Disfunc ionalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea vot rii. În aceast situa ie, prin aleg torii prezint actul de identitate operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al sec iei de votare desemnat de preşedintele acestuia, care consemneaz pe suport electronic ori hârtie, dup caz, codurile numerice personale ale aleg torilor şi ora la care s-au prezentat la vot. Durata disfunc ionalit ii Sistemului informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal se consemneaz de c tre preşedintele biroului electoral al sec iei de votare într-un proces-verbal. Atât apari ia, cât şi încetarea disfunc ionalit ii Sistemului informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal sunt notificate telefonic biroului electoral ierarhic superior de c tre preşedintele biroului electoral al sec iei de votare. Apari ia şi încetarea disfunc ionalit ii Sistemului informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal sunt notificate telefonic biroului electoral ierarhic superior, precum şi centrului de suport, de c tre preşedintele biroului electoral al sec iei de votare. Serviciul de Telecomunica ii Speciale, cu sprijinul Institutului Na ional de Statistic , asigur asisten a tehnic în vederea remedierii cauzelor care au condus la disfunc ionalitatea SIMPV. 86 În ziua vot rii, persoanele împuternicite prin ordin al preşedintelui Autorit ii Electorale Permanente furnizeaz , în fiecare or , Biroului Electoral Central şi birourilor electorale de circumscrip ie ale jude elor, biroului electoral de circumscrip ie a municipiului Bucureşti şi biroului electoral de circumscrip ie pentru cet enii români cu domiciliul sau reşedin a în str in tate rapoarte, în format .xls, pe fiecare sec ie de votare, localit i, jude e, respectiv la nivel na ional, care vor con ine urm toarele informa ii: - nivelul colect rii datelor: num rul sec iei de votare/localitatea/jude87 - ul/na ional; num rul aleg torilor care s-au prezentat la vot, defalcat pe vârste, gen, rural şi urban; num rul aleg torilor care au votat pe liste electorale permanente; num rul aleg torilor care au votat pe liste electorale suplimentare; num rul aleg torilor care au votat pe copiile de pe listele electorale complementare; num rul aleg torilor care au votat cu urna special . Procedura de votare cu urna special Pentru cet enii cu drept de vot din circumscrip ia electoral respectiv care nu se pot deplasa la sediul sec iei de votare din cauz de boal sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al sec iei de votare poate aproba, la cererea scris a acestora, înso it de copii ale actelor din care rezult starea de s n tate ori de invaliditate, înregistrat la cea mai apropiat sec ie de votare de locul în care se afl în ziua vot rii, ca o echip format din cel pu in 2 membri ai biroului electoral s se deplaseze cu o urn special şi cu materialul necesar vot rii - ştampil cu men iunea "VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se afl aleg torul, pentru a se efectua votarea. În raza unei sec ii de votare se utilizeaz o singur urn special . Urna special poate fi transportat numai de membrii biroului electoral al sec iei de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne. În cazul cet enilor care nu se pot deplasa la sediul sec iei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unit ile medicale unde se afl interna i, dup caz. Votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de c tre preşedintele biroului electoral de pe lista electoral permanent sau suplimentar existent la sec ia respectiv . Extrasul se semneaz de c tre preşedinte şi se ştampileaz , iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie s fie radiate din celelalte liste electorale existente la sec ie. Pot vota numai persoanele care domiciliaz pe raza teritorial a circumscrip iei electorale din ar . Codurile numerice personale ale aleg torilor care au formulat cereri sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei pe baza semn turilor aflate în extras. Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al sec iei de votare s se deplaseze cu o urn de vot special la persoanele care nu pot vota la sec ia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al sec iei de votare solicit operatorului s verifice dac persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi. Bibliografie Legea nr. 208 /2015 privind alegerea senatului şi a camerei deputa ilor, precum şi pentru organizarea şi func ionarea autorit ii electorale permanente; Hot rârea nr. 9/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind func ionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezen ei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selec ia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale sec iilor de votare. Site-ul Autorit ii Electorale Permanente www.roaep.ro 88 Schimbare i inovare în organiza iile publice din România Corina Georgiana ANTONOVICI SNSPA, Facultatea de Administra ie Public [email protected] Carmen S VULESCU SNSPA, Facultatea de Administra ie Public [email protected] Rezumat. Criza economic şi financiar , globalizarea, schimb rile climatice şi demografice, accentul pe creşterea valorii publice impun ca administraţiile publice s rezolve aspecte sociale şi economice complexe, s elaboreze şi s aplice politici şi strategii adecvate. Alte provoc ri importante se refer la îmbun t ţirea calit ţii serviciilor publice, reducerea costurilor, utilizarea resurselor cât mai eficient şi creativ, îmbun t ţirea calit ţii vieţii cet ţenilor, promovarea unei particip ri active a cet ţenilor în procesul decizional în scopul realiz rii unei administraţii publice centrate pe cet ţean. În acest context, instituţiile şi organizaţiile publice au nevoie s -şi regândeasc modul de funcţionare, s aplice procese şi mecanisme instituţionale inovative în vederea creşterii performanţelor, a eficienţei şi eficacit ţii. Lucrarea vizeaz s prezinte principalii factori de succes și barierele pentru inovare și s interpreteze informațiile rezultate din sondajul referitor la evaluarea percepției prim riilor municipiilor privind factorii de succes si barierele la inovare în organizațiile publice din România. Cuvinte cheie: inovare, schimbare, organiza ii publice. 89 Introducere Conceptul amplu de inovare eviden iaz necesitatea de a dep şi grani ele institu iilor, sectoarelor, domeniilor de preg tire, disciplinelor academice. Crearea de conexiuni deriv din politicile de inovare care vizeaz un anumit domeniu, sector, tehnologie. Aceast viziune ampl a inov rii poate fi realizat prin eforturi concentrate pentru o mai bun compatibilizare între ofert şi cerere, precum şi satisfacerea aştept rilor consumatorilor şi societ ii. Coeren a politic este de asemenea vital astfel încât organiza ia public s creeze valoarea public din inovare la nivel na ional şi local. Intr-o economie globala interconectat , organiza iile publice şi guvernele trebuie s ia cele mai bune decizii, s stabileasc priorit i pentru zone în care se poate ob ine excelen a. Conexiunile locale, capitalul uman, re elele, serviciile locale bine dezvoltate, factorii sociali, oportunit ile de locuri de munc reprezint factori esen iali pentru succes. Transform rile mediului socio-economic impun schimb ri în organiza iile publice la nivelul structurilor şi metodelor utilizate. Schimbarea organiza ional nu este un scop în sine, ci trebuie abordat ca un proces care vizeaz o pozi ie competitiv în mediul de ac iune. Dinamica activit ilor organiza iilor publice impune necesitatea schimb rilor pe de o parte datorit performan elor reduse ob inute în compara ie cu rezultatele planificate, diferen elor importante dintre strategie şi activitatea din organiza ie, datorit reticen ei fa de elementele inovative, introducerea unor noi metode şi tehnici de conducere sau pe de alt parte pentru c schimb rile din mediul economic, tehnologic şi social sunt semnificative. În prezent, inovarea şi creativitatea în sectorul public au devenit o necesitate, inovarea fiind vital pentru îmbun t irea performan elor şi eficien ei sectorului public şi pentru furnizarea unor servicii publice de calitate. Inovarea reprezint un proces dinamic pentru a identifica probleme, provoc ri, pentru a aplica idei noi şi creative, pentru a selecta şi aplica noi solu ii. Schimbarea în organiza iile publice Analize ale literaturii aferente schimb rii organiza ionale relev faptul c cercet torii acord o importan diferit fondului schimb rii, procesului prin care are loc schimbarea şi rezultatelor sau consecin elor acesteia (Armenakis and Bedeian, 1999). Cercet torii fac adesea distinc ia între schimbare şi inovare (Hage, 1999), inovarea referindu-se mai degrab la o nou dezvoltare cu caracter specific, decât la o transformare ampl sau multidimensional . Studiile asupra inov rii trateaz frecvent modalit ile prin care organiza iile pot dezvolta modele func ionale de inovare (Light, 1998). De asemenea, cercet torii dezbat dac transform rile urmeaz de obicei un tipar curent sau dac acestea au loc punctual, în anumite momente ce urm resc un model de “echilibru discontinuu”, în care pusee sporadice de schimbare întrerup perioadele de stabilitate şi rigiditate (Amis et al., 2004; Romanelli and Tushman, 1994 ; Sastry, 1997; Weick and Quinn, 1999). Rondeau (1999: 12-19) vorbeşte de patru for e care afecteaz în prezent mediul organiza iilor: schimb rile economice, politice, tehnologice şi sociale. Aproape toate aceste elemente diferite se reg sesc în cea mai mare parte a lucr rilor care studiaz schimbarea organiza ional . 90 Identific m pentru început schimb rile economice asociate fenomenelor de mondializare a economiilor şi de creştere a concuren ei care for eaz organiza iile s -şi înt reasc pozi ia strategic cu scopul de a ob ine avantaje maxime din aceast situa ie. Totuşi ele stau la baza presiunii exercitate asupra organiza iilor care, pentru a le urm ri trebuie s -şi controleze costurile. Printre strategiile de ajustare adoptate de organiza ii cu scopul de a le creşte flexibilitatea, şi de a le diminua cheltuielile, reg sim ra ionalizarea, descreşterea (downsizing), aplatizarea structurilor (outsourcing). O alt for activ în cadrul mediului organiza iilor, este evolu ia mediului lor politic. Într-adev r, dereglementarea pie elor şi diminuarea structurilor de control al statului, au dus la apari ia unor noi strategii la nivelul organiza iilor. Vorbim despre parteneriate sau alian e strategice cum sunt fuziunile sau achizi iile. Pe de alt parte noile forme de organizare sunt tot mai frecvente. Dereglement rile şi lipsa angajamentului din partea statului au dus la reapari ia unor metode mai vechi de a administra organiza iile. În cadrul acestui nou context, se vorbeşte din ce în ce mai mult de schimbarea de paradigm , pentru a explica transform rile la care sunt supuse organiza iile. Într-adev r, schimbarea de paradigm a devenit o necesitate. Au tendin a de a ne condi iona perceperea şi interpretarea. Paradigmele noastre nu sunt întotdeauna corecte, ele ne pot determina s emitem judec i hazardate, luând astfel decizii eronate. Din acest motiv, într-o etap de schimbare, organiza ia este for at adesea s caute noi paradigme, scopul fiind cel al supravie uirii. În final, identific m schimb rile tehnologice care modific adesea configura ia organiza iilor. Evident, noile tehnologii fac posibil dezvoltarea unor noi forme de munc , cum sunt munca prin telefon sau munca la distan . În acelaşi fel, evolu ia societ ii şi dezvoltarea noilor tehnologii au contribuit la transformarea organiza iilor. Astfel, anii `80 au însemnat creşterea incertitudinii organizaionale. Deci, preocupate de flexibilitate, ele au dezvoltat o strategie care const în reducerea for ei de munc şi diminuarea angajamentului social, mai ales în materie de securitate în munc . Locurile de munc create începând cu acea perioad au un caracter din ce în ce mai precar. Dup cum se poate constata, toate aceste transform ri sunt asociate unor presiuni externe în ceea ce priveşte organiza iile: contextul în care acestea încearc s devin una dintre sursele lor de transformare. Alte cauze, pe care le numim factori interni, pot fi de asemenea sursa acestor schimb ri. Într-adev r, în cea mai mare parte a cazurilor, schimb rile nu au o singur cauz . În general, ele sunt rezultatul unui amalgam de factori externi şi interni, care pot determina reac ii diferite în cadrul organiza iilor apar inând aceluiaşi sector. Ca sisteme deschise, organiza iile trebuie s fie capabile s studieze mediul în care func ioneaz pentru a se adapta în permanen la schimb rile care apar în cadrul acestuia. 1. Factori de succes şi bariere privind procesul de inovare Nivelul inov rii creşte dac este sus inut, încurajat, recunoscut şi recompensat de c tre organiza iile publice. Inovarea se poate dezvolta numai în contextul unei culturi care încurajeaz , recunoaşte şi recompenseaz noile idei şi ofer autoritate pentru a transpune aceste idei în practic . Pentru a în elege inovarea în calitate de proces de înv are, trebuie s în elegem caracterul acestui proces de înv are precum şi condi iile de desf şurare. Câteodat aceste 91 condi ii reflect mediul în care se desf şoar inovarea. Dar exist şi condi ii care reflect chiar desf şurarea procesului de inovare. Vom aborda urm torii factori de succes pentru procesul inov rii: leadership, sprijin şi co-crearea împreun cu utilizatorii finali, managementul riscurilor, rolul tehnologiei informa iei şi comunica iilor şi social media. 2. Leadership Leadershipul este important deoarece asigur o cultur organiza ional a încrederii, respectului şi bunei comunic ri. Analizele de specialitate eviden iaz importan a liderilor pentru inovare în sectorul public şi pentru managementul schimb rii (Hartley, 2005; Bason, 2010; Osborne, 2011; Kuipers et al., 2013). Referitor la inovarea în sectorul public, trebuie s se fac distinc ie între leadership administrativ şi politic. Leadershipul administrativ implic managerii publici, şefii de departamente, direc ii în timp ce leadershipul politic implic miniştri sau al i conduc tori la nivel politic. Borins (2001) arat c inovatorii campioni ac ioneaz adesea în calitate de lideri informali. Ei încearc în mod proactiv s rezolve probleme înainte de declanşarea crizelor prin elaborarea unei viziuni şi a unei strategii relevante. De asemenea pot crea o cultur organiza ional care s sprijine inovarea. Ceea ce este important în crearea culturii organiza ionale este modul de definire a inova iei în termeni de riscuri precum şi de creare a unui climat de încredere, stabilitate şi predictibilitate. Studiile lui Bekkers, Edelenbos şi Steijn (2011) relev faptul c în sectorul public, leadershipul confer o structur de conexiuni pentru inovare, ceea ce implic mai multe aspecte. Liderii sunt cei care creeaz conexiuni şi construiesc rela ii, interconect ri şi interdependen e. De asemenea pot construi leg turi cu sfera politic , necesare pentru a conferi legitimitate inov rii precum şi pentru a mobiliza resurse financiare. Liderii stabilesc o direc ie, dezvolt o viziune şi strategii pentru realizarea schimb rilor necesare, mobilizeaz angaja ii prin comunicarea noii direc ii, îi inspir şi motiveaz în ciuda obstacolelor care apar. Este evident c managerii publici care pot ini ia schimb ri în organiza iile lor pot motiva şi inspira angaja ii (Bason, 2010). Un leadership eficient necesit un echilibru între dezvoltarea unei viziuni, motivarea angaja ilor şi îmbun t irea performan elor (Beinecke, 2009). Conform analizelor de specialitate au fost identificate urm toarele bariere (EC, 2013): - Reticen fa de inova ii în sectorul public. Este necesar o gândire creativ şi asumarea responsabilit ii precum şi a riscurilor asociate oric rei inova ii. - Lipsa angaja ilor care au abilit i pentru inovare şi o mare capacitate de a inova. Angaja ii publici pot fi economişti, ingineri dar pu ini au abilit ile necesare, creativitate şi putere de inovare. Adesea exist poten ial care aşteapt sprijin şi oportunit i pentru a-şi manifesta creativitatea. - Mediu organiza ional restrictiv şi procese birocratice. Capacitatea managerilor publici de a testa noi idei, de a experimenta abord ri inovative şi de a dezvolta noi proceduri poate fi descurajat de reguli organizatorice rigide. Managerii publici trebuie s exploreze viitorul, s caute oportunit i şi s nu dedice timp şi resurse pentru a în elege ceea ce a avut loc în trecut. 92 - - - Descurajare din partea superiorilor sau angaja ilor. Managerii publici ar putea fi descuraja i şi demotiva i în lansarea unor noi idei datorit slabului feedback de la superiori sau angaja i, în special atunci când rezultatele aşteptate sunt intangibile sau dificil de evaluat. Lipsa de diseminare a ideilor inovative. Inovatorii de succes nu sunt în mod automat şi persoane care au o bun strategie de comunicare referitoare la inova iile lor. Este important ca ceilal i angaja i s înve e din succese sau din eşecuri atunci când este cazul. Teama. Teama de eşec sau fa de pierderea locului de munc reprezint un adev rat inhibitor pentru inovare. 2.2. Sprijin şi co-crearea împreun cu utilizatorii finali Succesul unei inova ii în sectorul public depinde de asemenea într-o mare m sur de sprijinul persoanelor care implementeaz inova iile, fie ei profesori, doctori, func ionari publici, poli işti sau utilizatori finali ai serviciilor publice. Din literatura de specialitate se desprinde faptul c cele mai bune idei deriv de la actorii care nu sunt în centrul unei re ele. Astfel, cercet rile în domeniul inov rii în sectorul public eviden iaz faptul c trebuie luate în considerare ideile, experien a utilizatorilor finali ai serviciilor. De exemplu, cet enii în calitate de utilizatori finali (Davenport, 1993; Oudshoorn, Pinch, 2003; Alam, 2006; Von Hippel, 2007; VigodaGadot et al, 2008), func ionarii publici, doctorii, profesorii, poli iştii (Borins, 2001; Alam, 2006; Fuglsang, Pedersen, 2011; Tummers, Steijn, Bekkers, 2012). Astfel, pentru a lua în considerare opiniile, ideile diverselor grupuri din societate, studiile de specialitate eviden iaz inovarea ca un proces de co-creare împreun cu aceşti utilizatori finali ai serviciilor publice (Oudshoorn, Pinch, 2003; Von Hippel, 2007). Implicarea acestora îmbrac dou forme: activ sau pasiv . Ce înseamn implicare pasiv ? Se colecteaz informa ii despre dorin ele, caracteristicile, nevoile utilizatorilor finali, de exemplu prin metode de data mining sau prin utilizarea sondajelor şi a interviurilor. În asemenea cazuri, utilizatorii finali sunt considera i o surs de informa ii care poate fi exploatat pentru a dezvolta noi servicii sau a le îmbun t i pe cele existente. Ce înseamn implicare activ ? În acest caz, utilizatorii finali sunt considera i o surs de cunoştin e, informa ii, idei şi experien e care poate fi exploatat conferindu-le acestora oportunitatea de a participa la co-crearea de servicii publice (Mulgan, 2009). De asemenea spijinul utilizatorilor finali reprezint un factor esen ial pentru a determina succesul unei inova ii. Cet enii sunt adesea reticen i privind modul în care guvernan ii sunt preg ti i s rezolve nevoile lor. Dac li se prezint explicit situa ia, participarea acestora la procesul de co-creare a inova iei genereaz rezultate care sunt cu adev rat în interesul cet enilor şi atunci creşte şi dorin a lor de participare la acest proces. Vigoda-Gadot et al. (2008) afirm c imaginea sectorului public este influen at de asemenea de dorin a de participare a cet enilor, care depinde de încrederea în guvernare precum şi de satisfac ia gener rii unor posibile inova ii. Un alt factor se refer la eforturile necesare particip rii la procesul de co-creare a inova iei. Utilizatorii finali au nevoie de informa ii, cunoştin e, abilit i şi competen e pentru a participa la acest proces. Acest aspect depinde de complexitatea inova iei şi de 93 rezultatele dorite (Bovaird, Löffler, 2011, Nesta, 2008). Rolul sporit al social media este relevant în acest context. Omniprezen a tehnologiei informa iei şi a comunica iilor, internetul, social media ofer infrastructura pentru schimburile de idei, cunoştin e, experien e (Bekkers, 2004; 2012; Benkler, 2006). Astfel apar noi modele pentru inovare în care participarea la proces şi accesul liber reprezint valori relevante. De exemplu crowdsourcing, b nci de idei (Mulgan, 2009). În acelaşi timp, participarea cet enilor la co-crearea inova iei poate fi conectat la practicile institu ionalizate. Cercet rile din acest domeniu relev faptul c politicienilor şi deciden ilor le este team adesea c pot pierde controlul sau statutul lor (Bovaird, Loffler, 2011). Alt factor se refer la reprezentativitatea vocilor cet enilor. Bekkers (2004) afirm c cet enii care deja particip în acest proces utilizeaz toate oportunit ile oferite pentru a se implica şi mai mult. 2.3. Managementul riscurilor Inovarea depinde de noi idei, care odat implementate implic încerc ri şi riscuri. Inovarea prin defini ie reprezint un proces riscant, fiind nevoie de angajament referitor la procesul inov rii şi rezultate necunoscute (Brown, Osborne, 2013). Luând în considerare faptul c inovarea reprezint un proces deschis, la care particip mai mul i actori, este important s în elegem modul în care aceşti actori, reprezentan ii şi managerii definesc riscurile unui proces de inovare. Exist percep ia des întâlnit c sectorul privat este mai dinamic, mai flexibil iar implementarea inov rii se produce mai rapid. Pentru sectorul public, motivele sunt variate incluzând factori organiza ionali precum complexa ierarhie a factorilor de decizie, cultura organiza ional şi rezisten a la schimbare sau gradul de suportabilitate al nivelului de risc. Referitor la managementul riscurilor, exist m suri importante care trebuie luate pentru a minimiza riscul înc de la începutul implement rii inova iilor. Acestea se refer la urm toarele aspecte:  Riscul trebuie corect identificat astfel încât s se în eleag în mod aprofundat riscul în contextul obiectivelor organiza ionale explicite şi implicite. Sursele de risc pot fi amenin ri sau evenimente care pot “preveni, degrada, întârzia sau îmbun t i” realizarea obiectivelor organiza ionale (Brown, Osborne, 2013).  Evaluarea riscurilor reprezint un “proces sistematic de cuantificare a nivelului de risc asociat cu amenin area specific sau un anumit eveniment” (European Union Agency for Network and Information Security). Elementele esen iale pentru evaluarea riscului constau în m surarea probabilit ii producerii şi impactul apari iei riscurilor pentru realizarea obiectivelor organiza ionale.  Surmontarea riscurilor implic dezvoltarea strategiilor care reduc sau elimin amenin area sau evenimentul care poate crea riscul.  Monitorizarea riscului implic verific ri regulate care s confirme func ionarea corespunz toare a întregului sistem de management al riscurilor. În sectorul public se constat o atitudine negativ fa de riscuri şi asumarea acestora (Feller, 1981; Brown, 2005; Bernier, 2007; Matthews et al., 2009; Osborne, Brown, 2011). 94 Drucker (1993) a eviden iat importan a unei inov ri sistematice şi a antreprenoriatului, ceea ce înseamn c organiza iile publice trebuie s elaboreze o strategie pe termen lung, sistematic , orientat pe realizarea anumitor obiective referitoare la modul de mobilizare a resurselor – baz de cunoştin e, resurse umane, resurse financiare – pentru a crea noi perspective şi combina ii necesare stimul rii inova iilor. Investi iile în cercetare şi dezvoltare şi înfiin area unor departamente de cercetaredezvoltare reprezint exemple pentru realizarea unor inova ii sistematice. De asemenea, sistemele pentru managementul performan elor în administra ia public ar putea influen a gradul în care organiza iile publice sunt dornice s îşi asume riscuri. 2.4. Rolul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi social media În primul rând, tehnologia informa iei şi comunica iilor (TIC) şi social media reprezint surse importante pentru inova ie, prin infrastructura şi poten ialul de inovare, ceea ce poate conduce la realizarea mai multor tipuri de inova ii. Se poate afirma c tehnologia informa iei şi comunica iilor şi social media reprezint factori de succes pentru inova ii, recunoscând importan a vital a informa iilor şi a modului de comunicare în furnizarea de servicii publice. Poten ialul inovativ al TIC şi social media se refer la mai multe caracteristici încorporate în aceste tehnologii, de exemplu capacitatea de a prelucra cantit i mari de date, informa ii în mod sofisticat, capacitatea de a îmbun t i accesul la informa ii şi cunoştin e din punct de vedere func ional şi geografic, puterea de a îmbun t i transparen a proceselor, a organiza iilor publice, capacitatea de a monitoriza şi controla aceste procese, poten ialul de a comunica, vizualiza şi facilita toate tipurile de interac iuni (Bekkers, Homburg, 2007). În cazul internetului şi social media, în special capacitatea de a conecta informa ii, cunoştin e, experien e, de a conecta persoane, grupuri şi organiza ii reprezint o surs important pentru inovare (Fountain, 2001; Benkler, 2006). Sondaj privind evaluarea percep iei prim riilor municipiilor referitoare la factorii de succes si barierele la inovare Sondajul realizat de autori este un sondaj pilot, care a avut ca scop identificarea, analiza şi evaluarea percepţiei prim riilor municipiilor faţ de factorii de succes și barierele la inovare. Colectivitatea statistic analizat a fost format din totalitatea prim riilor de municipii din România. Constituirea colectivit ii statistice a vizat acoperirea tuturor prim riilor de municipii din România, astfel încât s se ob in o reprezentativitate cât mai bun . Colectivitatea statistic a fost format din 104 prim rii de municipii, fiind o colectivitate statistic pilot, prelevat cu scopul proiect rii unui sondaj cu mai multe variabile de segmentare, care s îi asigure o bun reprezentativitate şi minimizarea erorilor de sondaj. Chestionarul a fost aplicat celor 104 prim rii de municipii în condi ii de obiectivitate şi confiden ialitate, sub directa coordonare a autorilor. S-au primit 72 chestionare completate dintre care 69 au fost valabile. Perioada culegerii informa iilor a fost de dou luni, iunie - iulie 2015. Baza de date a fost realizat în luna august 2015, dup care informa iile au fost prelucrate şi analizate. 95 Factori dee succes priviind inovarea La întrebarrea «Considera aţi c o cultur organizaționaal care stimulleaz noile ideii rep prezint un ffactor de succces pentru inovare?», i Figura 1 reflecct distribu iaa responden ilor: 1% % prim rii aprreciaz c o cuultur organizaa ional care stiimuleaz noilee ideei nu reprezintt deloc un faactor de succees pentru inovvare,5% considder acest faptt nessemnificativ, 220,3% apreciazz c fiind mooderat, 41% appreciaz acest fapt destul dee mu ult, iar 32,7% coonsider în maare m sur acesst fapt. 1 5 32.7 20.33 Deloc Nesem mnificati v Moderaat 41 Figurra 1. Evaluarea culturii c organizaa ionale ca factorr de succes pentrru inovare La întrebaarea «Considerraţi c promoovarea unui m management deeschis sprijin ino ovarea, schimbbarea și adapta area?», Figura 2 reflect disttribu ia responnden ilor: 1,4% % prim m rii apreciazz c promov varea unui maanagement deeschis nu sprij ijin inovarea,, sch himbarea i adaaptarea deloc, 2,3% 2 consider c le sprijin nesemnificativv, 6,8 apreciaz c le sprijin modderat, 46% apreeciaz c le sprrijin destul de mult, iar 43,5% % consider c s în maree m sur . le sprijin 1.4 2.3 6.8 Deloc 43.5 46 Nesemn nificati v Moderaat Fiigura 2. Evaluarrea managementuului ca factor de succes pentru innovare La întrebarrea «Considerraţi c perform manța financiaar poate stim mula inovarea, sch himbarea și addaptarea?», Fiigura 3 reflect distribu ia reesponden ilor: 1,2% prim riii aprreciaz c perrforman a finan nciar nu poaate deloc stimuula inovarea, schimbarea i adaaptarea, 2,6% cconsider c le l poate stimulla nesemnificattiv, 8% apreciaaz c le poatee stim mula moderat, 44% apreciaz c le stimuleeaz destul de m mult, iar 44,2% % consider c le stimuleaz s în m mare m sur . 96 1.2 2.6 8 Deloc 44.2 44 Nesemn nificati v Moderatt Figurra 3. Evaluarea performan p ei finaanciare ca factorr de succes pentrru inovare La întrebarrea «Considerraţi c pentru inovare este necesar un caadru legislativv adeecvat?», Figuraa 4 reflect disstribu ia responnden ilor: 1,4% % prim rii aprecciaz c pentruu ino ovare nu este necesar deloc un cadru legiislativ adecvatt, 2,8% considder acest faptt nessemnificativ, 77% apreciaz acest a fapt ca fiind f moderat, 54,9% apreciiaz acest faptt desstul de mult, iarr 33,8% au aprreciat în mare m sur . 1..4 2.8 7.0 Deloc 33.8 Nesemnnificati v Moderaat 54.9 Figgura 4. Evaluareea cadrului legisllativ ca factor dee succes pentru inovare i La întrebarrea «Considera aţi c dorința și ș capacitatea ssectorului privvat de a investii in inovații este im mportant ?», Figura F 5 reflectt distribu ia responden ilor: 1,4% prim riii aprreciaz c dorinn a i capacitattea sectorului privat p de a invvesti în inova iii nu este delocc imp portant , 2,6% % consider c sunt nesemnifficative, 6,8% apreciaz c sunt s moderate,, 45% % apreciaz deestul de mult, iar i 44,2% consiider acest faptt în mare m suur . 1.4 2.6 6.8 Deloc 44.2 45 Nesemnnificati v Moderaat Fiigura 5. Evaluarrea capacit ii dee a investi a sectoorului privat ca ffactor de succes pentru inovare La întrebaarea «Considerraţi c particciparea în rețeele internaționnale pentru a vallorifica bunelee practici inovvatoare este im mportant ?», F Figura 6 refleect distribu iaa responden ilor: 1,2% prim rii apreciaz a c paarticiparea în rre ele interna ionale pentru a vallorifica bunele practici inovaatoare nu este deloc importannt , 2,6% conssider c estee 97 nessemnificativ , 77,2% apreciaz c este moderrat , 46% aprecciaz destul dee mult, iar 43% % con nsider c este important în mare m m sur . 1..2 2.6 7.2 Delocc Nesem mnificativ Modeerat Destu ul de mult În maare m sur 43 46 Figura 6.. Evaluarea partiicip rii în re ele iinterna ionale La întrebarrea «Considera aţi c cerințelee utilizatorilorr și cet țenilorr reprezint unn facctor de succes pentru inovarre?», Figura 7 reflect distrribu ia respondden ilor: 1,2% % prim m rii apreciaz c cerin ele utilizatorilor u i cet enilor nu reprezint delooc un factor dee succces pentru inoovare, 2,6% co onsider c estee un factor de succes nesemnnificativ, 8,2% % aprreciaz moderaat, 43% apreciiaz destul de mult, iar 45% % consider c este în maree m sur un factor de succes. 1.2 2.6 8.2 Deloc 45 Nesem mnificativ Moderrat 43 Destull de mult În marre m sur Figura 7. Evaluarea E cerin elor utilizatoriloor i cet enilor La întrebarrea «V rug m s evaluaţi avvantajele inov rii., acordând o not de la 1 la 5», respondeen ii au acorrdat note connform scalei: “1”: foarte slab , “2”:: nessatisf c toare, “3”: satisf c toare, “4”: buun şi “5”: fooarte bun , proopozi iilor dinn Tab belul 7 care conn in exprim ri pozitive şi neggative referitoarre la avantajelee inov rii. Tabelul 1 Avantajjele inov rii A Avantajele inov rii r 1. Rezolvarea probblemelor sociale 2. 2 Îmbun t irea ccondi iilor de munc 3. Creşterea calit ii serviciilor 4. 4 Îmbun t irea ssatifac iei utilizatorilor 5. Sc derea costurrilor serviciilor pu ublice 6. Eficientizarea aactivit ilor adminiistrative 7. Altele Nota mediie 3,19 2,76 2,53 2,82 3,29 2,87 1,65 98 Coeficien nt de variaţie 0,16 0,24 0,28 0,16 0,25 0,28 0,16 La întrebaarea «Consideeraţi benefic participarea în proiecte cu finanțaree eurropean /internaațional ?», Fig gura 8 reflect distribu ia reesponden ilor: 1,2% prim riii aprreciaz c partticiparea în pro oiecte cu finann are european /interna ional nu este delocc ben nefic , 2,6% coonsider c estte nesemnificativ , 9,2% apreeciaz c este moderat m , 39% % aprreciaz c este ddestul de mult benefic , iar 48% % consider c eeste benefic în mare m sur . 1..2 48 2.6 9.2 39 Delocc Nesem mnificativ Modeerat Destu ul de mult În maare m sur Figgura 8. Evaluarea particip rii în proiecte p europenne/interna ionalee La întrebarrea «Inovarea reprezint o component a strategiei instituției dvs.?»,, distribu ia responnden ilor a fostt urm toarea: 54% 5 prim rii apreciaz c innovarea este o mponent a straategiei organiza ionale. com La întrebarrea «Cum evalu uați cooperareaa cu mediul unniversitar?», Fiigura 9 reflect distribu ia responnden ilor: 1,4% % prim rii apreeciaz cooperarrea cu mediul universitar caa fiin nd foarte slab , 2,8% consiider c este nesatisf c toaare, 8,4% apreeciaz c estee satiisf c toare, 51% apreciaz c este bun , iar 36,4% consideer c este foarrte bun . Figura 9. Ev valuarea cooper rii cu mediul unniversitar La întrebarrea «Cum evalluați cooperarrea cu mediul privat?», Figuura 10 reflect distribu ia responnden ilor: 1,4% % prim rii apreciaz cooperarrea cu mediul privat ca fiindd t 24% aprreciaz c este satisf c toare,, foaarte slab , 7% cconsider c esste nesatisf c toare, 36% % apreciaz c este bun , iar 31,6% consideer c este foartte bun . 1.4 31.6 7 24 36 Figura 10 0. Evaluarea coopper rii cu mediuul privat 99 Foarrte slab Nesaatisf c toare Satissf c toare Bun n Foarrte bun La întrebarrea «Cum eva aluați rezistențța angajaților la schimbare?», Figura 11 refl flect distribu ia responden ilor: 4% prim m rii apreciazz rezisten a angaja ilor laa sch himbare ca fiinnd foarte mic , 7% consider c este nesem mnificativ , 24% % apreciaz c estee moderat , 344% apreciaz c este mare, iarr 31% consider c este foartee mare. 4 7 31 Foarrte mic Neseemnificativ Modderat Marre Foarrte mare 24 3 34 Figura 11. Ev valuarea rezisten ei angaja ilor laa schimbare d tehnologia in nforma iei i a comunica iillor Factori de succes privind a dinn 1. La întrebbarea «Cum evvaluaţi intensittatea utilizării TIC de către angajaţi?», Fig gura 12 rezult distribu ia r spunsurilor: 1,4% 1 prim rii evalueaz utillizarea TIC dee c tre t angaja i ca fiind foarte sllab , 2,8% o evalueaz e ca fiiind nesatisf c toare, 5,6% o evaalueaz ca fiindd satisf c toare, 52,1% o evaalueaz ca fiinnd bun , iar 38% o consider foaarte bun . 1.4 2.8 5.6 38.0 Foartee slab Nesattisf c toare Satisff c toare Bun Foartee bun 52.1 F Figura 12. Evalu uarea intensit ii utiliz rii TIC dee c tre angaja i u TIC C îmbunătăţeşşte rezultatelee 2. La întrrebarea «Consideraţi că utilizarea acttivităţii institu uţiei?», distrib bu ia r spunsuurilor a fost urm toarea: 1,4% 1 prim riii con nsider c utiliizarea TIC de c tre angaja i nu n îmbun t eşşte deloc rezultaatele activit iii institu iei, 2,8% apreciaz c le îmbun t eşte e nesemnificcativ, 5,6% coonsider c lee îmb bun t eşte mooderat, 32,4% apreciaz c le l îmbun t eştte destul de mult, m iar 57,8% % sun nt de p rere c le îmbun t eşte în mare m sur s . Figura 13. Anaaliza privind mod dul în care utilizarea TIC îmbun t eşte rezultateele activit ii instituu iei 1000 3. La întrrebarea «Consideraţi că utiilizarea TIC îîmbunătăţeşte comunicareaa inteernă în instittuţia Dvs.», Figura F 14 red distribu ia rresponden ilor. Astfel, 2,8% % prim m rii apreciaz c utilizarea TIC T de c tre anngaja i nu îmbuun t eşte delooc comunicareaa inteern în institu iie, 2,8% consid der c o îmbuun t eşte nesem mnificativ, 7% apreciaz c o îmb bun t eşte mooderat, 50,7% apreciaz c o îmbun t eştte destul de mult, m iar 36,6% % sun nt de p rere c o îmbun t eşşte în mare m sur s . 2.8 2.8 7 7.0 Delocc Nesem mnificativ Modeerat Destu ul de mult În maare m sur 36.6 50.7 Figura F 14. Analiiza privind modu ul în care utilizarrea TIC îmbun t eşte comunicaarea intern în instituu ie La întrebarrea «Considera aţi c utilizareaa TIC îmbun t ţeşte comunicarea extern a instituţiei Dvs.?», Figura 15. reeflect distribu ia responden iilor: 1,4% prim m rii apreciaz c utilizarea TIC C nu îmbun t eşte deloc comunicarea extern a insstitu iei, 2,8% % 7% apreciaz c o îmbun t eşte moderat,, nsider c o îm mbun t eşte nesemnificativ, n con 54,,9% apreciaz c o îmbun n t eşte destuul de mult, iaar 33,8% connsider c o îmb bun t eşte în m mare m sur . 1..4 2.8 7.0 33.8 54.9 Deloc Nesem mnificativ Moderrat Destull de mult În marre m sur Figura F 15. Analiza privind modu ul în care utilizaarea TIC îmbun t eşte comunicaarea extern a instituu iei 5. La întrrebarea «Conssideraţi că uttilizarea TIC îmbunătăţeştee diseminareaa infformaţiilor, cu unoştinţelor?», din Figura 16 au rezultat urm toarele afirma a ii: 1,4% % din ntre prim riile aanalizate consiider c utilizaarea TIC de c tre angaja i nuu îmbun t eştee delloc diseminareea informa iilorr şi a cunoştinn elor, 4,2% aapreciaz c o îmbun t eştee nessemnificativ, 112,7% apreciazz c o îmbuun t eşte modderat, 49,3% apreciaz a c o îmb bun t eşte desstul de mult, iarr 32,4% considder c o îmbuun t eşte în maare m sur . 1011 Figura 16. Analiza privind modul în care utilizareea TIC îmbun t eşte diseminareea informa iilor, cunoştinn elor Concluziii În urma intterpret rii rezulltatelor sondajuului au reie it uurm toarele conncluzii:  creareaa i men inerea unei culturi orrganiza ionale ccare s stimulezze noile idei, creativiitatea;  promovvarea unui man nagement deschhis care s sprijjine inovarea, schimbarea s i adaptarrea;  accent mai mare pe ceerin ele utilizattorilor i cet enilor; mediul privat;  dezvolttarea cooper riii cu mediul unniversitar i cu m  creştereea eficien ei şi productivit ii muncii angajaa ilor ca efecte imediate ale utiliz rrii TIC;  necesittatea creşterii gradului g de trannsfer al informaa iilor între anggaja ii prim riiei;  valorifi ficarea mai bun , în folosul deezvolt rii, a resurselor locale reprezint r în acela i timp, o resurs important a inov rii socialee.  depuneerea unor efortu uri sus inute peentru con tientiizarea importann ei inov rii socialee de c tre autoriit i, organiza ii i i cet eni prrecum i mecannisme viabile de transfer a bunelor practici p europeene în domeniuul inov rii sociaale. Bibliografie B Alaam, I, (2006), Reemoving the fuzzziness form the front end of servvice innovation through t customerr interactions, în: Inndustrial Marketin ng Management, 35, 3 pp. 468-480 Am mis, J, Slack, T, Hiinings, C.R. (2004 4), The Pace, Sequuence, and Linearrity of Radical Chhange, Academy off Management Jourrnal 47, pp.15 - 39 9 Arm menakis, A.A., .Beedeian, A.G. (199 99), Organizationaal Change: A Review of Theory annd Research in thee 1990s. Journal off Management 25, pp. 293-315 Bason, B Ch. (2010)), Leading Public Sector S Innovation,, Co-creating for a better society, Poolicy Press, p. 241 Bein necke, R. (2009), Introduction: Lead dership for Wickeed Problems, The IInnovation Journall, Vol.1. Bek kkers, V. (2004), V Virtual policy com mmunities and responsive governannce: redesigning onn-line debates, în:: Information Polity ty, 9(3-4), pp. 118--129 Bek kkers, V., Homburgg, V. (2007), The Myths M of E-Governm ment, în: The Inform mation Society, 23((5), pp.373-382 Bek kkers, V., J. Edeleenbos, Steijn, B. (2011), An Innovvative Public Secctor? Embarking on o the Innovationn Journey, în: Bekkkers, V., J. Edelenb bos & B. Steijn (eeds.), Innovation inn the public sectorr: linking capacityy and leadership. H Houndsmills: Palgrrave McMillan, ppp. 197-222 1022 Benkler, Y. (2006), The Wealth of Networks. How Social Production transforms Markets and Freedom, New Haven: Yale University Press Bernier, L. (2007), The changing nature of public entrepreneurship, în: Public Administration Review, 67(3), pp. 488-503. Borins, S. (2001), The challenge of innovation in government, Arlington: Price Waterhouse Coopers Bovaird, T., Loffler, E. (2011), From engagement to co-production: how users and communities contribute to public services, în: Pestoff, V., T. Brandsen & B. Verschuere (eds.), New Public Governance, the Third Sector and Co-Production, New York/Oxon: Routledge, pp. 35-60 Brown, L. (2005), The adoption and implementation of a service innovation in a social work setting, în: Social Policy and Society, 6(3), pp. 321-332 Brown, L., Osborne, S. (2013), Risk and innovation: Towards a framework for risk governance in public services, în: Public Management Review, 15(2), pp. 186-208 Davenport, T. (1993) Process Innovations: Reengineering Work through Information Technology, Boston MA, Harvard Business School Press, pp. 1-7 Drucker P. (1993) Inovaţia şi sistemul antreprenorial, Bucureşti: Ed. Enciclopedica European Commission (2013) Powering European Public Sector Innovation: Towards a New Architecture, Report of the Expert Group on Public Sector Innovation, DG for Research and Innovation, Bruxelles European Union Agency for Network and Information Security, http://www.enisa.europa.eu/activities/risk-management/current-risk/risk-managementinventory/rmprocess/risk-assessment Feller, I. (1981), Public sector innovation as conspicuous production, în: Policy Analysis, 7(0-1), pp. 1-20. Fountain, J . (2001), Building the virtual state. Washington D.C: Brookings Institution Press Fuglsang, L., Pedersen, J. (2011) How Common Is Public Sector Innovation and How Similar Is It to Private Sector Innovation, în Bekkers, V., Edelenbos, J, Steijn, B. (2011), Innovation in the Public Sector, Palgrave MacMillan, pp. 44-60 Hage, J. T. (1999), Organizational Innovation and Organizational Change, Annual Review of Sociology 25, pp. 597-622 Hartley, J. (2005), Innovation in Governance and Public Services: Past and Present, în: Public Money & Management, 25(1), pp. 27-34. Kuipers, B., Higgs, M., Kickert, W., Tummers, L., Grandia, J., Van der Voet, J. (2013). The management of change in public organizations: A literature review, în: Public Administration Light, P.C. (1998), Sustaining Innovation, San Francisco: Jossey-Bass Matthews, M, C. Lewis, C. Cook (2009), Public sector innovation: a review of the literature. Appendix to the ANAO’s Better Practice Guide Innovation in the public sector. Canberra: ANAO Mulgan, J. (2009), The Art of Public Strategy. Oxford: OUP. NESTA (2008), Innovation in Government: organizations, public sector agencies and public service NGOs. Innovation Index Working Paper. London, UK Osborne, S. P., Brown, L. (2011) Innovation in Public Services: Engaging with Risk, în: Public Money & Management, 31(1), pp. 4-6 Oudshoorn, N., Pinch, T. (2003), How users matter.The co-construction of users and technology. Cambridge Mass: MIT Press Romanelli, E, Tushman, M.L. (1994), Organizational Transformation as Punctuated Equilibrium: An Empirical Test, Academy of Management Journal 37, pp. 1141-66 Rondeau, A. (1999), Transformer l’organisation: Comprendre les forces qui façonnent l’organisation et le travail, Gestion, vol. 24, Automne, pp. 12-19 Sastry, M. A. (1997), Problems and Paradoxes in a Model of Punctuated Organizational Change, Administrative Science Quarterly 42, pp. 237-75 Tummers, M., Steijn L., A., Bekkers, V. (2012), Explaining the Willingness of Public Professionals to Implement Public Policies: Content, Context, and Personality Characteristics, Public Administration, 90(3), pp.716-736 Vigoda-Gadot, E., Shoham, A., Schwabsky, N., Ruvio, A. (2008), Public sector innovation for Europe: a multinational eight-country exploration of citizens’ perspectives, în: Public Administration, 86(2), pp.307-329 Von Hippel, E. (2007), Horizontal innovation networks – by and for users, in: Industrial and Corporate Change, 16(2), pp. 1-23. Weick, K. E., Quinn, E.R. (1999), Organizational Change and Development, Annual Review of Psychology 50, pp. 361-86. 103 104 Concepte esen iale ale managementului strategic în sectorul public Drd. Marian-Aurelian Bârg u Universitatea Valahia din Târgovi te, [email protected] Rezumat: Administraţia public a fost prea puţin preocupat de aspectele strategice ale activit ţii sale; tratarea cet ţeanului ca subiect al administr rii s-a încadrat într-o viziune mai larg ce percepea rolul serviciului public ca o aplicare mecanic a ordinelor politicienilor ce erau singurii abilitaţi s dezvolte politici şi strategii. Stabilirea unor obiective şi scopuri clare reprezint un proces extrem de dificil în cazul sectorului public iar în acest context construirea unor strategii poate p rea un efort lipsit de orice finalitate; totuşi, dezbaterea referitoare la imprecizia obiectivelor este mult mai complex şi poate fi extins şi la sectorul privat, în cazul c ruia unii autori argumenteaz c obiectivul principal tradiţional referitor la profit poate fi înlocuit din locul central pe care îl ocup cu obiective de tipul responsabilit ţii faţ de acţionari, supravieţuirea pe termen lung, realizarea unui consens negociat între participanţi. Configurarea funcţiilor manageriale, într-o accepţiune strategic , în sectorul public, se dovedeşte un proces complex care implic numeroşi actori şi necesit armonizarea unor priorit ţi asimetrice care trebuie s fie susţinute într-un climat de colaborare în care consensul este necesar dar foarte greu de obţinut. Cuvinte cheie :management, organiza ii publice, strategie, schimbare 105 1. Abord ri sectoriale 1.1. Abordarea strategic în organiza iile publice Baza obiectiv a managementului o constituie activitatea uman , managementul fiind un proces de dirijare i orientare a activit ii resurselor umane în scopul realiz rii unor obiective. “Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare si administrare, de previzionare si modernizare a structurilor organiza ionale, acceptând noile provoc ri privind competitivitatea, reglement rile, exigen ele sociale, nevoile multiple ale utilizatorilor, restric iile cu privire la mijloace1”. În mod tradi ional administra ia public a fost prea pu in preocupat de aspectele strategice ale activit ii sale; tratarea cet eanului ca subiect al administr rii s-a încadrat într-o viziune mai larg ce percepea rolul serviciului public ca o aplicare mecanic a ordinelor politicienilor ce erau singurii abilita i s dezvolte politici şi strategii. Îndeplinirea sarcinilor administrative era posibil f r a de ine o perspectiv pe termen lung iar acest lucru a constituit una din principalele critici aduse modelului tradi ional al administra iei publice. 1.2. Managementul strategic Expresia „management strategic” şi-a f cut intrarea oficial în vocabularul managementului în anul 1973 în cadrul „Primei Conferin e Interna ionale asupra Managementului Strategic”, ini iat de teoreticianul american Igor Ansoff la Universitatea Vanderbilt (SUA). În cadrul noii filosofii manageriale ob inerea rezultatelor se plaseaz în centrul aten iei institu iilor publice iar preocuparea pentru stabilirea strategiilor pe termen lung este inevitabil . Dimensiunea strategic analizeaz organiza ia în mediul s u, specific obiective şi scopuri distincte, preg teşte organiza ia s înfrunte un viitor nesigur2. Institu iile administrative şi func ionarii sunt chema i s îşi asume formularea de strategii, obiective şi priorit i ca parte integrant a activit ii manageriale. Managementul strategic priveşte func ionarii publici situa i în posturi de r spundere, func ionari ce nu trebuie doar s îndeplineasc mecanic munca de zi cu zi ci s se raporteze la obiectivele generale ale organiza iei. El este îns , în principal, direct legat de func ionarii publici afla i la nivele superioare, acolo unde se elaboreaz deciziile de ordin strategic. Managementul strategic se refer la atitudinea competitiv a organiza iei, concentrându-se pe punctele tari si pe punctele slabe ale acesteia, într-un mediu în schimbare, implicând un efort de raţionalizare si modernizare. Exist o multitudine de puncte de vedere ale specialiştilor în leg tur cu definirea managementului strategic. Cele mai multe fac referire la: determinarea direcţiilor pe termen lung, performanţ , planuri strategice, obiective, implementare si evaluare3. El con ine dou aspecte majore: 1 Matei L. , Management Public, Ed. Economic , 2001 Nutt, P.C. şi Backoff,R.W., Strategic Management of Public and Third Sector Organisations:a Handbook for Leaders, San Francisco, Jossey Bass, 1992. 3 Jaliu, D., Management Strategic, suport de curs, Bucure ti 2011 2 106  definirea obiectivelor, a strategiei, a structurii şi principiilor de func ionare a acestei entit i,  m surarea impactului, în spa iu şi timp, a unei m suri importante ce este luat . Un punct de plecare foarte bun în în elegerea demersului strategic este oferit de defini ia dat de Chandler4: Strategia este determinarea scopurilor şi obiectivelor organizaţiei pe termen lung, adoptarea politicilor determinate şi alocarea resurselor pentru atingerea acestor scopuri. Aceast defini ie indic , practic, problemele majore la care trebuie s r spund procesul strategic:  încotro se doreşte s se avanseze?  prin ce parametri se pot traduce scopurile organiza iei?  ce politici particulare vor implica aceste scopuri?  ce mijloace umane şi financiare vor trebui angajate? Abordarea strategic în domeniul managerial îşi are originea în domeniul strategiei militare (utilizarea resurselor unei for e armate pentru atingerea scopurilor-victorii militare prin construirea planurilor şi obiectivelor şi punerea lor în practic ) şi încearc s contracareze imaginea unui proces decizional haotic la nivel organiza ional5. Managementul strategic este atractiv datorit accentului pe care îl pune pe stabilirea scopurilor, pe identificarea atuurilor şi sl biciunilor, pe importan a oportunit ilor şi amenin rilor externe din perspectiva desf şur rii optime a for elor pentru atingerea obiectivelor stabilite. Diferite studii au vizat modalitatea în care organiza iile publice îşi definesc şi implementeaz în realitate obiectivele strategice, observând o influen semnificativ a elementelor distinctive ale sectorului public asupra acestui domeniu. Exist patru tipuri de strategii distincte promovate de institu ii publice6:  strategie de dezvoltare în cazul institu iilor publice ce de in obiective şi surse independente de finan are; managerii au o relativ independen în structurarea capacit ilor, resurselor şi performan ei organiza iei;  strategie de transformare în cazul institu iilor care, datorit presiunilor bugetare şi a celor venite din partea grupurilor externe, îşi modific modul de func ionare de la simpla gestionare a institu iei publice la promovarea unui management performant subsumat clien ilor şi comunit ii;  strategie de protecţie în cazul institu iilor care au de înfruntat un criticism puternic din partea mass-media şi legislativului precum şi nevoi crescute din partea publicului şi posibile sc deri ale aloca iilor bugetare. Aceste institu ii vor înt ri controlul intern, vor încerca s reduc .profilul public. al organiza iei, s înt reasc rela ia cu legislativul şi s îşi protejeze nivelele de finan are;  strategie politic în cazul institu iilor care încearc s ia decizii favorabile unui tip de participan i, în func ie de modificarea configura iei grupurilor sau indivizilor ce pot influen a în mod decisiv organiza ia. 4 Chandler, A.D., Strategies et Structure de l’entreprise, Editions d’Organisation, Paris, 1989 H.J. Einhorh şi R.M. Hogarth, Decision Making: Going Forward in Reverse, Harvard Business Review, ian. feb. 1987, p. 66-70. 6 B. Wechleser şi R.W. Backoff, Policy Making and Administraton in State Agencies: Strategic Management Approaches, Public Administration Review, 1986, p. 321-327. 5 107 1.3.Tipuri de reacţie decizional Tipologia oferit 7 sugereaz mai multe tipuri de reac ie a actorilor publici din punctul de vedere al deciziilor strategice: defensivii apar în medii stabile şi încearc s îşi protejeze pozi ia de inut , accentuând eficien a şi centralizarea; analiticii corespund unor contexte de schimbare moderat şi vizeaz o pozi ie similar celei anterioare, permi ând îns o dezvoltare controlat a proceselor inovatoare; prospectorii sunt de g sit în medii de dinamism şi creştere - ei caut oportunit i şi îşi asum riscuri, promovând un management descentralizat şi organic; reactivii pot fi identifica i în orice context, operând f r un scop clar, r spunzând condi iilor existente. Toate aceste elemente demonstreaz existen a unor varia ii semnificative în ceea ce priveşte abord rile strategice ale managerilor publici; din acest punct de vedere putem considera c exist suficiente resurse pentru ca managementul public s infirme imaginea existent în ceea ce priveşte incapacitatea sa de definire şi implementare a obiectivelor strategice. Luarea deciziei strategice în domeniul public se plaseaz într-un context specific8 caracterizat de:  ambiguitatea politicilor (mult mai difuz definite fa de firmele private);  vulnerabilitate. mai mare fa de participarea şi influen a mass-media, politicienilor şi altor agen ii, precum şi o aten ie crescut fa de aceşti factori;  constrângeri artificiale de timp datorit proceselor electorale periodice;  coali ii instabile ce pot duce la stoparea/eliminarea unor politici sau solu ii particulare. Aplicarea managementului strategic în sectorul public poate crea probleme similare cu cele întâlnite de aplicarea managementului în sectorul public în general; aplicabilitatea sa la organiza ii publice reprezint o problem discutat de toate lucr rile ce iau în considerare demersul strategic în administra ie. 1.4. Managementul obiectivelor Stabilirea unor obiective şi scopuri clare reprezint un proces extrem de dificil în cazul sectorului public iar în acest context construirea unor strategii poate p rea un efort lipsit de orice finalitate; totuşi, dezbaterea referitoare la imprecizia obiectivelor este mult mai complex şi poate fi extins şi la sectorul privat, în cazul c ruia unii autori argumenteaz c obiectivul principal tradi ional referitor la profit poate fi înlocuit din locul central pe care îl ocup cu obiective de tipul responsabilit ii fa de ac ionari, supravie uirea pe termen lung, realizarea unui consens negociat între participan i9. Un alt pericol se refer la tratarea demersului strategic ca act simbolic f r impact la nivel managerial10; documentele strategice elaborate vor deveni scop în sine şi nu doar o etap a unui proces de dezvoltare a organiza iei. Rela ia politic -administra ie poate constitui un alt impediment pentru managementul strategic în domeniul public; oricum, adaptarea unei forme de planificare strategic poate aduce îmbun t iri modelului politic tradi ional de luare a deciziei. Orizontul de timp pe care organiza ia public îl ia în considerare în Miles, R.E. şi Snow, C.C., Organisational Strategy, Structure and Process, New York, McGraw-Hill, 1978. Matei, A. Analiza sistemelor administraţiei publice, Editura Economic , Bucuresti, 2003. 9 Ansoff, H. I., The New Corporate Strategy, John Wiley, New York, 1988. 10 Montanari, J.R., Daneke, G.A. şi Bracker, J.S., Strategic Management for the Public Sector: Lessons from the Evolution of Private- Sector Planning, în Rabin, New York, Base, 1989,p.314 7 8 108 aplica iile de tip strategic poate fi prea redus; contextul în continu evolu ie necesit flexibilitate îns nu anuleaz valabilitatea managementului strategic. Alte probleme se pot referi la lipsa informa iei sau a capacit ii de analiz şi interpretare a acesteia, la dificultatea stabilirii de rezultate m surabile pentru sectorul public sau la lipsa calific rii necesare a resursei umane11.Cele mai importante categorii de rezerve la adresa aplic rii managementului strategic la sectorul public sunt12:  procesul formal de planificare strategic este prea rigid şi încet pentru a r spunde în mod adecvat unui mediu în schimbare;  procesul formal de planificare este prezentat a fi mult mai ra ional şi analitic decât este cu adev rat; designul acestuia este prea abstract pentru a putea lua în calcul dinamica socio-politic specific oric rei organiza ii;  procesul formal de planificare ac ioneaz împotriva creativit ii şi inova iei. În mod evident toate aceste critici nu semnific o inutilitate a aplic rii planific rii şi managementului strategic în sectorul public. Demersul strategic trebuie în eles la justa lui valoare, f r a vedea în el un fel de remediu miracol dar şi f r a-i neglija importan a: orice proces de planificare strategic este justificabil numai în cazul în care ajut factorii de decizie s gândeasc şi s ac ioneze strategic. Planificarea strategic nu este un scop în sine ci mai degrab un set de concepte ce îi ajut pe leaderi s ia decizii importante şi s ini ieze ac iuni importante13. 1.5. Managementul strategic în sectorul public/privat Configurarea func iilor manageriale, într-o accep iune strategic , în sectorul public, se dovedeşte un proces complex care implic numeroşi actori şi necesit armonizarea unor priorit i asimetrice care trebuie s fie sus inute într-un climat de colaborare în care consensul este necesar dar foarte greu de ob inut. Managementul strategic nu poate r mâne în afara influen elor mediului; datorit faptului c managerii publici vizeaz deseori obiective limitate14, ei au tendin a de a promova o abordare incremental în procesul de luare a deciziilor, astfel c strategiile lor vor fi mai mult reactive şi mai pu in bazate pe direc ii definite ini ial. Responsabilii organiza iilor publice sunt chema i s men in o flexibilitate crescut în orient rile asumate, s utilizeze strategii bazate pe influen mai degrab decât pe autoritate şi s minimizeze discontinuit ile inerente procesului managerial public. Compartimentele specializate în materie de management strategic în sectorul public nu presupun ad ugarea unor noi func ii la nivelul structurilor manageriale ci valorificarea principiilor leadership-ului participativ, oferirea de linii directoare specifice, recomandarea de ac iuni de sprijin pentru îndeplinirea celorlalte func ii ale managementului universitar şi mai buna comunicare intraorganiza ional şi interorganiza ional . Demersul strategic g seşte diferite c i de aplicare în cazul administra iei publice; putem identifica, la nivelul statului, existen a unei planific ri strategice; sub influen a 11 Hughes, O.E., Public Management and Administration. An Introduction, Palgrave, New York, 1998. Olsen, J.B. şi Eadie, D.C., The Game Plan: Governance with Foresight, Council of State Planning Agencies, Washington D.C., 1982. 13 Bryson, J.M., Strategic Planning for Public and Nonprofit Organisations: A Guide to Strenghthening and Sustaining Organisational Achivements, San Francisco, Jossey Bass, 1995, p.56 14 Ring, P.S. şi Perry, J.L., Strategic Management in Public and Private Organisations: Implications of Distinctive Contexts and Constraints, Academy of Management Review, 1985, pp. 276-286 12 109 practicilor în vigoare în marile grupuri industriale, planificarea la nivelul statului a asimilat o dimensiune strategic tot mai accentuat . F r îndoial , definirea unei strategii pentru ansamblul statului reprezint o ac iune prea ambi ioas , dat fiind existen a unei ra ionalit i politice specifice: întreg actul politic este un compromis. Când o lege este formulat în Parlament sau în alt parte, scopul acestui efort nu este de a vota legea ideal , ci de a g si pozi ia politic ce va permite unei legi s treac . Aceasta implic în mod necesar un limbaj vag şi pu in precis, limbajul compromisului. Este deci clar c formularea unei strategii globale, ce vizeaz optimizarea ac iunii statului este pu in posibil . În schimb func ia de planificare poate s evolueze în direc ia sus inerii guvernan ilor în determinarea priorit ilor şi definirea programelor. Strategiile de cooperare s-au dezvoltat vizând partajarea între mai multe entit i a unei investi ii prea crescute pentru ca o singur organiza ie s şi le poat permite; aceste cooper ri pot avea loc atât în interiorul sectorului public cât şi între sectorul public şi cel privat (cazul echipamentelor medicale prea scumpe pentru un singur spital, sau a unor facilit i educa ionale/ de s n tate public în cazul unor comunit i locale). Demersul strategic local poate permite identificarea unor posibilit i de dezvoltare a abord rii strategice în interiorul organiza iilor locale. Observarea vie ii politice la nivelul autorit ilor locale demonstreaz existen a unor câmpuri de concuren ce se pot manifesta sub diferite forme. Dinamica strategic local s-a transformat fundamental în societ ile democratice sub influen a a trei factori principali: - accentuarea concuren ei între entit ile locale; problematica concuren ei se poate manifesta nu doar între entit ile vecine ci i la nivel general/european sub influen a deschiderii progresive a frontierelor şi mondializ rii activit ilor economice15. Domeniile de concuren privesc în principal: implant rile industriale, pozi ionarea pe marile axe de comunica ie şi ob inerea ajutorului statului;  înt rirea marjei de manevr la nivel local (inclusiv în ceea ce priveşte problemele financiare);  transformarea profilului şi con inutului meseriei func ionarului public; apari ia unei noi genera ii de func ionari, cu un nivel de studii mai ridicat, axa i pe privilegierea unei abord ri tehnice în ceea ce priveşte exercitarea puterii locale. Toate aceste elemente pot permite comunit ilor locale s pun în aplicare o abordare de ordin strategic a ac iunii proprii; strategiile liniare pot fi substituite de strategii mai ambi ioase şi voluntariste, ce permit autorit ilor locale s influen eze semnificativ mediul în care activeaz . În literatura de specialitate s-a realizat o diferen între planificarea strategic şi managementul strategic; planificarea strategic a pus pentru prima dat în discu ie doi termeni esen iali: misiunea şi analiza mediului16. Misiunea include în cazul firmelor private o defini ie clar a scopurilor, produselor, pie elor şi aştept rilor pe o perioad de câ iva ani17. Analiza mediului presupune o examinare detaliat a atuurilor, sl biciunilor, amenin rilor şi oportunit ilor organiza iei; deşi include şi elemente interne ale 15 Pollit, C. şi Bouckaert, G., Public Management Reform, a Comparative Analysis, Oxford University Press, New York, 2000 16 Hax, A.C. şi Majluf, N.S., Strategic Management: An Integrative Perspective, Englewood Cliffs: Prentice Hall, 1984. 17 Hughes, O.E., Public Management and Administration. An Introduction, Palgrave, New York, 1998 110 organiza iei (capacit i manageriale, caracteristici ale resursei umane, structuri financiare) avantajul major al acestei abord ri se refer în principal la realizarea unei analize obiective a mediului extern: structura şi tendin ele pie ei, schimb rile tehnologice, amenin area concuren ei şi orice alte puncte capabile s afecteze existen a institu iei în cauz . Obiectivele reprezint scopuri specifice derivate din definirea misiunilor şi din analiza mediului. Construc ia unui plan strategic de afaceri pe termen mediu sau lung este fundamentat pe definirea misiunilor, obiectivelor şi realizarea analizei mediului, în corela ie cu m surarea performan elor şi alocarea resurselor. Acestea de in o serie de caracteristici specifice care afecteaz tipul de management aplicabil lor; în mod evident latura strategic a managementului nu se poate sustrage realit ii. Care ar fi principalele elemente care influen eaz aplicarea demersului strategic în institu iile publice?  misiunile şi scopurile organizaţiei publice sunt deseori definite în reglement ri legale; acest lucru afecteaz una din componentele esen iale ale managementului strategic: flexibilitatea şi posibilitatea realiz rii unor schimb ri strategice la nivelul organiza iei; chiar dac managerul public vrea s reorienteze organiza ia în ceea ce priveşte redefinirea scopurilor sau misiunilor, acest lucru va fi uneori imposibil din punct de vedere legal18;  lipsa concurenţei; aşa cum am observat, unul dintre elementele care au stat la baza dezvolt rii managementului strategic în sectorul privat a fost avantajul competitiv, necesitatea de a specula oportunit ile pie ei mai bine decât competi ia. În cazul sectorului privat inexisten a competitorului sau competi ia inegal înseamn lipsa unui stimulent esen ial pentru dezvoltarea abord rilor strategice. Managerul public nu va în elege la fel de bine ca şi cel privat importan a planific rii şi managementului strategic;  existenţa unor obiective vagi şi generale; de multe ori definirea obiectivelor în sectorul public este un proces vag şi neclar. Deciden ii politici prefer obiectivele generale pentru c ele sunt mult mai uşor de „vândut” politic şi permit identificarea unor grupuri mari de aleg tori cu acestea. Acelaşi limbaj neclar tinde s caracterizeze de multe ori definirea politicilor publice sau a strategiilor specifice;  perioadele de timp incluse în documentele strategice sunt de multe ori prea reduse; politicienii nu au r bdare pentru a vedea rezultate pe termen lung. Ei doresc rezultate imediate şi vizibile, pe care s le poat prezenta publicului. Ca atare strategiile pe termen scurt sunt preferate celor pe termen lung;  chiar dac se reuşeşte stabilirea unor strategii pe termen lung perioadele electorale sunt capabile s duc la distrugerea acestora. Noua putere poate s aib o viziune total diferit într-un domeniu sau altul şi s modifice sau anuleze ceea ce guvernan ii preceden i au considerat a fi op iuni strategice19;  coaliţiile politice pot fi instabile; ca atare, la scurt timp dup stabilirea unei strategii, dispari ia sprijinului politic o poate face inaplicabil ;  stabilirea obiectivelor în sectorul public reprezint un proces mult mai larg decât în cel privat; influen a combinat a actorilor politici şi administrativi, a 18 19 Hin ea, C.E., Management strategic și Leadership în organizațiile publice,Cluj Napoca, Suport de curs, 2011 Hin ea, C.E., Management strategic și Leadership în organizațiile publice,Cluj Napoca, Suport de curs, 2011 111 mass-media, grupurilor de interes, cet eanului etc duc la un proces complicat de structurare a scopurilor şi obiectivelor organiza iei publice;  lipsa informaţiei necesare sau lipsa capacit ţii de analiz a informaţiei poate duce la formularea defectuoas a strategiilor. Acelaşi lucru se va întâmpla dac resursa uman existent nu are preg tirea necesar în domeniu20;  greutatea stabilirii unor rezultate m surabile în sectorul public;  asumarea riscurilor nu reprezint un tip de comportament încurajat de sectorul public. Elaborarea unor strategii presupune luarea de decizii riscante. Toate aceste elemente ne arat principalele probleme cu care demersul de planificare strategic se va confrunta în domeniul public. Ele nu semnific în nici un fel lipsa posibilit ilor de aplicare a planific rii şi managementului strategic în organiza iile publice ci aten ioneaz managerul asupra punctelor sensibile. Tendin ele moderne referitoare la o perspectiva managerial în sectorul public şi la promovarea abord rilor specifice domeniului privat („next steps initiative” în Marea Britanie sau „reinventig government” în Statele Unite) au semnificat creşterea accentului pus pe abord rile strategice. Societ ile democratice moderne folosesc abordarea strategic atât la nivel central cât şi la nivel local. Exemplele la nivel central sunt numeroase şi se întind de la programul de guvernare prezentat de fiecare guvern la învestitura în parlament, pân la strategii sectoriale definite de ministere sau agen ii guvernamentale. Problemele principale la acest nivel se leag de jocul politic. De multe ori obiectivele stabilite nu sunt cele mai bune în termeni ra ionali ci cele mai bune în termeni politici (capabile s construiasc compromisul politic); alteori ele sunt vagi şi imposibil de implementat. Trebuie s preciz m îns c definirea unui proces strategic, chiar imperfect, reprezint un pas înainte în promovarea unui nou tip de guvernare bazat pe ideea performan ei şi a eficacit ii21. La nivel local situa ia este şi mai interesant . Administra iile publice locale se confrunt cu situa ii complexe caracterizate de creşterea responsabilit ilor, diminuarea resurselor venite de la bugetul central, concuren a crescut din partea altor administra ii locale (pentru atragerea de fonduri sau investi ii), aştept ri tot mai mari din partea cet enilor şi comunit ii. Pentru a func iona acceptabil în acest mediu dificil ele trebuie s asimileze o viziune strategic clar , capabil s îi duc „un pas înaintea celorlal i”. Probabil administra iile locale se situeaz la acest moment cel mai aproape de situa ia firmei private presat de competitori s speculeze oportunit ile strategice într-un joc cu suma zero (câ tigul unei p r i reprezint pierderea celeilalte p r i). În structurarea abord rii strategice ele au şi atuuri importante care in de creşterea libert ii de ac iune (pe baza descentraliz rii şi autonomiei locale) şi apari ia unor func ionari publici mai bine preg ti i din punct de vedere profesional. Managerii publici locali nu au nici o scuz în cazul în care nu profit de avantajele oferite de aplicarea managementului şi planific rii strategice. Definirea unor strategii de dezvoltare comunitar , economic , urban etc., reprezint o necesitate şi nu un lux. Aceste strategii pot fi mai mult sau mai pu in complexe; uneori cele mai simple idei pot duce la efecte majore pe termen lung. 20 21 Hughes, O.E., Public Management and Administration. An Introduction, Palgrave, New York, 1998 Hin ea, C.E., Management strategic și Leadership în organizațiile publice,Cluj Napoca, Suport de curs, 2011 112 Este interesant exemplul unui primar american al unui oraş mic, care nu prezenta nimic deosebit: nu de inea industrii semnificative, nu avea popula ie mare, obiective turistice majore, sau alte atuuri „tradi ionale”; evident c aceast realitate avea consecin e directe ( i negative) la nivelul bugetului local. Ca atare el a în eles c trebuie f cut o alegere strategic de dezvoltare a oraşului, bazat pe resursele sc zute existente. Ea a vizat construc ia unei imagini noi: „oraşul florilor”; întregul oraş a fost împodobit cu flori şi s-a trecut la un marketing agresiv în domeniu. În scurt timp or şelul în cauza a devenit vestit, atr gând zeci de mii de vizitatori anual şi construind o întreag industrie turistic ce furnizeaz resurse financiare majore la bugetul local. Costurile implicate au fost mici şi s-au referit nu atât la resurse financiare ci la creativitate şi tehnici de marketing public22. Acest exemplu reprezint îns doar un caz minor, ce pune în eviden importan a alegerilor strategice. La niveluri mai complexe se situeaz definirea strategiilor de dezvoltare comunitar 23. O astfel de strategie presupune reunirea unui corp comun format din reprezentan ii administra iei locale şi ai comunit ii (oameni de afaceri, organiza ii nonguvernamentale, asocia ii cet eneşti) care s defineasc strategia de dezvoltare economic local pe 5 sau 10 ani. În acest caz parteneriatul public privat se refer la structurarea procesului strategic şi implementarea lui. În acest caz viziunea reprezint imaginea comun a administra iei şi comunit ii referitoare la cum se vrea s arate oraşul în viitor. Misiunea este definit de reglement ri legale şi de acte interne. Scopul poate fi reprezentat de dezvoltarea economic şi creşterea prosperit ii cet eanului. Obiectivele se pot referi la creşterea atractivit ii economice a oraşului. Strategiile pot viza: dezvoltarea infrastructurii, diversificarea activit ilor economice, atragerea de investitori etc. Acţiunile operaţionale (programele) pot viza ac iuni de marketing, sc derea taxelor, construc ia unor noi spa ii comerciale etc. Implicarea comunit ii este esen ial pentru c numai astfel strategiile definite vor avea sprijinul necesar pentru a fi aplicate. Dac managerul public nu în elege importan a ini ierii unui asemenea proces nu înseamn c nici comunitatea nu o va face. Dac reprezentan ii comunit ii sunt cei care vor pune la punct planul strategic atunci administra ia local va fi într-o postur foarte proast : va trebui s adopte o pozi ie defensiv , se va raporta la un plan strategic pe care nu l-a gândit ea şi poate nu se afl în concordan cu propriile obiective, va fi atacat datorit lipsei de preocupare referitoare la viitorul comunit ii. În direct leg tur cu aceste concluzii trebuie s preciz m c o interpretare interesant a managementului strategic24 se axeaz pe ideea c strategiile din organizaţiile publice se bazeaz nu atât pe abord ri raţionale cât pe interacţiunea dintre actorii interesaţi de activitatea organizaţiei în cauz (persoane şi grupuri de interes). În momentul în care organiza ia doreşte s construiasc o strategie într-un domeniu anume ea va trebui, în primul rând, s identifice actorii interesa i şi puterea de care aceştia dispun. În func ie de analiza în cauz , ea va trata cu cei mai puternici şi influen i actori interesa i şi va fi capabil s aplice cu succes politicile dorite datorit sprijinului acestora. Organiza iile publice pot promova abord ri diferite în definirea strategiilor, patru tipuri de strategii promovate de institu ii publice sunt relevante25: Hin ea, C.E., Management strategic și Leadership în organizațiile publice,Cluj Napoca, Suport de curs, 2011 Steiss, A., Strategic management for public and nonprofit organizations, Marcel Dekker:New York, 2003 24 Johnson G., Scholes K., Exploring Public Sector Strategy, Prentice Hall, 2000,p. 165 25 Wechleser, B. şi Backoff, R.W., Policy Making and Administraton in State Agencies: 22 23 113  strategie de dezvoltare – în cazul institu iilor publice ce de in obiective şi surse independente de finan are. Managerii au o independen semnificativ în structurarea capacit ilor, resurselor şi performan ei organiza iei şi se folosesc de acest lucru pentru a o dezvolta;  strategie de transformare - În acest caz institu iile publice sunt obligate, datorit presiunilor diverse (politice, sociale, economice etc.) s îşi modifice tipul de func ionare de la simpla „gestionare” tradi ional la promovarea unui management performant subsumat clien ilor şi comunit ii;  strategie de protecţie – în cazul institu iilor care au de înfruntat un criticism puternic din partea mass-media şi legislativului precum aştept ri crescute din partea publicului şi posibile sc deri ale aloca iilor bugetare. Aceste institu ii vor înt ri controlul intern, vor încerca s reduc „profilul public” al organiza iei, s înt reasc rela ia cu legislativul şi s îşi protejeze nivelurile de finan are;  strategie politic – în cazul institu iilor care încearc , în func ie de modificarea structurilor de putere, ce pot influen a decisiv organiza ia, s ia decizii favorabile grupului politic câştig tor. De asemenea, pot exista mai multe tipuri de reac ie a institu iilor publice din punctul de vedere al deciziilor strategice26:  ap r torii – apar în medii stabile şi încearc s îşi protejeze pozi ia de inut , accentuând centralizarea;  analiticii – corespund unor contexte de schimbare moderat şi permit o dezvoltare controlat a proceselor inovatoare;  prospectorii – sunt de g sit în medii de dinamism şi creştere - ei caut oportunit i şi îşi asum riscuri, promovând un management descentralizat şi organic;  reactivii – pot fi identifica i în orice context, operând f r un scop clar, r spunzând provoc rilor existente pe m sur ce acestea apar. În domeniul privat, inova ia este instrumentul specific al sistemului antreprenorial. Peter Drucker defineşte sistemul antreprenorial ca o schimbare a randamentului posibilit ilor. În consecin antreprenorii de succes sunt aceia care încearc s creeze noi valori şi s aduc o contribu ie în sensul transform rii unui “material” într-un “mijloc” ori a contribuirii la mijloacele existente într-o configura ie nou şi mult mai productiv . Marea majoritate a inova iilor de succes exploateaz schimbarea, pentru c doar aceasta ofer întotdeauna ocazia pentru ceva nou şi deosebit. Prin urmare, inova ia const într-o c utare organizat şi cu un scop bine definit de schimb ri şi în analizarea sistematic a ocaziilor pe care aceste schimb ri le-ar putea oferi inova iei economice şi sociale. Strategic Management Approaches, Public Administration Review, 1986, pp. 321-327 26 Miles, R.E. şi Snow, C.C., Organisational Strategy, Structure and Process, New York, McGraw-Hill, 1978 114 Bibliografie Druker, P. (1993), Inovatia si spiritul antreprenorial, Editura Economica, Bucureşti; Druker, P. (1999), Societatea post-capitalist , Editura Image, Bucureşti; Ferreol, D. (coord.), (1998), Dicţionar de sociologie, Editura Polirom http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6 =0, Tampoe, M. (2000), http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=0 Strategic management: process, content and implementation, Oxford University Press; Sartori, G. (1999), Teoria Democraţiei Reinterpretat , Polirom, Iaşi; 115 116 Sesiunea a III-a – Perspectiva tehnologic Moderator: Lect.univ.dr. C t lin Vrabie, SNSPA, Bucure ti 117 118 “Un ora modern cu solu ii inteligente dedicate pentru administra ie” Oana R ILEANU, IT&C Manager [email protected] 119 Utilitatea instrumentelor moderne în administra ia public Administra ia public se confrunt din ce în ce mai mult cu probleme legate de planificarea eficient a resurselor ora elor cât i a resurselor economice raportate la nevoile cet enilor. Procesul de elaborare a obiectivelor i strategiilor în direc ia necesar de dezvoltare a comunit ilor reprezint o mare provocare. Începând de la identificarea corect a proiectelor, continuând cu selectarea lor pe criterii profesionale, independente i transparente i finalizând cu implementarea eficient i maximal a cerin elor proiectului, toate reprezint provoc ri pentru o administra ie cu resurse personale limitate, cu apartenen politic i interese diferite. Pe lâng lipsa de coeren i sus inere în strategii se resimte, de asemenea în administra ie lipsa metodelor de stabilire i prioritizare a proiectelor cât i identificarea corect a nevoilor comunit ii pentru cre terea nivelului de trai a acesteia. Chiar i acolo unde exist criterii transparente se întâmpin dificult i în analiza complet i corect a datelor i a posibilit ilor existente. În ultima perioad , intrarea i utilizarea în activitatea zilnic a tehnologiei informa iei permite angaja ilor s execute mai rapid i eficient sarcinile de serviciu. Astfel, analiza i procesul de planificare a investi iilor, ca un proces dificil i elaborat, se poate desf ura rapid i cu rezultate notabile. În sprijinul activit ilor administra iilor au fost dezvoltate foarte multe solu ii ce pot realiza adev rate analize de situa ie i spa iale pentru a putea utiliza eficient resursele, pentru a putea elibera mai rapid unele avize i pentru a scurta timpi de lucru i de solu ionare a lucr rilor. Instrumentele informatice i analizele spa iale ofer avantaje din ce în ce mai relevante pentru activit ile curente cât i pentru planificare i control. Descrierea capabilit ilor instrumentelor informatice analizelor spa iale în activitatea administra iilor i utilizarea Instrumentele informatice moderne permit expunerea datelor într-un mod agregat, coerent i sintetizat prin interfe e simple, intuitive i cu rezultate i analize u or de interpretat. O nou dimensiune ca aceea legat de spa iu, de localizare permit institu iilor o analiz mult mai concret i util pentru stabilirea detaliilor. Analizele se desf oar inând cont de loca ie i elementele din mediu înconjur tor ce ar putea influen a realitatea. Astfel, vor putea fi luate în calcul toate elementele legate de infrastructura rutier , infrastructura de utilit i, de aspectele juridice, economice ale terenului, de calitatea acestuia i a mediului, de dezvoltarea economic a zonei i de facilit ile existente în zona de interes. Practicile statelor europene au ar tat din ce în ce mai mult preocupare i accent pe colectarea i analiza acestor tipuri de date. Ca aceste date s fie u or accesibile i totodat s poat fi actualizate i între inute cu cost minim, au fost elaborate o serie de legi i reglement ri. Astfel, mai to i de in tori de date spa iale, în func ie de aria de interes pun la dispozi ia celor interesa i, de obicei printr-o platform sau portal na ional, date necesare în activitatea curent , date ce respect standardele i directive existente la nivel European, cum ar fi Directiva Inspire. Astfel, spre 120 exeemplificare vom m analiza cum se poate face o evaluare la nnivel de ora cuu drumurile cee desservesc comuniitatea i posibiilitatea de a puutea extinde inffrastructura asttfel încât s see ob in un traseuul ce permite preluarea p sau distribuirea d unnui trafic intenns, s se poat opttimiza c ile de acces la anumiite obiective daar s poat fi raapid construit , f r problemee în privin p a zoneloor i ariilor pro otejate sau a acctelor terenuriloor. De toate acceste criterii see poaate ine cont îîntr-o analiz spa s ial astfel încât cu datele existente la autorit ile dee speecialitate i pe care acestea lee pun la dispozzi ie conform ddirectivei, s se poat realizaa anaalize corecte, cuu relevan i aducând la un loc date din innstitu ii diferitee, realizându-see astffel o interoperrativitate necessar între instittu ii ale statuluui. Criteriile pot p fi complexx com mbinate, pot fi aadaugate sau po onderate în funnc ie de importaan i de asem menea construitee maai multe scenarii de risc. Astfel de innstrumente sau u analize pot fi folosite i apliicate în diversee arii de interess cum m ar fi zona dee urbanism i planificare teriitorial , dezvolltare urban , reeglement ri dee urb banism, cadasttru, utilit i, extindere proiiecte sau menntenan e, impozite i taxe,, dezzvoltare econom mic i regionaal , agricultur i mediu cât i promovarea tuuristic . Pentru a stuudia concret ap plicabilitatea unnor astfel de soolu ii se vor preesupune o seriee de criterii f r a nne limita la acestea pentru câteva teme de innteres. Astfel, sttudiu de caz see va apleca asupra a trei teme dee interes: ampllasarea unei looca ii de joaca,, alegerea uneii inv vesti ii în func ie de nivelul economic e pentrru asfaltarea unnui drum, studiiu nivelului dee traii i a poten ialuului economic a unui cartier . Studiu dee caz. Amplassarea unei locca ii de joac Amplasareaa unei loca ii de d joac presupuune alegerea unnei zone în carre pe o anumit distan nu se regg se te o astfell de loca ie, densitatea de poppula ie ce are vârsta v potrivit ntru astfel de looca ii este ridiccat , nivelul prre urilor apartam mentelor în zoon este sc zut,, pen exiisten a unui teren în dotarea prim p riei care are a suprafa a neecesar i pentrru care situa iaa juriidic este clarr i exist doccumenta ie caddastral , amplaasamentul indiicat nu are înn sub bteran magistraale de utilit i astfel încât s nu poat fi exxecutate lucr rii de amenajaree iar infrastructur electric în zon este dim mensionat asstfel încât s poat suportaa exttinderea cu neccesarul de electrricitate pentru noua n loca ie. Aceste critterii pot asigurra modul coreect i transpareent de alegere a unei loca iii elig gibile dar pot eelimina i riscu urile de proiectt, astfel încât innvesti ia s poaat fi finalizat con nform unui term men i estim ri r realiste. Cu atât maai utile sunt astfel de evalu ri r i analize daac este vorba de o finan aree exttern , cu termenne foarte clare de finalizare. Figu ura 1. Exemplu cu c loca ii eligibille în ora 1211 Alegerea unei investi ii i în func ie de d nivelul ecoonomic pentrru extindereaa i reabilitarea r u unui drum Pentru stabbilirea zonei eligibile se va annaliza situa ia la zi a impozitelor i restan-elo or, nivelul sum melor anual colectate pentru zona z de interess. Astfel, zonaa aleas va fi o zon n în care cet enii î i pl tessc la zi contribbu iile i pot fi recompensa i prin investi iaa folo osit în favoareea lor. Un alt critteriu ce va fi evaluat va fi fluctua ia i ddensitatea trafiicului pe zonaa evaaluat , tipul dee drum, gestion narul şi anul de d punere în fuunc iune, anul de realizare a ultiimei reabilit rii, identificarea terenurilor inttersectate de traseul suplimenntar, precum i zon na de influen a extinderii. Toate acesste criterii vor asigura transpparen în alegerea prioritarr a investi ieii dorrite cât i necesitatea sus inutt a acesteia. Dintre D variantelle posibile va fi f selectat ceaa maai fezabil dintrre ele, pentru finalizarea f rapidd a investi ieii i pentru beneeficiul direct all cett eanului. Studiu nivvelului de tra ai i a poten ialului i econom mic a unui caartier În construiirea algoritmullui se vor lua în calcul criteerii au ca scopp determinareaa niv velului de trai pe cartiere în n func ie de anumi a i indicattori de ordin fizic, f social i eco onomic ce vor ffi agrega i pe baza b unui algoritm i a unor poonderi. Astfel, vom m avea criterrii de ordin fizic f precum calitatea str zilor, z calitateaa loccuin elor, supraafa a spa iilor verzi; v de ordin social: securitaate (nr. de sec ii de poli ie înn zon n ), acces la spitale, transp port public, posibilit p i de petrecere a timpului t liber,, possibilitatea de a face cump r turi în zon , nivelul n de educca ie al locuitoorilor, acces laa institu ii de înv mânt, de ordin n economic: niivelul de salariizare al locuitoorilor i nivelull cazzurilor sociale ssau asistate. Totodat vva putea fi evaaluat poten ialul economic a zonei în funnc ie de agen i eco onomici ce î i desf oar activit i în zona z respectivv , a tipurilor de activit iii dessf urate, a nuum rului de angaja a i, produuctivitatea câtt i nivelul coontribu iilor i pro ofitelor înregisttrate. 1222 Metode i mecanisme de acest gen se impun a fi utilizate în administra ie astfel încât nivelul decizional s aib ca suport metode tiin ifice i metode practice de analiz a tendin elor. În diferite faze ale procesului decizional, astfel de instrumente pot fi folosite în analiza datelor, atât în faza de observare i colectare date, în faza de evaluare i prelucrare a datelor, cât i în faza de adaptare i gestiune a acestora. În procesul decizional ob inerea tendin elor unor indicatori strategici ai organiza iei sau comunit ii precum i combinarea procesului de management cu un proces decizional conştient i fundamentat va putea schimba i îmbun t i activitatea i scopul administra iilor publice. Bibliografie Elemente de IT pentru administratia publica, Catalin Vrabie, Pro Universitaria, 2014 Proiecte si actiuni de dezvoltare la nivelul comunitatilor, Maria Cristina Stefan, Economica, 2009 Evaluarea programelor si politicilor publice. Teorii, metode si practici Mirela Cerkez, Polirom, 2009 http://inspire-geoportal.ec.europa.eu/ Case study Fort Hill Natural Gas Authority improves efficiency, ESRI site, www.esri.com 123 124 Sustenabilitatea ora ului inteligent Drd. arh. Bardia TALAEIAN Universitatea de Arhitectur 125 i Urbanism "Ion Mincu", Bucure ti „A fi Modern nu este o Mod , este o stare de fapt. Trebuie s înțelegem istoria, iar cel care o înțelege știe cum s g seasc continuitatea între ceea ce a fost, ceea ce este și ceea ce va fi.” Le Corbusier Mereu a fost un început, mereu a fost o istorie şi o poveste, mereu o legend , un oraş,o ar ! Trecerea timpului mereu ne-a ajutat s fim moderni şi s moderniz m tot ce depinde de via a noastr ,oraşele merg spre un drum de modernizare cu o vitez foarte mare dar aceast vitez nu este ceea ce ne ajut mereu. Uneori ne gândim la locul unde mergem acum,unde locuim şi trecem peste f r s arunc m m car o privire ... Distan a între istorie şi tehnologie devine din cea ce mai lung , tehnologia ne duce c tre un viitor necunoscut şi istoria este trecutul nostru, care este de fapt punctul nostru de zero şi unde am pornit noi totul. Ora ele se schimb ! Oraşele se schimb şi se modernizeaz în continuare f r nicio oprire sau aşteptare. De fapt aceast trecere rapid şi necunoscut a timpului, aceast vitez poate conduce la uitarea trecutului şi a istoriei. Cu to ii suntem de acord cu tehnologia modern şi modernizarea oraşelor. Schimbarea lor reprezint lucruri complet normale pentru aceasta epoc , dar în anumite situa ii,locuri şi poate oraşe deja nu mai exist istorie, dac nu mai exist istorie nu exist nici patrimoniu şi dac nici patrimoniu nu exist nu mai ştim nici de început sau de tradi ie şi o s sim im lipsa lor în viitor. Uneori nu poate fi modernizarea o solu ie bun , uneori trebuie s avem o altfel de schimbare, o schimbare care este combinat cu trecutul nostru cunoscut şi viitorul necunoscut, cea ce este de fapt este o combina ie este o schimbare cu respect fa de istorie şi f r semne de întrebare. Trebuie s în elegem istoria ca s putem s în elegem şi ceea ce urmeaz ! Sunt multe lucruri care ne influen eaz via a şi pe care, din p cate, nu le în elegem. Timpul se încadreaz , cu succes, în aceast categorie şi ca urmare ne r mâne şi trecutul necunoscut şi uitat. Trebuie mers paralel cu cele dou elemente importante ale vie i adic , trecut şi timpul, care pot s aib un rezultat bun şi reuşit pentru viitor cât de cât mai clar şi cunoscut. Ora ele sunt o coordonat indispensabil a vie ii, pentru majoritatea dintre noi. Ele ne definesc existen a, ne modeleaz felul de a fi din punct de vedere comportamental. Ora ul poate func iona numai prin efortul cumulativ al ideilor vizionare i eficiente, prin implicarea tuturor, de la primar, organiza ii civice, organiza ii nonguvernamentale, arhitec i, oameni de afaceri, planificatori pân la omul de rând. 126 Evolu ia ora ului Evolu ia ora ului se reflect cel mai bine în esutul urban. Se poate observa cu ochiul liber cum lucrurile au decurs de la un esut clasic, tradi ional, la un ora planificat, subordonat regulamentelor urbanistice, primind astfel o nou ordine, o nou ierarhizare a activit ilor i a spa iilor, o nou leg tur cu teritoriul i o identitate modern . Arhitectura i urbanismul sunt cele dou elemente care determin imaginea esutului urban. Îi dau direc ia de dezvoltare valabil pentru o lung perioad de timp, rezolvarea arhitectural fiind astfel de foarte mare importan prin modul în care reu e te s concretizeze o interven ie justificat la nivel urban. Foarte important pentru men inerea în via a unui monument istoric este valoarea de contemporaneitate. Aceasta presupune posibilitatea de a echivala o cl dire istoric cu una modern din punct de vedere al structur rii spa iilor i al programului de arhitectur oferit. Altfel spus este vorba despre posibilitatea de utilizare a unei astfel de cl diri, de integrare a unei func iuni valabile în prezent. Un monument istoric are i o mare valoare artistic , fiind o form de exprimare a unor tendin e culturale specifice timpurilor sale de na tere. Istorie şi schimbare sunt cele dou elemente importante şi principale care trebuie s fie şi legate, şi aceast legare trebuie s o facem noi, ele împreun sunt cheia de a afla viitorul şi este singura noastr solu ie. Ora ul caracterizat printre altele de istoria popula iei sale, este cel mai important loc cultural, surs a tradi iilor i izvor al trecutului. Lupta continu de afirmare a caracterului local este u or lizibil în edificiile umane, care p streaz mereu amintirea unui fragment din con tiin a general , important la un anumit moment dat. ,,Orașul și mediul urban reprezint cea mai important și per total cea mai de succes încercare a omului de a reface lumea în care tr iește într-un mod cât mai apropiat de dorințele inimii sale. Îns , dac orașul este lumea creat de om, este de aici înainte lumea în care este condamnat s tr iasc . Așadar, indirect și f r conștiința clar a sarcinii sale, în construirea orașului, omul s-a reconstruit pe sine.’’27 Sustenabilitate Pentru sustenabilitatea unei oraş cu tehnologia high-tech sau mai bine spus oraşul inteligent apar mereu probleme sociale şi culturale, cele care de fapt au p rut de la început acestei dezvoltare şi sunt pornite din lipsa de educa ie istoric care din p cate sunt vizibile azi şi o s fie în viitor. Oraşele mereu au avut rolul principal şi mereu au avut efecte de asupra numeroase activit i importante în cadrul unei societ i. Planificare urban , sistem de transport public şi promovare culturi şi a tradi iilor sunt exemple bune şi vizibile care sunt legate de sustenabilitatea unei oraş, şi ele nu mereu depind de modernizare sau tehnologie, uneori ele se dezvolt dar cu lipsa de educa iei. „Prin educație se formeaz un popor cu o conștiinț unitar și o civilizație proprie. Mai mult ca alt dat , înțelegem cât de important și necesar este aceast sarcin pentru cei care ne vor determina viitorul. Studiul este parte al acestui drum educațional c tre reconstruirea spiritului uman.”28 http://www.actionamresponsabil.ro/orasele-viitorului 27 Buijs, S., Tan, W., Tunas, D., Megacities, Exploring a Sustainable Future, Rotterdam: 010 Publishers, 2010, pag. 212. 28 Foucault, Michel, Cuvintele şi lucrurile, Bucureşti, ed Univers, 1996, pag. 20 127 128 Dezvoltarea rela iei coal -familie-comunitate local Prof. Veronica BOJAN Prof. Elena Coca TUDOSE Şcoala Gimnazial nr.1 Videle [email protected] Ing. Otilia MANOIU Prim ria oraşului Videle [email protected] 129 În societatea contemporan educa ia este o nevoie stringent pentru to i cet enii întrucât f r educa ie nu este posibil s te integrezi într-un mediu în care totul se bazeaz pe cunoaştere. Educa ia contribuie la formarea fiec ruia ca persoan şi permite eviden ierea valorilor. Deoarece şcoala realizeaz multiple rela ii cu mediul social, cultural şi economic, putem spune c socializarea şi responsabilizarea sunt scopuri principale ale educa iei. Realizarea de proiecte la nivelul unit ilor şcolare este o realitate tot mai prezent şi necesar pentru rezolvarea diverselor probleme şi atingerea unor obiective. Fiecare elev şi cadru didactic trebuie s participe la dezvoltarea societ ii, la via a comunit ii, la îmbun t irea condi iilor în care se desf şoar activitatea şcolara, în func ie de aptitudini, disponibilitate, capacitate de rela ionare şi spirit de responsabilitate. În via a de zi cu zi elevii pot deveni un factor de seam al schimb rii, dezvolt rii şi îmbun t irii mediului şcolar şi comunit ilor din care fac parte. Totul este s se asigure un cadru de cooperare şi participare activ , responsabil şi voluntar a elevilor. Timpul liber al copiilor este ocupat în prezent de calculator, tablet , telefon, emisiuni TV, întâlniri cu prietenii. Elevii ar trebui orienta i c tre activit i voluntare, de interes obştesc, participare la întruniri civice. Munca de echip este un factor important pentru realizarea unui parteneriat. Rela ia şcoal -familie-comunitate în educa ia copilului a c p tat alt semnifica ie, odat cu apari ia no iunii de asigurare a calit ii în înv mânt. Rela ia coal – comunitate Institu ia de înv mânt nu se poate dezvolta şi, de asemenea, nu poate oferi servicii educa ionale de calitate, f r men inerea şi implicarea hot rât a autorit ilor locale în rezolvarea problemelor cu care se confrunt şcoala. Parteneriatul dintre şcoal şi autorit ile locale trebuie s se sprijine pe identificarea intereselor comune şi pe acordarea de sprijin reciproc. Felul în care şcoala şi autorit ile locale colaboreaz are o influen important asupra calit ii serviciilor educa ionale oferite de c tre unitatea de înv mânt. Şcoala are o misiune şi roluri bine stabilite în comunitate. Colaborarea şcolii cu comunitatea poate avea în vedere:  punerea în comun a resurselor materiale, umane, financiare, de timp, informa ionale;  activit i, proiecte, programe comune;  voluntariat şi implicare;  atragerea de resurse c tre comunitate. Şcoala trebuie s adopte ca obiective dezvoltarea spiritului comunitar, formarea unor buni locuitori ai comunit ii, c rora s le pese de cei din jur şi de localitatea în care tr iesc şi care s contribuie la creşterea calit ii vie ii în comunitatea respectiv . A înv a s î i pese de comunitatea şcolii este începutul pentru a înv a s î i pese de comunitatea mai larg în care tr ieşti. Şcoala este una din institu iile centrale ale comunit ii, are roluri specifice, dar nu poate func iona şi nu se poate dezvolta f r a ine cont de specificul localit ii în care func ioneaz . Şcoala este direct influen at de ceea ce se întâmpl în mediul social, func ioneaz într-o comunitate alc tuit din mai mul i factori: familie, autorit i, agen i 130 economici, politie, biseric , fiecare dintre aceştia influen ând procesul educa ional. Şcoala, al turi de alte institu ii care func ioneaz în comunitate, este direct influen at de nivelul de dezvoltare comunitar . În aceeaşi m sura se poate spune c şi şcoala influen eaz comunitatea. Consider m c o şcoal dezvoltat într-o comunitate este motorul dezvolt rii comunitare. Rela ia coal – familie Ridicarea calit ii în educa ie este un obiectiv major, aceasta reprezentând o problem deosebit în România. Cooperarea activ a şcolii şi a profesorilor cu ceilal i factori educa ionali se bazeaz pe respect, acceptare reciproc , colaborare şi în elegere. Şcoala preia în mod special sarcinile privind educa ia, dar şi p rin ii trebuie s se implice în realizarea acestora pentru a avea succes. Indiferen a sau opozi ia p rin ilor va frâna acest proces educa ional. Intrarea copiilor în şcoal nu înseamn c rolul p rin ilor s-a încheiat. Colaborarea strâns între familie şi şcoal determin o eficien maxim a muncii educative, ambii factori având acelaşi obiectiv şi anume preg tirea elevilor astfel încât aceştia s poat face fa provoc rilor de pe pia a for ei de munc , s nu se realizeze doar o preg tire teoretic , abstract şi f r leg tur cu realitatea economic . Şcoala şi familia trebuie s urm reasc acelaşi scop educativ:formarea copiilor pentru ca aceştia s devin membri de seama ai comunit ii din care fac parte. Atât şcoala, cât şi familia, îşi las amprenta în procesul de construc ie a identit ii copilului, acestea reprezint cei doi piloni de rezisten ai educa iei şi dezvolt rii. Familia reprezint principalul factor al parteneriatului şcoal -comunitate local . Familia are obliga ii şi drepturi ce decurg din statutul de elevi al copiilor în sistemul de educa ie, poate stimula elevul, îl poate mobiliza c tre un anumit domeniu de activitate fa de care manifest interes, în valorificarea capacit ilor proprii. P rintele îşi poate da seama mai bine de aceste preocup ri numai printr-o colaborare strâns cu şcoala. Implicarea familiei este condi ionat de gradul de interes al acesteia fa de şcoal . Înv mântul nu este decât o component din educa ia copilului, o bun parte a educa iei se petrece în afara şcolii. Familia ocup un loc special în sistemul educa ional, ofer elevilor informa ii despre lumea care-i înconjoar , primele reguli care trebuie respectate, drepturile şi obliga iile fiec ruia. Atitudinea p rin ilor se r sfrânge asupra rezultatelor şcolare ale elevilor, în special asupra motiva iilor înv rii. În colaborarea cu şcoala unii p rin i manifest reticen , nu vin la întâlnirile programate, nu au ini iative, critic mereu şcoala, sunt preocupa i excesiv sau exclusiv de notele copilului, au un contact limitat cu şcoala, mai ales în situa ii conflictuale, sunt reticen i la idei noi. Insuccesul copiilor este explicat de p rin i prin deficien e ale sistemului şcolar, iar de cadrele didactice prin lipsa de implicare a p rin ilor. Pe de alt parte, şi şcoala are dificult i în a stabili rela ia cu p rin ii: sunt autoritari, încearc s impun p rin ilor anumite obliga ii. Activitatea de comunicare a şcolii cu familia trebuie axat pe identificarea şi combaterea factorilor de risc care pot influen a în mod negativ educa ia copilului. Este necesar o colaborare sistematic şi permanent a celor dou componente ale sistemului educa ional-familie-şcoala, unitate în direc ia de urmat şi continuitate în munca de formare a copiilor. P rin ii pot completa şi sprijini dezvoltarea tinerilor doar dac se afl într-o permanent colaborare cu şcoala. În general, p rin ii elevilor cu rezultate bune 131 particip la şedin ele cu p rin ii, se intereseaz de situa ia şcolar a copiilor. P rin ii elevilor care nu au rezultate bune, înregistreaz absen e, sunt indisciplina i şi creeaz mereu probleme, nu in leg tura cu şcoala, cel mai des fiind invocate probleme sociale. Rela ia profesori-elevi Nu în cele din urm o importan deosebit în realizarea unei educa ii de calitate o are leg tura stabilit între elevi şi profesori. Şcoala nu înseamn numai ore de curs, note şi teste. Şcoala reprezint locul în care atât elevii cât şi profesorii construiesc un mod de a tr i împreun , petrec mult timp unii cu al ii, înseamn mai mult decât a preda şi a înv a ceea ce este cuprins în manual. Elevii şi cadrele didactice trebuie s simt c şcoala este a lor, c apar in comunit ii acestei şcoli, c fiecare se implica în via a şcolii. Elevii nu trebuie s fie doar executan i, trebuie s simt c ceea ce fac le apar ine, c este ini iativa lor şi astfel implicarea lor s fie mai mare şi motiva ia puternic . Unul din mijloacele prin care se poate stimula sentimentul de membru al comunit ii şcolii este ini ierea de proiecte care s contribuie la atingerea unuia sau a mai multor obiective ale şcolii. În acelaşi timp, implementarea proiectelor va duce la valorificarea timpului liber al elevilor într-un mod mai eficient. Proiectul a devenit o stare de fapt din ce în ce mai utilizat în via a şcolii. Aceasta presupune s desf şur m o ac iune colectiv pentru un obiectiv comun în care fiecare are o responsabilitate bine stabilit în func ie de disponibilit ile şi posibilit ile fiec ruia, pentru a realiza ceva to i împreun . În aceste activit i pot fi implica i atât p rin ii cât şi copiii, angaja ii autorit ilor, reprezentan ii altor institu ii de la nivel local. Prin interac iunea cu adul ii tinerii îşi formeaz capacitatea de comunicare, de organizare a activit ilor, de anticipare a consecin elor ac iunilor lor. Implicarea efectiv familie-comunitate a colii noastre în dezvoltarea rela iei- coal - Una din problemele majore cu care se confrunta fiecare şcoal la momentul actual este reprezentat de buget. Banii aloca i sunt foarte pu ini, mai ales pentru modernizare. Sursele de finan are sunt limitate, nevoile sunt din ce în ce mai multe, astfel c trebuie s g sim noi oportunit i pentru ca şcoala noastr s prospere. Nu trebuie s ne l s m descuraja i de probleme, ci s alegem s le rezolv m. În contextul în care resursele acordate educa iei nu sunt suficiente, parteneriatul cu comunitatea poate fi o form prin care se realizeaz o mai bun gestionare a resurselor locale, o modalitate de atragere a resurselor c tre şcoal şi de valorificare a resurselor şcolii în beneficiul comunit ii. În contextual descentraliz rii sistemului de înv mânt, sponsoriz rile, veniturile extrabugetare vor c p ta un rol din ce în ce mai important. Pentru a oferi posibilitatea elevilor noştri de a beneficia de spa ii de înv mânt corespunz toare cerin elor actuale, în special de un laborator de informatic performant, ne-am hot rât s particip m la programul ini iat şi sus inut de OMV Petrom, ”Şcoala lui Andrei”, program-competi ie de idei şi proiecte în cadrul c reia am primit o finan are de 5.000 euro pentru ini ierea unei afaceri, iar rezultatul activit ilor desf şurate se va materializa în modernizarea s lilor de clasa şi îmbun t irea condi iilor de studiu. Proiectul cu care am participat la gimnaziu, intitulat „Farmacia verde”, a avut ca obiectiv cultivarea şi comercializarea plantelor medicinale şi a presupus implicarea elevilor, cadrelor didactice, p rin ilor, voluntarilor şi reprezentan i ai comunit ii locale. Prin 132 realizarea acestui proiect am dorit s antren m elevii în activitatea de cultivare şi comercializare de plante medicinale, s îi determin m s în eleag importan a activit ilor de voluntariat, s dezvolt m spiritul de ini iativ , respectul fa de natur şi s înt rim colaborarea în cadrul comunit ii noastre. La nivelul oraşului nostru, un oraş mic, spiritul comunitar este prezent, majoritatea oamenilor se cunosc şi interac ioneaz între ei. Şoala este un factor important în comunitate, iar acest proiect a permis şi implicarea activ a p rin ilor în activitatea de voluntariat, le-a dat posibilitatea s -şi cunoasc mai bine copiii, s fie mai responsabili. Ac iunea noastr a avut ini ial, ca scop principal, ob inerea unei finan ri pentru amenajarea laboratorului de informatic al şcolii. Pornind de la realitatea existent în prezent, când folosirea calculatoarelor şi tehnologiei moderne este obligatorie pentru dezvoltarea profesional , am încercat s g sim solu ii pentru asigurarea elevilor şcolii noastre a celor mai bune condi ii pentru preg tirea în domeniul informaticii. Ideea acestui proiect s-a n scut şi din necesitatea de a crea condi ii viabile de dezvoltare personal a elevilor din unitatea noastr , de a da mai mult sens şi calitate timpului petrecut de elevi în cadrul şcolii, de a ajuta p rin ii s petreac mai mult timp cu copiii lor. Am avut în acelaşi timp în vedere şi implicarea elevilor în protejarea şi îmbun t irea mediului înconjur tor, ecologizarea spa iilor din jurul şcolii, nevoia de a schimba ceva în domeniul protej rii naturii şi de a încerca s tragem un semnal de alarm c tre cei care arunc gunoaie. Chiar lâng gardul şcolii exista un teren nefolosit, care devenise o adev rat groap de gunoi, unde diverşi cet eni îşi aduceau resturile menajere, materialele rezultate în urma demol rilor, în general tot ceea ce le era nefolositor. De asemenea locul era invadat de buruieni cât gardul astfel încât, deşi şcoala noastr ar ta foarte bine, este curat , luminoas , proasp t renovat , acest teren influen a negativ imaginea de ansamblu a şcolii. Scopul proiectului a fost şi acela de creştere a gradului de implicare a elevilor în desf şurarea unor activit i care s determine conştientizarea rolului fiec ruia dintre noi în men inerea echilibrului în natur propice vie ii. Este necesar ca aceştia s fie educa i în spiritul unei atitudini pozitive fa de mediul înconjur tor, în vederea form rii ulterioare a conştiin ei şi comportamentului ecologic, favorabil unui stil de via s n tos-mental, emo ional, fizic şi socio-moral. Am aşteptat cu emo ie ziua afiş rii rezultatelor când am constatat cu bucurie c din cele 105 proiecte înscrise în competi ie, şcoala noastr a reuşit s se claseze în primele 10 echipe finaliste. Am câştigat astfel 1 kit multimedia (videoproiector, ecran de proiec ie şi laptop, care vor fi binevenite pentru amenajarea laboratorului nostru), 7 zile în Tab ra lui Andrei pentru to i copiii înscrişi în proiect, cursuri de antreprenoriat recunoscute de c tre Autoritatea Na ional pentru Calific ri pentru cadrele didactice ini iatoare şi în special o finan are de 5.000 euro pentru implementare. Dup câştigarea competi iei am început şi treaba. Pentru proiectul Farmacia Verde am primit din partea Prim riei Videle, spre folosin cu titlu gratuit, acest teren nefolosit aflat în apropierea şcolii noastre care era acoperit cu resturi de materiale de construc ie, gunoi menajer, un fel de groap de gunoi. Am achizi ionat uneltele necesare (seceri, sape, s p ligi), am apelat la ajutorul unei firme locale (pentru ca terenul s fie eliberat de mun ii de gunoaie), am primit şi sprijinul Prim riei oraşului Videle, şi astfel am reuşit s îl aducem la o form acceptabil pentru începerea proiectului nostru: terenul a fost cur at de gunoaie, a fost adus p mânt fertil şi a fost nivelat, au fost efectuate lucr rile agricole necesare. Am trecut apoi la cultivarea plantelor medicinale :galbenele, cimbru de cultur , ment şi busuioc. O afacere cu plante medicinale este la îndemâna oricui, iar condi iile 133 pedo-climaterice din ara noastr favorizeaz cultivarea plantelor medicinale şi aromatice. Deşi la prima vedere, o afacere cu plante medicinale pare simpl , în spatele succesului se ascunde mult munc . Am descoperit c dac plant m semin ele direct în p mânt, aveam probleme şi pl ntu ele erau sufocate de alte ierburi. Aşa c am f cut r saduri, pe care leam plantat apoi pe teren. Elevii s-au implicat dup posibilit ile fiec ruia, mai ales la plivirea de buruieni, r rire, transplantare şi udare, activit ile mai grele fiind efectuate de persoanele majore care au fost al turi de noi. Elevii au aşteptat cu ner bdare s culeag primele flori de g lbenele, ment , busuioc, cimbru, pe care apoi le-am uscat, le-am ambalat în pungi de hârtie, le-am etichetat corespunz tor şi am început, cu paşi mici, comercializarea c tre diverse persoane fizice din oraş. în acelaşi timp am recoltat din flora spontan , fiind aten i şi la protejarea mediului, sun toare, fructe de p ducel şi floare de salcâm. Prim ria oraşului Videle a fost mereu al turi de noi, de la punerea la dispozi ie a terenului în mod gratuit, ajutor cu voluntari pentru cur area terenului, pentru plantare şi între inerea culturilor, promovarea proiectului, la sfaturi pre ioase primite de la specialiştii acestei institu ii. Un sprijin important l-am avut în implementarea proiectului din partea SC ECO HERBAL IS Ghimpa i, care ne-a ajutat atât în valorificarea produselor recoltate, cât şi cu furnizarea gratuit a semin elor, sfaturi despre tehnologia de cultur şi îngrijirea plantelor. Proiectul va continua şi în anii urm tori, culturile înfiin ate fiind productive mai mul i ani cu condi ia ca ele s fie mereu îngrijite şi protejate de invazia buruienilor. Nu produc ia a fost îns cea mai mare problema a ini iativei noastre, ci pre ul foarte mic pe care l-am fi ob inut dac am fi comercializat plantele recoltate în stare proasp t . Cu toate c g sisem un client important pentru valorificarea produc iei, pre ul oferit de acesta era foarte dezavantajos pentru proiectul nostru şi am fost nevoi i s ne reorient m. Am hot rât s usc m plantele şi s le comercializ m direct c tre persoanele fizice din localitatea noastr , la un pre convenabil atât pentru noi cât şi pentru clien i, având în vedere cantitatea de frunze şi flori care se usuc pentru a ob ine un kilogram de plant uscat şi munca depus pentru a ob ine produsul final. A ap rut astfel o nou provocare deoarece uscarea este o opera iune foarte important care dac nu este f cut cum trebuie influen eaz negativ calitatea plantelor. Am profitat de faptul c elevii se aflau în vacan şi astfel am avut la dispozi ie s lile de clas , perfecte pentru amenajarea spa iilor de uscare. Dup uscare, plantele au fost m run ite manual, astfel încât s permit recunoaşterea plantelor. Aceste activit i au necesitat o munc suplimentar , dar nu am sim it c muncim pentru c totul s-a f cut cu pasiune, dup orele de program, în vacan . Am avut al turi de noi p rin ii, cadrele didactice, voluntari şi autorit ile locale. Pentru promovarea proiectului am creat o pagin de facebook unde am prezentat diversele etape ale implement rii proiectului, am realizat un concurs de afişe pentru a alege imaginea de promovare, afişe pe care apoi le-am pus la sediul institu iilor publice din oraş, am organizat evenimente de prezentare şi desfacere. Proiectul şi-a propus s contribuie la formarea elevilor ca factori activi în societate, care îşi folosesc resursele, ideile şi aptitudinile pentru promovarea şi sus inerea comunit ii. S-a urm rit încurajarea lor de a lua contact cu realitatea care îi înconjoar , posibilitatea s cunoasc diferi i membri ai comunit ii, s cunoasc problemele şi cauzele acestora. Principalele realiz ri ale proiectului consider m c au fost:  îmbun t irea rela iei profesor-elev; 134     dezvoltarea rela iei şcoal -comunitate local ; implicarea p rin ilor; implicarea voluntarilor; participarea activ şi responsabil a elevilor şi cadrelor didactice în via a şcolii sau a comunit ii. Proiectul “Farmacia verde” a fost ini iat de Şcoala Gimnazial Nr.1 Videle pornind de la nivelul bugetului alocat pentru modernizare şi interesul din ce în ce mai mare al elevilor fa de domeniul informatic. În prezent şcoala noastr (deşi are câteva calculatoare nu tocmai noi, dar func ionale) nu dispune de un spa iu corespunz tor pentru desf şurarea orelor de informatic : pere ii au nevoie de repara ii şi zugr vire, instala ia electric şi corpurile de iluminat sunt inadecvate folosirii în siguran , tâmpl ria şi pardoseala trebuie înlocuite, mobilierul (în special scaunele) este vechi şi deteriorat. Deşi scopul principal al proiectului este realizarea obiectivului social, respectiv amenajarea laboratorului de informatic , am avut în vedere şi:  formarea elevilor în spiritul implic rii voluntare în solu ionarea unor probleme sociale, culturale şi educa ionale identificate în comunitatea în care tr iesc;  participarea activ al turi de comunitatea local ;  dezvoltarea unor competen e antreprenoriale prin derularea de activit i aduc toare de venit prin care se acumuleaz resursele materiale necesare derul rii proiectului;  cultivarea spiritului de echip , a abilit ilor de comunicare interpersonal ;  responsabilizarea şi implicarea activ a elevilor în activit i de educa ie ecologic în sensul p str rii respectului pentru natur şi dezvolt rii unor deprinderi de conservare a naturii. Activit ile de voluntariat ofer satisfac ie personal , dobândirea de experien într-un anumit domeniu de activitate, familiarizarea cu diferite institu ii sau structuri organiza ionale, crearea de prietenii durabile. Prin întâlnirile organizate cu elevii, p rin ii, medic, aleşii locali şi autorit ile locale vom promova acest gen de proiecte şi activit i ce militeaz pentru un mediu curat şi dezvoltare durabil . Dac pe termen scurt obiectivul nostru principal este amenajarea spa iului destinat laboratorului de informatic , pe termen lung avem în vedere :  îmbun t irea abilit ilor şi dezvoltarea personalit ii copiilor;  implicarea p rin ilor şi a comunit ii în vederea sus inerii copiilor în continuarea procesului educativ şi a form rii profesionale;  creşterea încrederii în for ele proprii a elevilor şi formarea sentimentului de apartenen la comunitate;  creşterea solidarit ii comunit ii. 135 136 Abord ri bazate pe inteligen a artificial în cazul sistemelor de alimentare cu ap i a subsistemelor acestora Asist. univ. drd. Gabriela ANDREI Universitatea Maritim din Constan a, Departamentul de tiin e Fundamentale i Umaniste [email protected] Rezumat. Este puţin probabil ca modelarea unor sisteme de alimentare cu ap utilizând numai experienţ acumulat de-a lungul timpului de c tre proiectanţi poate conduce la obţinerea soluţiilor optime, chiar şi pentru o reţeaua de conducte foarte simpl . În ultimii ani, cercet torii au avut o preocupare susținut pentru dezvoltarea metodelor de automatizare a optimiz rii modelelor de distribuţie a apei. Astfel, cercet rile pentru realizarea modelelor de optimizare a distribuţiei apei s-au concentrat pe diverse tehnici, cum ar fi Calcul Evolutiv, în special, direcția utiliz rii algoritmilor genetici, Calcul de tip Swarm, Logica Fuzzy, îns metod cu cele mai multe promisiuni pare s fie aceea a utiliz rii de algoritmi genetici, folosiți pentru optimizarea sistemelor de alimentare cu ap şi de canalizare. Lucrarea prezint câteva concepte de inteligenț artificial pentru optimizarea acestor sisteme, modurile cum aceste abord ri pot asigura funcționarea lor corect , sub multiplele aspecte ale funcțion rii. Cuvinte cheie: alimentare cu ap , inteligen a artificial , algoritmi genetici, swarm, roi de furnici. 137 Sistemele de alimentare cu ap (SAA) În condi iile de existen a vie ii, în general, şi de desf şurare a activit ilor umane, în special, apa con inut în diferite forma iuni hidrologice prezint o dubl importan , prima de factor de mediu înconjur tor şi, respectiv, de generatoare de sisteme ecologice şi – a doua – de “materie prim ” pentru anumite folosin e, ca: ap potabil , ap industrial , piscicultur , agrement etc. Structura tipic pentru SAA a centrelor urbane, cuprinde, în general, ca p r i componente, construc iile şi instala iile pentru: captarea apei, corectarea (îmbun t irea) calit ii apei (sau tratarea apei), transportul, pomparea, înmagazinarea şi distribu ia apei. Obiectul de studiu al aliment rilor cu ap este apa, cu caracteristicile ei fizico – chimice, indicatorii biologici şi bacteriologici, împreun cu totalitatea proceselor şi procedeelor de captare, tratare, transport şi distribu ie la consumatori. Modelarea matematic , simularea proceselor şi studiul experimental pe principiile similitudinii sunt c i esen iale de investigare în domeniul SAA a centrelor urbane. Criterii economice de optimizare Aplicarea criteriilor economice se preteaz la sistemele unde nonfiabilitatea are doar consecin e economice. Preocup rile privind stabilirea nivelului optim de fiabilitate, al sistemelor de alimentare cu ap (SAA), presupun parcurgerea urm toarelor etape:  culegerea i prelucrarea informa iilor referitoare la comportarea fiabilistic a echipamentelor din structura SAA;  stabilirea criteriului de optimizare a nivelului de fiabilitate;  evaluarea termenilor func iei obiectiv;  stabilirea i aplicarea solu iei optime; Criteriile care se prezint sunt dedicate pentru analiza i stabilirea nivelului de fiabilitate în faza de proiectare. Rela iile utilizate pentru func ia obiectiv sunt diferite, dar termenii sunt aceea i, i anume: investi ii, cheltuieli de exploatare, daune. Criteriile de optimizare a fiabilit ii, cu larg aplicabilitate în alte domenii, care pot fi adaptate pentru SAA i subsistemele acestora, se prezint în cele ce urmeaz :  Criteriul „cheltuieli anuale de calcul“ La aplicarea acestui criteriu, se urm re te minimizarea func iei obiectiv (CA)  Criteriul „cheltuieli totale actualizate“ La aplicarea criteriului, se urm re te minimizarea func iei obiectiv (CTA)  Criteriile „efort economic justificat“ i„efort economic raportat minim“ Criteriul „efort economic justificat“ (EEJ) se aplic pentru analiza oportunit ii investi iei1 : Modelare sisteme de alimentare cu apa şi canalizare Introducerea sistemelor informatice în cadrul procesului de proiectare, reprezint o condi ie obligatorie pentru proiectarea actual . Astfel, modelarea pe calculator reprezint un instrument eficient în realizarea unui management integrat al sistemelor de alimentare cu ap şi canalizare. 138 Exist numeroase scopuri pentru utilizarea modelelor de calcul, în vederea simul rii condi iilor de curgere din interiorul sistemelor de alimentare cu ap . Ast zi, este practic de neconceput un proces de proiectare modern şi eficient f r a se ine seama de realizarea unor modele de simulare avansate, bazate pe optimizarea parametrilor de lucru. Aceste modele se realizeaz cu ajutorul unor programe eficiente, ce aplic strategii avansate. De obicei, astfel de tipuri de modele sunt utilizate (în principal) pentru:  evaluarea tuturor planurilor şi alternativelor de proiectare;  evaluarea tuturor riscurilor ce pot ap rea şi pot influen diverse sisteme de alimentare cu ap şi de canalizare;  evaluarea performan elor sistemelor de alimentari cu ap şi canalizare;  verificarea celor mai bune strategii de management ale infrastructurii sistemelor de alimentari cu ap şi de canalizare;  evaluarea vulnerabilit ii sistemelor de alimentari cu ap şi canalizare;  garantarea cantit ii şi calit ii resurselor de ap potabil dintr-o comunitate. În cazul sistemelor de alimentare cu ap , un model este alc tuit (în principal) din elemente precum: re eaua de conducte, noduri de consum, vane, pompe, rezervoare de înmagazinare, castele de ap , etc. Calculatorul modeleaz anumite prognoze ce ar putea exist în viitor (de exemplu, peste dou zeci de ani), legate de posibilele investi i semnificative ce urmeaz a fi realizate de companiile de ap şi canalizare. Pentru a garanta o investi ie bun şi recuperarea integral a acesteia în perioada prognozat , este necesar s fie utilizate modele corespunz toare, care s fie capabile de a simula în mod corect condi iile de curgere întâlnite în acel loc. Acest lucru se realizeaz prin calibrarea modelelor, care implic un proces deosebit de complex de ajustare a tuturor caracteristicilor şi parametrilor modelului, astfel încât debitele şi presiunile estimate s corespund în totalitate cu, condi iile concrete din teren. Solu ii de modelare bazate pe inteligen a artificial De regul , se pleac de la utilizarea modelului existent al re elei de distribu ie, determinându-se criteriile de eficient , incluzând presiunile şi vitezele minime şi maxime acceptabile, dup care calibreaz modelul existent al SAA în raport cu domeniul valorilor observate în diverse zone, pentru o func ionare în condi ii normale. În cele din urm , se examineaz modelul în scopul depist rii deficien elor critice în sistem, ca de exemplu: vitezele sau presiunile sc zute în diverse zone. Pe baza dezvolt rii proiectului, se pot calcula viitoarele necesit i pentru diverse SAA. De asemenea, se pot adaug noi componente în sistem cum ar fi: conducte, pompe, rezervoare, vane şi poate înlocui oricând unele din cele existente. În plus, se pot regla diversele opera ii necesare pentru a converge spre necesit ile proiectate pe sistemul respectiv, iar în cele din urm pot alege solu iile optime de realizare şi, în final se calculeaz costurile acestora. Se pot încerca diverse repet ri în scopul elimin rii erorilor de prelucrare pân când se ajunge la o solu ie realizabil şi din punct de vedere economic, dar care întruneşte în acelaşi timp şi criteriile de proiectare. Solu ia este dat de aplicarea unor solu ii concrete, existente deja în zona Inteligen ei Artificiale. 139 Algoritmiii Genetici (G GA) Ace tia sunnt algoritmi adaaptivi, care dettermin solu ia optimal a uneei probleme dee opttimizare pe bazza unor mecanisme specifice geneticii g şi seleec iei naturale. Reprezint ramura cea maai avansat din cadrul Calculuului Evolutiv şii presupun:  codificaarea genetic - reprezentarea r s iului solu iiilor posibile; spa  generareea popula iei in ni iale de indiviizi (solu ii canddidat);  definirea unei func ii de evaluare (de ( fitness) penntru m surareaa performan eii fiec rui individ, în rap port cu obiectivvul urm rit;  schem de selec ie a in ndivizilor asuprra c rora vor fii aplica i operattorii genetici ;  operatorrii genetici pen ntru crearea de noi n indivizi (înncrucişare, muta ie, etc.);  schem de selec ie a in ndivizilor care vor contribui laa constituirea noii n genera ii;  selectareea valorilor paarametrilor algooritmului evoluutiv: dimensiunnea popula iei,, num rull total de generra ii, probabilit ile de aplicarre a operatoriloor genetici, etc. G aplicatt unei problem me de optimizarre cu restric ii,, În cazul unnui Algoritm Genetic alg goritmul de rezolvare a probleemei const în acest caz din ddou componeente (Fig.1): unn alg goritm de tratarre a restric iilo or, care se va finaliza f cu asiggnarea unei vaalori de fitnesss pen ntru fiecare inddivid, urmat dee un algoritm de d c utare, caree poate fi orice AG utilizat înn pro oblemele de ooptimizare f r restric ii. Acceşti algoritmi vor fi execuuta i la fiecaree gen nera ie, pân laa îndeplinirea condi iei de oprrire2. Algoritmii de tratare a restric iilor see deosebesc pprin modul în care indiviziii neaadmisibili sunt implica i în prrocesul de c utare, u pentru a exploata inform ma iile pe caree aceeştia le con in (iinforma ii legatte de regiunea fezabil f şi inforrma ii despre soolu ia optim ). Figura 1. Fluxul F de lucru all unui Algoritm Genetic3 1400 Optimizarea SAA cu ajutorul algoritmilor genetici nu este un înlocuitor pentru modelul tradi ional de simulare, dar poate fi considerat c fiind urm torul pas al acestuia. Aceştia automatizeaz prelucrarea c ut rii solu iilor şi înv rii calculatorului s genereze şi s evalueze succesiv solu iile posibile. Pornind de la o setare ini ial aleatoare generat pentru diverse SAA, algoritmii genetici pot s conduc la c utarea combina iilor de solu ii de conducte, rezervoare, pompe şi vane care implic cele mai sc zute costuri. Aceştia sunt în m sur s genereze şi s evalueze zeci, sau chiar şi sute de mii de combina ii diferite. În general, algoritmii genetici dezvolta i pentru optimizarea SAA utilizeaz urm toarele elemente: - func ie de optimizare definit pe baza unui set de variabile de decizie (spre exemplu, diametrele conductelor); - calibrarea modelelor SAA capabile s simuleze atât comportarea lor hidraulic , cât şi garantarea mereu a satisfacerii ecua iilor de continuitate şi a pierderilor de sarcina (acest pachet de situa ii este definit drept ''constrângeri puternice''); - modificarea unor parametrii pentru a penaliza unele nivele insuficiente de serviciu (aceste situa ii sunt definite drept ''constrângeri slabe''), c de exemplu: presiunile în noduri, instabilitatea curgerii în rezervoare, vitezele mici / mari în conducte. Pentru SAA problemele importante ce pot fi rezolvate utilizând, în mod semnificativ optimizarea solu iilor cu ajutorul unor algoritmi genetici, sunt: - amplasarea şi dimensionarea sistemului de înmagazinare, astfel încât s fie respectat rezerv intangibil de ap în caz de calamitate; - optimizarea amplas rii vanelor de control într-o re ea de alimentari cu ap , în scopul reducerii scurgerilor accidentale; - programarea func ionarii pompelor pentru sistemele mari şi complexe de distribu ie a apei; - stabilirea caracteristicilor de func ionare pentru pompe, rezervoare de înmagazinare, castele de ap , supape de presiune, vane, etc.; - proiectarea noilor re ele de conducte, calibrând modelele existente; - amplasarea optim a diverselor sta ii de pompare; - combinarea resurselor de ap pentru atingerea standardelor de calitate a apei cu, costuri minime. De asemenea, un alt aspect foarte important îl reprezint utilizarea algoritmilor genetici pentru modelarea optimiz rii costurilor totale ale unor SAA, care poate include, printre altele: - cheltuielile de investi ie pentru noile conducte, pompe, rezervoare de înmagazinare, vane, etc.; - valorile actuale ale costurilor energetice datorate unor sta ii de pompare; - valorile actuale ale costurilor suportate de c tre comunit ile locale, în condi iile transmiterii unor boli pe calea apei, datorate insuficien ei, sau dep şirii nivelelor admise de clor, dezinfect rii apei cu diverse produse specifice (riscul apari iei cancerului). 141 Motiva ia cea mai important pentru optimizarea SAA, cu ajutorul algoritmilor genetici, este dat de posibilitatea gener rii unor solu ii mult mai exacte şi mai rapide. Acest tip de algoritmi necesit flexibilitate şi posibilit i de configurare care includ considera ii cu privire la obiectivele simultane şi de dinamic a sistemului. Ca urmare, se poate spune c , optimizarea SAA folosind algoritmii genetici este cea mai indicat , atât pentru reducerea timpului de lucru necesar model rii, cât şi pentru ob inerea celor mai potrivite solu ii. Calculul de tip Swarm („Swarm Intelligence”) Aceasta este o nou paradigm computa ional bazat pe studiul comportamentelor colectivelor cu organizare social din lumea animal (colonii de furnici, stoluri de p s ri, bancuri de peşti, colonii de albine, colonii de bacterii). Inteligen a colectiv are la baz schimbul de informa ii dintre membrii. Interac iunea dintre vecini, precum şi interac iunile cu mediul înconjur tor, le permite s construiasc structuri complexe şi s -şi ating scopul urm rit (drumul optim c tre anumite loca ii, evitarea pr d torilor, etc.). Succesul acestui tip de comportament a inspirat elaborarea celor dou metaeuristici: Optimizarea cu roiuri de particule („Particle Swarm Optimization” – PSO) şi Optimizarea bazat pe studiul coloniilor de furnici – AMF („Ant Colony Optimization” – ACO). Algoritmul de optimizare al mu uroiului de furnici. implementare Exemplu de AMF face parte din categoria algoritmilor evolu ionişti de optimizare stocastic şi este inspirat de comportamentul de c utare al unei colonii de furnici, pentru depistarea sursei de hran şi aducerea ei la muşuroi pe drumul cel mai scurt. Acest comportament se bazeaz pe urmele de feromon secretat şi depus de c tre furnici în deplas rile lor, urme care servesc ca o form indirect de comunicare. Traseele având intensitate mai mare de feromon sunt alese prioritar de membri coloniei şi astfel concentra ia de feromon pe traseele respective se amplific în mod continuu. La modul foarte general, în cadrul AMF se opereaz cu un grup de furnici artificiale, fiecare dintre acestea corespunzând câte unei solu ii complete a problemei de rezolvat şi având o anumit calitate în raport cu obiectivul de optimizare vizat. Pe baza acestor calit i individuale se ini ializeaz intensit ile feromonului pentru variantele de op iuni posibile, încheindu-se o itera ie global (o etap de c utare sau un pas de timp - admis aici discret spre deosebire de procesul din natur ). În itera ia global urm toare se genereaz stocastic un nou grup de furnici (solu ii posibile), dar favorizând mai mult op iunile cu intensitate sporit de feromon. Dup evaluarea lor în raport cu obiectivul problemei şi reajustarea intensit ii feromonului pentru toate op iunile, este de aşteptat ca unele dintre acestea s devin tot mai puternice şi atractiv a fi selectate în itera iile viitoare. Procesul înceteaz dup parcurgerea unui num r impus de itera ii globale, iar furnica (solu ia) cea mai performant din ultima itera ie are şansa de a se plasa foarte aproape de solu ia optim global a problemei. Un exemplu de implementare a acestei strategii a fost dezvoltat în 2008 de c tre Liana Ioana VU i Radu POPA, în c utarea unui model de dimensionare optim a re elelor hidraulice, care include atât costurile anuale corespunz toare investi iei în conducte, cât şi costurile asociate clorin rii apei. Sub aspect hidraulic, dimensionarea trebuie s respecte restric iile de presiune minim la regimul debitelor de calcul, estimate 142 ca cele mai mari pentru re eaua respectiv . Sub aspectul calit ii apei, se admite un grafic de frecven impus pe parcursul anului, având diferite clase de debite la consumatori (sub debitele de calcul) şi pentru fiecare clas , se determin concentra ia de clor necesar la plecarea în re ea, cantitatea de clor asociat şi costul ei, astfel încât clorul rezidual din re ea s dep şeasc o concentra ie minim specificat . Ca metod de optimizare, s-a adoptat la aceast problem extins algoritmul muşuroiului de furnici (AMF), descris în detaliu pentru partea hidraulic în Popa şi Vu , 2007. Pentru formularea modelului matematic, se are în vedere c , de regul , la dimensionarea re elelor de ap se admit cunoscute pozi iile nodurilor de consum şi debitele de calcul solicitate, traseul conductelor de leg tur şi lungimile acestora, precum şi pozi ia rezervorului de alimentare şi sarcina hidraulic la rezervor. Se pune problema ca – dintr-un num r discret de valori standardizate – s se aleag diametrul adecvat pentru fiecare conduct astfel încât la orice nod din re ea s se asigure cel pu in o valoare minim a presiunii de serviciu la regimul de calcul, dar minimizând costul de realizare al conductelor. În orice metod de optimizare acest obiectiv se atinge prin selec ia diametrelor standard cele mai reduse (având şi costurile unitare cele mai mici) care conduc la respectarea restric iilor de presiune minim impus . Pe de alt parte, diametrele reduse implic viteze mari ale apei pe conducte, timpi de reten ie reduşi în sistem, pierdere limitat de clor la transportul în re ea şi deci necesitatea unei concentra ii de clor mai sc zute la plecarea din rezervor pentru a asigura un nivel minim impus de clor rezidual la consumatori. Acest lucru se întâmpl la operarea în regimul de debite de calcul şi – la acest regim – costul redus al conductelor care r spund restric iilor hidraulice de presiune se cupleaz cu costurile mai mici necesare pentru clorinarea la rezervorul de alimentare. Se cunoaşte îns faptul c re eaua de distribu ie, odat realizat , func ioneaz doar o frac ie limitat de timp în condi iile debitelor de calcul. Cu cât debitele în re ea sunt mai reduse, cu atât vitezele apei pe conducte sunt mai mici şi timpii de tranzit în sistem devin mai mari. Ca urmare, pierderea de clor în re ea se amplific , iar pentru p strarea nivelului minim permis de clor rezidual la consumatori este necesar o concentra ie sporit (şi deci costuri de tratare mai mari) la plecarea din rezervor. Pentru a ine seama de ambele aspecte privind costurile, în aceast lucrare se propune ca analiza de dimensionare optim s se fac pe o baz anual . În acest sens, se admite o durat de via specificat , T ani, pentru re eaua considerat , iar costul anual corespunz tor unei solu ii posibile, , de diametre ale conductelor, Vh(φ), se va lua simplu, considerând dou cazuri, dac solu ia φ respect restric ia de sarcin minim impus respectiv dac se încalc restric ia 143 d conducte dinn re ea, Li este lungimea condductei i, cij estee Prin I s-a nnotat num rul de cosstul unitar (pe m metru liniar) al conductei de diametru d standaard dij ales penntru conducta i,, ∆H Hmax reprezintt deficitul maxim m de presiiune din re eaa fa de pressiunea minim imp pus , iar ph esste un factor de d penalizare a costurilor peentru înc lcareaa restric iei dee preesiune minim de serviciu (la debitele de callcul!). Referitor laa regimul debitelor din re eaa pe parcursull anului, se addmite cunoscutt graaficul de frecveen al debitelo or solicitate, prresupus acelaşii la to i consum matorii. Pentruu cazzul din fig. 1, de exemplu: 35% din an (addic 035•8760= =3066) se soliccit între 50 şii 75% % din valoareaa debitului de calcul q, cu o vaaloare medie ppe clas de qk=0,625•q. Fie K num m rul de clase de debite cu vaalorile medii pe clas qk (în m m3/h) şi durateele de solicitaree Δtk k (în h/an ), penntru k = 1,2,..., K. Figura 22. Exemplu de grrafic de frecven (ca frac ie din durata anual ) a debitelor de consum m (ca frac ii din debitul de calcuul q) În cazul ffiec rei solu iii de proiectarre posibil , φ,, dup calculuul contribu ieii con nductelor la ccosturile anuale cu rela ia (1), ( se efectueeaz K rul ri ale regimuluii hid draulic din re eaa, pe diametrelle solu iei φ, daar considerând succesiv debittele de consum m din n noduri cu vallorile qk, k = 1,K 1 . La fiecarre rulare coresppunde un alt debit d plecat dinn rezzervor, QRk (înn m3/h ) şi, prin ntr-un procedeu iterativ, se determin conceentra ia de clorr la intrarea i în re eaa, CRk (în mg//l), care face caa în nodul cel m mai dezavantajaat din sistem s se ating valoareea minim perm mis , Clim (înn mg/l), a clorrului rezidual. În continuare,, cosstul anual al traat rii cu clor la rezervor pentruu solu ia φ, Vcc (φ), se ob ine cu rela ia: und de Vc este costtul implicat dee producerea/ manipularea/ m innjectarea etc. a unui kilogram m de clor care s asiigure concentraa iile necesare CRk C la plecareea din rezervor.. Totalul cossturilor anualee cu realizareaa conductelor şi pentru clorrinarea apei laa surrs , în cazul unei solu ii posib bile de proiectarre, φ, se ob inee însumând conntribu iile (1) şii (2), adic : iar func ia de perfforman vizat în modelul dee dimensionaree optim este: 1444 În mod eviddent, la fiecaare combina ie de diametre staandard ale diverselor d con-duccte din re ea (fiiecare solu ie po osibil φ) coresspund costuri dde conducte, sarrcini minime înn re ea, e concentra iii de clor la su urs pe clasele de debite soliicitate şi respectiv costuri dee clo orinare diferite ppentru a asiguraa şi cerin ele dee calitate a apei.. Încadrarea problemei în logica l AMF, reezolvarea acestteia i interprettarea calitativ a rezultatelor, r auutorii au prelu uat modelul ree elei de distribu ie din Hannoi, folosit înn liteeratur , descris în graful urm tor. Lungimilee celor 34 condducte din re ea şi numerele dee ord dine din list alle diametrelor utilizabile sunnt indicate în taabelul 2, iar tabbelul 3 con inee deb bitele de calcull q (în m3/h) so olicitate în noddurile re elei. R Re eaua este addmis plan , cuu sarrcina la rezervoor Hr = 100m şii sarcina minim m permis în nnoduri de Hminn = 30 m. Figura 3. Schem ma re elei de disstribu ie din Hannoi (sensurile pe conducte coresppund situa iei marcate * în tabelul 2) Tabelul 1 Diametre standard utilizabile şi costuri u unitare asociate Număr 1 2 3 4 5 6 7 8 dss (mm) 2554 304.8 406.4 5088 609.6 762 10016 1270 cs ($/m) 33.39 45.726 70.4 98.378 129.333 180.748 278.78 450.9 1455 Tabelul 2 Lungimile conductelor şi diametrele standard alocate Cond. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Lungime (m) 100 1350 900 1150 1450 450 850 850 800 950 1200 3500 800 500 550 2730 2750 Numere ds din list 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5* 3 3 3* 1 (1) 1* 1 6 6 6 6 6 6* (6) (6) (6) 6 4 (4) 4 (2) 2 (2) 2 Cond. (7) 8* 7 (8) 7* (8) (7) 8 (7) 8 (7) 8 7 8 7 8 7 8 (7) 8 (5) 6 5 6 (5) 6 3* 4 3 4* 3 4 (3) 4 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Lungime (m) 800 400 2200 1500 500 2650 1230 1300 850 300 750 1500 2000 1600 150 860 950 Numere ds din list 2 2 5 1 1* 4 3 4 2 (1)* (1)* 1 (1) (1) 1 1 3 3 3 6 2 (2 5 4 5* 3* 2 2 3 2* 2* 2* 2* (4 4 (4)* (7)* (3)* 3 (6)* 5 (6) (4) 3 3 (3) 3 3 (3) (3) 5* (5) 5 8 4 4 7 (6) 7 5 4 4 4 4 4 4 4 6 * - valori selectate într-o solu ie suboptimal cu AMF; ( ) - valori selectate într-o solu ie suboptimal cu AG (Popa şi Tudor, 2000) Tabelul 3 Debitele de calcul în joncţiuni Nod q (m3/h) Nod q (m3/h) Nod q (m3/h) Nod q (m3/h) 805 9 525 17 865 25 170 1 890 10 525 18 1345 26 900 2 850 11 500 19 60 27 370 3 130 12 560 20 1275 28 290 4 725 13 940 21 930 29 360 5 1005 14 615 22 485 30 360 6 1350 15 280 23 1045 31 105 7 550 16 310 24 820 32 -19940 8 grafic de frecven al debitelor solicitate la consumatori având K = 5 clase şi valorile medii pe clas , respectiv durate de solicitare pe parcursul anului, ca în tabelul 4. 146 Tabelul 4 Debitele de calcul în joncţiuni Clasa 1 2 3 4 5 Fracţie din q 0.15 0.3 0.5 0.75 0.95 Durat (h) 1463 1095 4380 1095 727 Interpretarea rezultatelor Cea mai bun solu ie dintre cele g site cu aceste date de intrare corespunde la costuri anuale totale de 278547,4 dintre care 181439,7/an costul conductelor şi respectiv 97107,7/an costul trat rii apei la rezervor. Cu perioada de via T = 30 ani, rezult un cost total al conductelor de 5443191 - deci mai mic decât solu ia cea mai bun ob inut cu AG. Diametrele de conducte corespunz toare acestei solu ii sunt marcate cu * în tabelul 2 şi - pentru compara ie, diametrele solu iei optime g site cu AG în Popa şi Tudor, 2000 sunt marcate între paranteze (). Se poate constata c din cei circa 39,5 km de conducte ai re elei, pe 24,23 km s-au g sit diametre identice atât cu formularea de AG cât şi cu ajutorul AMF. În tabelul 5 sunt indicate debitele pe conducte, sarcinile şi concentra iile de clor în noduri pentru solu ia marcat cu *, în regimul de debite de calcul. Tabelul 5 Debite pe conducte, sarcina de presiune şi concentraţia de clor în noduri, la regimul debitelor de calcul Cond. Debit (m3/h) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 19940.2 19050.2 8000.3 7870.3 7145.3 6140.3 4790.3 4240.3 3715.3 2000.0 1500.0 940.0 1190.3 575.3 295.3 243.4 1108.4 Cond. Debit (m3/h) Nod Presiune (m) Conc. (mg/l) Nod Presiune (m) Conc. (mg/l) 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 2453.4 2513.4 7686.4 1415.0 485.0 4996.4 3245.4 2425.4 1041.3 141.3 228.7 706.1 416.1 56.1 303.9 408.9 1214.1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 - 38.24 99.00 86.63 81.99 76.25 70.29 64.18 57.15 51.65 47.67 43.29 40.18 30.96 36.83 35.07 34.90 - 0.271 0.303 0.300 0.297 0.294 0.289 0.288 0.286 0.283 0.280 0.276 0.270 0.250 0.278 0.275 0.269 - 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 - 52.98 73.54 79.09 76.16 47.44 34.30 53.71 48.81 40.00 31.19 30.52 46.55 31.65 31.43 32.05 100.00 - 0.290 0.296 0.299 0.293 0.289 0.288 0.286 0.281 0.277 0.274 0.267 0.278 0.269 0.258 0.266 0.303 - Se constat c valoarea minim impus pentru clorul rezidual în re ea, Clim = 0,25mg/l, se atinge în nodul 13, iar valoarea minim a sarcinii de presiune de 30,52m din nodul 27, este superioar valorii limit impus de Hmin = 30m. Concentra ia de clor 147 necesar la plecarea din rezervor, în regimul de debite de calcul, a rezultat CR = 0,303mg/l. La rul rile pe aceast re ea, cu debitele de consum medii pe clase din tabelul 4, a rezultat c nodul critic sub aspectul calit ii apei r mâne nodul 13, iar pentru a se asigura aici Clim = 0,25mg/l, la plecarea din rezervor sunt necesare concentra iile de clor din tabelul 6. Tabelul 6 Concentraţia de clor la plecarea din rezervor, pe clase de debit Clasa 1 2 3 4 5 Debit mediu în reţea (m3/h) 2991 5982 9970 14955 18943 Concentraţie clor la rezervor (mg/l) 0.863 0.470 0.367 0.323 0.306 Se constat c pentru re eaua şi datele de intrare considerate, doar la debitele de consum cele mai reduse (15% din valorile de calcul) concentra ia de clor necesar la plecare dep şeşte limita superioar de 0,5mg/l prev zut în legea 458/2002. Pentru aceast situa ie ar fi util s se pun problema g sirii pozi iilor optime şi a concentra iilor de clor introduse în re ea de sta ii booster suplimentare, astfel încât la plecare s nu se dep şeasc valoarea maxim permis , iar în re ea s nu se coboare sub valoarea minim accepta4. Concluzii Pentru modelarea proiectelor de distribu iei a apei, aceste abord ri bazate pe Inteligen a Artificial sunt foarte eficiente. În cazul folosirii lor, modelul experimentat poate s simuleze cu succes golirea rezervorelor, debitele tranzitate, presiunile în noduri şi condi iile viitoare. Oricum, aceast metod de lucru pe baza de modele, identifica diversele încerc ri în scopul evalu rii lor şi g sirii, în final, a solu iilor optime. Bibliografie Soare David, ”Optimizarea func ion rii din punct de vedere energetic a sistemelor de alimentare cu ap şi a subsistemelor din structura acestora”, Tez de doctorat,Oradea 2013, 31-33. Dumitrescu D., ”Algoritmi genetici i strategii evolutive - aplica ii în inteligen a artificiala”, Editura Albastr , 2000. Dinu Simona, ”Solu ii informatice de optimizare a proceselor economice”, Bucure ti, 2012, 80-82. Liana Ioana Vu , Radu Popa, "Model de dimensionare optim a re elelor hidraulice, inând seama de calitatea apei" IWM Conference (2008), 135 – 145. 148 Optimizarea logisticii ora elor cu ajutorul tehnologiei RFID Alexandru Adrian GAVRIL ASE Bucure ti, Departamentul de Informatic de Gestiune [email protected] Rezumat. Deşi tehnologia RFID nu este nou ap rut , existând dovezi ale utiliz rii ei în scop militar înc din timpul celui de-al doilea r zboi mondial, în ultimii ani asist m practic la o „reinventare” a acestei tehnologii, aplicaţiile care o utilizeaz întrecându-se s -şi demonstreze utilitatea practic . Începând cu micşorarea timpului de aşteptare petrecut de clienţi la supermarket, sau cu înl turarea necesit ţii de oprire a autovehiculului la barierele de plat a taxei de autostrad , sau pentru plata transportului în comun şi pân la posibilitatea gestiunii automatizate a unui parc auto, toate aceste aplicaţii concord la diminuarea timpilor de aşteptare inevitabili într-o societate modern şi îmbun t ţirea standardului de viaţ . Cuvinte cheie: RFID, SCM, Transponder. Abstract.Radio Frequency Identification (RFID) is an automatic identification method, relying on storing and remotely retrieving data using devices called RFID tags or transponders. An RFID tag is an object that can be attached to or incorporated into a product, animal, or person for the purpose of identification using radio waves. Supply chain management (SCM) is the process of planning, implementing, and controlling the operations of the supply chain with the purpose to satisfy customer requirements as efficiently as possible. Supply chain management spans all movement and storage of raw materials, work-in-process inventory, and finished goods from point-of-origin to point-of-consumption. This article is about keeping the cost of transporting materials as low as possible consistent with safe and reliable delivery by integrating the advantages provided by RFID technology. Cuvinte cheie: RFID, SCM, Transponder. 149 Radio Frequency Identification (RFID) este o metod pentru identificare automat de la distan a diverselor obiecte, ce se bazeaz pe stocarea şi preluarea datelor utilizând dispozitive denumite taguri RFID sau transpondere (de la transmitterresponder). Tagurile pot fi introduse în produse, animale sau persoane pentru a fi identificate cu ajutorul undelor radio. Transponderele pot con ine cipuri pe pastile din siliciu sau din alte materiale (polimeri) şi anten . În figura 1. este prezentat o schem de plasare sub pielea de la mân a cipului RFID, procedur folosit de unele dintre companiile super High-Tech pentru autentificarea angaja ilor. Figura 1. Cipul RFID înainte şi dup implant Sursa:http://en.wikipedia.org/wiki/RFID Figura 2. prezint miniaturizarea la care s-a ajuns pentru cipul RFID, astfel c a f cut posibil realizarea de implanturi chiar şi în corpul omenesc, aşa cum a fost prezentat în figura anterioar . De altfel este o practic folosit în mod curent de a introduce astfel de cipuri în corpul animalelor domestice pentru o mai bun identificare şi gestionare a lor. Actualmente, chiar şi în România, orice animal de cas (cunosc personal situa ia pentru o pisic ) ce va fi transportat peste grani într-una din rile UE are nevoie ca pe lâng paşaport s aib şi un astfel de implant pentru o mai bun identificare a sa. Au fost propuneri de a implanta cipuri RFID şi la p s rile migratoare, pentru a ajuta la cunoaşterea traseelor acestora şi eventual la micşorarea pericolului generat de unele boli precum gripa aviar . Figura 2. Tagul RFID (stânga) şi Chip + antena (dreapta) - zoom; Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/RFID 150 Unele dintre companiile cu cele mai avansate lan uri de distribu ie şi care beneficiaz din plin de pe urma extinderii acestora sunt Wal-Mart şi Procter and Gamble29. Înainte de începerea colabor rii acestor dou companii, chiar din anii 80’, majoritatea întreprinderilor nu partajau prea multe informa ii cu furnizorii. Sistemul informatic construit de cele dou companii a pus în leg tur centrul de comand de la P&G cu centrele de distribu ie de la Wal-Mart. Astfel, ori de câte ori stocurile de produse P&G se împu inau, sistemul trimitea în mod automat o alert c tre P&G în scopul trimiterii de noi produse. Ba chiar, în unele cazuri sistemul a fost extins şi pentru unele magazine individuale, astfel c ori de câte ori unul dintre produsele P&G era achizi ionat de c tre un client, în momentul în care codul acestui produs era trecut pe la cititoarele de coduri de bare de la cas , automat erau trimise semnale c tre P&G pentru a reîmprosp ta stocurile. În ultimii ani, nici m car nu mai este necesar s se treac fiecare produs pe la cititorul de cod de bare; cu ajutorul tehnologiei RFID toate produsele din coşul de cump r turi vor fi identificate rapid iar contravaloarea acestora va fi retras din contul bancar al clientului. Şi nici clientul nu va mai trebui s prezinte cardul de credit la cas ; îl poate p stra foarte bine în buzunar sau portofel, ba chiar va putea dispune de mici implanturi de cipuri RFID ce vor elimina cu des vârşire nevoia prezen ei cardului de credit asupra sa. Istoricul RFID Deşi aparent este o tehnologie foarte nou , lucrurile nu stau deloc aşa. Bazele tehnologiei RFID îşi au r d cinile înc din anii 1946, când Leon Therenin a inventat un instrument de spionaj pentru guvernul sovietic care retransmitea undele radio incidente cu informa ii audio. Sunetele f ceau s vibreze o diafragm care modifica uşor forma unui rezonator ce modula unda radio reflectat . Chiar dac acest instrument era un dispozitiv pasiv de ascultare şi nu unul pentru identificare, i s-a atribuit renumele de predecesor al tehnologiei RFID. De asemenea, o tehnologie similar a fost utilizat înc din anii 1930 de c tre trupele britanice pentru a-şi putea identifica pe radar avioanele proprii de cele ale inamicilor. Câteva decenii mai târziu, în 1973, Mario Cardullo a patentat un dispozitiv care poate fi numit predecesorul tehnologiei moderne a RFID: un transponder radio pasiv cu memorie, iar primele demonstra ii au fost realizate în acelaşi an la Los Alamos Scientific Laboratory. Tipuri de identificatoare RFID Dispozitivele RFID mai sunt cunoscute şi sub numele de „proximity” sau „proxy cards” şi sunt de mai multe tipuri: pasive, semipasive (sau semiactive) şi active. RFID pasive Acestea nu au nici o surs de energie intern . Momentul în care undele radio traverseaz antena dispozitivului ofer suficient energie pentru circuitul integrat CMOS de a se ini ializa şi a oferi un r spuns. Cele mai multe dintre dispozitivele pasive semnalizeaz prin „împr ştierea” semnalului de la cititor (backscatter). Aceasta înseamn c antena dispozitivului are atât rol de a capta semnalele cât şi de a retransmite semnalele „împr ştiate” de chip. 29 Wal-Mart este cel mai mare retailer de produse din Statele Unite, iar Procter and Gamble este unul dintre cei mai puternici produc tori de bunuri din diverse domenii. Conform Wikipedia, P&G are vânz ri de peste 50 miliarde de dolari pe an, şi peste 100.000 de angaja i în întreaga lume. 151 R spunsul unui dispozitiv pasiv RFID nu este doar un num r de identificare. Unele dispozitive con in memorie nonvolatil EEPROM pentru a stoca date. Lipsa unei surse de energie interne face ca dispozitivul s poat fi extrem de miniaturizat, suficient pentru a fi strecurat de exemplu sub piele. În anul 2006, cele mai mici dispozitive existente comercial au dimensiunile de 0.15 mm × 0.15 mm şi sunt mai sub iri decât o coal de hârtie obişnuit . Pre ul acestor dispozitive, ce sunt folosite în mod curent de Wal-Mart, DOD, Tesco, Metro AG Germany nu dep şeşte 5 cen i. Ad ugarea antenei duce la crearea unui dispozitiv RFID de dimensiunea unui timbru pân la aceea a unei c r i poştale. Raza de ac iune a acestor dispozitive este de la 10 cm pân la câ iva metri, depinzând de frecven a undelor radio folosite şi de tipul şi m rimea antenei. Avantajele dispozitivelor pasive sunt: - simplitatea designului - nu necesit baterii; - dimensiunea este extrem de mic ; - au durat de via practic nelimitat . Unele firme au cercet ri destul de avansate pentru crearea unor dispozitive ce nu mai necesit siliciu, ci diverşi polimeri. Acestea au fost prezentate chiar din anul 2005, operând la frecven a de 13,56 MHz, de c tre PolyIC (Germania) and Philips (Olanda). Marele avantaj al dispozitivelor bazate pe polimeri este faptul c sunt mult mai ieftine, şi în plus pot fi tip rite mult mai uşor, asem n tor cu codurile de bare. RFID active Spre diferen de tagurile RFID pasive, cele active au propria surs de energie, folosit pentru a genera semnale c tre un cititor extern. Ele sunt şi mult mai pu in predispuse la erori, deoarece au abilitatea de a ini ializa şi conduce o sesiune de comunicare cu cititorul. Datorit sursei de energie incluse, transmit cu puteri mult mai mari decât tagurile pasive şi deci la distan e mult mai mari, chiar şi la câteva sute de metri, iar durata de via a bateriei este de pân la 10 ani. Tagurile active au fost combinate cu diverşi senzori, de temperatura, umiditate, şoc/vibra ii, lumin , etc., dându-le posibilitatea s monitorizeze parametrii diverselor m rfuri perisabile. Având înglobat şi sursa de energie, ca de altfel şi capacit i mai mari de stocare a datelor şi a informa iilor primite de la cititorul extern, tagurile active sunt ceva mai voluminoase decât cele pasive. La ora actual , dispozitivele cu dimensiunile cele mai reduse sunt cât o moned mic şi cost doar câ iva dolari. Departamentul Ap r rii din Statele Unite a folosit cu succes înc de acum 15 ani tagurile RFID active pentru a reduce costurile logisticii şi pentru a îmbun t i vizibilitatea lan ului de distribu ie. Modul de funcţionare a unui sistem RFID Componentele cele mai importante ale unui astfel de sistem sunt: tagul RFID, cititorul pentru un astfel de tag, serverul şi aplica ia software. În figura 3. este prezentat schema de principiu a unui sistem RFID compus dintr-un cititor (1), tagul care transmite codul cititorului (2) şi computerul care con ine aplica ia software ce gestioneaz datele preluate de cititor (3): 152 Figura 3. Schema S de principiu a unui sistem m RFID Sursa: PCWorlld Magazine Scopul unuui sistem RFIID este de a permite transm miterea dateloor de c tre unn dispozitiv mobil şşi interpretareaa lor de c tre un u cititor, dup care sunt proccesate conform m pecializat . Dattele transmise de c tre tag pot folosi laa neccesit ilor de o aplica ie sp ideentificarea sau localizarea produsului respeectiv. Un avanntaj al acestei tehnologii t estee fap ptul c permite şi monitorizareea obiectelor înn mişcare. D Într-un sisttem RFID tipicc, obiectele inddividuale sunt eechipate cu disppozitive RFID micci şi ieftine, cee con in un ch hip având o meemorie digital cu un cod de produs unic.. Inteerogatorul (cittitorul RFID) trimite un sem mnal pentru acctivarea taguluui RFID astfell înccât poate citi şi scrie date pe el. e Cititorul deccodeaz inform ma iile de pe taggul RFID şi lee trim mite c tre servver, unde sunt procesate de c tre aplica ia specializat . (Vezi ( figura 4.. Fun ncţionarea unuui sistem RFID). Fig gura 4. Func ionnarea unui sistem m RFID Sursa: www.idg.ro w 1533 Caracteristici actuale ale tagurilor RFID - 256 bi i de memorie; - Grupare în pagini logice; - Coduri de control al informa iei; - Memorie disponibil utilizatorilor; - Posibilitate de “distrugere” logic ; - Protec ie logic (parol ) la ştergere, rescriere şi “distrugere”. Comparaţie cu codurile de bare Avantaje : - nu necesit vizibilitate direct şi are vitez mai mare de citire; - posibilitatea citirii “simultane” a mai multor coduri (100 coduri/secund ); - poate fi combinat cu coduri de bare; - poate fi rescris par ial în timpul manipul rii. Dezavantaje : - cost mult mai mare al solu iei (cca. 0.05$/buc., aparate, etc.); - dimensiune mare a etichetei; - nu poate fi folosit în orice condi ii. Aplicaţii ale tehnologiei RFID o Wal-Mart şi Departamentul Apărării din Statele Unite au impus furnizorilor prezen a obligatorie a tagurilor RFID la toate livr rile, pentru a îmbun t i managementul lan ului de distribu ie. Din cauza importan ei acestor dou organiza ii, acest lucru are implica ii asupra a mii de companii din lumea întreag , care trebuie s generalizeze aplicarea tehnologiei RFID. Termenele limit au fost prelungite de mai multe ori din cauza greut ilor întâmpinate de produc tori la implementarea sistemelor RFID. Conform unui raport de cercetare realizat în anul 2004 de c tre Forrester Research, costul pentru implementarea de la zero a unui sistem RFID este de aproximativ 9 milioane de dolari. Începând cu ianuarie 2005, cei mai importan i furnizori ai Wal-Mart au fost nevoi i s utilizeze aceast tehnologie, şi este de aşteptat ca şi companiile mai mici s adere la ea pentru a profita de avantajul concuren ial dat de uşorul avansul tehnologic. o Noile paşapoarte emise de Marea Britanie con in un astfel de tag RFID, iar începând cu august 2006 este programat s se întâmple acelaşi lucru şi pentru paşapoartele din USA. (sursa: Colorado Passport Agency). Chiar dac unii cercet tori au demonstrat (cel mai recent chiar la conferinţa Black Hat din Las Vegas - august 2006) c tagurile RFID pot fi citite şi copiate pe un Smart Card, care la rândul s u poate fi utilizat pentru a crea un paşaport fals, planurile guvernamentale de introducere a noilor sisteme continu . Securitatea se pare c va fi asigurat prin mai multe modalit i, şi anume: - acoperirea coper ilor cu un strat metalic ce împiedic citirea informa iilor atunci când paşaportul este închis; - necesitatea unei chei pentru a debloca chipul; - un num r unic aleatoriu de identificare pentru a preveni urm rirea posesorului paşaportului; - prezen a unei fotografii digitale a posesorului inclus în memoria chipului RFID. 154 o Un alt exemplu pentru folosirea sistemului RFID este pentru companiile de transport publice. Re eaua de metrou din New York desf şoar un test complex pe durata a jum tate de an din 2006, pentru a implementa modalitatea de plat a c l toriei prin PayPass, un sistem al MasterCard. De asemenea, cel mai ocupat metrou din lume, şi anume cel din Moscova, a fost primul din Europa care a introdus înc din 1998 smartcarduri dotate cu chip RFID. o Colectarea automată a taxelor de autostradă, în mai multe state din America (California, Illinois, Oklahoma, Florida), dar şi din alte ri, cum ar fi Fran a, Philippine sau Australia. Tagurile, care de cele mai multe ori sunt de tipul activ, sunt citite în momentul în care autovehiculul trece prin dreptul barierelor, şi informa iile respective sunt folosite pentru a debita cuantumul taxei dintr-un cont prepl tit al clientului. Bibliografie Gavril Alexandru Adrian, „Using RFID Technology în SCM”, transmis spre publicare, Univ. Daianata, Egipt. Landt J., (2001), The history of RFID, Website, http://www.aimglobal.org/technologies/rfid/ resources/shrouds_of_time.pdf. Brofman Freddy, Aguiar Luis Kluwe, Customers' Benefits Inside the Retail Store with RFID Technology, October 2006 Flach Andre, Doing Business în the Era of RFID, October 2006. http://en.wikipedia.org/wiki/RFID. United States Department of Defense, „DoD Announces Radio Frequency Identification Policy”, http://www.defenselink.mil/releases/2003/nr20031023-0568.html October 2003. 155 156 Strategia de dezvoltare durabil a Municipiului Giurgiu Arh. Anne Marie GACICHEVICI – arhitect şef Prim ria Municipiului Giurgiu 157 Orice comunitate urban trebuie s asimileze şi s promoveze o viziune strategic în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Experien a interna ional a ar tat c proiectele şi programele opera ionale func ioneaz cel mai bine atunci când exist o coordonare la nivel strategic. Planificarea strategic este un instrument de management care permite unei administra ii locale s se concentreze asupra unei alinieri eficiente a resurselor sale cu misiunea şi viziunea sa. În conformitate cu Masterplanul regiunii, principalele obiective de dezvoltare durabil cuprind sectorul infrastructurii locale şi regionale, al dezvolt rii urbane, creşterea competitivit ii economiei regionale pe termen lung, protec ia mediului şi creşterea eficien ei energetice, sus inerea educa iei şi ocup rii for ei de munc , sus inerea s n t ii şi asisten ei sociale şi dezvoltarea durabil a sectorului rural şi al agriculturii. Astfel, strategia de dezvoltare a municipiului Giurgiu cuprinde drept unul dintre obiectivele prioritare, asigurarea unei infrastructuri de transport echilibrat , la standarde europene, urm rind în felul acesta creşterea accesibilit ii, sporirea oportunit ilor de afaceri şi îmbun t irea calit ii, eficien ei şi vitezei serviciilor de transport, creşterea volumului traficului de marf şi pasageri în condi ii de protec ie a mediului. Conectarea municipiului la obiective moderne de infrastructur va conduce de asemenea la creşterea accesibilit ii şi la sporirea siguran ei circula iei, a gradului de confort al c l toriilor şi la fluidizarea traficului urban. Astfel c în Municipiul Giurgiu s-au demarat înc din 2012, proiecte ce vizeaz lucr ri de reabilitare şi modernizare a re elei de drumuri publice, prin reabilitarea carosabilului, a trotuarelor, a spa iilor de parcare şi reabilitarea/modernizarea iluminatului stradal aferent; lucr ri de dezvoltare a infrastructurii necesare transportului în comun între Giurgiu şi Ruse, prin înfiin area unui sistem ecologic bazat pe solu iile feroviare apreciate datorit independen ei lor fa de condi iile de trafic; Prin P.U.Z. Canal Cama, în prezent în curs de finalizare, se doreşte crearea unei re ele de piste de biciclete de-a lungul Dun rii şi în municipiu; proiectul include realizarea unei piste de ciclism, pe dou sensuri de mers, de aproximativ 10 km, avânduse în vedere necesitatea lucr rilor de realizare a marcajelor, montare de semafoare pentru biciclete, aducerea la nivel a trotuarelor, realizarea de parc ri speciale, etc; Direc ia Programe Europene a efectuat demersuri pentru reabilitarea, extinderea şi modernizarea portului comercial Giurgiu cu scopul de a debloca circula ia în Europa prin dezvoltarea în România a unei infrastructuri de porturi TEN–T de înalt calitate în condi ii economice optime - High Performance Green Port Giurgiu(Portul Verde şi de Înalt Performan Giurgiu) în curs de realizare prin programul de finan are TEN-T (Trans European Network for Transport); proiectul în domeniul re elelor transeuropene de transport (TEN-T) are ca parteneri ILR Logistica Romania S.R.L., Industrie-LogistikLinz GmbH, S.C. Administra ia Zonei Libere Giurgiu S.A. şi Prim ria Municipiului Giurgiu. Scopul acestui proiect este realizarea de studii tehnico-economice necesare unei viitoare investi ii într-un nod trimodal (ap - rutier - feroviar) la Giurgiu; Modernizarea şi extinderea portului Giurgiu face parte dintr-un proiect amplu ce cuprinde lucr ri portuare pentru înc 6 porturi situate de-a lungul Dun rii, pe teritoriul României, porturi ce fac parte din coridorul VII Pan European fluvial Rhin-Main-Dun re; 158 Sunt în curs de realizare 10.557 km de re ea de ap şi canalizare în municipiul Giurgiu, obiectiv ce vizeaz introducerea conductelor pe un total de 38 de str zi (pe 13 str zi nu exist pân în prezent re ea de ap , iar pe 31 de str zi nu exist re ea de canalizare); realizarea a 50 km de re ea de canalizare pluvial , în sistem separativ, format din canale de serviciu, guri de scurgere, separator de suspensii, 8 bazine de retentive şi 8 sta ii de pompare; Prin Master Plan se propune înfiin area instala iei de transport pe cablu peste Dun re ce presupune ca principale activit i stabilirea de parteneriate/acorduri cu structuri şi asocia ii interesate (Administra ia Na ional Apele Române), municipiul Ruse, parteneri priva i din România şi Bulgaria, amenajarea şi consolidarea malului Dun rii şi realizarea de dot ri specifice; realizarea unei artere rutiere ocolitoare de preluare a traficului greu, proiect ce presupune realizarea unui drum cu dou benzi pe o distan de 15,07 km, 5 sensuri giratorii, execu ia unui pasaj rutier peste CF Giurgiu Nord - Giurgiu Oraş şi Giurgiu – Nord – Ruse (222,50 km), execu ia de poduri şi pode e, lucr ri de canalizare a apelor pluviale, lucr ri de iluminat, lucr ri hidrotehnice şi de consolidare drumuri; Municipiul Giurgiu este situat pe traseul mai multor rute de transport interna ional ceea ce îi confer toate atributele unui important nod de transport rutier, feroviar şi fluvial. Având în vedere pozi ionarea oraşelor Giurgiu şi Ruse pe traseul coridorului European de transport şi creşterea permanent a fluxului de c l tori şi de marf pe aceast rut , este evident nevoia moderniz rii transportului rutier şi feroviar, prin construc ia unui nou pod care s dispun de linii de conexiune de mare vitez între cele dou oraşe. La nivel mondial se pune accent deosebit pe reducerea consumului de resurse, în acest sens Prim ria Municipiului Giurgiu a trecut la crearea şi facilitarea reabilit rii termice a unui întreg cartier de locuin e colective, edificat în anii ´50 - ´60, conform normativelor în vigoare la acea dat . La timpul redact rii prezentei, proiectul este în desf şurare, fiind realizat în propor ie de 60 %. Prim ria Municipiului Giurgiu acord o aten ie deosebit problemelor sociale ale cet enilor, realizând un proiect de refunc ionalizare a unei cl diri şi transformarea sa în Centru de zi pentru copii. Un alt obiectiv prioritar este creşterea siguran ei cet eanului şi prevenirea criminalit ii prin crearea unei infrastructuri de monitorizare conectat la infrastructura de fibr optic a furnizorilor de servicii de internet – tv din municipiu şi amenajarea unui centru de supraveghere şi colectare a datelor şi dotarea cu echipamente specific şi cu personal calificat. Pentru stimularea dezvolt rii Euroregiunii Giurgiu-Ruse, Prim ria Municipiului Giurgiu a înfiin at un Incubator de Afaceri Transfrontalier „Giurgiu Business Hub” înc de anul trecut, proiect aprobat de Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Coopera ie (OTIMMMC) Ploieşti, finan area incubatorului de afaceri fiind realizat prin Programul na ional multianual de înfiin are şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. Giurgiu, oraş cu atestare de peste şase secole, s-a dezvoltat polarizat în jurul celor dou puncte strategice şi de interes, Cetatea Giurgiu şi Turnul Ceasornicului. Istoria a fost potrivnic acestuia, trecând de-a lungul timpului prin mai multe incendii devastatoare, cotropiri, bombardamente, diverse ocupa ii str ine, de fiecare dat ren scând din propria cenuş , ca o adev rat pas re Phoenix a Dun rii. În zilele noastre, oraşul mai prezint înc unele r ni cauzate de administra ia comunist şi post comunist , fiind nevoie şi de o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung a oraşului ce pune accent pe dezvoltarea 159 serviciilor şi a turismului, acordând o aten ie deosebit conserv rii şi valorific rii bunurilor patrimoniale cu valoare arhitectural şi istoric , de interes local, na ional şi interna ional. În acest sens, Prim ria Municipiului Giurgiu, prin intermediul Compartimentului Arhitectur Urban şi Amenajarea Teritoriului, în colaborare cu Serviciul Autoriza ii şi Documenta ii de Urbanism şi Direc ia Patrimoniu, au procedat la crearea cadrului legislativ pentru conservarea patrimoniului istoric al oraşului, prin elaborarea P.U.Z. Zona Central , Ghid de bune practici, Regulament Colostic şi a unui Regulament de p strare a specificului arhitectural al zonei, cu scopul de a proteja identitatea şi valoarea lor. Pentru promovarea turistic a municipiului Giurgiu, la nivel local, s-a implementat proiectul Centrul Na ional de Informare şi Promovare Turistic , finan at prin Programul Opera ional Regional 2007- 2013. În colaborare cu Direc ia Programe Europene, s-au elaborat strategii pentru conservarea ruinelor Cet ii Giurgiu, amenajarea zonei adiacente şi includerea ansamblului în circuit turistic şi nu în ultimul rând, pentru refacerea pe cât posibil a imaginii ansamblului „Farfuria” (zona central a oraşului interbelic), strategii ce au fost materializate prin realizarea unor SF-uri depuse pentru finan are în august 2015. Pentru dezvoltarea turismului, în colaborare cu Direc ia Programe Europene s-au elaborat strategii de interconectivitate (Coridorul 4, Coridorul 7, Coridorul 9 Pan European – modernizare carosabil, alei pietonale). S-au creat premizele acces rii de fonduri europene pentru crearea de locuri de andocare în zona Canal Sfântul Gheorghe – San Giorgio, pentru a asigura conectivitatea naval . S-a trecut la crearea cadrului legislativ al dezvolt rii din punct de vedere turistic al Canalului Cama (elaborare de P.U.Z., construirea unei ecluze în zona Pod Bizetz, în perspectiv realizarea unui P.U.Z. pentru Cetatea Giurgiu). Geometric vorbind, Canalul Cama şi Canalul Sfântul Gheorghe se continu cu Canalul Plantelor. Pentru aceast zon s-a elaborat un P.U.Z. ce va permite dezvoltarea zonei ca zon de agrement, port, plaj şi alte activit i specifice. Tot în virtutea conectivit ii s-a localizat o zon cu poten ial de dezvoltare urban , respectiv Bulevardul Mihai Viteazul, segmentul dintre Spitalul Jude ean şi Ocolul Silvic, pentru acesta realizându-se un P.U.Z. ce reglementeaz func iunile ce se pot dezvolta în zon (comer , servicii, men inându-se şi func iunea de locuire). Astfel, municipalitatea urm reşte s creeze premizele dezvolt rii sinergice a zonelor cu importan istoric (Cetatea Giurgiu – Zona Central – Strada G rii) cu zonele destinate serviciilor, zone şi mai dens populate de altfel (zona Bd-ul Bucureşti – Bd-ul Mihai Viteazul) şi cu zona de agrement (zona Parcul Tineretului – Marina Port), formându-se astfel practic un triunghi, în centrul acestuia dezvoltându-se zona administrativ (Prim ria Municipiului Giurgiu, Consiliul Jude ean, Prefectura şi ANAF). În istoria modern a României Giurgiu a reprezentat un punct foarte important, care din cauza conjuncturilor nefavorabile a intrat în prezent într-un con de umbr . Valorificând poten ialul dat de proximitatea capitalei, de ieşirea la Dun re şi de punct vamal, consider m c poate redeveni un oraş cheie în dezvoltarea României. Bibliografie „ Strategia de dezvoltare locala a municipiului Giurgiu 2014-2020” „ Planul integrat de dezvoltare urbana a municipiului Giurgiu”, Giurgiu, 2010 http://www.primariagiurgiu.ro 160 Sesiunea a IV-a – Perspectiva urban Moderator: Lect.univ.dr. C t lin Dumitric , SNSPA, Bucure ti 161 162 Energia Verde – Energia viitorului Ioana PORUMB Universitatea Politehnica din Bucure ti [email protected] Abstract. The paper aims at updating the current state-of-the-art of green energy issue, under the conditions of energy market, when energy, as merchandise, is sold on a specific market. Three aspects which regards a consumer, such as the technical-functional link between process and power system, financial link within functioning market of electric energy and the quantity which is present în an energy market were addressed and inverstigated. Keywords: energy, energy efficiency, management. 163 1. Introducere Prin specificul lor, instala iile electrice de tensiune joas sunt legate de func ionarea atât a majorit ii instala iilor tehnologice din aproape toate ramurile industriale, cât şi de func ionarea în bune condi iuni a locuin elor, cl dirilor administrative, spa iilor de înv mânt, unit ilor medicale etc. În compara ie cu instala iile electrice care alimenteaz receptoare de tensiune medie şi înalt , instala iile electrice de tensiune joas au, de regul , puteri unitare reduse, în schimb sunt deosebit de numeroase. Buna func ionare a acestei mul imi de receptoare şi consumatori este condi ionat atât de siguran a în func ionare a aliment rii lor cât şi de o bun proiectare a echipamentelor electrice ale acestora. În prezent exist tendin a, pe de o parte de a diversifica cât mai mult receptoarele electrice, şi pe de alt parte de a miniaturiza receptoarele electrice. În acest fel, energia electric poate fi utilizat cu mare eficien , ceea ce constituie o problem tehnic de mare actualitate în zilele noastre. Evaluarea eficien ei în utilizarea energiei electrice necesit date clare şi veridice privind energia electric consumat , dar şi a caracteristicilor acesteia [1-4]. O energie de calitate creeaz premizele ob inerii unor produse de calitate superioar , o eficien ridicat a proceselor şi perturba ii reduse în mediul ambiant. În acest sens, cunoaşterea în detaliu a sistemelor moderne de m surare permite ob inerea informa iilor necesare deciziilor privind îmbun t iri ale proceselor energetice la consumator [5-8]. Sistemele moderne de comand -control, prezentate în cadrul lucr rii, pot s ofere solu ii pentru creşterea productivit ii şi a calit ii produselor realizate. De asemenea, sistemele adaptive la proces (reglarea adecvat a vitezei de rota ie a motoarelor electrice de antrenare) pot s asigure o utilizare eficient a energiei electrice, cu reducerea corespunz toare a facturii. Receptoarele moderne de energie electric , utilizând în procesele de reglare şi control, circuite cu semiconductoare de putere, determin generarea şi propagarea, în re eaua electric de alimentare, a unor importante perturba ii care pot afecta nivelul calit ii energiei electrice la ceilal i consumatori, conecta i la aceleaşi bare de alimentare. 2. Eficien a energetic – cadrul european Directiva Uniunii Europene nr. 27/2012 prevede un cadru comun de m suri pentru promovarea eficien ei energetice pe teritoriul Uniunii cu scopul de a se asigura atingerea obiectivului principal al Uniunii de 20 % în materie de eficien energetic pân în 2020 i de a deschide calea pentru viitoarea cre tere a eficien ei energetice dup aceast dat [9]. Directiva prevede norme menite s elimine barierele existente pe pia a energiei i s dep easc deficien ele pie ei care împiedic eficien a în ceea ce prive te aprovizionarea i utilizarea energiei, stabilind obiectivele na ionale indicative în materie de eficien energetic pentru 2020 [11],[12]. Cerin ele prev zute de prezenta directiv sunt cerin e minime i nu împiedic niciun stat membru s men in sau s introduc m suri mai stricte. Astfel de m suri trebuie s fie compatibile cu dreptul Uniunii. În cazul în care legisla ia na ional prevede m suri mai stricte, statul membru notific aceast legisla ie Comisiei. 164 3. Situa ia energetic a României În ultimii ani România a trecut prin modific ri substan iale în domeniul energiei electrice, care au marcat trecerea de la un sistem centralizat la pia a liberalizat de energie electric prin aplicarea directivelor şi politicilor comerciale europene. o pia a contractelor bilaterale; o pia a pentru ziua urm toare; o pia a de echilibrare; o pia a serviciilor de sistem; o pia a de certificate verzi; o pia a de servicii tehnologice de sistem; o pia a de alocare de capacit i pe liniile de interconexiune. Pia a pentru ziua urm toare este ca şi pia a de echilibrare, o pia a centralizat şi obligatorie pentru to i titularii de licen (de producere, transport, distribu ie şi furnizori de energie electric ) înregistra i la operatorul de transport şi sistem ca participan i. Pe pia a de echilibrare, monitorizat de operatorul de transport şi sistem prin operatorul pie ei de echilibrare, participan ii vor cump ra/vinde energie pentru compensarea abaterilor de la valorile prognozate ale produc iei şi ale consumului şi pentru rezolvarea comercial a restric iilor de sistem. Fiecare participant la pia a de echilibrare trebuie s -si asume responsabilit i financiare fa de operatorul de transport şi sistem pentru toate dezechilibrele fizice care apar între produc ia programat şi cea realizat , între schimburile programate şi cele realizate etc. Responsabilitatea echilibr rii se asum prin intermediul p r ilor responsabile cu echilibrarea, înfiin ate de c tre operatorul de transport şi sistem la solicitarea titularilor de licen . Pentru asigurarea obiectivelor privind func ionarea sigur , stabil şi la parametri de calitate ai sistemului electroenergetic na ional, operatorul de transport şi sistem achizi ioneaz prin licita ie, serviciile tehnologice de sistem necesare pentru perioade de timp continui la nivel anual, sezonier, lunar. Decontare tranzac iilor se realizeaz de c tre operatorul comercial, pe baza tranzac iilor realizate de p r ile responsabile cu echilibrarea şi a dezechilibrelor calculate pentru acestea. 4. Managementul resurselor în domeniul energiei verzi În domeniul calit ii serviciului de procesare a energiei electrice în transferul ei de la surs c tre consumatori trebuie avut în vedere c acest proces se desf şoar în cadrul unui sistem electroenergetic complex tehnologic, r spândit teritorial, cu posibilit i mari de a fi distorsionat func ional printr-o multitudine de factori interni şi externi [13],[14]. Legat de acest lucru transferul energiei electrice prin elementele constitutive ale sistemului electroenergetic trebuie s fie înso it de un management specific, în fiecare palier, pentru eficientizarea utiliz rii economice a ”materialului” constitutiv f r a dep şi îns nivelul prescris în reglement rile tehnice de func ionare şi, în final, de ob inerea condi iilor economico-financiare de reluare a procesului şi ob inerea de profit. Este nevoie s se aplice un algoritm managerial pe proces, specific, obiectul de lucru a unui management aplicat, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de asset management (managementul resurselor) . Calitatea unui asemenea management este implicit legat de calitatea energiei electrice prin faptul c aceast calitate va influen a covârşitor pre ul energiei electrice, 165 prin costurile intermediare ale proceselor specifice, iar raportul pre -calitate este unul determinant în scopul major al oric rei activit i economice, într-o economie de pia , acela al profitabilit i. Integrarea problemei calit ii energiei electrice verzi sub toate aspectele, atât cele ce in de proces, cât şi cele ce in de managementul aplicat, cu problemele practice ale test rii acestei calit i pe tot parcursul procesului de transfer şi la furnizarea energiei electrice la consumator în consum, este prezentat în schema-bloc din Figura 1. Desigur, aceasta este o viziune teoretic în cele trei direc ii, producere, procesare în transfer şi management aplicat specific pentru energia electric . Atât problemele de management aplicat cât şi testele de calitate a energiei electrice, conform cerin elor (teoretice sau cele impuse de pia ), trebuie desf şurate, aceasta ca o concluzie pe tot parcursul desf şur rii acestor trei direc ii de manifestare a calit ii energiei electrice. ENERGEI ELECTRIC VERDE Evaluarea eficien ei energiei electrice de la produc tor la consumator (de la producere la furnizare) Analiza producerii şi transform rii energiei electrice în transferul acestuia la utilizator (Energia electric ca marf şi serviciu) Proces privind eficienta economica a producerii şi proces rii energiei electrice pân la utilizator fa de o referin de mediu adecvat , stabilit prin algoritm managerial Test de calitate si ecologic a energiei electrice verzi Test de calitate, management la furnizare şi stabilirea real a tipurilor şi a nivelelor costurilor pe serviciile din procesarea energiei electrice furnizate Teste de calitate ale managementului pe parcursul proceselor specifice şi stabilirea modurilor de tarifare structurat pe nivelurile parcurse în producerea şi procesarea energiei verzi Figura 1. Sistem integrat de management al energiei electrice verzi Prin adoptarea unor m suri de asigurare a unui grad sporit de independen energetic a unui utilizator, în conformitate cu tendin a de dezvoltare a sistemelor electrice inteligente (utilizator inteligent), utilizatorul poate alege s construiasc un sistem energetic care s îi permit producerea de energie, stocarea acesteia, managementul inteligent, precum i vânzarea ei pe pia a specific de energie. 166 5. Concluzii Procesul de transfer al energiei electrice c tre utilizatorii finali se poate desf şura conform unui management eficient atunci când subiectul ce face obiectul procesului, energia, este produs dup un algoritm predefinit care s selecteze automat sursa (clasic sau din surse regenerabile), eficien a energetic a produsului ob inut, precum i sensul energiei. Evolu ia tehnologic , dezvoltarea pie elor competitive de energie şi continua creştere a nevoii de calitate din partea consumatorilor accentueaz progresiv nevoia unui tratament economic corespunz tor pentru problemele calit ii energiei electrice. Sunt în dezvoltare în diferite ri reguli specifice, dedicate aspectelor variate ale calit ii energiei verzi, cu un num r de solu ii diferite care variaz în conformitate cu standardele tehnice şi cu modelele economice adoptate. Se observ bine c o calitate a managementului resurselor, în procesul respectiv, conduce şi influen eaz calitatea energiei electrice, în cazul nostru ca serviciu în transferul energiei electrice spre consumator, prin costurile aferente rezultate pe baza analizei de proces. Caracteristica general a acestui management al resurselor în condi iile specifice de procesare a energiei electrice, aşa cum rezult din cele ar tate mai sus, este aceea a unui control inteligent pe toate etapele ce se disting în procesul de transfer a energiei electrice de la produc tor spre consumator. El se va stabili, pe baz de algoritm specific şi aplicat într-un mod “pas cu pas”. Bibliografie Politica Na ional în domeniul Energiei Transelectrica S.A., http://www.transelectrica.ro/EN/gestionare.php Romania Statistic Report, 2015 Regulatory Whitepaper, ANRE code 67.2.431.0.01.04/05/00; Foaie de parcurs în Domeniul Energetic din Romania, Guvernul României, Ministerul Industriei şi comer ului, Iulie 2012; Energy, Environment and Sustainable Development, Part B Energy, DECENT Final Report, October 2005; GREEN PAPER, A European Strategy for Sustainable, Competitive and Secure Energy, COM(2006) 105 final, Brussels, 8.3.2006; Communication From The Commission To The Council And The European Parliament Report on progress în creating the internal gas and electricity market, COM(2005) 568 final, Brussels, 15.11.2005; Energy Regulators Regional Association, www.erranet.org/Committeee-WG/Tariff/Members; Commission Staff Working Document - Report on Progress în Creating the Internal Gas and Electricity Market Technical Annex to the Report from the Commission to the Council and the European Parliament, SEC (2005) Brussels 2005; Transelectrica S.A., Transelectrica S.A., www.transelectrica.ro Romanian Power Market Operator - OPCOM Statistic Report 2015 M gureanu,G., Surdu, C. – Section des conducteurs pour les lignes électriques aériennes fonctionnant d'apres une courbe de charge à la demande Session papers – Large regional Networks within the Black Sea Region and the European Interconnection în the Third Millenium. CIGRE - Black Sea EI-Net 2001 Regional Meeting. Proceedings of Section II – Economical Aspects and Deregulation în the Electricity Market, 10-14 June 2001, Suceava, România; M gureanu, G. – Pia a de energie. Un sistem rela ional complex realizat pe principii avansate, economice şi de produc ie. Elemente generale de constituire, Simpozionul Na ional de Re ele Electrice SNRE 2002, Sec ia III, Liberalizarea pie ei de energie, 12-13 Septembrie 2002, B ile Felix, Oradea, România 167 168 Bezoek aan Boekarest. Reconstructing Bucharest through the virtual footprints of Dutch speaking tourists Diana Mariana POPA University Politehnica of Bucharest Lector dr. Irina Airinei VASILE, SNSPA Sorin BORDUŞANU, Vicepreşedinte, Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti Abstract. Since the integration în the European Union, the number of Dutch and Belgium tourists visiting Romania increased steadily. Based on the data from the Romanian National Institute of Statistics, în 2014 roughly 78000 tourist from the Netherlands and 55000 tourists from Belgium visited Romania. Some of them wrote online about their travel experiences. Their stories are important because reviews and comments from former tourists can have a decisive influence on the decision of prospective tourists to visit or to not visit that specific destination. Through a qualitative research approach I take a look at some of these Dutch language website and blog entries of tourists who visited Bucharest. În this article the perspective of the Dutch speaking tourist is central to the process of reconstructing Bucharest through its online projection. The following questions are addressed în the article: What does Bucharest look like when reconstructed based on the comments written and on the pictures uploaded online by Dutch speaking tourists?; Is the city seen mainly through its architecture, its people, its green spaces, its clubs & cafe’s or its food?; What adjectives do Dutch speaking tourists use în their online texts when describing Bucharest?; Are there signs of perceived otherness în the online discourse of Dutch speaking tourist talking about Bucharest? Keywords: Dutch, Bucharest, virtual, tourism. 169 Introduction Netherlanders are quite fond of recreational travelling. According to the Dutch Central Bureau of Statistics (CBS), în 2013, 81% of the Dutch population went on vacation, spending a total of 15,4 billion euro. Half of the number of vacations was spend abroad. The most popular foreign destinations for Dutch tourists are France, Germany and Spain în the summer months and Austria and Germany în the winter months (CBS, 2014) but the Dutch spend longer vacations în the summer months. The preferred transportation form of Dutch travellers, for both long and short vacations abroad remains the auto, followed by the airplane (CBS, 2014). How many of these tourists choose to visit Romania? Based on the data from the Romanian National Institute of Statistics, în 2013 roughly 71000 tourist from the Netherlands and 48000 tourists from Belgium visited Romania. În 2014 these numbers went up to 78000 tourists from the Netherlands and 55000 tourists from Belgium (INSSE). Some of these tourists wrote about their travel experiences online. Their stories are important for prospective tourists documenting a possible holiday destination. Reviews and comments from former tourists can have a decisive influence on the decision to visit or to not visit that specific destination. Many studies researching recreational travel focus on the effects that online travel testimonies have on the intention to visit a tourist destination of future tourists (for example Yu-Chen Chen et al., 2013; Del Chiappa, 2011). Other authors (for example Tussydiah and Fesenmaier, 2007, 2009) concentrate on how travel journals can be used as reliable sources of tourist behaviour. Travellers can research a number of online sources when documenting their prospective destinations. Official tourism bureaus and travel companies have their own websites where they present touring packages. Because they serve a commercial purpose, the content presented here is most of the time idealized and standardized even if some of these forms of online presence also have specialized sections for user opinions, where users/clients/tourists can post opinions and give ratings to a certain destination. Tourists can also post their travel experiences în the form of text, pictures, videos and combinations of these three on blogs (web logs), social networking sites and other sharing platforms. Travelling as an act of consumption Tourism or recreational travel can be seen as a form of product consumption (Richards, 1996). În regard to all sorts of purchases, travelling destinations thus included, “interpersonal influence arising from opinion exchange between consumers is an important factor influencing consumers’ purchase decisions. Word-of-mouth or advice from friends and relatives often ranks as the most influential source of pre-purchase information” (Crotts, 1999 cited în Bing et al., 2006). Word-of-mouth is generally understood as “the communication between consumers about a product, service, or a company în which the sources are considered independent of commercial influence” (Litvin et al., 2008, 459). With the help of the Internet, this circle of friends and relatives spreading word of mouth has become larger and larger, reaching global size. The Internet facilitated the development of what Narayan (2001) calls bridging social capital, creating 170 larger and larger networks through week ties Granovetter (1973).The Interned made it possible that în a very short period of time a piece of information can reach global spread through digital word-of-mouth. The Internet is thus a prime source of information for travellers and travel blogs can be seen as a digital word-of-mouth (Bing et al., 2006) or electronic-word-of-mouth – eWOM – (Litvin et al., 2008). Litvin et al. (2008) also focused on the way blog entries can shape future consumer behaviour for the same destination by interpersonal influence and word-of-mouth. Based on the consumption experience connected with previous consumption expectations, there can be positive or negative word-of-mouth. For Litvin et al. (2008) these testimonies are that more trustworthy for prospective tourists because they are a result of product consumption while at the same time serving no commercial purpose. It must be noted here that în certain cases a commercial entity might sponsor în some form a person from the general public to make a review for a certain product (in this case a destination). For example, în some cases, individuals are offered paid vacations to a certain location if they agree to be filmed for the duration of their visit and be part of a reality show. Readers should thus try to be aware of the possible commercial purpose of some product/ destination reviews. If prospective tourists search for information on the Internet în order to make up their mind about visiting a destination, they use this medium as an instrument în the decision making process. For this large part of readers, online travel-related-content usage serves an utilitarian purpose. But why do creators of online-travel-related-content spend their time în order to create decision filtering instruments for others? For most online content creators and also some of the online travel related content readers, blog usage also brings inherent enjoyment (Chen et al., 2013). Some motivations for online content creation are: entertainment/ passing time, self-expression and social interaction (Papacharissi 2002). Returning to the topic that these content creators write about, namely a place, I adhere to the perspective of place as a social construction: “Places exist, and are constructed, from a subjective point of view; while simultaneously they are constructed and seen as an external ‘other’ by outsiders” (Knox and Pinch, 2006, 194). În this article the place referred to as Boekarest (Bucharest) is analysed through the travel impressions of Dutch speaking tourists. Methodology Through a qualitative research approach I take a look at some of the Dutch language website and blog entries of tourists who visited Bucharest. În this article the perspective of the Dutch speaking tourist is central to the process of reconstructing Bucharest through its online projection. This method can be included în what Kozinets calls netnography (Kozinets, 2002) or what Hine calls virtual ethnography (Hine, 2000). Following the approach proposed by Tussydiah and Fesenmaier (2007), the data analysed în this article was selected based on purposive sampling. More specifically, this meant the selection of travel reports about Bucharest written în Dutch and their subsequent filtering according to the rule that the entries had to be based on the writer’s personal experiences. I searched for Internet results containing the Dutch words for “visit/visiting Bucharest”, “things to do/see în Bucharest” and derivations hereof. În the search I came across more tourism websites that personal (travel) blogs. I only analysed personal entries following a trip to Bucharest, and I eliminated general, informative 171 online articles. From these refined results I analyzed 19 websites containing travel reports and travel reviews. The demographic information of the content writer was not researched. All quotes mentioned în the following pages and marked with inverted commas were translated from Dutch to English by the author of this paper. A first observation is the fact that many travel reports written în Dutch are about Romania în general, not specifically about Bucharest, as Dutch visitors coming to Romania by car or bus mostly visit the western part of the country. This article investigates only text and image based impressions of Dutch speaking tourists referring to Bucharest. Another relevant remark is that some Dutch tourists write their travel story directly în English, given the good command of the English language that most Netherlanders have. This article seeks to examine a less researched angle of the Dutch tourism pattern to Romania, by analysing Dutch language travel stories about Bucharest. Findings What does Bucharest look like when reconstructed based on the pictures that Dutch speaking tourists upload online? Is the city seen mainly through its architecture, its people, its green spaces, its clubs & cafe’s or its food? By far most of the photographs în the travel reports are of architectural objectives/ buildings. Bucharest is experienced by Dutch speaking tourists mostly through its architecture. The most frequently mentioned attraction is by far the Parliament Palace (the former House of the People). Other very often mentioned and photographed attractions are: Lipscani, the parks, The Romanian Peasant Museum, the churches, The Village Museum and the Romanian Athenaeum. The C rturești Carusel bookstore is also an often mentioned and photographed architectural attraction. The analysed photographs present a positive view, serving thus as positive recommendations or positive digital word-of-mouth. However, when speaking about the architecture of the city în general, communism is a word often mentioned în the analysed travel stories, în the construction “communist architecture” (communistische architectuur). The word is often used as an explanation for the size and the standardization of the city architecture taken as a whole. Dutch tourists’ travel experiences include all aspects of consumption, from architecture, shopping, city’s general feel, food and drinks and social interaction: “A lot of beautiful old buildings. The Parliament Palace is very impressive. On Lipscani there is always something to do. Food and drink are delicious and affordable. People are super friendly” (online comment). However, food doesn’t seem to be a central attraction în Bucharest. Tourist mention the fact that food and drinks are very cheap: “spicy little sausages (mici). Really delicious and they cost very little”, “A lot to see and uncountable terraces”, “Nice pubs and clubs” (online comments). Adjectives used by tourists în their online texts indicate how Bucharest is experienced by Dutch speaking visitors. Reviews include “Nice city with friendly people”, “Rather safe” and “chaotic” (online comments). Bucharest is often compared with Bra ov, and the latter is often seen as more beautiful. Many tourists mention the feeling of going back în time when visiting Bucharest: “This city feels, on the one side, as if time stood still for 30 years […] and on the other side the city also found the 21st century”, “A step back în time, a developing city”, “I had the feeling that I travelled through a time machine” (online comments). 172 “Contrast” is a word often used în the discourse of Dutch tourists when referring to Bucharest: “Bucharest is a city full of contrasts. One neighborhood is very nice as a whole, another one is awful“. The idea of contrast is also expressed indirectly: “Bucharest is not a beautiful city. It is fascinating though to see how the western shops are mashed together out of the ground” (online comment). Another often used word în the Dutch tourist discourse about Bucharest is “cheap” (goodkoop). Expectations and experiences The consumption experience includes various phases (Craig-Smith and French, 1994): before consumption (expectations), during consumption and after consumption (reflections). The analysed travel reports (texts and photos) are part of the reflective stage of travel, a moment when remembrance sets in, after getting back to the known, comfortable “home setting”. Writing about travel impressions în this phase has the advantage of more time available for analysis, information processing and reshaping text. Other sources of travel impressions are short films uploaded by creators on YouTube, where real time impressions can be analysed. Reactions during the real time consumption act can differ from post factum analysis and this is why I suggest a separate analysis of the different moments of consumption. My future research plans on this topic include an analysis of real time travel impressions în the form of video logs uploaded by Dutch speaking tourists on YouTube. Many times the experience itself comes into conflict with the anticipated experience, or expectations. An example of conflict between expectations and the consumption experience can be found în the following review posted online by a Dutch student visiting Bucharest with his other 22 colleagues: “Bucharest seems to be everything except the third world [city] that I had în my mind before making this journey. We stepped out of the bus and [saw] on the other side an enormous shopping mall with a neon billboard that made you think of New York” (online comment). A similar idea can be found în the opening line of a tourist’s story about Bucharest on a travel related website. Before making a list of 5 recommendations of things to see/do în Bucharest, he mentions the following: “if you want to go on a city trip, Bucharest is probably not your first thought” (online comment). Another tourists states: “The city is bigger than I had expected” (online comment). Amazement is also expressed about the large shopping malls from Bucharest and the brands found here. În some cases this gap between expectations and experience can suggest that the number of Dutch tourists could increase if the image of Bucharest în the minds of prospective tourists would be made to resemble reality. This gap can be connected with the general image that Romania has for the Dutch public. Perceived otherness “Chaos” is an often used word în the stories of Dutch tourists relating about Bucharest. Chaos refers to a state of disorder (opposed to the order known by the word user) and using this word suggests a perceived image of otherness. Examples în this regard are: “It’s a chaotic and hectic city but surely worthwhile to really discover” and “[…] chaotic manner în which things often run în Romania. Bucharest is a strange city. I had no feeling of walking through a capital. It’s a city with little shine, if you compare it with other large cities”. Chaos is also used to characterize the car traffic în Bucharest. Several complaints about the travel experience în the city traffic were found. The 173 Bucharest traffic is perceived as chaotic by Dutch tourists. Advice is given by former tourists regarding the use of taxis în Bucharest as taxi drivers are said to sometimes overcharge tourists. Tourists complain about the apparent disorder of the traffic, the noise and the taxis: “the taxi is a whole experience. The drivers ride as blind men în the traffic, without once paying attention”, “[Referring to the “Universitate” Square] An enormous chaos, parking places în the middle of the intersection and everything honks and bromes”. Another tourist states:“Keep în mind that the traffic în Bucharest is very busy. Romanians love honking, crawling into every hole, driving through red and blocking the intersection. As gallant as the Romanian is at home, as macho he or she is în the city traffic. Three lanes easily become five, direction is often not indicated, pedestrian crossings have no precedence etc.” Another Dutch tourist compares the traffic în Bucharest to a Formula 1 circuit. However, the metro network is appreciated as being “excellent”. Standing în line is also perceived as being different în the story of another Dutch tourist, as she understands neither the moving of the railway employee from one locket to another nor the cutting în line that goes on în front of the lockets. Final remarks Just like online materials can serve an instructional purpose when used în such regard (Porumb, 2015) so too can online travel testimonies serve the instruction process for prospective tourists. The gap between projection/ expectations and experimentation can be reduced through previous instruction with the use of online travel stories. Since the number of Dutch tourists has increased over the last years, it can be expected that the number of online Dutch language travel stories will also increase. Replicating tourist experiences previously documented online can lead to a closed circuit of visiting patterns, a sort of monopole. This is why a diversification of the travel stories could lead do different visiting patterns, if other attractions would be discovered by the future incoming tourists. Digital word-of-mouth represents an online link between the three entities directly interested în the travelling activity: the first hand information source (the content creator), the information seeker (the reader and prospective tourist) and the entities based în that specific location, that are economically impacted by the number of visiting tourists. For content creators, the act of uploading their impressions online can serve an aesthetic purpose as well as a social purpose. For content seekers, the act of reading serves both an informative and a recreational purpose. Digital word-of-mouth about a travel destination is nowadays an important marketing instrument for travel agencies and other economic entities from a certain location. To summarize, based on the analysed online comments, reviews and photos, Bucharest is mostly seen by tourists through its architecture, the Parliament Palace being the most visited and the most recommended attraction. The Parliament Palace is central to the image of Bucharest. The city is also heard (in a negative sense) through its traffic. It is a city for autos, not for pedestrians or bikers. It is a cheap destination. For Dutch speaking tourists, the online reconstructed Bucharest is quite small, restrained to the centre and the well-known tourist attractions. It is a city full of contrasts. It’s chaotic. To the Dutch tourist it gives the feeling of going back to the past. People are considered friendly and helpful. “Boekarest. Een stad die moeilijk te beschrijven is.” (Bucharest. A city that is difficult to describe.) 174 Reference list Bing, Pan; MacLaurin Tanya; Crotts John C. Travel blogs and the implications for destination marketing. Journal of travel research, 2006. Centraal Bureau voor de Statistiek (CBS).Toerisme 2014. Den Haag/Heerlen, 2014. Craig-Smith, Stephen and French, Christine. Learning to Live with Tourism. Melbourne: Pitman, 1994. Del Chiappa Giacomo. Trustworthiness of Travel 2.0 applications and their influence on tourist behaviour: an empirical investigation în Italy. Information and Communication Technologies în Tourism, SpringerVerlag/Wien, 2011. Granovetter, Mark. The Strength of Weak Ties. The American Journal of Sociology, Vol. 78, No. 6,1973. Hine, Christine. Virtual Ethnography. Sage Publications, 2000. Knox Paul and Pinch Steven. Urban social geography. An introduction. Fifth Edition. Pearson Prentice Hall, 2006. Kozinets, Robert V. The Field behind the screen: Using netnography for marketing research în online communities. Journal of Marketing Research, 39 (February), 61-72, 2002. Litvin Stephen W., Goldsmith, Ronald E., Pan Bing. Electronic word-of-mouth în hospitality and tourism management. Tourism Management 29. 458–468, 2008. Narayan, Deepa. A Dimensional Approach To Measuring Social Capital: Development And Validation Of A Social Capital Inventory. Current sociology, 49, 2001. Papacharissi, Zizi. The Presentation of Self în Virtual Life: Characteristics of Personal Home Pages. Journalism and Mass Communication Quarterly, 79(3): 640-660, 2002. Porumb, Ioana. The quality of mentorship în education – a resource în growing the attractiveness of the teaching career, Procedia - Social and Behavioral Sciences 180 ( 2015 ) 945 – 952, 2015. Richards, Greg. Production and consumption of European cultural tourism. Annals of Tourism Research. Volume 23, Issue 2, Pages 261–283, 1996. Tussydiah, Iis and Fesenmaier, Daniel. Mediating tourist experiences. Access to Places via Shared Videos. Annals of Tourism Research, Vol. 36, No. 1, pp. 24–40, 2009. Tussydiah, Iis and Fesenmaier, Daniel. Interpreting Tourist Experiences from First-Person Stories: A Foundation for Mobile Guides. ECIS 2007 Proceedings. Paper 104, 2007. Yu-Chen Chen, Rong-An Shang, Ming-Jin Li. The effects of perceived relevance of travel blogs’ content on the behavioral intention to visit a tourist destination. Computers în Human Behavior, 2013. The Romanian National Institute of Statistics. http://www.insse.ro/cms/ 175 176 Istoria locului p strat în memoria arterelor de circulaţie Lector dr. Irina Airinei VASILE, SNSPA [email protected] Sorin BORDUŞANU, Vicepreşedinte, Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti [email protected] Rezumat. Principiile urbanismului care stau la baza cre rii oraşului inteligent, au, în prim plan, echilibrul cu natura şi cu tradiţia în toate formele sale de manifestare. Al doilea principiu, al turi de celelalte nou principii care stau la baza realiz rii documentaţiilor urbanistice, are, ca obiectiv principal, pe lâng protejarea, p strarea și punerea în evidenț a cl dirilor reprezentative, și p strarea ambientului urban, a tramei stradale create în decursul timpului şi, implicit, p strarea denumirilor de tradiţie a arterelor de circulaţie. Vechile denumiri de str zi amintesc de o istorie a locului sau de o istorie a unora dintre cl dirile importante din zon , cl diri care, în timp, şi-au schimbat destinaţia sau chiar funcţiunea.O analiz atent duce la redescoperirea unor istorii interesante atât pentru specialiştii din diversele domenii care conlucreaz la crearea oraşului inteligent al viitorului cât şi pentru locuitorii actuali ai urbei. Cuvinte cheie: tradi ie urban , echilibrul cu natura, patrimoniu ambiental, denumiri de str zi, istorie urban 177 MOTTO: „Un neam care nu ţine cont de trecut şi-l uit încetîncet, dispare.” (Cicerone Ioani iu, scriitor, erou al rezisten ei anticomuniste) Marile aglomera ii urbane au în spate o istorie mai veche sau mai recent , ele dezvoltându-se în jurul unui nucleu istoric reprezentat, în principal, de reşedin a conduc torului inutului sau de un l caş de cult. Cu timpul, aceste zone de locuire care au purtat denumiri diferite, de la enorii la mahalale i pân la cartiere, s-au unit, ajungânduse la oraşele de ast zi. Continua extindere a localit ilor urbane în detrimentul celor rurale atât din punctul de vedere al suprafe elor de teren cât şi al num rului de locuitori, pune mari probleme edililor care se v d obliga i s caute solu ii de planificare urban care s creeze un mediu prietenos pentru to i cei care muncesc şi tr iesc aici. Studierea dezvolt rii localit ilor urbane a dus la stabilirea a zece principii importante care stau la baza întocmirii unor studii de urbanism necesare planific rii urbane într-un oraş inteligent, al viitorului, orientat spre crearea unui mediu durabil, a unui echilibru între tradi ia locului şi implementarea unor tehnologii intermediare. De asemenea, planificarea oraşului inteligent are în vedere şi „ansamblul de rela ii de toleran dintre persoane sau grupuri care vor convie ui” în acest oraş al viitorului, urm rindu-se crearea de spa ii pentru persoane, prieteni, familii, vecin t i sau pentru domeniul urban, în folosul membrilor comunit ii. Studiile de urbanism care preg tesc oraşul viitorului prev d şi realizarea de edificii la o scar uman în func ie de zonele de dezvoltare propuse, protejându-se, astfel, vechile zone de locuire, de interven iile megalomane. Astfel, marile construc ii propuse merg spre zone neamenajate înc , figurând ca un nucleu bine definit şi corelându-le cu dimensiunea spa iului, cu func iunile propuse, cu utilizatorii lor şi, nu în ultimul rând, cu utilit ile aferente. Dezvoltarea urban inteligent trebuie s aib , în acelaşi timp, în aten ie, oportunitatea extinderilor, a realiz rii noilor construc ii corelate cu caracterul localit ii, a zonei de dezvoltare şi, în acelaşi timp, trebuie s in seama de integrarea în peisaj. Astfel, oricare dintre localit ile urbane va avea capacitatea de a se transforma, nealterând, îns , elementele tradi ionale, partea istoric a sitului. Nu trebuie uitat nici analiza privind integrarea institu ional care s permit gestionarea eficient din punct de vedere legislativ şi administrativ a localit ii care face obiectul studiului planific rii şi dezvolt rii urbane inteligente, cerin necesar unui standard de via evoluat. Principiile ce stau la baza realiz rii unei planific ri urbane inteligente, pun, în principal, accentul pe echilibrul cu natura i, de asemenea, pe p strarea tradiţiei locului. Localitatea s-a dezvoltat de-a lungul unor drumuri care asigurau accesul c tre diferi i poli de interes din perioada respectiv . Aceste drumuri identificate sub diverse denumiri, au p strat şi unele caracteristici pe care tradi ia le-a impus membrilor stabili ai urbei. P strarea acestei trame stradale din zonele vechi precum şi a denumirilor intrate în tradi ie, reprezint unul din scopurile analizei urbanistice. Se are în vedere faptul c , în multe cazuri, denumirile arterelor de circula ie sunt singurele care amintesc de obiecte ale 178 istoriei existente doar în memoria locuitorilor de o anumit vârst şi, în acelaşi timp, un mod de a aduce, în cotidian, istoria locului pentru a fi cunoscut de noua genera ie. Istoria urban a Bucureştilor are o vechime atestat de circa 550 de ani, timp în care urbea s-a dezvoltat, de la nucleul din jurul „Cur ii vechi” la metropola care este ast zi definit de traseul liniei de fortifica ii create în ultima parte a secolului al XIX-lea, traseu care se identifica cu cel al liniei de cale ferat de centur şi, în mare parte, cu cel rutier. În cadrul acestui areal, se reg sesc foste localit i înglobate, azi, în cadrul oraşului. Denumirile cartierelor provin de la denumirile vechilor comune. Astfel, în zona estic , putem identifica fosta comun Dudeşti, localitate creat pe moşia familiei Dudescu şi populat cu refugia i bulgari de la sud de Dun re. Pe latura opus , în zona vestic , se afla fosta comun Militari/cartierul Militari, localitate creat în a doua parte a secolului al XIX-lea, ca urmare a parcel rii unei p r i din fosta moşie Cotroceni şi unde au fost împropriet ri i militari care au luptat în r zboiul din 1877-1878, r zboi care a adus dobândirea independen ei rilor române fa de Imperiul Otoman. În zona de nord se afl cartierul B neasa pe locul fostei comune B neasa a c rei vatr s-a dezvoltat de-a lungul „gârlei Colentina”. De altfel, strada de pe latura nordic a lacului B neasa a fost numit strada Gârlei. În zona de sud se afla cartierul Şerban Vod , pe locul fostei comune Şerban Vod , comun inclus , ulterior, în teritoriul oraşului, în dou etape distincte. Numele de Şerban Vod a fost dat arterei de circula ie care leag zona central /pia a Unirii de teritoriul fostei comune. Aceast cale lega Capitala de Giurgiu, fiind cunoscut , în vechime, sub numele de drumul sau podul Beilicului deoarece beii sau al i trimişi ai Por ii Otomane, pe aici îşi f ceau intrarea în Bucureşti. La cap tul acestei artere de circula ie, la marginea comunei Şerban Vod , în anul 1852, începe construirea Cimitirului Şerban Vod , pe un teren donat Sfatului or şenesc de c tre baronul Barbu Bellu. Popularea oraşului Bucureşti începe cu teritoriile situate în jurul bisericilor, unit i administrative cunoscute la început sub denumirea de enorii, transformate mai târziu în mahalale, unit i care reprezint nucleele viitoarelor cartiere. Ast zi, amintirea vechilor enorii transpare în denumirile unor artere de circula ie aflate în imediata vecin tate a l caşurilor de cult în jurul c rora au fost ridicate locuin ele enoriaşilor, a mahalagiilor lui „Conu` Iancu”. L caşurile de cult sunt, poate, cele mai vechi construc ii înc prezente în peisajul oraşului. Urbanizarea a inut cont atât de vechile drumuri cât şi de faptul c oraşul viitorului nu poate s nu le pun în valoare, atât din punct de vedere urbanistic, cât şi istoric. Unul dintre l caşurile de cult cunoscute ale Bucureştilor este m n stirea M rcu a, construit de marele logof t Dan, în timpul domniei lui Mihnea al II-lea Turcitul, între anii 1586-1587, cu hramul „Sfin ii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Amplasat strategic întro zon ml ştinoas în apropierea lacului Fundeni, m n stirea f cea parte dintr-un lan de ap rare împreun cu m n stirea Plumbuita şi m n stirea V c reşti. Aceste l caşuri fortificate reprezentau un loc de refugiu pentru familiile bogate ale oraşului, în caz de n v liri sau r zmeri e. Nepoata marelui logof t Dan, Vişana, fiica armaşului Marcu, restaureaz construc iile ini iale. De la aceasta se trage şi denumirea de „M rcu a” sub care este cunoscut m n stirea. Dup restaur rile din anii 1632-1634, l caşul permite şi folosirea armelor de foc. În perioada epidemiei de cium din 1813, construc iile din interiorul complexului ad postesc un lazaret/spital, pentru ca, între 1829-1924, s includ un spital pentru bolnavi aliena i mintal. Este cunoscut faptul c poetul Mihai Eminescu este internat într-un astfel de aşez mânt... Calea de acces c tre acest frumos monument de 179 arhitectur dinspre şoseaua Pantelimon poart denumirea de „strada biserica M rcu a”, denumire cunoscut anterior anului 1900. Datorit modific rilor survenite la stabilirea subdiviziunilor administrative ale municipiului Bucureşti, aceast strad din sectorul 2, a inut succesiv de sectorul II-Negru, de raionul 23 August şi, anterior anului 1979, de sectorul 3. În ultima perioad a deceniului al IX-lea al secolului trecut, din motive politice, denumirea este vremelnic înlocuit , între 1989 şi 1997, cu denumirea de strada Gen ianei. Memoria familiei de ctitori ai acestui l caş se p streaz şi prin denumiri ale unor artere de circula ie din apropiere. Astfel, între şoseaua Pantelimon şi şoseaua Vergului din sectorul 2, exist strada Logof tul Dan, denumire atribuit , înc din vremea când acest teritoriu apar inea fostei comune Principele Nicolae, pentru ca, dup 1950, s apar in raionului 23 August, iar, între 1968-1979, s in de sectorul 3. Între şoseaua Pantelimon şi strada Logof tul Dan se afl strada Armaşul Marcu, arter de circula ie creat ca urmare a parcel rii unui teren care a fost de inut de c tre fosta Societate de Materiale de Construc ii. Artera de circula ie în cauz , identificat ca fiind strada „E”, din fosta parcelare „Materiale de Construc ii”, a apar inut, administrativ, fostei comune Principele Nicolae, pentru ca, ulterior, s apar in , succesiv, raionului 23 August, sectorului 3 şi, în prezent, sectorului 2. În plin centru al Capitalei, pe marginea renumitului pod al Mogoşoaiei care unea palatul Brâncovenesc de pe malul drept al Dâmbovi ei cu una din reşedin ele de var ale domnitorului, reşedin construit pe proprietatea sa de la Mogoşoaia, se afla, anterior anului 1700, ctitoria jupânesei Visa din B jeşti şi a preotului Neagu Darvas. Reconstruit integral la 1827 de c tre clucerul Nicolae Tr znea, biserica, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost permanent zugr vit în alb, de unde şi denumirea sub care este cunoscut şi ast zi. În imediata vecin tate a acestui monument de arhitectur , la începutul secolului al XX-lea, pe teritoriul fostului sector I-galben, se realizeaz parcelarea Veron Gheorghiu. În 1935, drumul de acces din cadrul parcel rii primeşte denumirea Intrarea „Biserica Alb ”, denumire care se men ine şi ast zi, cu excep ia unei scurte perioade dintre 1989-1990 când a fost înlocuit cu denumirea Intrarea Livezeni. Între 1900 şi 1968, artera de circula ie a apar inut, administrativ, raionului Stalin şi, ulterior, raionului 30 Decembrie. Nu departe de acest l caş de cult, pe strada ce leag calea Victoriei/podul Mogoşoaei de bulevardul Gheorghe Magheru, se afl una dintre cele mai impozante biserici ale Bucureştilor-biserica Amzei. Prima construc ie a fost realizat între 1807-1810 cu fonduri l sate de c tre polcovnicul Nicolae D r scu, lucr rile fiind conduse de c tre nepotul acestuia, Amza N escu, al doilea vistiernic al rii, care, al turi de Dimitrie şi Dionisie D rjescu, a adus şi o important contribu ie financiar . În chiliile dimprejur a func ionat, mult timp, o şcoal cu dou clase. Pe la 1846, un incendiu distruge aceast prim biseric . Biserica este ref cut şi m rit , rezistând pân în anul 1898 când, la ini iativa preotului Ilie Teodorescu, este demolat , fiind pus piatra de temelie pentru o nou construc ie terminat în anul 1901, construc ie pe care o putem admira şi ast zi. De la prima biseric , se mai p streaz pomelnicul încastrat pe peretele proscomodiei, cu elegante slove s pate pe o lespede de piatr . În curtea bisericii se mai poate vedea şi o frumoas fântân realizat în anul 1875 prin grija lui Ioan C. Petrescu. Numele celui care a construit primul l caş de cult este împrumutat şi de artera de circula ie care, din anul 1930, se numeşte strada Biserica Amzei. Memoria primului ctitor este preluat şi de zona tradi ional comercial cunoscut drept Pia a Amzei dar şi de o alt strad ce leag Calea Victoriei de bulevardul Gheorghe Magheru care, tot din 1931, se numeşte strada Pia a Amzei. 180 În spatele unuia dintre cele mai importante l caşuri de cultur ale României, cl direa Universit ii construit în apropierea primei şcoli superioare din ar , Academia Sfântul Sava, s-a aflat, pân la marele cutremur din 1977, biserica cu hramul Sfântul Nicolae cunoscut ca Biserica Enei. Numele este preluat de la „Iana”, so ia unui târgove , ctitorul primului l caş de cult realizat din lemn, în anul 1611. În jurul acesteia se dezvolt o mahala care preia numele l caşului de cult, fiind cunoscut ca mahalaua Bisericii Ianii. Între 1720-1724, construc ia ini ial este înlocuit cu o biseric din piatr realizat la ini iativa şi cu contribu ia jupânesei Safta, cumnata Doamnei Marica, so ia lui Constantin Brâncoveanu. În amintirea acestui l caş de cult a r mas denumirea arterei de circula iestrada Biserica Enei, care începe din strada Ion Câmpineanu, fost strada Regal şi apoi strada 13 Decembrie) şi se termina în dreptul fântânii amenajate lâng cl direa Universit ii Bucureşti spre bulevardul Nicolae B lcescu, denumire purtat cu mult înainte de 1900. În dou rânduri, aceast denumire a fost înlocuit , odat între 1935 şi 1940 cu denumirea de strada Louis Barthou şi a doua oar , între 1987 şi 1990, cu denumirea de strada Arhitecturii. Mergând pe calea Victoriei, coloana vertebral a Bucureştilor vechi şi noi, la intersec ia cu bulevardul Regina Elisabeta, în spatele blocului construit dup 1977, se afl un frumos l caş de cult construit la 1683 de c tre doamna Maria, so ia domnitorului Şerban Cantacuzino, motiv pentru care este cunoscut cu denumirea de biserica Doamnei. Artera de circula ie care, începând din calea Victoriei, trece pe lâng cl direa Aşez mintelor Nifon şi se termin în bulevardul I.C. Bratianu în dreptul spitalului Col ea, poart , începând din anul 1913, denumirea de strada Doamnei. Ca majoritatea arterelor de circula ie din Bucureşti, şi aceasta a purtat, vremelnic, alte denumiri cum ar fistr. Mauriciu Blanc, str. Mauriciu Blank, str. Paris, dar mereu a revenit la denumirea de tradi ie legat de l caşul de cult cu hramul „Intrarea în Biseric a Maicii Domnului" şi "Sfântul Sfin it Mucenic Elefterie". Pe podul Târgului de Afar ce duce la obor, în spatele bisericii Sfântul Gheorghe Nou, pe vechea vatr a Bucureştilor se afla biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului şi Sf. Mare Muceni Filoteia de la Curtea de Argeş cunoscut ca „biserica R zvan”. Dup unele surse, aceasta ar fi fost construit în anul 1597 de c tre Ştefan al IIlea – R zvan Voievodu’ Moldovei, în semn de înfr ire a celor dou ri. Actuala biseric a fost construit pe urmele unei vechi biserici din lemn din secolul al XVI-lea. În secolul al XVIII-lea, acest l caş de cult figura ca m n stire închinat Sfântului Mormânt de la Ierusalim, pentru ca, în 1863, prin decretul de secularizare semnat de Alexandru Ioan Cuza, aceast m n stire s fie transformat în biserica de mir. În imediat vecin tate, între strada Cavafii Vechi şi calea Moşilor, exista strada Biserica R zvan, care se afla pe un teritoriu arondat, succesiv, sectorului II-Negru, raionului Tudor Vladimirescu, sectorului 3 şi, în prezent, sectorului 2 şi care a purtat succesiv denumirile de ulicioara Biserica R zvan, stradela Biserica R svan, pentru ca, din 1923 s primeasc denumirea cunoscut ast zi ca strada Biserica R svan. Spre cap tul dinspre Curtea Veche, a C ii Moşilor, vechiul pod al Târgului de Afar şi bulevardul Mircea Vod , se afl strada Sfânta Vineri a c rui denumire s-a impus, anterior anului 1871. Aceast arter de circula ie intersecteaz bulevardul Corneliu Coposu, fost calea C l raşi, în locul unde s-a aflat unul dintre cele mai importante monumente istorice şi de arhitectur a Bucureştilor – biserica Sfânta Vineri, construit la 1645 de c tre marele aga Ni ajutat de so ia sa Ioana şi de fiul s u C lin Sp tarul. De la ctitorul s u, mahalaua care s-a dezvoltat în jur era cunoscut drept mahalaua lui Aga Ni 181 sau, în unele izvoare ”Agani ”. Biserica rezist pân la cutremurul din anul 1838 când este greu avariat . În anul urm tor, 1839, biserica este recl dit prin grija lui Constantin N sturel-Her scu. Acest monument a disp rut într-o zi de vineri a anului 1987 ca s fac loc unor blocuri prev zute în planul de sistematizare a centrului Bucureştilor. De altfel, pân la restructurarea zonei, a existat în apropiere, pe locul unde acesta îşi avea casele, o strad care a purtat numele noului ctitor-strada Her scu N sturel. Bucureştii au cunoscut şi cunosc în continuare o extindere succesiv prin încorporarea unora dintre aşez rile limitrofe în zona sa de administrare. Una dintre aceste zone locuite este cea format în jurul bisericii Floreasca, cu hramul Sfintei Sofia şi Sfântului Ierarh Nicolae, construit pe teritoriul fostului sat Floreştii de Sus, sat unde postelnicul Istrate Florescu, v r al domnitorului Constantin Brâncoveanu îşi avea una din propriet i şi o reşedin de var . Fiica acestuia, Ancu a se c s toreşte cu fiul lui Pantaleon Caliarhi, medicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Intrând pe aceast cale în familia Florescu, Antonache Caliarhi ia numele familiei so iei sale punând bazele unei alese familii boiereşti. Antonache Caliarhi – Florescu a ocupat succesiv mari demnit i în administra ie, în 1736 era mare clucer pentru ca, între 1742-1744, s ocupe cea mai mare func ie din divanul domnesc, aceea de mare ban. Dup decesul s u este îngropat la m n stirea Sfântul Ioan grecesc, m n stire care s-a aflat pe locul actualei cl diri a CEC-ului. Memoria familiei Florescu se reg seşte şi în denumirile unora dintre arterele de circula ie actuale din zon . Drumul care leag vechea centur a Bucureştilor de teritoriul care reprezenta fostul sat Floreştii de Sus este binecunoscuta „Cale Floreasca” a c rei denumire este oficializat pe la 1870. Cu toat istoria locului, denumirea acestei artere de circula ie a cunoscut şi ea, ca multe alte artere de circula ie din Bucureşti, modific ri succesive în func ie de politica administra iei dintr-o anumit perioad . Ini ial, Calea Floreasca era drumul din lungul propriet ii Cornescu, proprietate reprezentat , în principal, de o exploatare de p mânt pentru fabricile de c r mid , pân la limita administrativ a oraşului cunoscut pe la 1898 şi pe care o putem localiza la limita sudic a actualei str zi Mihail Ivanovici Glinka. Ulterior, prin includerea satului Her str u apar inând comunei B neasa în zona administrativ a Bucureştilor, drumul aflat în continuare pân la aeroportul Pipera, s-a numit prelungirea Floreasca. În perioada interbelic , cele doua artere de circula ie au purtat numele unora dintre cei mai renumi i promotori ai avia iei româneşti, locotenent comandor Gheorghe B nciulescu, c pitan aviator Romeo Popescu şi c pitan aviator Vasile Craiu. În prezent aceast arter de circula ie, cuprins între şoseaua Ştefan cel Mare şi şoseaua Pipera, a revenit la denumirea ini ial de Calea Floreasca. Evolu ia oraşului este marcat şi de unit ile administrativ teritoriale pe teritoriul c rora s-a aflat aceast arter de circula ie. Dac ini ial apar inea atât de sectorul I-Galben cât şi în acelaşi timp de comuna B neasa/ satul Her str u, pentru ca apoi s apar in numai de sectorul IGalben, între 1950-1968 de fostul raion 1 Mai şi, din 1968 pân în prezent, de sectoarele 1 şi 2. Leg tura cu istoria satului Floreştii de Sus se face prin denumirea arterei de circula ie cuprins între Calea Floreasca şi strada Serghei Vasilievici Rachmaninov, artera situat la sud de incinta Bisericii Floreasca-strada Biserica Floreasca, dar şi prin artera de circula ie situat la nordul incintei bisericii care poart numele fiicei postelnicului Istrate Florescu-strada B neasa Ancu a, denumiri atribuite anterior anului 1940 unor str zi create ca urmare a parcel rii unui teren apar inând familiei Negropontes care a finan at şi lucr ri de restaurare a bisericii. Pe partea stâng a C ii Floreasca, începând din strada Cornescu, se afla artera de circula ie care, din anul 1928, poart denumirea de strada Banul 182 Antonache, so ul Ancu ei Florescu şi cel care a reuşit s întemeieze una dintre cele mai importante familii boiereşti. Bucureştii au, în continuare, mai multe artere de circula ie ale c ror denumiri amintesc de istoria locului, denumiri a c ror p strare se impune. Astfel, în sectorul 1, se reg sesc str zile Pu ul cu Plopi, Pu ul de Piatr , Pu ul lui Cr ciun, Pu ul lui Zamfir, în sectorul 3 se reg seşte strada Pu ul cu Roat , iar, în sectorul 4 strada Pu ul cu Tei, denumiri care amintesc de perioada când sursa de ap era asigurat din pu uri s pate la intersec ia de drumuri. Modernizarea oraşului a implicat şi amenaj ri de aduc iuni de ap cum sunt pu urile s pate în zona Bragadiru, transportul apei pân la fabrica de la Groz veşti f cându-se printr-un apeduct, construc ie care impune numele unei artere de circula ie ap rute în lungul traseului s u - Calea Apeductului. Pe partea stâng a râului Dâmbovi a, coloana vertebral a oraşului de-a lungul c reia s-au format primele aşez ri, în spatele unuia dintre cele mai frumoase cl diri monument, cl direa CEC-ului, se afla fostul sediu al prefecturii de Ilfov. Artera de circula ie care le desparte se cheam , în consecin , strada Ilfov. Aceast amplasare a influen at şi denumirea arterei care lega malul stâng al Dâmbovi ei de cl direa prefecturii, artera fiind denumit strada Poli iei. Înainte de amenajarea râului Dâmbovi a, efectuat la sfârşitul secolului al XIX-lea, unul din primii paşi importan i în modernizarea oraşului, ambele artere de circula ie se aflau pe malul stâng. Permanent, edilii oraşului s-au gândit la modalitatea de a crea o urbe mai modern şi mai func ional . Dezvoltarea oraşului a însemnat şi apari ia l caşurilor de cultur . Unul dintre cele mai importante este Ateneul Român construit pe terenul ce a apar inut episcopiei Buz ului. De aici şi denumirea arterei de circula ie situate la nord, cuprins între Calea Victoriei şi strada Nicolae Golescu, cunoscut cu numele de strada Episcopiei cu mult înainte de 1900. În imediata apropiere, se afla strada Constantin Esarcu, cuprins între strada Episcopiei şi strada Nicolae Golescu, denumire atribuit , în anul 1929, în memoria unuia dintre principalii ini iatori ai edific rii Ateneului Român. Bucureştiul modern s-a dezvoltat vertiginos începând cu a doua jum tate a secolului al XIX-lea, o dat cu dezvoltarea c ilor ferate. Dup apari ia leg turii dintre Giurgiu şi Bucureşti, având ca punct terminus gara Filaret, în oraş s-au construit mult mai multe g ri care s satisfac necesit ile din ce în ce mai mari. Construc ia c ilor ferate impulsioneaz şi func iunile auxiliare, indispensabile acestora. Toate etapele dezvolt rii circula iei urbane se reg sesc şi în toponimia oraşului: pia a Gara Filaret situat în fa a cl dirii monument reprezentând prima cl dire cu aceasta func iune din Bucureşti construit pe dealul cu acelaşi nume. Urm toarea gar important a Bucureştilor a fost gara Târgoviştei care, în prezent, se numeşte Gara de Nord. De la aceast cl dire monument au fost date denumirile a dou artere de circula ie, aflate, în prezent, într-o zon central a oraşului, pia a şi respectiv bulevardul Gara de Nord. Şi alte obiective cu aceeaşi func iune au influen at denumiri de artere de circula ie precum pia a Gara B neasa (fost Gara Regal ), bulevardul Gara Obor, şoseaua Gara C elu, intrarea G rii Progresu, strada halta Grivi a cu cele dou g ri desfiin ate, dar care îşi p streaz amintirea în denumirile arterelor de circula ie precum strada Gara Her str u şi strada gara Dealul Spirii. Şi alte denumiri p streaz amintirea unor anumite etape în crearea oraşului actual. În perioada de început de secol XX, din Calea Grivi ei începea o strad care mergea pân în zona actualei cl diri a Ministerului Transporturilor, pe al c rui amplasament se aflau primele ateliere de repara ii ale utilajelor CFR. A fost numit strada Atelierului. Atelierele CFR au disp rut, dar denumirea exist şi ast zi pentru memoria locului. La fel 183 exista şi strada Atelierele Noi care face leg tura între calea Giuleşti şi zona triajului CFR. Aici, anterior dezafect rii atelierelor CFR de lâng Gara de Nord, s-au construit noi ateliere. Existen a acestor obiective a dus la atribuirea denumirii Atelierele Noi, str zii care asigura accesul. O amintire a vremurilor când triajul care asigura accesul la peroanele G rii de Nord erau traversate de şoseaua Basarab, este numele: strada Barierei, bariera la care se aştepta trecerea trenurilor. Bariera a fost înlocuit cu pasarela Basarab, dar şi aceasta a disp rut l sând locul actualei leg turi rutiere Basarab. În sectorul 2 exist o strad numit a Macazului, amintind de faptul c , pe aici, se asigura accesul spre o zon care f cea leg tura dintre dou c i ferate pentru care cuplarea/decuplarea se f cea cu ajutorul unui macaz. Şi amintirea unor proiecte nerealizate se p streaz în toponimia oraşului. Ast zi, toata lumea poate spune unde se afl pia a Operei, dar pu ini ştiu c aceasta a purtat denumirea de pia a G rii Centrale într-o perioad în care edilii doreau s construiasc pe locul actualei cl diri a operei na ionale o gar modern care s poat face leg tura cu traseul viitorului metrou la care se gândeau la început de secol XX. Gara central nu a mai fost realizat , dar metroul a ap rut, reprezentând un nou pas în modernizarea oraşului. Începutul secolului al XX-lea marcheaz apari ia unei noi forme de transport, visul omenirii de milenii, zborul. În zone limitrofe ale Bucureştilor sunt amenajate aerodromuri care permit înv area noii meserii, aceea de aviator. În perioada interbelic şi chiar dup , în zona de nord existau trei aerodromuri func ionale. Existen a acestora e semnalat şi prin denumiri de str zi. În vecin tatea şoselei Chitila a existat un aerodrom pân prin anii `50 când studiile de urbanism prevedeau construirea unui helioport. În imediata apropiere, artera de circula ie cuprins între bulevardul Laminorului şi strada 16 Februarie, care a apar inut administrativ comunei Grivi a, apoi raionului Grivi a Roşie şi, ulterior, sectorului 8, poart denumirea de strada Aeromodelului. În aceeaşi zon , cuprins între şoseaua Chitila, şi şoseaua Bucureşti-Târgovişte se afla strada Aeroportului. În vecin tatea şoselei Pipera, în perioada interbelic se afla un alt renumit aerodrom. Atât Muzeul Avia iei cât şi toponimia urban amintesc de toate acestea. Astfel, descoperim strada Avia iei, cuprins între şoseaua Pipera şi strada Muşeteşti, strada Avionului, cuprins între şoseaua Pipera şi linia CF Bucureşti-Constan a, strada Balonului, cuprins între strada Avia iei şi strada Avionului, strada Prometeu, cuprins între strada Smaranda Br escu şi strada C pâlna. Exist şi denumiri de artere de circula ie care poart numele unor personalit i ale avia iei precum strada Smaranda Br escu, Elena Caragiani sau c pitan aviator Alexandru Şerb nescu. Nu trebuie s uit m nici arterele de circula ie care au fost restructurate pentru construirea unui cartier de locuin e precum strada Biplanului, strada Elicei, strada Monoplanului, strada Nacelei, strada Planorului. Un alt aeroport din zona de nord, existent şi ast zi, aeroportul B neasa, influen eaz , de asemenea, toponimia locului.. Pe limita sudic g sim bulevardul Aerog rii, cuprins între şoseaua BucureştiPloieşti şi linia CF Bucureşti-Constan a, artera de circula ie care a apar inut administrativ comunei B neasa, raionului Stalin, raionului 30 Decembrie şi, ulterior, sectorului 1. Oraşul inteligent al viitorului nu numai c va avea ca obiectiv principal p strarea tuturor elementelor de tradi ie de la construc iile istorice pân la denumirile arterelor de circula ie intrate în tradi ie, de a trata cu deosebit aten ie aceste elemente care s aminteasc de istorie, de tradi ie, de memoria locului. Cele câteva obiective prezentate fac s se în eleag c , în fiecare oraş, deci şi în Bucureşti, sunt elemente de tradi ie pe care le întâlnim zilnic dar multora dintre ele nu le d m aten ie. Iat de ce edililor le revine una dintre cele mai importante sarcini, aceea de a impune, în planurile de dezvoltare, 184 p strarea tradi iei sub toate formele ei de manifestare. Doar un bun cunosc tor poate releva elementele sub care se manifest tradi ia locului, pentru a le p stra, a le impune şi celor mai pu in aviza i, a le transmite genera iilor urm toare. Este una din principalele cerin e ale întocmirii şi implement rii studiilor de urbanism care ar putea elimina disconfortul resim it la modificarea structurii zonei prin apari ia de construc ii str ine caracterului locului sau la modificarea unora dintre denumirile de tradi ie ale oraşului. Bibliografie BACALBAŞA, Constantin, Bucureştii de alt dat , vol. I-III, Bucureşti: Editura Eminescu, 1987-2000. BEZVICONI, Gheorghe, Necropola Capitalei: dic ionar enciclopedic, Chişin u: Museum, 1997. Biblioteca Central Universitar din Bucureşti: o bibliografie a existen ei: 1891-2001, Bucureşti: [Biblioteca Central Universitar din Bucureşti], 2001. BILCIURESCU, Victor, Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de azi, Bucureşti: Paideia, 2003. Bucureştii anilor '30: 25 de imagini: [album], Bucureşti: Editura Noi, 1995. Bucureştii anului 1935: articole despre capital ap rute în saptamânalul "Realitatea ilustrat ", 1935, Bucureşti: Tritonic, 2005. Bucureştiul interbelic: Calea Victoriei: Interbellum Bucharest: Victoria Avenue, Bucureşti: Noi Media Print, [2002]. CASSELI, Domenico, Cum au fost Bucureştii odinioar , Bucureşti: Silex, 1994. COSTESCU, George, Bucureştii Vechiului Regat, Bucureşti: Editura Capitel, [2004]. CRUTZESCU, Gheorghe, Podul Mogoşoaei: povestea unei str zi, Bucureşti: Meridiane, 1986. DECIU, Andreea (texte îngrij. şi postf. de), Povestea caselor, Bucureşti: Editura Simetria, 1999. DUMITRU, Nicolae şi TÂRCOB, Dumitru (coord.), Bucureşti, Bucureşti: Editura Sport-Turism 1985. FEZI, Bogdan Andrei, Bucarest et l'influence française entre modele et archétype urbain: 1831-1921, Paris: L'Harmattan, 2005. GEORGESCU, Florian ; BERINDEI, Dan; CEBUC, Alexandru, Istoria oraşului Bucureşti, vol. 1, Bucuresti: Muzeul de Istorie a oraşului Bucureşti, 1965. GIURESCU, Dinu C., The Razing of Romania's Pas: international prezervation report, New York: World Monument Fund, 1989. HARHOIU, Dana, Bucureşti, un oraş între Orient şi Occident: Bucharest, a city between Orient and Occident, Simetria, Bucureşti: Arcub, 2001. ION, Narcis Dorin, Bucureşti: în c utarea Micului Paris, Bucureşti: Tritonic, 2003. IONESCU-GION, G. I., Istoria Bucurescilor, Iaşi: Editura Tehnopress, 2003. IONESCU-GURA, Nicoleta, Bombardamentele anglo-americane şi germane asupra Bucureştiului din anul 1944, Bucureşti: Muzeul de Istorie şi Art al Municipiului Bucureşti, 1999. IONI , Maria-Magdalena, Casa şi familia Capşa în România modern : 1852-1950, Bucureşti: Publimpres, 2000. IONI , Maria-Magdalena, Epoca de înflorire a Casei Capşa: (1868-1902), Bucureşti: Funda ia Cultural D'ale Bucureştilor, 1997. LAZ R, Mariana, M n stirea Cotroceni: catastife şi catagrafii: (sec. XVII-XIX), Bucureşti: Muzeul Na ional Cotroceni, 1997. L P DUŞI, Vasile; GÂDEA, Constantin, Bucureştiul necunoscut: o istorie fascinant a Capitalei, Bucureşti: Luceafarul, 2004. LEAHU, Gheorghe, Bucureşti: arhitectur şi culoare, Bucureşti, 1992. LEAHU, Gheorghe, Bucureşti, micul Paris: Bucarest, le petit Paris: Bucharest, the little Paris, Bucureşti: Regia Autonoma Monitorul Oficial, 2003. LEAHU, Gheorghe, Bucureşti, portretul unui oraş: Bucharest, the portrait of a city: Bucarest, portrait d'une ville: Bukarest, das Porträt einer Stadt, Bucureşti: Editura Crater, 1999. LEAHU, Gheorghe, Bucureştiul disp rut, [Bucureşti]: Editura Arta Grafica, 1995. MAJURU, Adrian; ST NESCU, Florin Alexandru, Bucureştiul subteran. Sinuciderea, Piteşti, Paralela 45, 2006. MAJURU, Adrian, Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existen , Bucureşti: Compania, 2003. 185 MARCHIS, Iustin (coord.), Stavropoleos: ortodoxie, art , comunitate, Bucureşti: Fundatia Stavropoleos, Meridiane, 2002 . MARCU-LAPADAT, Marius, Fe ele ornamentului: arhitectura bucureştean în secolul 20, Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2003. MARSILLAC, Ulysse de, Bucureştiul în veacul al XIX-lea, Bucureşti: Meridiane,1999. M rturii orale: anii 80' şi bucureştenii, Bucureşti: Paideia, 2003. MIHAILESCU, Vintil M., Evolu ia geografic a unui oraş: Bucureşti, Bucureşti: Paideia, 2003. MILOŞESCU, Pantelimon ; ULMEANU, Coriolan, Din trecutul spitalului clinic central de copii "Grigore Alexandrescu": primul spital de copii, Bucureşti: Editura Tridona, 2006. MORAND, Paul, Bucureşti, Cluj-Napoca: Echinox, 2000. MUCENIC, Cezara, Bucureşti: un veac de arhitectur civil : secolul al XIX-lea, Bucureşti: Silex, 1997. MUCENIC, Cezara, Str zi, pie e, case din vechiul Bucureşti, Bucureşti: Editura Vremea XXI, 2004. NICOLAU, Irina şi POPESCU, Ioana, O strad oarecare din Bucureşti, Bucureşti: Nemira, 1999. OLTEANU, Radu, Bucureştii în date şi întâmpl ri, Bucureşti, Paideia, 2002. OPREA, Petre, Itinerar inedit prin case vechi din Bucureşti, Bucureşti: Sport-Turism, 1986. OPREA, Petre, Sculpturi decorative pe cl diri bucureştene, Bucureşti: Maiko, 2004. PAPAZOGLU, Dimitrie, Istoria fondarei oraşului Bucureşti, Bucureşti: Minerva, 2000. PARUSI, Gheorghe, Cronica Bucureştilor, Bucureşti: Compania, 2005. PÂRNUTA, Gheorghe, Istoria înv mântului şi culturii din oraşul Bucureşti (de la începuturi pâna la 1864), Bucureşti: Editura Semne, 1997. PÂRVULESCU, Ioana, Întoarcere în Bucureştiul interbelic, Bucureşti: Humanitas, 2003. PETRILA, Dora şi MARTIN, Martin S., Spitalul Fundeni: istorie, destine, Bucureşti: Humanitas, 2004. PIPPIDI, Andrei, Bucureşti: istorie şi urbanism, Iaşi: Do-minoR, 2002. POTRA, George, Bucureştii v zu i de c l tori str ini: (secolele XVI-XX), Bucureşti: Editura Academiei Române, 1992. POTRA, George, Din Bucureştii de alt dat , Bucureşti: Editura Ştiin ific şi Enciclopedic , 1981 186 Ecopolis: reinventarea oraşului Prof. univ. dr. Georgeta MARGHESCU Universitatea “Politehnica” din Bucureşti [email protected] Rezumat. Urbanizarea a fost, f r îndoial , una dintre componentele definitorii ale moderniz rii şi, deopotriv , un criteriu de evaluare a performanţei societ ţii umane angajate într-un proces contradictoriu de retragere din faţa naturii în interiorul zidurilor cet ţii şi, respectiv, de expansiune a acestora în areale naturale. În ultimele decenii, pe fondul amplific rii crizei ecologice, a devenit imperativ reconsiderarea relaţiei omului cu natura, în general, a oraşului cu mediul natural, în particular. În acest context, a fost pus în circulaţie, prin contribuţia lui Downton (1989), Koskiaho (1994), Girardet (2004), sintagma „ecopolis”. Sintagm care a fost primit cu rezerve, fiind considerat o „contradictio în terminis”: un ecopolis autentic nu poate exista de vreme ce edificarea unui oraş presupune dislocarea naturii şi crearea unei nişe alocate în exclusivitate omului. Comunicarea prezent propune examinarea posibilit ţii reinvent rii oraşului şi a realiz rii, pe aceast baz , a ecopolisului ca manifestare a culturii ecologice, a adopt rii unui nou mod de gestionare a cunoaşterii, de înţelegere a raportului omului cu natura şi de concepere a menirii oraşului. Cuvinte cheie: ecopolis, cultura ecologic , sustenabilitate, cultura media. 187 Ecopolis – un concept fuzzy? Intensificarea şi complicarea fenomenelor prin care se manifest şi, deopotriv , în care se identific semnele crizei ecologice explic relansarea a ceea ce a fost etichetat, înc din ultimele decenii ale secolului trecut, drept o mod : moda ecologic . Calificativ invocat atât de c tre cei care se str duiesc s pun sub semnul derizoriului criza rela iilor omului cu natura, cât şi de c tre cei care constat , cu am r ciune, c locul conştientiz rii responsabile a necesit ii unor schimb ri profunde la nivelul mentalit ilor, valorilor şi modelelor comportamentale în raport cu natura este luat, în tot mai mare m sur , de asumarea unor comportamente în care şi prin care doar se mimeaz grija fa de o natur asupra c reia continu s se exercite aceeaşi ac iune orientat exclusiv c tre satisfacerea intereselor omului cu pre ul sacrific rii naturii. Altminteri, „înverzirea” – fie ea a partidelor politice şi a arhitecturii financiare interna ionale, a economiei şi a legisla iei, a vestimenta iei şi alimenta iei, a educa iei şi terapiilor, a construc iilor şi automobilelor – şi lista poate continua înc -, se încadreaz în ceea ce se cuvine sau, cu ceea ce, prin analogie cu un termen deja consacrat - political correctness - ar putea fi numit natural correctness. Întrebarea care se pune vizeaz m sura în care inventarea şi promovarea conceptului ecopolis r spunde modei mai sus amintite sau, dimpotriv , unei preocup ri autentice pentru destinele oraşului în contextul amplific rii crizei ecologice. S remarc m, dintru început, c sintagma ecopolis are darul de a provoca rezerve, fiind perceput ca o contradictio în terminis. Recursul la etimologie este, în acest context, sugestiv. Ecopolis este rezultatul combina iei a doi termeni greceşti: oikos şi polis. Oikos, termen grecesc polisemantic, semnific c min, locuinţ , gospod rie şi, prin extensie, în tradi ia ini iat de Haeckell, mediu, mai precis, mediu natural. La rându-i, polis semnific oraş fortificat, stat-cetate. Ecopolisul ar semnifica, aşadar, rezultatul simbiozei dintre mediul artificial, creat de om, pentru a-i servi drept locuin , cas şi, respectiv, natura, ea îns şi perceput fiind drept cas , c min al omului. Casa artificial , aşadar, şi casa natural . Niciodat îns , pân ast zi, nu au fiin at în simbioz . Ini ial, cele dou case au coexistat, este adev rat, dar separate de zidurile cet ii, menite nu doar s -i apere pe cet eni de duşmanii-semeni, dar s şi traseze o linie de demarca ie între casa-oraş şi casa-natur . Cea dintâi, s-a l sat cuprins în cea din urm dar, în acelaşi timp, s-a distan at şi s-a închis în ea îns şi, întru ap rarea de o natur perceput adesea drept invadatoare şi copleşitoare, în raport cu care omul a resim it nevoia de a se proteja. Cu timpul, îns , delimit rile s-au estompat şi, pe parcursul epocii moderne, oraşul a avansat tot mai mult într-un mediu natural a c rei amprentare antropic a devenit din ce în ce mai profund . Astfel încât, zidurile nu vor mai fi fost necesare s înconjoare oraşul, ci, eventual, oazele de natur aflate într-o stare oarecum mai apropiat de cea originar . În ambele ipostaze, cele dou case ale omului au func ionat una lâng cealalt şi, din ce în ce mai mult, una – cea creat – pe seama celeilalte – cea natural . Or, ceea se impune este nu doar armonizarea acestora – ceea ce ar presupune fiin area lor, în continuare, ca entit i disociate – ci transformarea lor în casa omului, o cas care s integreze cele dou dimensiuni – artificial şi natural – într-o entitate unic şi unitar . Care ce s-ar putea numi ecopolis. 188 Este momentul potrivit s facem o men iune cu privire relevan a sintagmei ecopolis. F r îndoial , nu avem de-a face cu un concept ştiin ific; nu înc . C ci, s-a spus, nu are un corespondent la nivelul realit i, ci are un caracter vag, ambiguu, par ial fals, par ial adev rat; este insuficient elaborat de vreme ce nu clarific condi iile în care are într-adev r sens. Am descris, astfel, ceea ce este numit, concept fuzzy (termen a c rei punere în circula ie, la mijlocul anilor 70, îi este atribuit lui Lotfi Zadeh). Suntem îndrept i i, se pare, s admitem c ecopolis apar ine acestei categorii de concepte tranzitorii, care func ioneaz , într-o prim etap a devenirii lor, mai degrab ca reprezent ri simbolice, c rora li se recunoaşte valoarea poetic . Ceea ce nu exclude posibilitatea devenirii lor în sensul dobândirii consisten ei unui concept ştiin ific. Ecopolis: în c utarea unei definiţii Aşadar, ecopolis se dovedeşte a fi un concept inserat în fluxul ecologiei şi ecologismului, aflate în mare vog , în ultimele decenii, ca rezultat al str daniei de a identifica solu ii ale re-armoniz rii omului cu natura, cu planeta care, potrivit calculelor geneticienilor bazate pe folosirea ceasului molecular, a fost şi este habitat al lui homo sapiens şi al presupuşilor str moşi hominizi, de circa şapte-opt milioane de ani. Departe de a fi o simpl mod , problematica ecopolisului se dovedeşte a fi una dintre mizele fundamentale ale timpului nostru, în care deja mai mult de jum tate din popula ia lumii – 54%, potrivit unui Raport al Organiza iei Na iunilor Unite, dat publicit ii în anul 2014 – tr ieşte în zona urban . Iar procesul urbaniz rii nu este încheiat, ci este unul care se desf şoar într-un ritm deosebit de rapid. Astfel, dac în 1950 popula ia urban însuma 746 milioane, în 2014 ea ajunsese la 3,9 miliarde de oameni şi se estimeaz c la nivelul anului 2045 va atinge cifra de 6 miliarde, urmând ca, în 2050, s reprezinte 66% din popula ia globului. Aceast dinamic accentuat a popula iei urbane reprezint un argument puternic în sensul necesit ii reconsider rii naturii şi func ionalit ii oraşului şi, mai cu seam , a repozi ion rii acestuia în raport cu natura. Cu atât mai mult cu cât eşecul omului în raportul s u cu natura este, poate cel mai v dit, tocmai în marile aglomer ri urbane ale planetei - a c ror popula ie variaz între câteva milioane de locuitori şi zeci de milioane - şi care se constituie în m rturii elocvente ale pre ului pl tit de oameni – sub aspectul calit ii vie ii lor – pentru ruptura cu natura. Conştientizarea acestui eşec st la originea preocup rii pentru identificarea modalit ilor prin care ecosistemul urban – considerat a fi, de c tre Jan Douglas, bun oar , cel mai elaborat sistem de control geografic sau sistem integrat de gestionare a resurselor (Douglas, 1983, 206), pe care l-a inventat omul – s dep şeasc acest impas. Alternativa propus şi promovat drept solu ie pentru aceast sc pare de sub control a evolu iei aşez rilor urbane a fost aceea a unui oraş ecologic: ecocity. Celui care este considerat un pionier al ecocity, Richard Register, îi apar ine definirea acestuia drept un oraş s n tos ecologic (Register, 1987, 3). De altminteri, acesta este con inutul principal nu doar al sintagmei ecocity, ci şi al altor termeni utiliza i cumva drept sinonimi, precum oraş verde, oraş sustenabil, oraş ecologic şi care au în comun conexiunea dintre racordarea creşterii bun st rii cet enilor şi evitarea degrad rii lumii naturale. Ceea ce s-a reproşat, acestui tip de abordare, este relativa pasivitate în raport cu mediul natural; preocuparea pentru acesta survine doar dup de daunele vor fi fost deja provocate printr-o rela ionare neadecvat a oraşului cu natura. Ecopolis, în schimb, pare a fi un r spuns la necesitatea aducerii în prim plan a fundament rii func ion rii oraşului pe asumarea conştient a unei gestion ri în elepte şi responsabile a rela iei cu natura nu 189 numai şi nu în primul rând post factum. Ceea ce impune nu doar schimbarea oraşului, ci chiar reinventarea sa. Sintagma ecopolis ne este prezentat drept rezultat al unei descoperiri sau construc ii interna ionale (Downton, 2007,35), la care au participat, prin contribu ii independente, cercet tori din Rusia anilor 70, Australia, Finlanda, Italia, Marea Britanie. Sintagma se reg seşte, printre al ii, la Paul Downton (1989), Briitta Koskiaho (1994), Alberto Magnaghi (2000), Herbert Girardet (2000) şi este prezent în titulatura unor conferin e interna ionale din Rusia, China, Noua Zeeland . Printre cei care au contribuit semnificativ la impunerea acestei sintagme se remarc Paul Downton care, potrivit propriei m rturii, a adoptat termenul în 1989, construindu-l ca replic la termenul polis multifuncţional, prevalent în Australia. În accep ia sa, un exemplu autentic de oraş ecologic este reprezentat de conceptul de ecopolis, care desemneaz acel oraş în care procesele environmentale biofizice sunt susţinute prin intervenţie conştient , angajare şi management activ al cet ţenilor s i (Downton, 2009, 21). Cu alte cuvinte, cet ţenii din ecosistemele urbane armonizeaz activitatea uman cu constrângerile biosferei, creând medii de locuit şi urbane care susţin cultura uman (Downton, 2007, 35). Unei atare sublinieri a necesarei armoniz ri a oraşului cu mediul natural, i se adaug afirmarea explicit a sustenabilit ii ca atribut definitoriu al ecopolisului. Cum o face, bun oar , Herbert Girardet, potrivit c ruia un oraş sustenabil îi face capabili pe toţi cet ţenii s i s satisfac propriile nevoi şi s -şi sporeasc bun starea f r s d uneze lumii naturale şi f r s primejduiasc condiţiile de viaţ ale altor oameni, în prezent şi în viitor (Girardet, 2000). Prin urmare, ecopolisul poate fi în eles, printr-o definire sintetic şi succint , drept un sistem complex care coexist într-o relaţie dinamic cu ecosistemele lumii (Girardet, 2004, 6). Cu alte cuvinte, un sistem sustenabil. Ecopolis – oraşul sustenabil ecologic Deşi r d cinile conceptului de sustenabilitate sunt extrem de vechi – ele putând fi identificate în antichitate – o aten ie aparte şi sistematic i s-a acordat în ultimele decenii, când a reprezentat obiectul Raportului Comisiei Brundtland – Our Common Future – şi al Conferinţei asupra Mediului şi Dezvolt rii, din 1992, de la Rio de Janeiro precum şi al documentelor adoptate în cadrul acesteia: Declaraţia de la Rio şi Agenda 21. Amplificarea şi diversificarea abord rilor ecologice a condus şi la o aprofundare a semnifica iei conceptului amintit. Şi, dac ini ial sustenabilitatea a fost asociat dezvolt rii şi a vizat armonizarea şi solidaritatea intergenera ional , treptat a fost considerat sub o pluralitate de aspecte: ecologice, economice, tehnologice, politice, culturale. Scopurile sustenabilit ii au fost atribuite în acord cu aceast multidimensionalitate: diversitatea biologic , valorificarea tehnologic , bun starea pentru to i, participarea politic şi justi ie pentru to i, în elepciune cultural , managementul unit ii în diversitate (Fuchs, 2008, 306). Întru clarificarea naturii şi menirii ecopolisului – simbioz a casei naturale şi a celei artificiale a omului – considerarea sa din perspectiva sustenabilit ii se poate dovedi relevant . De altminteri, proiectele concrete care vizeaz ecologizarea oraşelor existente sau, respectiv, crearea unor noi oraşe pe fundamente ecologice, au drept dimensiuni definitorii dobândirea şi, respectiv, garantarea sustenabilit ii. 190 Avem de-a face, în primul caz, cu ceea ce este cunoscut sub denumirea înverzirea oraşelor. Ceea ce presupune, potrivit, bun oar , lui Jac Smit, preşedinte al The Urban Agriculture Network, desf şurat sub egida Programului de Dezvoltare al Naţiunilor Unite: o reciclarea ori de câte ori este posibil; o reducerea folosirii automobilelor la minimum; o creşterea ponderii re elei de transport public; o dezvoltarea unor construc ii eficiente energetic; o crearea unor zone care s integreze ariile destinate locuin elor, activit ilor industriale şi serviciilor, comer ului, divertismentului; o crearea gr dinilor suspendate, fântânilor arteziene, plantarea a cât mai mul i copaci; o crearea unor zone pietonale extinse; o crearea unor ferme organice urbane care creeaz spa ii verzi, previne eroziunea solului şi amelioreaz microclimatul (Pearce, 2006). În cel de-al doilea caz, proiectele au drept obiectiv construirea unor oraşe ecologice, precum, bun oar , în Fran a unde a fost lansat un program de construire a zece ecopolis – oraşe sau cartiere cu cel pu in 50.000 locuitori. Ini ierea unor atare proiecte a stimulat preocuparea pentru elaborarea principiilor care s stea la baza dezvolt rii ecopolisurilor. Un set de 12 principii ale dezvolt rii ecopolisurilor a fost elaborat, de pild , de c tre Downton, în asociere cu Cherie Hoyle şi Emilio Prelgauskas şi, ulterior, revizuit şi redus la 10 principii divizate în dou categorii, dup cum urmeaz : Principii biofizice (minimizeaz amprenta ecologic ): - Restaurarea terenurilor degradate; - Adaptarea la particularit ile bioregiunii; - Dezvoltare echilibrat în concordan cu posibilit ile mediului; - Crearea unor oraşe compacte; - Optimizarea utiliz rii energiei. Principii ale ecologiei umane (maximizeaz poten ialul uman): - Contribu ie la dezvoltare economic (creeaz posibilit i de munc şi activit i sociale); - Asigurarea s n t ii şi securit ii (crearea unui mediu s n tos şi sigur pentru to i oamenii); - Încurajarea comunit ii (oraşe pentru to i); - Promovarea justi iei sociale şi echit ii (drepturi egale, acces la servicii, facilit i şi informa ii); - Îmbog irea istoriei şi culturii (respectul trecutului şi celebrarea diferen ei) (Downton, 2006). Se poate observa c , în atingerea obiectivelor înverzirii oraşelor şi, respectiv, ale reinvent rii oraşelor şi cre rii ecolpolisurilor se mizeaz pe integrarea tehnologiilor verzi şi a tehnologiile informa iei şi comunica iilor. Asupra şanselor atingerii acestor obiective prin mijlocirea noilor tehnologii ale informa iei şi comunica iilor ne vom opri în cele ce urmeaz . 191 Ambiguitatea şansei tehnologice Tehnica şi tehnologia au fost concepute, în ceea ce poate fi definit drept tradi ia modern , drept instrumente ale emancip rii omului, ale eliber rii de limit rile condi iei sale naturale, ale afirm rii creativit ii şi condi iei sale demiurgice. Iar, atunci când au devenit evidente efectele negative ale utiliz rii tehnicii şi tehnologiei întru dominarea naturii şi autoinvestirea omului drept st pân al naturii, a fost invocat insuficienta dezvoltare a tehnicii şi s-a exprimat convingerea c progresul acesteia va conduce, neîndoielnic, la înl turarea efectelor negative, percepute, în consecin , drept accidente de parcurs. Optic ce îşi va pierde creditul, în anii 70, pe m sura manifest rii tot mai intense a crizei ecologice. De altminteri, începuturile ecologiei şi ecologismului sunt strâns asociate cu procesul conştientiz rii faptului c efectele negative ale dezvolt rii economice intensive, bazate pe progresul tehnologiei şi orientate c tre profit neîngr dit de ra iuni extraeconomice – etice, bun oar –, conduce în mod inevitabil la o criz grav a raporturilor omului cu natura. Or, una dintre marile speran e ale evolu iei oraşului modern c tre ecopolis este legat tocmai de rolul pe care l-ar putea juca noile tehnologii ale informa iei şi comunica iilor întru sporirea sustenabilit ii ecologice a oraşului. O atare speran este afirmat într-o manier categoric : Convingerea noastr este c , cu cât tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor devin mai sofisticate şi mai implicate în structurile noastre organizaţionale şi în viaţa cotidian , cu atât ne afl m într-una dintre situaţiile cele mai bune dintre cele avute vreodat , din perspectiva favoriz rii unei dezvolt ri durabile (Alakeson et al.,2003,17). Este aceasta o şans real sau o iluzie, asemenea celei proprii modernit ii în general? Un r spuns la aceast întrebare presupune considerarea argumentelor concrete invocate în sprijinul contribu iei posibile a tehnologiei informa iei şi comunica iilor la creşterea sustenabilit ii oraşului: o Posibilitatea de a transfera informa ia cu vitez mare şi aproape f r cost şi de a comunica instantaneu la distan - devenit realitate în condi iile noilor tehnologii – permite munca la distan (telemunca şi teleconferin ele), ceea ce contribuie la reducerea nevoii de transport şi, implicit, a nivelului de poluare a oraşului. o În societatea informa ional economia consum considerabil mai pu ine resurse materiale, drept care avem de-a face cu o dematerializare (virtualizare) a produc iei şi serviciilor, ceea ce conduce la crearea unei economii uşoare care creşte sustenabilitatea ecologic (Coyle,1997,123). Are loc, în consecin , o diminuare semnificativ a impactului asupra mediului (evaluat, bun oar , prin nivelul emisiilor de CO2 pe unitate de valoare ad ugat ). Trebuie remarcat îns reac ia critic la atare argumente considerate, bun oar , de c tre Christian Fuchs, drept mituri populare despre societatea informaţional (Fuchs, 2008,292). El îşi propune, în consecin , deconstrucţia acestora, prin reliefarea ponderii mici a tele-lucr torilor în ansamblul for ei de munc – în Europa, de pild , între 2 şi 10% - precum şi a contribu iei sectorului TIC la valoarea nou ad ugat – între 5 şi 8% - în ansamblul unei economii bazat înc , în mare m sur , pe utilizarea combustibililor fosili. S-ar putea obiecta acestor observa ii c revolu ia TIC este de dat recent şi, în perspectiva dezvolt rii lor viitoare, impactul asupra vie ii sociale şi economice va fi din ce în ce mai puternic şi consistent. 192 Exist îns şi obiec ii care vizeaz îns şi natura TIC. Dintre acestea, cea mai semnificativ este, în opinia noastr , cea potrivit c reia tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor nu asigur şi nu garanteaz în mod automat o creştere a sustenabilit ţii ci, dimpotriv , se dovedesc a fi surs atât de noi şanse cât şi de noi riscuri pentru ecosfer (Fuchs,2008,292), în general, pentru ecopolis, în particular. În valorificarea impactului lor ecologic poten ial pozitiv, respectiv, negativ rolul fundamental revine nu tehnologiilor ca atare, ci modului – responsabil sau nu - în care sunt gestionate şi utilizate. În acest sens, este remarcat faptul c relaţia dintre TIC şi sustenabilitate nu este doar o chestiune a consumerismului etic, ci şi una a responsabilit ţii corporatist-sociale şi ecologice. În capitalism, nu acele tehnologii de care pot beneficia cel mai mult societatea şi ecologia sunt promovate, ci cele care permit acumularea capitalului (Fuchs, 2008, 298). Ecopolis: reinventarea oraşului şi a omului O examinare a solu iilor preconizate în vederea transform rii oraşului modern în ecopolis permite sesizarea a dou alternative care se configureaz în func ie de doi parametri: radicalitatea şi, respectiv, realizabilitatea transform rii oraşului modern. Cu cât este mai profund schimbarea preconizat , cu atât este aceasta mai dificil de realizat. Astfel, dac cea dintâi – pe care o putem desemna prin sintagma înverzirea oraşului – ar putea fi, la limit , redus la cosmetizarea naturii, cea de-a doua – pe care o putem denumi reinventarea oraşului - ar putea fi, la rându-i, la limit , redus la o utopie. În fapt, ecopolisul este şi va r mâne o himer în condi iile în care nu vor interveni schimb ri majore la nivelul mentalit ilor, valorilor, modelelor comportamentale ale omului contemporan şi, în consecin , cultura consumerist actual nu va fi fost înlocuit cu o cultur ecologic . Ecopolis - ca sistem urban conştient integrat în procesul biosferei – nu este posibil f r o evolu ie conştient a omului ca o specie planetar . Ecopolisul este posibil întrucât se va constitui ca rezultat şi expresie al unui mod radical diferit de cel modern de a ne concepe pe noi înşine şi locul nostru în lume. O reinventare a oraşului va fi posibil , aşadar, întrucât examinarea dificult ilor, neajunsurilor, limitelor oraşului modern va fi întregit cu examinarea presupozi iilor noastre tacite, care legitimeaz şi consacr atitudinile şi comportamentul nostru în raport cu natura, cu celelalte specii, cu planeta care ne este cas . Problema principal şi dificultatea major rezult tocmai din natura oarecum invizibil a acestui corpus de cunoştin e, valori, credin e, opinii, cutume şi moduri de a ac iona cu privire şi asupra naturii şi care, asemenea p r ii scufundate a aisbergului, este mult mai mare şi copleşitoare decât am putea fi înclina i s credem. Aceast parte invizibil reprezint , de fapt, problema, potrivit lui Livingston (1981). Şi va trebui, prin urmare, s începem, atât în ceea ce priveşte solu ionarea crizei ecologice, în general, cât şi în ceea ce priveşte criza oraşului modern, cu recunoaşterea faptului c sursa acestei crize se afl în noi, în supozi iile atât de înr d cinate încât sunt virtual invizibile. Trebuie, în consecin , s conştientiz m c habitatul nostru zguduit nu este doar ceea ce rezult din ceea ce facem, ci şi din ceea ce ne imagin m (Evernden, 1999). Şi, dac lucrurile stau astfel, chiar dac conceptul ecopolis este, deocamdat , mai degrab o reprezentare simbolic , decât un concept ştiin ific, el prezint relevan întrucât permite întrevederea unei alternative viabile la oraşul modern. Şi de vreme ce ne vom fi imaginat un nou oraş, pe baza unor presupozi ii şi valori cu totul diferite, se va fi f cut, poate, primul pas pe calea edific rii a ceea ce a fost desemnat prin ecopolis. 193 Bibliografie Alakeson, V., Aldrich, T., Goodman, J., Jorgenson, B. (2003). “Making the net work. Sustainable development în a digital society”. Teddington. Forum for the Future. Coyle, D. (1997). The weightless world. Strategies for managing the digital economy. London: Capstone. Dalal, B., & Bas. Douglas, J. (1983). The Urban Environment, Edward Arnold, London. Downton, P. (2007). „Ecopolis:Concepts, Initiatives and the Purpose of Cities”, în Steering Sustainability în an Urbanizing World. Policy, Practice and Performance, Edited by Anitra Nelson, RMIT University, Australia, Ashgate, pp.34-42. Downton, P. (2009). Ecopolis:Architecture and Cities for a Changing Climate, Springer and CSIRO Publishing. Evernden, N. (1999), The Natural Alien: Humankind and Environment, University of Toronto Press, Toronto, Buffalo, London. Fuchs, C. (2008). „The implications of new information and communication technologies for sustainability”, în Environment, Development and Sustainability, vol. 10, issue 3, Springer Science and Business Media, B.V., pp. 291-309. Girardet, H. (2000). „Cities, People, Planet”, Schumacher Lecturer, Aprilie, Liverpool. Girardet, H (2004). Cities People Planet:Cities for a Sustainable World, Wiley-Liveable Academy, Chichester. Koskiaho, B. (1994). Ecopolis– Conceptual, Methodological and Practical Implementations of Urban Ecology (Finland: Ministry of Environment). Livingston, J. (1981). Arctic Oil. The Destruction of the North, CBC Merchandising for the Canadian Broadcasting Corporation. Magnaghi, A. (2000, trad. 2005). TheUrban Village: A Charter for Democracy and Self-Sustainable Development, Books. London and New York. Pearce, F. (2006). „Ecopolis Now”, New Scientist, June 17, pp. 36-45. Register, R., Ecocity Berkeley: Building Cities for a Healthy Future, North Atlantic Books, Berkeley. 194 Venituri i condi ii de locuire în România Sergiu ÂRA, Universitatea Politehnica Bucure ti [email protected] Rezumat. Condițiile de locuire sunt una dintre cele mai importante probleme ale societ ții umane, cu efecte profunde în ceea ce privește funcționarea societ ții în ansamblul ei. Modelul de locuire din România zilelor noastre, comun cu al altor foste state foste comuniste din zona central și est-european , este caracterizat de un procent ridicat al proprietarilor de locuințe, un procent redus al caselor ipotecate și achiziționate cu credit imobiliar, un procent sc zut al chiriilor și o fracțiune insignifiant a locuințelor sociale existente. Supraaglomerarea din locuințele din România și lipsa accesului unui procent important de populației, mai ales în mediul rural din anumite regiuni ale ț rii, la dot ri minim necesare unei locuințe decente (acces la ap curent , toalet și baie în cas , etc.), ne poziționeaz pe primul loc între statele Uniunii Europene. La aceasta se mai adaug calitatea locuințelor, investițiile sc zute în creșterea gradului de confort al locuințelor existente, datorate nivelului sc zut al veniturilor populației, precum și procentul sc zut al construcțiilor noi. Articolul analizeaz aceste aspecte dintr-o perspectiv istoric , încercând s identifice cauzele din perioadele istorice anterioare, dar și dintr-o perspectiv comparativ cu celelalte state europene, utilizând datele statistice oferite de Eurostat. Cuvinte cheie: supraaglomerare, condiții de locuire, excluziune social , s r cie. 195 Introducere Condi iile de locuire au o importan fundamental pentru individ, motivul fiind acela c , în locuin , ne petrecem o parte important a timpului, împreun cu familia sau cu prietenii, mânc m i dormim, iar, mai nou, un procent din ce în ce mai însemnat din popula ia statelor dezvoltate economic i lucreaz de acas (total sau par ial). Mai mult decât atât, achizi ia unei locuin e reprezint , pentru cea mai mare parte a popula iei lumii, una dintre cele mai mari cheltuieli pe care o face pe parcursul vie ii, ce solicit resurse financiare atât la momentul achizi iei, cât i pentru între inerea pe parcursul vie ii. De asemenea, cei ce opteaz pentru a locui în chirie, aloc un procent ridicat din veniturile lunare pentru acoperirea acestui cost. Nu este de mirare deci, c în Declarația universal a drepturilor omului a Na iunilor Unite a fost inclus, înc din 1948, ca drept fundamental al omului, dreptul de a locui în condi ii decente (art. 25, alin. 1 al declara iei). Nu este de mirare nici faptul c , asemenea unor alte drepturi fundamentale ale omului, dreptul de a locui în condi ii decente este un deziderat îndep rtat pentru un procent semnificativ din popula ia globului, în condi iile în care aproximativ 1,6 miliarde de oameni nu au acces la condi ii decente de locuire. A locui decent înseamn mai mult decât a avea un acoperi deasupra capului, înseamn stabilitate familial , s n tate fizic i psihic , oportunit i sporite de acces la educa ie sau slujbe mai bune, în timp ce lipsa acestora are efecte sociale negative, cu impact asupra societ ii în ansamblu, efecte ce merg pân la delicven i alte fenomene negative (consumul excesiv de alcool, droguri, etc.). Cauzele ce determin inexisten a unor condi ii decente de locuire variaz de la lipsa unor venituri suficiente pentru asigurarea acestora de c tre persoanele respective i pân la inexisten a unor programe sociale ale statelor menite s compenseze problemele individuale ce apar pe parcursul vie ii la anumite persoane. Acesta este i motivul pentru care Comisia European a inclus în cadrul Strategiei Europa 2020 i în Platforma european de combatere a s r ciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea social și teritorial , c lipsa unei locuin e i excluziunea de la o locuin reprezint forme de excluziune sever , forme extreme ale s r ciei, ce trebuie comb tute de c tre statele membre. Ceea ce transpare din documentele europene este faptul c , la nivelul continentului european, exist decalaje semnificative între state, dar i între regiuni, datele statistice existente ar tând o discrepan semnificativ în ceea ce prive te nivelul veniturilor, deci i gradul de s r cie, dintre vestul i estul Uniunii Europene, cu impact asupra posibilit ilor de interven ie ale statelor respective în politici sociale coerente. Conform datelor Eurostat din martie 2015 referitoare la condi iile de locuire ale popula iei din UE-28 (http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Quality _of_life_in_Europe_-_facts_and_views_-_material_living_conditions), un procent de 17,2% dintre cet enii europeni tr iau în spa ii supraaglomerate, o descre tere cu 2,3% fa de anul 2005. Pentru aceea i perioad , un procent de 34,4% dintre cet enii europeni locuiau în locuin e cu excedent de spa iu, o cre tere de 3,1% fa de anul 2005. Având în vedere aceste evolu ii pozitive, nu este de mirare c o majoritate covâr itoare a europenilor este mul umit de calitatea locuin elor lor (51,8% dintre europeni sunt mul umi i la un nivel mediu, 32,5% raporteaz un nivel ridicat al satisfac iei, în timp ce 196 doar 15,7% au un nivel redus al satisfac iei). Aceste niveluri sunt net superioare celor înregistrate la întreb rile legate de nivelul de satisfac ie în ceea ce prive te situa ia financiar a europenilor. Reducerea gradului de supraaglomerare i cre terea procentului popula iei ce de ine spa ii excedentare sunt rezultatul unor fenomene sociale existente de mai mul i ani la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi îmb trânirea popula iei, dezvoltarea sistemelor de creditare, etc., ce au afectat i pia a imobiliar . Astfel, un procent relativ constant de popula ie utilizeaz un num r din ce în ce mai mare de locuin e, ceea ce a avut ca rezultat, pentru majoritatea statelor Uniunii Europene, o cre tere a spa iului aflat la dispozi ia unei persoane. De asemenea, se constat i o îmbun t ire în ceea ce prive te condi iile propriu-zise de locuire: procentul persoanelor ce locuiesc în locuin e f r baie, du sau toalet interioar , a sc zut de la 3,7% în 2005 la 2,8% în 2013. Aceste evolu ii medii pozitive sunt îns dublate de diferen e semnificative între state; România, spre exemplu, se situeaz pe una dintre ultimele pozi ii în ceea ce prive te condi iile de locuire din Uniunea European , al turi de celelalte state foste comuniste, cu un grad ridicat al supraaglomer rii, precum i cu condi ii de locuire precare, procente mult superioare mediei europene înregistrându-se în ceea ce prive te accesul la baie sau toalet în interiorul locuin elor. Motivele pentru care statele foste comuniste, printre care i România, prezint un tablou mai sumbru al condi iilor de locuire, spre deosebire de statele din jum tatea vestic a Europei, se datoreaz evolu iilor istorice diferite, atât din perioada comunist , cât i din perioadele istorice anterioare. O perspectiv istoric asupra evolu iei condi iilor de locuire i politicilor statului român din perioada interbelic i comunist ne sunt de ajutor pentru explicare situa iei actuale din ara noastr . Analiza istoric va fi urmat de o analiz a ceea ce s-a întâmplat dup 1989 în domeniul locuin elor, cu o perspectiv comparativ cu celelalte state ex-comuniste, precum i cu evolu iile generale de la nivel european. „Mo tenirea istoric ” i consecin ele ei asupra condi iilor de locuire România are un model de locuire determinat, în mare m sur , de trecutul s u istoric, atât din perioada interbelic , cât i din perioada comunist . Chiar dac , în anumite momente istorice putem asista la elemente de ruptur , dezvoltarea este, în general, un proces cumulativ, acesta fiind i motivul pentru care, o scurt incursiune în trecut, ne poate ajuta s explic m mult mai u or ceea ce se întâmpl în zilele noastre. Trebuie s fim con tien i c , la începutul secolului al XX-lea, România era o ar cu o popula ie preponderent rural , cu unul dintre gradele de s r cie cele mai mari de la nivelul continentului european. Imaginea satului românesc, a a cum o prezint cercet rile din perioada respectiv , era una arhaic : casele erau construite f r a exista un minim plan general, str zile erau desfundate, doar în anumite zone din România (Banatul i Transilvania), având strada principal pietruit ; iluminatul public lipsea în marea majoritate a satelor române ti, iar condi iile de igien public i serviciile de salubritate lipseau cu des vâr ire. Condi iile de locuit ale popula iei erau i ele precare: o statistic a Ministerului S n t ii, din 1929, ar ta c în mediul rural existau 40.485 de bordeie; 663.800 locuin e din ar nu posedau decât o singur înc pere, 2.188.207 aveau pardoseli de p mânt, iar peste un milion i jum tate de locuin e erau lipsite de orice fel de dependin e. Mai mult decât atât, din cele 5.078.820 de locuin e din mediul rural, doar 772.594 aveau ziduri, 169.981 aveau ziduri din piatr , iar 1.022.556 erau construite din bârne de lemn, etc. (P un i Stanciu, 2007, 39). 197 De i majoritatea caselor aveau 2-3 camere, via a r neasc se desf ura într-una singur , unde se mânca, unde se sp lau membrii familiei, rufele, se g tea, etc. În numeroase cazuri, animale st teau, cel pu in pe parcursul iernii, în aceea i înc pere cu membrii familiei, din acest punct de vedere existând diferen e mici între modul de via al diferitelor categorii sociale ale r nimii. Acest lucru era demonstrat i de studiile efectuate la sfâr itul perioadei interbelice de c tre echipele regale de studen i, datele strânse de acestea demonstrând c nivelul cheltuielilor în între inerea/modernizarea cl dirilor gospod riilor erau foarte mici, pentru c veniturile familiilor r ne ti erau foarte mici (Golopen ia i Georgescu, 1941/1999, 245-246). Astfel, concluziile cercet rilor asupra condi iilor locuin elor din mediul rural demonstreaz c existau diferen e nesemnificative în ceea ce privea condi iile de locuire ale familiilor ranilor boga i sau mijloca i, comparativ cu cele din casele ranilor s raci (ce constituiau, de astfel, majoritatea). Toate acestea aveau efecte evidente asupra nivelului de s n tate al familiei respective, dar i asupra altor aspecte sociale, cum ar fi educa ia, spre exemplu (Gusti, 1938, 435). Condi iile precare de locuit nu erau specifice doar mediului rural; pentru majoritatea popula iei urbane, ce locuia în cartierele m rgina e ale marilor ora e, cu venituri deosebit de mici, condi iile de locuit erau asem n toare cu cele ale r nimii, iar, în multe cazuri, mult mai rele. Astfel, a a cum arat un studiu al condi iilor de locuit din cartierul bucure tean Tei (Manuil , 1939, 171), muncitorii nu aveau suficien i bani pentru o locuin decent , ce costa aproximativ 4-500 de lei pe lun ; în consecin , au ap rut camerele de închiriat cu 200 de lei pe lun , ce nu erau altceva decât ni te magazii de scânduri, în care ploaia i viscolul p trundeau f r probleme. Dar aceasta nu constituia, conform autoarei men ionate, singura problem : un alt factor, extrem de important pentru buna stare a membrilor familiei, este legat de posibilit ile lor de a se odihni noaptea. La cele 765 familii cercetate, cu un num r total 2.782 membri, reveneau un num r de 1.150 paturi (astfel, la un num r mediu de 4 membrii pe familie, reveneau cam 2 paturi, ceea ce însemna c , în mod obligatoriu, dormeau cel pu in dou persoane în pat). A a cum arat autoarea citat , erau cazuri în care to i membrii familiei erau obliga i s doarm într-un singur pat, indiferent de vârst , sex sau rela ii familiale. În consecin , în condi iile descrise mai sus, inciden a bolilor nu putea fi decât una foarte mare, mai ales în rândul copiilor: majoritatea copiilor erau anemici sau subalimenta i, iar tuberculoza era larg r spândit (Manuil , 1939, 172-173). Din datele prezentate, concluzia ce se poate trage este aceea c , în prima jum tate a secolului al XX-lea, condi iile de locuire din România (atât din mediul rural, cât i din cel urban), erau foarte precare pentru majoritatea covâr itoare a popula iei. Condi iile de locuire erau caracterizate de supraaglomerare, lipsa unor facilit i elementare (ap curent , canalizare, iluminat, înc lzire, etc.), o calitate a construc iilor deficitar , toate acestea reflectându-se în mediul social: nivelul de educa ie al popula iei era unul redus, iar bolile cronice i alcoolismul erau larg r spândite, a a cum o eviden iaz studiile sociologice efectuate în anul 1938. În perioada comunist , statul devine principalul actor în finan area i construc ia locuin elor, majoritatea acestora fiind blocuri de locuin e, repartizate cu chirie. Construc iile proprietate individual erau relativ reduse, marea majoritate a acestora concentrându-se în mediul rural, de i în ultimii ani ai perioadei comuniste, statul a intervenit i în aceste zone. Construc ia blocurilor de locuin e avea rolul de a sus ine procesul de industrializare i urbanizare accelerat , prin care se dorea reducerea decalajelor existente fa de statele dezvoltate. De i ritmul construc iilor a fost unul 198 deosebit de rapid, calitatea construc iilor a fost, în general, una deficitar , punându-se accentul pe cantitate în detrimentul cre rii unor condi ii de locuit decente pentru popula ie. Cu toate acestea, pentru popula ia urban mutat din mediul rural, condi iile de locuire oferite de bloc reprezentau un salt deosebit în ceea ce prive te calitatea vie ii (de i spa iul de la bloc era deficitar, facilit ile moderne oferite de acesta - ap potabil , canalizare, baie interioar , înc lzire, etc. - reprezentau un real progres). Locuirea la bloc a determinat apari ia sau perpetuarea anumitor obiceiuri sociale: astfel, buc t ria a devenit spa iul de trai al familiei, mai ales în ultimii ani ai comunismului, fiind spa iul cel mai potrivit pentru înc lzire în absen e înc lzirii centralizate; dup 1990, via a întregii familii s-a mutat în sufragerie, aceast mutare fiind determinat de apari ia televizorului (Mih ilescu et al., 1994, 76-77). Ritmul foarte ridicat al construc iei de locuin e din perioada comunist este demonstrat i de datele statistice existente în prezent la nivel european (Eurostat Statistical Books, 2015, 67-68), date ce arat c , mai pu in de 1 din 10 locuin e din Finlanda, Slovacia, Grecia sau Cipru au fost construite înainte de 1946; prin contrast, mai mult de o treime din fondul de locuin e din Danemarca, Belgia i Marea Britanie au fost construite înainte de 1946. Pentru majoritatea statelor europene, un procent ridicat de locuin e au fost construite între 1946 i 1980: între 45-50% din construc iile din Germania, statele baltice, Grecia, Ungaria, Finlanda i Suedia au fost construite în aceast perioad , în timp ce procentul cre te la 50-60% în cazul Italiei, Slovaciei, Bulgariei i României. Explozia în ceea ce prive te nivelul construc iilor de locuin e din România în perioada comunist este evident : datele men ionate arat c , în cazul României, 11,2% dintre locuin e au fost construite înainte de 1946 (7,7% la nivelul capitalei), 59,1% au fost construite între 1946-1980 (60,3% în capital ), 19% între 1981-2000 (23,3% pentru Bucure ti), iar 8% din 2001, cu 5,5% la nivelul capitalei României. A a cum se poate vedea, un procent de peste 70% din totalul construc iilor existente în prezent în ara noastr , au fost realizate în perioada 1946-1990, deci în perioada regimului comunist. Conform datelor prezentate în acela i recens mânt, la nivelul Uniunii europene sunt doar 3 regiuni în care mai mult de o treime din totalul locuin elor au fost construite între 2001 i 2011: Cipru, considerat ca o singur regiune NUTS, ora ul autonom spaniol Melilla i Regiunea de dezvoltare Bucure ti-Ilfov, în cazul României, a c rei dezvoltare se bazeaz pe expansiunea capitalei Bucure ti. Astfel, ritmul de construire la nivelul României de dup 1990 a fost unul mult redus, singura excep ie notabil fiind zona Bucure tiului, ce a constituit polul de migra ie intern cel mai important, determinat de nivelul ridicat de dinamic investi ional , deci i de salarizare. Sc derea ritmului construc iilor dup 1990 a fost determinat de mai multe cauze, una dintre cele mai importante fiind decizia statului român de a vinde apartamentele din blocurile de locuin e chiria ilor, în marea majoritate a cazurilor, la pre uri mult subevaluate. Acest proces a avut o serie de consecin e, atât pozitive, cât i negative, în ceea ce prive te condi iile de locuire din România. Astfel, un num r mare de români au devenit proprietari ai locuin elor, ceea ce a f cut ca num rul proprietarilor s creasc brusc în detrimentul chiria ilor; efectul negativ al acestui proces a fost acela c între inerea locuin elor a c zut exclusiv în seama noilor proprietari, iar în condi iile în care nivelul de trai al popula iei României a cunoscut o pr bu ire dramatic în deceniul al nou lea al secolului trecut, acest lucru s-a manifestat i în calitatea locuin elor românilor i în nivelul sumelor investite pentru modernizarea sau cre terea nivelului de confort (M rginean et al., 2006, 21). Chiar i în prezent, cu toate investi iile f cute în ultimii ani, 199 mai ales cu ajutorul fondurilor nerambursabile oferite de Uniunea European , condi iile de locuit sunt în multe cazuri de un nivel sc zut, mai ales în ceea ce prive te infrastructura de baz (sistemele de înc lzire, canalizare, alimentare cu ap , etc.) sau între inerea spa iilor comune. Un al doilea efect negativ al vânz rii la pre uri reduse al locuin elor aflate în proprietatea statului român a fost acela c statul a disp rut aproape complet din calitatea sa de investitor în domeniul imobiliar. Privatizarea precipitat a determinat efecte negative similare celor produse în domeniul economic. Astfel, pân în anul 2000, majoritatea construc iilor s-au f cut din fonduri private, nivelul redus al acestora reflectându-se în nivelul construc iilor noi din aceast perioad , precum i în calitatea acestor construc ii. Decalajul creat între genera iile mai vechi ce au ob inut locuin ele din perioada comunist la pre uri modice i noua genera ie aflat în imposibilitatea de a- i achizi iona o locuin a creat o inegalitate ce persist chiar i în prezent, cu toate îmbun t irile din ultimii ani. Situa ia actual din România, evolu ie sau involu ie Modelul de locuire ap rut în perioada post-comunist este comun cu al altor state foste comuniste din zona central i est-european , fiind caracterizat de un procent ridicat al proprietarilor de locuin e, un procent redus al caselor ipotecate, un procent sc zut al chiriilor i o frac iune insignifiant a locuin elor sociale existente. Astfel, conform concluziilor unui studiu recent privind inegalit ile din România (Precupe u i Precupe u, 2013, 71), situa ia propriet ilor din ara noastr este caracterizat de procentul imens al proprietarilor de locuin e, cel mai mare din Uniunea European (96,1% din popula ie). De asemenea, România are cel mai mic procent al împrumuturilor i ipotecilor din UE (0,5%). Mai mult decât atât, num rul chiria ilor este unul foarte sc zut (3,9%), marea majoritate al acestora închiriind la pre uri reduse sau chiar gratuit (2,9%). Tendin a ca tot mai multe persoane s devin proprietarii locuin elor este una general la nivel european, dar acest lucru variaz semnificativ de la o ar la alta (Eurostat Statistical Books, 2015, 78): în ultimii ani s-a v zut c preferin ele europenilor merg în direc ia de a de ine locuin a la nivel individual, cu o cre tere constant a spa iului acesteia (atât la interior, cât i la exterior). Acest lucru a fost posibil datorit extinderii marilor ora e europene spre periferie, zonele sub-urbane având un grad redus de locuire i pre uri ale terenurilor i construc iilor mult reduse. Conform sondajului EU Statistics on Income and Living Conditions (EU-SILC), în anul 2013, 70% din locuin ele de la nivelul UE-28 erau ocupate de proprietari, în timp ce 30% dintre acestea erau închiriate. Varia iile sunt foarte mari între statele membre, procentul proprietarilor fiind peste 90% în România, Lituania i Slovacia, la polul opus situându-se Germania (47,4%), Austria (42,7%) i Danemarca (37%). De asemenea, 42,7% din popula ia UE-28 tr ia în locuin e proprietate personal f r a avea vreo ipotec sau împrumut imobiliar, în timp ce 27,3% aveau unul dintre cele dou instrumente de finan are. Sub media european în ceea ce prive te ipotecile i împrumuturile imobiliare se situau toate statele din estul Europei, precum i Grecia, Italia, Cipru, Malta i Austria. Mai pu in de 10% din popula ia Sloveniei, Slovaciei, Letoniei, Lituaniei, Croa iei, Bulgariei i României tr iau în locuin e proprietate individual , ipotecate sau cump rate cu credit. Gradul cel mai mare de locuin e proprietate individual se întâlne te, peste tot în Europa, în mediul rural, vârful fiind în ara noastr , în Regiunea Sud-vest Oltenia (97,7). 200 În ceea ce prive te accesul locuin elor la facilit ile moderne, conform datelor furnizate de Institutul Na ional de Statistic ca urmare a Recens mântului popula iei i locuin elor din anul 2011 (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/ 2012/08/TS11.pdf), la nivelul României, dintr-un total de 8.450.607 locuin e conven ionale, 66,7% au alimentare cu ap în locuin e, 65,1% au instala ie de canalizare în locuin , 96,6% au instala ii electrice, 44,4% înc lzire central , 84,6% au buc t ria în locuin , iar 61,9% au baia în locuin . Distribu ia la nivel na ional este una inegal , Regiunea Bucure ti-Ilfov fiind cea mai dezvoltat în ceea ce prive te accesul locuin elor la condi iile minimale de dotare i infrastructur (peste 90% dintre locuin e au acces la ap , canalizare, de in b i proprii, etc.), la polul opus situându-se Regiunea Sud-vest Oltenia, unde doar jum tate dintre locuin e au acces la asemenea facilit i. Tabelul 1 Camere de locuit i suprafa a camerelor de locuit pe categorii de localit i Total Num rul locuin elor conven ionale Num rul camerelor de locuit Suprafa a camerelor de locuit (mii m.p.) Num rul mediu de camere pe o locuin Suprafa a medie a locuin camerelor de locuit camer de (m.p.) pe o: locuit 8.450.607 22.739.300 398.037 2,7 47,1 17,5 Municipii i ora e 4.582.717 11.417.793 220.453,7 2,5 48,1 19,3 Comune 3.867.890 11.321.507 177.582,8 2,9 45,9 15,7 Sursa: Institutul Na ional de Statistic (INS). http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/ 2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf. p.8. În medie, o suprafa a camerelor de locuit mai mare s-a înregistrat în Bucure ti (21,1 mp/camer ) i în jude ele Bra ov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita i Covasna (între 20,8 i 19,1 mp/camer ). Cele mai mici suprafe e medii pe o camer se înregistreaz în jude ele C l ra i (13,4 mp/camer ), Giurgiu i Teleorman (14 mp/camer ). M rimea locuin elor este i un indicator în ceea ce prive te densitatea locuin elor i concentrarea acestora în zonele urbane, dar poate s indice i varia iile existente în pre ul terenurilor i a locuin elor, distribu ia veniturilor, num rul de locuin e nou construite sau cele ce pot fi închiriate. La nivelul UE-28, suprafa a medie de locuit în zonele rurale a fost, în 2012, de 103,8 m2, cu 5 m2 mai mare ca în ora e i suburbii, i cu 14,3 m2 mai mare decât în marile ora e. Cele mai mari diferen e la nivel european sunt cele înregistrate în Luxemburg i Austria (46 m2 mai mari în zonele rurale, comparativ cu cele urbane), în timp ce la polul opus se situeaz Bulgaria i România, cu 1,1, respectiv 3,8 m2 mai mari în mediul rural comparativ cu cel urban, o nou dovad a condi iilor precare existente în mediul rural din ara noastr (Eurostat Statistical Book, 2015, 70). Unul dintre indicatorii cei mai importan i când vorbim de condi iile de locuire este legat de spa iul aflat la dispozi ia unei persoane (supraaglomerarea). La nivelul Uniunii Europene, locuin ele supraaglomerate sunt considerate cele ce nu îndeplinesc condi iile minimale în ceea ce prive te num rul de camere raportat la persoane: o camer pentru proprietar; o camer pentru un cuplu; o camer pentru fiecare persoan peste 18 ani; o camer pentru dou persoane singure de acela i sex i cu vârste între 12-17 ani; o camer 201 pen ntru fiecare peersoan între 12 i 17 ani cee nu este incluus în una dinntre categoriilee antterioare; o camer pentru fiecare pereche de copii sub 12 aani. Riscul locuuirii în locuin e sup praaglomerate vvariaz de la un u stat europeann la altul: astfeel, 69,2% dintree bulgari, 47% % din ntre români i unn procent între 35-36% dintre letoni, unguri i lituanieni, tr iau 2 persoanee adu ulte cu trei sau mai mul i copiii în locuin e mici. m De asemennea, peste 10% dintre cet eniii stattelor baltice, buulgari i român ni locuiesc în loocuin e f r toaalet . Procentul este de 26,4% % în Bulgaria B i 38,11% în Româniaa, în timp ce la polul opus (cuu zero procente locuin e lipsitee de toalet ) se num m r state ca Belgia, B Luxem mburg, Olanda, Suedia i Marrea Britanie. Înn România, zona ceea mai dezvoltatt este Bucure ti-Ilfov cu 6,4% % din popula iee neavând access la toalet t , iar la poolul opus, g sim m peste jum taate (55,4%) din locuin ele din Regiunea Sud-vesst Oltenia (Euroostat Statistical Book, 2015, 822-84). În ceea ce prive te supraaaglomerarea, conform c unui studiu desf urat u la sfâr itull anu ului 2015 de c tre BCR Ban nca pentru Locuuin e, cu sprijiinul IRSOP, puublicat în lunaa ian nuarie pe site-ul b ncii (w www.bcrlocuintte.ro), aproapee jum tate diintre familiilee rom mâne ti (46,5% %) tr iesc în loccuin e supraagloomerate. Situa ia este mult maai dramatic înn meediul urban, unnde procentul dep d e te jum tate din num rul familiilor (57%). ( Autoriii stu udiului atrag atten ia asupra faptului f c situua ia este i m mai dramatic dac analiz m m rimea familiiloor ce tr iesc în aceste locuin e: astfel, în maaximum dou camere, c tr iescc 40% % din familiille ce num r 3 persoane, 322% din familiile cu 4 persooane, 20% dinn fam miliile cu 5, respectiv cu 6 perrsoane. Figura 11. Popula ia locu uind în locuin e supraaglomerate, s , pe ri, 2005 i 2013 (% din totalul poppula iei) Sursa: Euurostat, 2015, „Quaality of life în Euroope - facts and vieews - material livinng conditions”, htttp://ec.europa.eu/eeurostat/statistics-eexplained/index.phhp/Quality_of_lifee_in_Europe_-_faccts_and_views__material_livingg_conditions. Ceea ce esste mai grav, a a cum relev datele studiullui, este faptul c un procentt sem mnificativ de locuin e nu ofeer condi ii miinimale i un cconfort elemenntar pentru ceii carre locuiesc în eele: astfel, 33,4% % dintre locuinn ele din Româânia nu au grupp sanitar (8,5% % 2022 în mediul urban i un procent îngrijor tor de 34% în mediul rural), 32% dintre locuin e nu au baie/du , iar între 3-19% sunt locuin e ce favorizeaz riscurile produse de poluare, zgomot, etc. Mai mult, aproximativ o esime (16%) din cele 7.470.000 existente în România se confrunt cu probleme grave de deteriorare (igrasie, scurgeri, lumin insuficient , etc.), un sfert dintre acestea (24%) fiind locuite de persoane cu vârsta peste 65 de ani, ceea ce face ca, în condi iile în care nivelul pensiilor este cel mai mic din Europa, posibilitatea de remediere a acestor probleme s fie aproape de zero. Din aceste puncte de vedere, situa ia la nivelul celorlalte state ale Uniunii Europene este complet diferit : doar 4% din popula ie nu are toalet cu ap curent , în vreme ce 3% dintre locuitori nu au baie sau du . În ceea ce prive te popula ia care tr ie te în case cu acoperi uri sparte sau mucegai pe pere i, ara noastr se situeaz ceva mai aproape de media european de 16%. De remarcat c , fa de statistica din 2011, doar 3% dintre români i-au îmbun t i condi iile de locuit. Consecin ele sociale ale unei astfel de situa ii sunt în mod evident unele negative: supraaglomerarea faciliteaz r spândirea bolilor, lipsa de intimitate i spa iu se reflect asupra comportamentului social, provocând iritabilitate i frustrare, performan ele intelectuale, inclusiv nivelul de educa ie se reduce, iar persoanele respective devin mai pu in tolerante în rela iile interumane. Condi iile de locuire determin i unele fenomene negative, cum ar fi existen a persoanelor f r locuin (homeless) sau private de locuin e decente (persoane ce locuiesc în locuin e cu dot ri insuficiente: infiltra ii prin acoperi , lipsa b ii, a du ului sau toaletei interioare, sau care sunt lipsite de surse satisf c toare de lumin ). Situa ia locuin elor sociale este o alt problem existent în ara noastr , în condi iile în care programele guvernamentale în acest domeniu au fost aproape inexistente dup 1990, iar prin aplicarea legilor restitutio în integrum, mul i proprietari au reprimit în natur locuin ele confiscate de regimul comunist, ceea ce a determinat evacuarea chiria ilor ce le ocupau, precum i o diminuare a locuin elor aflate în proprietatea statului român pentru satisfacerea solicit rilor de locuin e sociale. Cum, în multe cazuri, chiria ii erau de origine roma, lipsi i de surse constante de venituri, aceste persoane au fost puse în imposibilitatea de a g si o nou locuin (pentru o imagine complet în ceea ce prive te efectele sociale ale evacu rilor chiria ilor, precum i legat de lipsa unor politici coerente în ceea ce prive te locuin ele sociale, vezi, pe larg, Zamfirescu, 2015). Venituri i condi ii de locuire A a cum deja am prezentat, între inerea locuin elor este direct legat de nivelul veniturilor proprietarilor; cu cât ace tia câ tig mai mult, cu atât condi iile lor de locuire sunt superioare în ceea ce prive te facilit ile. Din punct de vedere al costului între inerii unei locuin e, raportat la venitul mediu, conform datelor de la nivelul Uniunii Europene, românii cheltuiesc cel mai ridicat procent, alocând, în medie, 15% din venituri; cel mai pu in, din acest punct de vedere, pl tesc maltezii (1,6% din venituri), urma i de Cipru (4%) i Fran a (5,1%). Datele culese în cadrul unui sondaj IRSOP arat c , în ultimii patru ani, doar 3% dintre români au reu it s - i îmbun t easc locuin ele, cu toate cu 56% din popula ie dore te, pe termen mediu, s aduc îmbun t iri locuin ei. Procentul scade la 29%, atunci când sunt întreba i dac vor face investi ii în viitorul apropiat, iar 71% dintre cei care vor s fac îmbun t iri spun c nu dispun, la momentul interviev rii, de fondurile necesare pentru a face aceast schimbare. 203 Situa ia devine mult mai grav , a a cum se poate vedea din tabelul de mai jos, atunci când analiz m capacitatea de achizi ie a unei noi locuin e, raportat la veniturile unei familii: Tabelul 2 Evolu ia costurilor pentru achizi ia unei locuin e în Bucure ti, în perioada 1989-2010, exprimat în num rul de salarii medii Tipul locuin ei Anul Costul locuin ei Salarii medii necesare Apartament cu dou camere 1989 2010 40 292 Apartament cu trei camere 1989 2010 120.000 lei 430.000 lei (100.000 Euro) 180.000 lei 516.000 lei (120.000 Euro) Perioada de a teptare la economisirea a două salarii medii lunar 1 an, 8 luni 12 ani, 2 luni 60 350 2 ani, 6 luni 14 ani, 6 luni Sursa: Stanciu, 2014, 381. Conform datelor prezentate de autoare (Stanciu, 2014, 381), o familie ce câ tig dou salarii medii, are nevoie s a tepte 25 de ani pentru a cump ra un apartament cu 2 camere i 29 de ani pentru un apartament cu 3 camere. Aceste date arat , a adar, situa ia aberant existent pe pia a imobiliar din România, în care o familie de tineri trebuie s a tepte o perioad foarte lung pentru a- i permite achizi ia unui apartament, timpul necesar de economisire fiind de 6-7 ori mai lung decât în 1989. Concluzii Sc derea num rului de locuin e nou construite, precum i fragilitatea institu iilor de credit, au determinat, în contextul integr rii, în anul 2007, în Uniunea European , o cre terea a pre urilor construc iilor i terenurilor, mai ales în marile ora e aflate în plin dezvoltare economic , cre tere oprit doar de criza economic din anul 2009. Aceasta a avut efecte semnificative în ceea ce prive te posibilit ile tinerilor de a- i contracta un credit pentru achizi ia unei locuin e. Odat cu cre terea facilit ilor de creditare, începând cu anul 2003, a fost posibil implicarea actorilor priva i în construc ia de locuin e, în paralel cu lansarea unor programe sus inute de statul român, adresate în special tinerilor. Printre ini iativele guvernamentale de dup anul 2000, se num r i înfiin area Agen iei Na ionale pentru Locuin e (ANL), ce a lansat un program de construc ii de locuin e pentru vânzare sau închiriere la costuri reduse, destinat tinerilor sub 35 de ani, completat ulterior de programele guvernamentale „Prima cas ”. Cu toat implicarea statului român, în anul 2010, cheltuielile pentru construc ii în România era de 0.02% din PIB, dar noile posibilit i de achizi ie a locuin elor, inclusiv a celor construite înainte de 1990, a permis acoperirea cererii existente pe pia . Între 2006 i 2010 num rul locuin elor noi s-a dublat de la 39.638 la 62.520 (INS, 2010), marea majoritate a acestora (90%) fiind construite din fonduri private. Astfel, în 2011, cel mai mare procent de locuin e construite dup 2000 în 204 cele 28 de state membre ale UE (36,8%), a fost înregistrat în regiunea Bucure ti-Ilfov (Eurostat Statistical Book, 2015, 66). Cu toate evolu iile pozitive înregistrate dup anul 2000, condi iile de locuire din România continu s poarte amprenta a ceea ce s-a întâmplat în acest domeniu în perioadele anterioare. Mul i români continu s tr iasc în locuin e construite în perioada comunist , cu condi ii improprii, comparativ cu statele vest-europene. Situa ia este mult mai grav în mediul rural, în ansamblu, în anumite regiuni ale rii, unde, în numeroase cazuri, condi iile de locuire sunt similare cu cele de la începutul secolului al XX-lea. Condi iile de locuire din ara noastr reflect fidel realitatea economic , posibilit ile de îmbun t ire presupunând evolu ii economice pozitive pe perioade mai lungi, sus inute de politici publice coerente ale statului român. Bibliografie Banca Comercial Român , BCR Banca pentru Locuin e. „Cât de înghesuit tr iesc românii. Tema densit ii excesive în locuin ele române ti lipse te din discu iile publice.” Accesat pe 12 ianuarie 2016. https://www.bcrlocuinte.ro/ro/presa/2016/12.01.2016. European Union. Eurostat Statistical Books 2015 Edition. „People în the EU: who are we and how do we live?” Accesat pe 8 decembrie 2016.http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/7089681/KS-04-15567-EN-N.pdf/8b2459fe-0e4e-4bb7-bca7-7522999c3bfd. European Union. Eurostat Statistics Explained. „Quality of life în Europe - facts and views - material living conditions.” Accesat pe 6 decembrie 2015. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/ Quality_of_life_in_Europe_-_facts_and_views_-_material_living_conditions. Golopen ia, Anton, i Dumitru C. Georgescu, 60 sate românești cercetate de echipele studențești în vara 1938. II. Situația economic . Bucure ti: Paideia, 1941/1999. Gusti, Dimitrie. „Starea de azi a satului românesc. -Întâiele concluzii ale cercet rilor întreprinse în 1938 de echipele regale studen e ti-.” Sociologie româneasc III, 10-12 (1938, octombrie-decemvrie): 431-436. Manuil , Veturia. „Pauperismul i criza familial într-un cartier m rgina al Bucure tilor (Tei).” Sociologie româneasc IV, 4-6, (1939, aprilie-iunie): 170-178. M rginean, Ioan (coord.), Iuliana Precupe u, Vassil Tzanov, Ana Maria Preoteasa i Bogdan Voicu cu Iskra Beleva. First European Quality of Live Survey:Quality of Life în Bulgaria and Romania. Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communities, 2006. Mih ilescu, Vintil , Viorica Nicolau, Mircea Gheorghiu i Costel Olaru. „Blocul între loc i locuire. Teme i probleme de etnologie urban .” Revista de cercet ri sociale 1 (1994): 70–89. P un, tefan, i Cristina Stanciu. Satul românesc dup primul r zboi mondial: 1920-1930. Bucure ti: Cartea Universitar , 2007. Precupe u Iuliana i Marius Precupe u. 2013. „Growing Inequalities and their impacts în Romania. Country Report for Romania.” Accesat pe 6 decembrie 2015. http://gini-research.org/system/uploads/ 441/original/Romania.pdf?1370077330. Stanciu, Mariana. „Housing Conditions of the Romanian Population – A Social Problem of High Emergency.” Calitatea Vieții XXV, 4 (2014): 374–384. Zamfirescu, Maria I. „Housing Eviction, Displacement and the Missing Social Housing of Bucharest.” Calitatea Vieții XXVI, 2 (2015): 140–154. 205 206 Dezvoltare urban inteligent (DUI) Lect. Univ. dr. C t lin Daniel DUMITRIC S.N.S.P.A., Facultatea de Administraţie Public [email protected] Abstract. Modelele de dezvoltare urban precum şi aspectele de natur economic care au stat la baza apariţiei acestora sunt amplu analizate în egal m sur atât de teoretici precum şi de practicieni. Evoluţia tehnologic , dezvoltarea sistemelor informatice şi utilizarea acestora în furnizarea serviciilor publice prin dezvoltarea unor aplicaţii cu funcţii specifice urbane, sunt considerate ca fiind elementele ce au stat la baza apariţiei conceptului de oraş inteligent. În prezent ne afl în faţa unei noi provoc ri, generat de posibilitatea extinderii aplicaţiilor informatice cu specific urban la nivelul sistemelor urbane, evoluţie ce ar facilita interconectarea şi calibrarea acestora, fapt ce ar permite în opinia autorului o nou etap în dezvoltarea urban - dezvoltarea urban inteligent . Lucrarea de faţ îşi propune s aduc în atenţia cercet torilor şi practicienilor posibilitatea apariţiei unei noi etape a dezvolt rii urbane - dezvoltarea urban inteligent , încercând în egal m sur s analizeze, prin raportare la strategiile de dezvoltare ale oraşelor mici şi mijlocii din România, care este stadiul actual de dezvoltare şi în ce m sur o astfel de etap a dezvolt rii urbane poate fi realizat într-un orizont de timp relativ scurt. Cuvinte cheie: dezvoltare urban , oraş inteligent, strategie de dezvoltare, dezvoltare urban inteligent . 207 1. Dezvoltarea urban Dezvoltarea urban poate fi privit asemenea unui proces de creştere şi amplificare înso it de o serie de transform ri calitative generate de aplicarea unor strategii, politici, programe de dezvoltare. Dezvoltarea urban reprezint un proces complex, interactiv, aceste caracteristici fiind determinate de derularea proiectelor de dezvoltare în fazele de elaborare, planificare, implementare şi evaluare, faze ce implic o serie de actori ale c ror decizii determin traiectoria dezvolt rii. Politica de dezvoltare urban constituie prin urmare un set de m suri guvernamentale (na ionale, regionale şi locale) integrate (economice, sociale, culturale, de mediu, de transport şi de securitate) care se adreseaz oraşelor. În func ie de specificul fiec rui oraş, sectoarele acoperite de politicile de dezvoltare includ: gestionarea terenurilor, locuirea, serviciile publice, protec ia mediului, dezvoltarea socio-economic , modalit i de revitalizare urban . Putem discuta în consecin de existen a unui sistem urban ale c rui elemente sunt reprezentate de c tre: „cadrul natural, unit ile economice, dot rile urbane, for a de munc , popula ia, locuin ele, spa iile plantate, circula ia, echiparea tehnic ” pentru a c rei bun func ionare este necesar dezvoltarea şi implementarea func iilor oraşului: economico-social , de locuire, cultural administrativ şi de servire, de comunicare, ecologic şi de relaxare, estetic , strategic . Analizând literatura de specialitate pot fi conturate 4 faze principale ale dezvolt rii urbane. Faza 1 - Dezvoltarea unui amplu proces de urbanizare prin industrializare. Procesul presupune inducerea unor schimb ri majore în re eaua urban , prin dezvoltarea unuia sau mai multor oraşe mari, precum şi prin crearea de noi oraşe, crearea de mari complexe industriale care atrag masiv for a de munc de la sate. Analiza procesului de dezvoltare intern a oraşului eviden iaz construirea locuin elor în aproprierea locurilor de munc , crearea unor mari zone reziden iale în aproprierea zonelor centrale sau a zonelor industriale. Dezvoltarea ulterioar este influen at de extinderea utilit ilor de baz şi de construc ia de locuin e. Creşterea urban accelerat începe odat cu industrializarea accelerat . Dezvoltarea construc iei de locuin e nu ine pasul, în general, cu necesarul de for de munc din industrie, ceea ce creeaz mari fluxuri precum şi zone de locuit semiurbane în jurul oraşului principal. Faza 2. - Sub-urbanizarea Sub-urbanizarea este marcat de o serie de schimb ri tehnologice şi de modific ri în structura produc iei. Trecerea de la industria grea la industria uşoar , la linii de asamblare în hale mari, uşoare, pe un nivel, cu o for de munc mai redus . Odat cu construirea acestor noi tipuri de unit i în zonele libere, de la marginea oraşului, for a de munc -predominant calificat şi redus numeric se transfer în suburbii. Dezvoltarea urban extensiv se încetineşte. Odat cu creşterea veniturilor, obiectivul principal devine îmbun t irea condi iilor de locuit şi a infrastructurii. Procesele de dezvoltare intern ale oraşelor sunt 208 marcate în mod decisiv de dezvoltarea transportului public şi de creşterea gradului de monitorizare individual . Faza 3. - Dez-urbanizarea Dez-urbanizarea este explicat atât prin noi schimb ri, cât şi prin degradarea zonelor centrale ale oraşului. Schimb rile tehnologice au în vedere în principal, un nou tip de cooperare „ în re ea” între întreprinderile mai mici, amplasate la distan e mai mari de aglomera ia urban . Creşterea rolului serviciilor industriale determin , de asemene, migra ia popula iei spre localit i mai mici, localit i în care furnizorii de servicii g sesc teren şi for de munc mai ieftine, iar locuitorii, condi ii de via mai s n toase. În felul acesta, re eaua urban devine mai echilibrat , odat cu creşterea num rului de locuitori în oraşele mijlocii şi mici şi descreşterea popula iei oraşelor mari. Faza 4. Re-urbanizarea Este legat de globalizarea economiei, metropolele devin noduri ale fluxurilor de informa ie şi de capital, cunoscând o revitalizare prin creşterea rolului lor în prelucrarea informa iilor şi dezvoltarea serviciilor. Faza 5. Dezvoltarea urban inteligent Dezvoltarea urban inteligent reprezint în opinia autorului ce-a de-a cincea faz a dezvolt rii urbane. Strategiile de dezvoltare urban nu mai pot fi elaborate f r a include ca obiectiv principal dezvoltarea unor indicatori privind transformarea urbei într-un oraş inteligent. Oraşul inteligent (sau smart city) poate fi definit ca o zon urban care creeaz dezvoltarea durabil şi o calitate ridicat a vie ii prin excelen în domeniile de activitate, ca rezultat al unui capital uman solid, capital social şi infrastructur ITC sau poate pentru a ne racorda la era digital folosirea tehnologiilor digitale pentru ridicarea standardului de via , reducerea costurilor şi o comunicare mai bun cu cet enii (Baltac V,2015,p. 106). Oraşul inteligent presupune astfel dezvoltarea unui "spa iu digital încorporat în spa iul fizic al oraşului, infrastructura acestuia fiind conectat la un set nou de tehnologii, echipament, dispozitive şi aplica ii" ( S vulescu C, Antonovici C.G, 2015, p. 14). Dezvoltarea urban inteligent având drept element central, oraşul inteligent, presupune interconectarea spa iului digital al oraşului cu celelalte spa ii digitale ale oraşelor ce compun sistemul urban, fapt ce ar permite utilizarea tehnologiilor digitale, de o manier integrat în ceea ce priveşte furnizarea unor servicii precum: guvernarea, transportul, energia, infrastructura, educa ia, s n tatea, utilit ile, contribuind implicit la dezvoltarea unor noi canale de comunicare cu cet enii. Dezvoltarea urban inteligent spre deosebire de celelalte faza ale urbaniz rii, nu presupune o dezvoltare teritorial ci o dezvoltare digital , menit s permit func ionarea unui spa iu digital comun al oraşelor inteligente, cu implica ii directe asupra întregului sistem urban. Dezvoltarea urban inteligent ar permite astfel accesul într-un timp real al cet enilor la beneficiile proiectele de dezvoltare implementate la nivelul întregului sistem urban. Trecerea c tre o dezvoltare urban inteligent presupune parcurgerea unor etape care s permit dezvoltarea şi func ionarea unei infrastructuri digitale la nivelul oraşelor, bazat pe: accesul digital, accesibilitatea digital ,con inutul digital competen e digitale( Baltac. V, 2015, p. 106-111). 209 2. Stadiul actual de dezvoltare al oraşelor mici şi mijlocii din România Pentru a determina stadiul actual de dezvoltare al oraşelor mici şi mijlocii din România prin raportare la indicatorii de performan ai unui oraş inteligent, a fost analizat natura indicatorilor de referin utiliza i în vederea realiz rii analizei socioeconomice ca parte integrant a 100 de strategii dezvoltare. Indicatorii de performan ai unui oraş inteligent a c ror identificare se încearc prin dezvoltarea analizei comparative vizeaz : dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administra iei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent (Baltac. V, 2015,p. 110). Cercetarea încearc astfel s determine de o manier succint în ce m sur am putem identifica prin raportare la indicatorii de performan ai unui oraş inteligent, caracteristici ale oraşului inteligent la nivelul celor 100 de oraşe analizate. Indicatori de referinţ utilizaţi în cadrul analizei socio-economice Suprafaţa administrativ Demografia C ile de acces Natura informaţiilor furnizate  Date cu privire la împ r irea procentual a suprafe ei administrative, dup forma de proprietate;  Date privind evolu ia terenului pe categorii de folosin (arabil, p şuni, vii şi livezi, etc.).  Informa ii privind intravilanul localit ii, fondul locativ.  Densitatea popula iei.  Împ r irea acesteia pe grupe de vârst .  Starea civil , nivelul de educa ie, mişcarea natural a popula iei, starea de ocupare a for ei de munc şi gradul de s r cie,evolu ia num rului şomerilor înregistra i şi rata şomajului.  Date privind principalele drumuri na ionale/jude ene care contribuie la facilitarea accesului c tre oraş;  Structura re elei de str zi, parc ri, trotuare, detalierea structurii re elei de drumuri din oraşe, informa ii privind transportul feroviar, precum şi informa ii privind re eaua de alimentare cu ap , energia termic , re eaua de iluminat public, poşta şi telecomunica iile. 210 Prezenţa indicatorii de performanţ ai unui oraş inteligent Nu au fost identificate informa ii specifice indicatorilor de performan ai unui oraş inteligent precum: dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administraiei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent Nu au fost identificate informa ii specifice indicatorilor de performan ai unui oraş inteligent precum: dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administraiei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent Nu au fost identificate informa ii specifice indicatorilor de performan ai unui oraş inteligent precum: dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administra iei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent Infrastructura de s n tate şi asistenţ social  Informa ii privind serviciile de s n tate, care sunt furnizorii serviciilor de s n tate, indicatorii privind serviciile de s n tate, serviciile de asisten social . Infrastructura de înv ţ mânt Sunt prezentate informa ii care vizeaz pe de o parte infrastructura de înv mânt dar şi date privind personalul de specialitate, evolu ia num rului de elevi pe ani şcolari, rezultatele ob inute de aceştia, precum şi situa ii statistice privind acordarea burselor şcolare. Cultur , culte, agrement Sunt prezentate informa ii privind num rul de biblioteci, num rul de case de cultur , publica ii, reviste, s rb tori şi tradi ii cu specific local Economia Sunt prezentate informa ii privind structura agen ilor economici la nivelul oraşelor analizate, în func ie de domeniul lor de activitate, evolu ia societ ilor din cadrul oraşului analizat, principalii agen i economici de pe raza oraşului, informa ii privind industria, agricultura, situa ia terenurilor pe categorii de folosin , suprafa a agricol utilizat , suprafa a agricola neutilizat şi alte suprafe e (hectare), pe categorii de folosin , cultura plantelor, productivitatea sectorului agricol, creşterea animalelor. Sunt prezentate informa ii privind calitatea mediului, calitatea apei, calitatea aerului, calitatea solului. Sunt colectate informa ii privind managementul deşeurilor, spa iile verzi, fondul forestier, precum şi o situa ie privind riscurile naturale şi situa iile de urgen . Mediul înconjur tor 211 Nu au fost identificate informa ii specifice indicatorilor de performan ai unui oraş inteligent precum: dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administra iei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent Nu au fost identificate informa ii specifice indicatorilor de performan ai unui oraş inteligent precum: dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administraiei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent Nu au fost identificate informa ii specifice indicatorilor de performan ai unui oraş inteligent precum: dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administra iei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent Nu au fost identificate informa ii specifice indicatorilor de performan ai unui oraş inteligent precum: dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administra iei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent Nu au fost identificate informa ii specifice indicatorilor de performan ai unui oraş inteligent precum: dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administra iei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent Administraţia public Sunt prezentate informa ii privind structura administrativ a oraşelor analizate precum şi modul de func ionare a administra iei publice locale. Nu au fost identificate informa ii specifice indicatorilor de performan ai unui oraş inteligent precum: dotarea cu dispozitive digitale ale popula iei, starea infrastructurii de acces, accesibilitatea digital , con inutul digital, competen ele digitale ale cet enilor, competen ele digitale ale administra iei publice locale şi ale altor unit i cu sarcini directe în func ionarea unui oraş inteligent 3. Concluzii Prin realizarea analizei comparative am încercat s determin m în ce m sur în urma realiz rii analizei socio-economice la nivelul strategiilor de dezvoltare pentru cele 100 de oraşe mici şi mijlocii din România, au fost identificate elemente specifice indicatorilor unui oraş inteligent. Observ m astfel c la nivelul celor 100 de oraşe supuse analizei nu au fost identificate elemente ce pot fi asociate indicatorilor ce caracterizeaz oraşul inteligent, fapt ce poate reprezenta un punct esen ial în formularea strategiei de dezvoltare din perspectiva conceptului de oraş inteligent. În ceea ce priveşte posibilitatea dezvolt rii celei de a cincea faze a dezvolt rii urbane, în spe dezvoltarea urban inteligent , se poate constata faptul, c cel pu in la nivelul celor 100 de oraşe analizate, au fost înregistrate dificult i în identificarea unor indicatori, care s permit stabilirea în prezent a gradului de dezvoltare digital a oraşelor analizate, ceea ce implicit face s fie mult mai dificil apari ia unei dezvolt rii urbane inteligente care s aib ca nucleu apari ia oraşului inteligent. Bibliografie Baltac V., Oraşul inteligent şi infrastructura digital , Sesiunea de comunic ri ştiin ifice "Oraşul inteligent" Edi ia a doua, Coordonatori Dragoş Dinc , C t lin Vrabie, C t lin Dumitric ,Bucureşti, Editura Economic , 2015; Dinc D., Dumitric C., Dezvoltare şi planificare urban , Editura Prouniversitaria 2010; Ursu A., Rusandu I., Capcelea A., Dezvoltare durabil : abord ri metodologice şi de opera ionalizare, Editura Strategia Schimb rii, 2009 S vulescu C., Antonovici C.G. Oraşul Inteligent - ecosistem de inovare şi adaptare, Sesiunea de comunic ri ştiin ifice "Oraşul inteligent" Edi ia a doua, Coordonatori Dragoş Dinc , C t lin Vrabie, C t lin Dumitric ,Bucureşti, Editura Economic ,2015; Şuler J., Metode de fundamentare pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de urbanizare, Editura Tehnic , 2005; Strategia de dezvoltare a oraşului: Bro teni, Bucecea, Darabani, Frasin, Hârl u, Mili u i, Negre ti, S veni, Mili u i, Mili u i, Dolhasca, Babadag, B neasa, Ianca, Isaccea, M r e ti, Negru Vod ,Nehoiu, Techirghiol, Târgu Bujor, Pogoanele, Sulina, Panciu, F urei, N vodari, Ovidiu, Amara, C z ne ti, Bolde ti-Sc ieni, Bolintin Vale, Bude ti, Bu teni, Fundulea, Lehliu-Gar , Mioveni, Mizil, R cari, Sinaia, Sl nic, Titu, Topoloveni, Urla i, Videle, B beni, Berbe ti, Corabia, Corabia, Dr g ne ti-Olt, Filia i, Novaci, Piatra-Olt, Rovinari, Târgu-C rbune ti, icleni, Baia de Aram , Tismana, Bumbe ti-Jiu, Brezoi, Ocnele Mari, Scornice ti, Bal , Aninoasa, Deta, Moldova Nou , O elu Ro u, Pecica, Petrila, Reca , Sânicolau-Mare, Sântana, Uricani, Chi ineu-Cri , C lan, Ale d, Ardud, Baia Sprie, Bor a, CehuSilvaniei, Sângeorz-B i, Seini, omcuta Mare, T u i - M gheru i, Ulmeni, Vi eul de Sus, Valea lui Mihai, Abrud, Avrig, Baraolt, B ile Tu nad, Borsec, Covasna, Dumbr veni, Ludu , Miercurea Sibiului, Predeal, S li te, S rma u, Teiu , Victoria, Zlatna. 212 Sesiunea a V-a–Perspectiva informatic Moderator: Prof.univ.dr. Adriana Grigorescu, SNSPA, Bucure ti 213 214 Consideraţii referitoare la modelarea instituţiilor administrative şi instanţelor în perspectiva informatiz rii fluxurilor de prelucrare Drd. Ioan-Liviu CHIRC coala Na ional de Studii Politice i Administrative, Bucure ti [email protected] Rezumat. Activit ţile administraţiei publice şi ale instanţelor de judecat prezint caracterele de prelucrare şi decizie proprii proces rii în flux a informaţiei. Domeniile de activitate implicate în procesele asociate fluxurilor sunt diverse: juridic, al administraţiei, al conducerii, economic etc. Fiecare domeniu are sistem ştiinţific propriu, caracterizat printre altele, printr-un limbaj profesional specific şi printr-o logic particular . Semnificaţiile enunţurilor formulate în astfel de limbaje sunt în m suri variabile apropiate de semnificaţiile aceloraşi enunţuri în limba literar . Similar,tr s turile fundamentale ale logicilor particulare difer mai mult sau mai puţin de logica matematic , logic care este proprie sistemelor de calcul şi implicit informatiz rii. În plus, sistemele instituţionale (complexe de resurse umane, mijloace tehnice, norme, knowhow şi resurse software) au concomitent comportamente neg-entropice şi entropice. Modelul propus în baza consideraţiilor anterioare, configurat în vederea informatiz rii, evidenţiaz perspectivele şi limitele produselor software specifice. Cuvinte cheie: administra ie, juridic, informatizare, limbaj profesional, logic . 215 Introducere Pozi ia României în UE şi în lume impune modernizarea continu şi de substan a statului. Integrarea în Uniunea European presupune, nolens volens, apropierea nivelelor de civiliza ie între rile membre. Odat cu generalizarea liberei circula ii a persoanelor în spa iul comunitar, fenomenul migra iei for ei de munc a constituit şi constituie, poate indirect, unul din principalii factori de presiune asupra politicienilor de a reforma statele emergente. Creşterea eficien ei şi transparen ei administra iei publice, a performan elor şi predictibilit ii justi iei, domnia legii şi atenuarea la cote nesemnificative a corup iei constituie de fapt cele mai importante mijloace de creştere a nivelului de trai al cet enilor. Concep ii social-politice caduce, învechite su „originale (în fapt neştiin ifice), amplificate de incapacitatea de definire a obiectivelor de ar pe termen mediu şi lung şi de lipsa de coeziune a for elor politice au ca efect tranzi ii lente, incoerente, lipsite de consisten şi finalitate în aplicarea politicilor publice. Astfel de tranzi ii conduc la risip enorm de resurse materiale, financiare, umane şi de timp, îndep rtând statele unde se manifest de mult-dorita integrare de facto, producând nemul umirea cet enilor şi îndep rtarea de axiologiile na ionale. Esen iale pentru evolu iile pozitive s-au dovedit, moderniz rile administra iei publice şi ale justi iei, al turi de permanenta actualizare a spa iului normativlegislativ, creşterea nivelului de instruire a cet enilor şi m surile de îns n toşire a mediului. Creşterea dinamicii fenomenelor economico-sociale, extinderea competen elor şi serviciilor publice asumate de state, globalizarea, conduc la creşterea exponen ial a complexit ii şi volumului activit ilor care revin autorit ilor publice. Toate acestea nu se pot st pâni decât st pânind şi operând ştiin ific, rapid şi eficient cu enorme cantit i de informa ii. Limitele pe care le ofer tehnologiile informa iei şi comunica iilor, ele însele într-o continu evolu ie, nu sunt înc atinse. Este deci imperios necesar ca informatizarea s p trund şi s fie permanent actualizat cu cerin ele mediului pe care îl serveşte şi cu cerin ele de compatibilitate deplin pe plan interna ional. Modernizarea institu iilor şi informatizarea ampl , de calitate superioar , nu mai pot constitui numai inte vag conturate, chiar op ionale ale unor platforme electorale ci obliga ii de fond pe care for ele politice trebuie s şi le defineasc clar şi dac ajung la putere, s şi le asume şi s le indeplineasc la timp şi cu costuri rezonabile, inferioare sau cel mult egale cu cele ştiin ific planificate, în respectul deplin al legii. 1. Procese în justiţie şi administraţie Sistemul administra iei publice şi sistemul judiciar îşi îndeplinesc rolurile în m sura în care desf şoar în condi iile limitate în general de norme activit ile pentru care au fost create. Este de la sine în eles c organiz rile umane (organiza iile, institu iile sociale, statale), chiar dotate cu sisteme de norme, nu influen eaz (nu modific ) mediul şi pe sine dac nu ac ioneaz , dac nu desf şoar activit i pentru îndeplinirea obiectivelor pentru care au fost create. Entit ile enun ate devin sisteme numai dac aspectele formale şi materiale (Matei, 2008, 39 şi B lan, 2008, 22) sunt completate de aspectele factuale. Aspectelor entropice ale vie ii sociale (existente sau viitoare, previzionate) li se r spunde prin ansambluri de activit i care, din ra iuni de eficacitate, trebuie s fie preponderent neg-entropice. Activit ile constituie munca desf şurat în/de 216 c tre organiza ii. Apartenen a la categoria filozofic de munc le confer activit ilor constituente caracterele de: - conştientizare a lor de c tre participan i, - finitudine temporal , spa ial şi material (în sensul ştiin ei dreptului), - existen a şi urm rirea cel pu in a unui scop. Frecvent, activit ile sunt complexe, adic sunt formate de înl n uiri de alte activit i mai simple, care pot genera la rândul lor alte activit i. Este firesc s se presupun c orice form de combinare a activit ilor are sens s se fac respectând unitatea scopului, excluzând pe cele inutile sau cele str ine sau f r efect asupra acestuia. Pe cale de consecin , rezultatul combin rii unor activit i se constituie tot într-o activitate, dar mai complex . Activit ile administrative şi juridice, grupate func ional, sunt, uneori pe parcursul lor, dar de regul la sfârşitul lor încheiate cu consemnarea. de regul scris (B lan, 2005,66) a înf ptuirii lor şi semnalizarea/comunicarea c tre factorii interesa i. Aceste intervale sunt caracterizate ca fiind de sta ionaritate, numite adesea st ri; dar prin termenul stare este caracterizat şi situa ia procesului/organiza iei în care se desf şoar o ac iune. Din punctul de vedere al efectelor, ac iunea este fluent , continu , de neîntrerupt. Pot fi identificate câteva moduri de a limita inferior descompunerea activit ilor, pân la nivel „atomic”, indivizibil. Cum majoritatea covârşitoare a activit ilor în administra ie şi justi ie sunt de tip informa ional, se pot aprecia ca fiind oportune limit rile pe urm toarele criterii: o indivizibilit ii în timp (e.g. pronun area hot rârii); o celerit ii; o simplit ii; o tipului de activitate; o satisfacerii necesit ilor de ordin informa ional. Activit ile se pot desf şura în timp: simultan (paralel), succesiv (înl n uit sau înşiruit). Toate activit ile subordonate unui scop formeaz un proces. Activit ile (grupurile de activit i) prev zute de Lege, poart numele de acte procesuale (uneori se accept şi denumirea de acte procedurale). 3 4 2 1 5 10 8 6 7 9 11 Figura 1. Desf şurare de activit i în timp (Gheorghiu,1980, 4) 217 t În activit ile administrative, no iunea de proces (administrativ) are sensuri şi semnifica ii apropiate de cele date termenului de limba comun şi se poate remarca caracterul propriu, firesc, logic al acestor atribuiri. În mod special, în justi ie, denumirea de proces are semnifica ii bine precizate. Nu toate activit ile enun ate în tratate (e.g. cele care descriu procesul penal în lucrarea Neagu, 2007, 31) trebuie îndeplinite în cadrul proceselor judiciare. Similar este situa ia şi-n cazul proceselor desf şurate în administra ia public . În ambele domenii îns activit ile evolueaz dependent de desf şurarea şi de tipul cauzei, de împlinirea termenelor. Se pot elabora scenarii, dar o descriere exhaustiv este o întreprindere deosebit de complex . În institu iile din administra ie şi justi ie se desf şoar , concurent şi succesiv o multitudine de procese similare, apropiate sau complet diferite pentru satisfacerea cerin elor directe ale membrilor societ ii sau a altor sisteme sociale. În administra ie se desf şoar în plus şi o mare gam de procese generate de factorul politic prin institu iile puterilor legislative şi executive, exponente alese (periodic) ale voin ei populare. La acestea se adaug şi activit i generate din interiorul respectivelor institu ii precum şi activit i conexe, necesare activit ilor principale sau desf şur rii acestora. Ele se constituie tot în procese, dar au tr s turi specifice aparte. În plus, în toate institu iile domeniilor enun ate se desf şoar o clas particular de activit i, diferit dar şi asem n toare în tot spectrul organiza ional, care apar in proceselor de conducere, de management institu ional. Ele difer de precedentele şi au, de regul , parte de un tratament separat. Managementul constituie el însuşi un domeniu aparte şi deseori e specializat. Conducerea intuitiv sau neprofesionist este înc frecvent întâlnit iar activit ile conduse astfel sunt departe de a fi apropiate de optim. Procesele sunt organizate spre a fi executate şi sunt executate în conformitate cu prevederile Legii, conform cu obiectivele definite în normele de înfiin are şi de func ionare a institu iilor (ca organiza ii), c rora le revin aceste obliga ii. De multe ori (în justi ie întotdeauna) activit ile se desf şoar dup metode şi reguli bine stabilite prin Lege sau prin regulamente şi ordine, numite proceduri. Procesele din domeniile specifice lucr rii pot tratate, f r considera ii suplimentare celor enun ate de defini ii, ca fiind entit i sistemice. Indiferent de categoria din care fac parte: procese principale (de administra ie public respectiv de solu ionare a cauzelor în justi ie), auxiliare sau de management, ele sunt independente sau slab legate, atât în interiorul categoriilor c rora le apar in cât şi între cele care apar in unor categorii diferite. Se poate spune c procesele sunt concurente şi ne-sincrone. Procesele în discu ie sunt sensibile la evenimente (externe, interne şi la trecerea timpului). Toate procesele se caracterizeaz prin st ri (activit i încheiate) şi tranzi ii clar definite (discrete), au inerente tr s turi diacronice, de finitudine spa ial şi temporal iar fazele, etapele, ac iunile constituente se succed în timp, îndeplinirea/terminarea precedentelor determinând/permi ând începerea urm toarelor. Din perspectiva acestei ultime caracteristici, se poate spune c desf şurarea proceselor juridice şi administrative sunt, cu accep iunea „informatic ” a termenului, asincrone. Procesele au, pe lâng cele expuse şi un caracter concret, factual. Descrierile procedurale ale proceselor sunt şi ele procese, sunt şi ele sisteme care, cu atât mai mult, p streaz caracterele amintite ale proceselor asociate. Se poate conchide c atât procesele cât şi descrierile procedurale apar in clasei sistemelor cu num r finit de st ri (SSF), dar ele au un caracter abstract, descriu principial procesele prin numirea şi nu prin 218 executarea activit ilor constituente, fie ele activit i simple, complexe, alte procese sau decizii. Aceast tr s tur atrage dup sine şi trecerea subtil , greu sesizabil dar substan ial de la concret la general, la abstract. Trecerea la abstract implic şi trecera din spa iul logicii dreptului sau din cel al logicii administrative, ataşat fiec rei ac iuni a unui proces real (sau, extinzând, a unei spe e concrete), în spa iul logicii simbolice (formalizate). Asupra acestor aspecte se va reveni în urm torul capitol. Procesele şi descrierile procedurale asociate lor sunt la rândul lor, p r i (subsisteme) ale sistemelor care/în interiorul c rora se desf şoar (i.e.instan e, unit i ale administra iei locale sau centrale). Din punct de vedere func ional, aceste ultime sisteme sunt SSF deoarece îndeplinesc ac iunile reclamate de procese discrete şi finite. Demonstrarea aser iunii este simpl : ini ial, se consider un sistem (institu ie) care are de parcurs un singur proces; st rile institu iei sunt determinate biunivoc de st rile procesului; extinzând la mai multe procese, aflate fiecare în faza, etapa şi ac iunea lui, starea institu iei e dat de situa ia multitudinii de procese, de o stare care rezult din combinarea (în sens algebric) a proceselor. Procesele, având un num r finit de st ri, orice combinare a st rilor lor este finit , ceea ce implic şi c sistemele constituite din respectivele institu ii sunt SSF (q.e.d). Modelarea procedural a proceselor îşi propune descrierea, cu respectarea regulilor şi metodelor pe care legiuitorul le-a decis, a tuturor rela iilor între activit ile admisibile (posibile) ale acestora în succesiunea lor temporal . Modelul ob inut cap t , în opera iunea de concretizare, de particularizare la un proces anume, o configura ie proprie acelui proces şi numai a lui sau a celor identice cu el. Modelul procedural are un profund caracter abstract şi, descriind numai înl n uiri ra ionale de activit i, va respecta în integralitatea sa logica ra ionamentelor certe, logica simbolic . X0=a•X1+b•X3+c•X3 X1=a•X3+b•X2+c•X0+ X2=a•X3+b•X3+c•X0 1 X3=a•X3+b•X3+c•X3 Prin operaţii algebrice se poate aduce modelul ASF la o expresie regulat X0 = ((b•c + c) • a)*2 Figura 2. Exemplu ASF (Alaiba, 2008, 11) Modelul matematic procedural al unei clase de procese este constituit static dintrun graf orientat, aciclic (sau cu ciclicitate controlat /finit ) cu nodurile f când parte dintro mul ime finit de st ri (ac iuni încheiate - inclusiv cele de decizie sau grupuri de ac iuni) legate prin arce (tranzi ii). Nodurile şi arcele sunt reflect ri numai a entit ilor prev zute de lege. G = (S,T) 3 219 a b Figura 3. a) Model procedural al unui proces. b) o solu ie (un proces concret) problemei de modelare procedural (Chirc , 2014, 7) Modelarea procedural a unei clase de procese ofer configurarea legal a succesiunii opera iilor necesare pentru rezolvarea, în sensul enun rii solu iei sau chiar concretizarea, în practic a problemei juridice, administrative, conexe activit ilor principale sau de management. Configurarea succesiunii opera iilor şi implicit procesul aferent cap t caracter algoritmic. Respectarea succesiunii admise de lege nu garanteaz îns rezolvarea cu succes a problemei, ci numai faptul c pe parcursul desf şur rii activit ilor nu pot apare erori cauzate de neîndeplinirea unor activit i sau de alegerea greşit a acestora. Respectarea procedurilor (reflectat în modelul procedural al clasei proceselor) are caracterul de necesitate, nu şi de suficien . Modelarea procedural , prin îns şi definirea ei, impune c parcurgerea unui proces trebuie, în condi ii absolut identice, s aib drumuri (înl n uiri de activit i) identice. În matematic , un astfel de comportament implic determinismul sistemului modelat. Modelarea procedural a proceselor are, atunci când se pune problema desf şur rii reale sau imaginate a unui proces şi un caracter dinamic. Modelul procedural al unui proces este un model, determinist (neg-entropic). Trebuie specificat c , deşi procesele în discu ie necesit prin natura lor implicarea uman , modelarea procedural a aceloraşi procese nu o solicit . În condi ii strict determinate se impune (prin lege) desf şurarea unei ac iuni, continuarea cu alta sau existen a op iunii a uneia sau a altei ac iuni. Altfel spus, modelarea procedural are caracterul a ceea ce este numit în ştiin şi nu numai, „automat”. O problem de modelarea procedural a unui proces are ca solu ie drumul parcurs în cazul particular dat prin graful asociat model rii procedurale a clasei de procese din care face parte respectiva spe . Nu se pune problema unui drum minim ci a a drumului care îndeplineşte toate cerin ele procedurale impuse de Lege în cazul respectiv. Formalizat, concretizarea unui proces este un subgraf al grafului model rii procedurale a clasei de procese apar in toare. Configurarea sistemelor de servire în mas şi a proceselor desf şurate în interiorul lor, sau chiar a proceselor ca fiind ele însele sisteme, inclusiv din punct de vedere procedural, are particularitatea c prezint imagini realiste, adev rate, func ie de punctul de observare. Astfel se pot deosebi: 220 - viziuni microscopice, la nivelul unui proces sau la nivelul procedural al unui proces. Similar, scopul divers al observ rii (definirii) ofer diverse alte viziuni (Fig.3): - viziune asupra unui proces anume, din punctul de vedere al mediului servit; - câte o viziune asupra unui proces din punctul de vedere al fiec rui participant la proces; - viziune din partea sistemului în toat complexitatea lui asupra unui proces; - viziune din partea sistemului în care se desf şoar procesul asupra acestuia etc. - viziuni macroscopice, la nivelul întregului sistem (e.g. la nivelul sistemului administrativ sau a celui juridic), la nivele ale p r ilor acestuia (e.g. la nivelul unui minister, al unei prefecturi ori la nivelul unui consiliu jude ean precum şi la nivelul unei prim rii oarecare sau a unui serviciu sau a unui birou din cadrul acestuia sau la nivelul instan elor civile, sau penale ale Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie sau sau şi mai jos, la nivelul unei cur i de apel, a unui tribunal, a unei judec torii sau la nivelul unei sec ii). Aceste viziuni depind de punctul de observare şi de scopul lor. Se disting: - o viziune referitoare la func ionarea întregului sistem din punctul de vedere al mediului deservit (Fig.4) - o viziune la nivelul sistemului din punctul de vedere a celor interior lui; În mod natural, viziunile diferite genereaz modele diferite care, în cazul prezentei lucr ri, se multiplic daca se consider şi aspectele procedurale. Modelele pot avea şi naturi matematice diferite, ceea ce complic mult problema reprezent rii, dar caracteristicile enun ate în acest capitol r mân definitorii, specifice. MEDIU  0≤ n ≤∞ 1 µ 2 µ n µ    MEDIU Figura 4. Desf şurarea proceselor solicitate de mediu institu iilor (Chirc , 1982, 56) Cele expuse permit aser iunea c procesele juridice şi administrative nu pot accesa direct modelarea matematic . Aceasta se poate realiza doar asistat (cu implicarea decizional ) uman . Spre deosebire de ele, modelarea procedural a unei clase de procese şi modelarea procedural a unui proces permit, f r restric ii (ipoteze restrictive care s le modifice natura), f r compromisuri ştiin ifice, modelarea matematic . şi mai mult, cum s-a v zut anterior, algoritmizarea. 2. Limbaje, limbaje controlate şi limbaje profesionale Problematica modului de gândire şi de comunicare este complex , interdisciplinar şi de neocolit în analiza sistemelor sociale. În cazul de fa , în care se abordeaz sisteme umane şi tehnice (i.e. institu ii mai pu in sau mai mult informatizate), modul în care gândesc /opereaz şi comunic actorii proceselor administra iei publice, de la cet ean la 221 Preşedintele statului sau, în cazul proceselor juridic, este de la parte la judec tor, în toate intervenind elementul artificial, tehnica de calcul, este de foarte mare importan deoarece influen eaz decisiv rezultatul ac iunilor întreprinse. Limbajul obişnuit (inclusiv cel folosit de cet eni în rela iile cu justi ia şi administra ia public ) precum şi limbajele utilizate de specialişti între ei sunt ambigue şi imprecise. „Logica matematica urm reşte sa elimine aceste deficiente, stabilind un cadru riguros pentru efectuarea ra ionamentelor.” (P nescu, 2012, 34) Aser iunea este unanim acceptat în toat literatura TIC şi mai ales în domeniul inteligen ei artificiale; numai c ceea ce este apreciat în domeniul informaticienilor ca fiind „deficien e” (ambiguit ii şi impreciziuni), în drept şi-n practica vie ii concrete reprezint atuuri şi calit i incontestabile şi strict necesare care asigur posibilitatea existen ei şi evolu iei. Intuitiv, generalizarea premiselor, valabil în logicile domeniilor vie ii este echivalent cu extinderea proiec iilor dintr-un spa iu şi la alte spa ii cu care nu au nici o leg tur (nici din punctul de vedere al dimensiunilor, nici de alt fel). Presupunând (ad absurdum) c resursa tehnic (IT-software şi hardware) poate fi „înv at ” toate principiile şi regulile unui limbaj (logici) specific unui domeniu, apoi se opereaz cu ele pe bazele limbajului şi logicii matematice şi mai mult, pe bazele unui limbaj şi logic computa ionale, situa ia este similar cu proiec ia unui volum n-dimensional într-un spa iu n-p dimensional, urmat de operarea asupra lui cu diverse transform ri admisibile în secundul spa iu şi finalizat prin încercarea redefinirii volumului nou creat în spa iul n-dimensional; firesc, rezult o infinitate de solu ii, cu grade diferite de nedeterminare. Validarea nu poate fi dat decât de practic , ceea ce, evident, resursa tehnic nu acoper din punct de vedere ştiin ific. Simularea poate acoperi verificarea par ial , dar cu un anume grad de incertitudine dat de corectitudinea modelului, a num rului de concretiz ri, dar cum se afirma în acest material, nu ofer certitudinea, intima convingere, strict necesare lu rii deciziei judec toreşti sau administrative. Pluridimensionalitatea este dat şi de ambiguitatea termenilor juridici şi administrativi. În practica cotidian (curent -comun , administrativ şi juridic ) se constat c se folosesc: limba matern (gândire şi comunicare om-om), limba oficial a statului (gândire şi comunicare om-om;la noi, limba român (B lan, 2005, 64)), limbaje de specialitate gândire şi comunicare om-om). În cvasipermanenta deja folosire a TIC şi-n domeniile abordate în aceast lucrare, se folosesc limbaje conversa ionale (om-maşin ), limbaje de programare (om-maşin ) şi limbaje computa ionale (maşin -maşin ) şi acolo unde sunt disponibile, se folosesc şi limbaje controlate. Definirea no iunilor limb , limbaj şi derivatele lor este variat şi depinde de domeniul ştiin ific unde sunt folosite (lingvistic , psihologie, drept, telecomunica ii, informatic etc.). În prezentul material se prezint , pentru a evita confuziile, doar acele defini ii care sunt utile temei. Pentru no iunile de limb , limb comun se consider defini iile date în diversele edi ii ale Dic ionarului limbii române elaborat şi editat sub egida Academiei Române: „.LIMB , limbi, s. f. II. 1. Sistem de comunicare alc tuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprim gândurile, sentimentele și dorințele; limbaj, grai. 2. Limbajul unei comunit ți umane, istoric constituit , caracterizat prin structur gramatical , fonetic și lexical proprie. ◊ Limb comun = a) stadiu în evoluția unei limbi, anterior diferențierii dialectale;.. limbaj comun = a) fel de a se exprima simplu, nepretenţios; limb obişnuit ; b) mijloc, baz de înţelegere...3 Totalitatea altor mijloace şi procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente ... Fig. Mijloc de exprimare a ideilor sau a sentimentelor prin culoare, sunete muzicale etc. 4. (Inform.) Sistem de caractere şi simboluri folosit în programare. [Pl. şi: limbajuri] - Limb + suf. -aj (dup fr. langage). 222 Se remarc nediferen ierea semantic între limb şi limbaj (sinonome) . În specialit i noi, (informatic şi concomitent matematic ) no iunea de limbaj are semnifica ie precis (Albeanu,2004,4): orice submul ime L de cuvinte peste un alfabet dat , în care: L* 4. unde *semnific mul imea tuturor cuvintelor peste alfabetul  inclusiv cuvântul vid (şirul nul),. Figura 5. Transferurile de informa ie în procesele a)administrativ şi b)juridic 223 Lingviştii (e.g. B l nescu, 2003, 5) fac leg tura fireasc între no iunile particularizate sau nu, de "stil" şi "limbaj ", prin simpl asociere sau prin afirma ia c reuniunea unor stiluri genereaz implicit un limbaj. Limbajele de specialitate (acele limbaje <om-om> folosite în teoria şi practica unei specialit i, a unui domeniu, e.g. drept, administra ie public , economie etc.) se încadreaz firesc, în categoria sublimbajelor. Stil Literar Non‐artistic diplomatic administrativ propriu‐zis public comercial ştiințific juridic artistic Figura 6. Pozi ia limbajelor de specialitate în diasistemul limbii române contemporane, adaptat dup B l nescu, 2005, 16 Limbajele de specialitate stau la baza lingvisticii computa ionale aplicate (i.e. traducerea automat , interfe ele cu limbajele naturale, generarea de text şi extragerea de concepte etc. (Kittredge, 1982, 5), dar nu constituie, nu pot şi nici nu trebuie s fie înlocuite de limbajele computa ionale (n.a.). Pentru a aduce mai aproape limbajele de specialitate de limbaje le computa ionale, a fost definit şi folosit în realiz ri practice, no iunea de limbaje naturale controlate, i.e. o parte a limbajelor naturale, ob inute din acestea prin reducerea vocabularului şi gramaticii cu scopul de a reduce ambiguit ile şi complexitatea. Produsele software de limbaje controlate, ca prime aplica ii care le utilizeaz , ofer instrumentele necesare redact rii şi reviziei materialelor redactate prin analizoare de text, rutine de recunoaştere, şabloane şi chiar analizoare a şirurilor de caractere, oferind sugestii de forme admise. Produsele avansate fac analize sintactice şi morfologice, oferind o mare palet de şabloane acceptate, formalizate. În aplicarea curent , limbajele controlate au câteva particularit i care restrâng dramatic aria de utilizare, nu numai la o anumit specialitate ci şi la o anumit limb natural şi la o banc de date specific . În plus, ele sunt rezultatul unor eforturi deosebit de mari şi de scumpe, sus inute integral şi prin aceasta fiind proprietate privat a unor mari companii private, de regul transna ionale. E.g. un limbaj controlat din domeniul juridic şi un produs software specializat din SUA nu ar putea fi folosit, nici dac s-ar permite aceasta în Anglia şi cu atât mai pu in în România. Limit rile limbajelor controlate impun, în opinia mea, introducerea (recunoaşterea) necesit ii unei categorii de sublimbaje al c rei nume de la sine recomandat ar fi de limbaje (naturale) profesionale. 224 Aceste limbaje ar avea drept scop principal îmbun t irea proceselor repetitive desf şurate în (sub)sistemele sociale şi cele tehnice asistate prin orientarea c tre aplica ii destinate oamenilor sau interactive. Paleta poate fi extrem de larg , de la modelare la proiectare, la instruire sau înv mânt de specialitate, la descrierea proceselor tehnologice sau de alte naturi, la proiectarea asistat de calculator, la procesele de decizie asistat în diverse activit i, inclusiv cele administrative şi juridice. În cazul limbajelor profesionale scopurile limbajelor controlate (îmbun t irea percep iei/citirii şi în elegerii umane şi traducerea asistat ) se vor p stra; vor fi satisf cute şi cerin ele altor scopuri: instrument de concep ie şi descriere, facilitatea accesului profesioniştilor domeniului şi în egal m sur , informaticienilor, instrument de informatizare şi acces la baze de date ample, instrument de comunicare cu tehnica de calcul şi între calculatoare Este de aşteptat ca limbajele profesionale s nu acopere toate laturile reclamate de respectivele profesii deoarece chiar în interiorul aceleiaşi profesii sunt aspecte, modele şi ra ionamente total diferite. Din acest motiv vor apare sublimbaje ale limbajelor profesionale. Geneza lor va fi îns diferit de cea a provenien ei limbajelor profesionale din cele de specialitate; sublimbajele profesionale vor proveni direct din ramurile diferite ale limbajelor de specialitate şi vor avea pu ine p r i comune cu limbajele de specialitate c rora le apar in din punct de vedere al clasific rii profesiilor. O definire a acestora ar fi: limbajele naturale profesionale sunt p r i ale limbajelor naturale de specialitate, sunt ob inute din acestea cu mijloacele limbajelor controlate pentru a reduce la maximum posibil sau chiar de a elimina ambiguit ile şi complexitatea şi sunt destinate utiliz rii umane în actul de concep ie, în comunicarea interpersonal , cu mijloacele informatice şi în intre acestea.(Chirc , 2014, 8) Propunerea va fi mai uşor acceptat dac recunoaştem c astfel de limbaje sunt folosite, dar nu sunt definite ca limbaje profesionale. Astfel chiar din antichitate s-a utilizat în lucr rile topografice şi-n matematic desenul schematic, a folosit şi ulterior în schi ele acceptate ca descriere pentru patente înc din sec al XIII-lea în Anglia,a fost perfec ionat în sec. al XV-lea de Leonardo da Vinci şi au constituit baza desenului tehnic standardizat începând din secolul al XIX-lea. Se mai pot aminti: descrierile prin diagrame de flux (Gilberth,1921, 3-17) sau Unified Modeling Language, v.1 şi v.2, ale Object Management Group şi câteva limbaje propuse de grupuri de interes sau produc tori de software cu aplicare direct şi curent în domeniile bancar, economic, de management, de administra ie privat a organiza iilor etc. 3. Logicile domeniilor juridic şi administrativ vs logica computaţional Imaginile dar mai ales modelele sunt create de om pentru a-i fi folositoare, pentru a putea prefigura viitoarele realiz ri sau comportamente reale. Ele presupun un anume grad de certitudine, de repetabilitate în interiorul unor tipare, unor reguli considerate (şi de regul confirmate de experien ) ca fiind corecte, adev rate, într-un cuvânt, logice (Marica, 2001, 9). Cu forme considerate fundamentale (no iunea, propozi ia şi ra ionamentul), logica este gândirea care le confer valoare de adev r sau neadev r, gândirea care se gândeşte pe sine. „Logica este ştiin a care studiaz condi iile formale ale gândirii corecte (Marica, 2001, 12). De la anticii greci şi pân acum, logica a evoluat şi s-a diversificat aşa cum a evoluat şi cunoaşterea. Se poate conchide c procesul cunoaşterii a generat şi influen at major logica, şi logica înrâureşte în aceiaşi m sur , cunoaşterea (n.a.). Clasificate dup gradul de generalitate al concluziilor raportat la cel al premiselor, deosebim urm toarele tipuri de logic : 225 - atunci când nu exist dep şiri, logica deductiv (a ra ionamentelor certe) din care a evoluat logica matematic ; atunci când concluziile generalizeaz premisele, logica inductiv (a ra ionamentelor probabile) din care au evoluat logicile ştiinţelor ; atunci când ra ionamentele au valen e practice directe, logica se divide în logici specifice unor anumite domenii, logici speciale care cuprind şi logica dreptului sau logica administrativa, uneori tratat ca ramur a anterioarei logici. Prin perceptele fundamentale, logicile enun ate difer , neincluzându-se reciproc decât în m suri variate. Pentru domeniile lor de aplicare, ele sunt adev rate sisteme de referin , deoarece stabilesc matricile gândirii specifice considerate corecte într-un context social, politic, juridic, economic, etc. dat. Pentru aceasta, fiecare dintre ele trebuie s îndeplineasc în interiorul lor condi ia de omogenitate, condi ie compus din condi ia de completitudine (i.e. capacitatea de a oferi solu ie oric rei probleme specifice domeniului respectiv) şi consistenţ (lipsa contradic iilor interne). Problema fundamental este c în fiecare logic ra ionamentele au con inuturi şi structuri proprii care satisfac cerin ele de omogenitate în domeniul respectiv al cunoaşterii (al viziunii ştiin ifice, teoretice şi practice speciale, corespunz toare domeniului). Aceste ra ionamente îmbog ite cu fondurile de cunoştin e specifice (referitoare la acelaşi aspect al realit ii), difer mult între ele şi frecvent sunt chiar contradictorii. E.g. În logica dreptului este deplin valabil principiul validit ii aparen ei în drept (ad literam, acest principiu nu este consacrat de nici o lege, dar este respectat în toat practica judiciar şi chiar se deduce din texte de lege e.g. art.7 din Legea nr.119/1996 privind actele de stare civil ): „error communis facit ius” (eroarea comun –generalizat - stabileşte dreptul, i.e. invocat de p r i este strict la latitudinea judec torului -factorului uman- de a o considera valid sau nu), principiu absolut neacceptabil în logica ra ionamentelor certe. Logica dreptului nu poate fi omogen şi în domeniul logicii matematice (simbolice) deoarece dreptul are capacitatea de a fi aplicabil raporturilor juridice nu numai trecute sau actuale ci şi viitoare, de multe ori nici m car întrez rite de legiuitori, pe când logica simbolic are valoare abstract , într-un spectru previzibil al cunoaşterii specifice. Similar, dac în drept ambiguitatea termenilor este generalizat , pentru a-i conferi normei caracter de universalitate (incluzând şi perspectiva temporal ), în logica matematic ambiguitatea (chiar şi evaluat ) este inacceptabil . Cele afirmate nu exclud aprioric utilizarea rezultatelor aplic rii instrumentelor oferite de logica unui domeniu şi altor logici specifice altor domenii, dar aceasta se poate accepta numai în prezen a unor ipoteze limitative foarte bine conturate, elaborate sistemic şi/sau restrângerea domeniilor în care concluziile s fie aplicabile. În aceste diferen e majore între logicile domeniilor const şi problema fundamental a model rii în vederea informatiz rii: realit ii care respect logici proprii (ireductibile la logica matematic ), trebuie s i se g seasc modelul cu logic matematic , (singura compatibil cu logica computa ional , specific tehnicii de calcul) cel mai apropiat din punctul de vedere al comportamentului la stimuli şi influen e externe. Dac realitatea studiat apar ine realit ii tehnice, modelarea este realizabil .; dac realitatea apar ine sistemelor sociale, problema model rii devine foarte greu sau imposibil de rezolvat mul umitor. Chiar şi în demersuri ştiin ifice pertinente (Botezatu, 1997) formalizarea matematic a logicilor aplicate se poate face sub spectrul unei incertitudini, apreciate prin gradul de realizare, prin probabilitatea de îndeplinire. Ori, în domeniul logicii 226 dreptului, în mod deosebit a subramurii sale judec toreşti-decizionale, unde criteriile valorice difer considerabil de cele teoretice ale logicii simbolice (e.g. „în caz de îndoial , textul legii se interpreteaz în favoarea celui care se oblig ”- Codul Civil sau a principiului conform c ruia incertitudinea foloseşte inculpatului, în dreptul penal), valoarea de adev r are o form mai general , form care trebuie c utat de participan ii la rezolvarea litigiului şi decizia este determinat de raportul, de fuziunea dintre în elegerea şi voin a decidentului (judec torul) sau func ionarul) şi în interiorul c reia, de cea mai mare importan (M gureanu, 2009, 148, 89) este „convingerea intim ”a acestuia. Actul decizional al administra iei publice (act complex, care comport etape de preg tire, adoptare, executare şi control ale deciziei) este, la rândul lui, manifestarea deliberat de voin a unei autorit i a acesteia, realizat în cadrul activit ii executive pentru atingerea scopurilor specifice ca activitate a statului. Decizia administrativ comport cele patru forme concrete ale activit ii executive (actul politic, actul juridic, opera iunea tehnico-material şi faptul material-juridic) întrucât toate reprezint manifest ri voli ionale (Şerban, 2012, 86). Deşi rareori este explicit formulat, aplicarea principiului deciziei bazate pe „convingerea intim (anterior enun at) este valabil şi-n cazul func ionarului public Este foarte important de remarcat faptul c decizia administrativ este puternic influen at de factorul politic (expresie a voin ei delegate a titularului suveran de putere, poporul)al c rui principal instrument de punere în aplicare sunt politicile publice. Totodat , opera iune tehnico-material , decizia administrativ trebuie s satisfac cerin ele managementului modern, în condi ii de eficien maxim într-un context dat. Cele expuse presupun ca procesul decizional administrativ s con in componenta uman , îndeosebi pentru calit ile de interpretare a legii, a capacit ii de a constata situa ia real a mediului, în complexitatea ei, de a extrage esen ialul şi nu în ultimul rând pentru c i se poate conferi r spundere personal . 4. Modelarea (sub)sistemelor juridic şi administrativ în vederea informatiz rii Matematica ca ştiin , deşi abstract prin defini ie, provine, din rezolvarea unor probleme legate de realitatea concret , realitate c reia le-a impus scopul şi constituen a modelelor. Matematica a evoluat enorm, devenind o ştiin transdisciplinar , dar realitatea r mâne infinit mai complex decât pot disciplinele matematicile cunoscute s modeleze. Matematica poate anticipa prin modele doar o parte a realit ii cunoscute, iar faptul c pentru diverse aspecte ale realit ii nu avem (înc ) modele matematice, se datoreaz fie unei complexit i nemaiîntâlnite, fie neidentific rii necesit ii, fie lipsei de preocupare în domeniu, fie limitelor noastre cognitive actuale. Se poate conchide totuşi c matematica are un profund caracter universal. Modelarea, îndeosebi cea matematic dar şi cea informatic , are trei mari c i de a fi realizat ( preluare şi completare dup V duva, 2004, 7-11.), astfel: - pornind de la realitate şi scop se construieşte modelul; - pornind de la scop se construieşte modelul şi apoi realitatea care-l implementeaz ; - pornind de la alte modele se construieşte şi defineşte cât mai complet un nou model. În domeniile sistemelor administra iei publice şi justi iei, sisteme sociale tipice, modelele matematice deterministe sau stocastice, utile cunoaşterii, nu pot fi folosite direct 227 în informatizarea proceselor de decizie. Domeniile juridic şi administrativ pun probleme deosebite, în mod special datorit strict necesarei lor structuri, care presupune legic elemente umane ale c ror principale sarcini presupun procese complexe, cu limbaje şi logici proprii, nereductibile la limbajele şi logica computa ionale. Oricât de ra ional ar fi un om, comportamentul şi deciziile lui nu sunt în totalitate şi-n profunzime deterministe, predictibile; omul r mâne, prin procesul gândirii şi evolu iei lui, un element accente entropice. Aceast proprietate este mult mai puternic şi mai permanent generatoare de entropie decât cea provocat natural de creşterea a complexit ii sistemelor. Prin îns şi constituire, sistemele sociale, deşi crea ie cu func ionalitate „clar ”, dorite a fi integral negentropice, numai şi prin faptul c au componente umane sunt sisteme care comport şi aspecte entropice. Nici chiar Max Weber când a propus sistemul de administra ie public larg folosit în prezent, nu şi l-a imaginat f r component uman . În plus, multora dintre m rimile caracteristice (de intrare, de ieşire şi de stare ale acestor sisteme) le lipsesc (subiectiv sau obiectiv) criteriile cantitative de evaluare/cuantificare ori, modelarea matematic determinist şi de simulare şi pe cale de consecin informatizarea este imposibil într-o astfel de stare de fapt. Dep şirea acestei situa ii se face de c tre specialiştii teoreticieni şi practicieni ai domeniilor respective beneficiind de asisten a analiştilor de sistem. De la acest punct, (sub)sistemele sociale (institu iile, de la minister la ultimul birou) pot constitui obiectul activit ii de analiz de sistem. Primul grup de activit i desf şurate în analiza sistemelor sociale este constituit de identific rile clare ale scopurilor acestora, pe toat scara ierarhic specific , în contextul mai general al obiectivului strategic na ional şi european de e-guvernare. Secundul grup de activit i este format din identificarea la fel de clar a scopurilor urm rite prin informatizare şi în adâncime, a scopurilor modelelor, iar în subsidiar, definirea şi limitarea lor. Concep ia sistemic trebuie s primeze, astfel încât modelelor s li se poat defini, pe lâng cerin ele principale, leg turile semnificative cu alte modele de care vor fi legate şi performan ele impuse de dinamica normativ viitoare a domeniului. Acestea, împreun cu alte caracteristici definitorii: m rimi de intrare, ieşire, de sistem, metodele aprecierii lor cantitative, performan ele simulatoarelor aferente acestora din urm , şi resursele software generale, admisibile la nivelul întregului sistem e-guvernare, trebuie cuprinse în caiete de sarcini aprobate operativ de toate institu iile şi compartimentele cu responsabilit i normate. De foarte mare importan este şi prevederea unor etape intermediare, cu sarcini precise, evaluabile, astfel încât s se poat opera oportun asupra posibilelor nesincroniz ri. La o astfel de ac iune ampl , cu implica ii majore în via a (sub)sistemelor vizate şi a vie ii sociale pe care o deservesc sunt recomandabile şi fiabiliz ri ale proceselor creatoare de informatizare, îndeosebi prin rezervare şi securizare. Apreciez c pierderile provocate de nerealizarea la timp, sincron a tuturor componentelor de informatizare, caracterul ireversibil al acestui efort na ional sunt foarte mari deoarece, pe lâng men inerea şi amplificarea caracterului nesatisf c tor al activit ii statului, aceste a vor provoca pierderi mult mai mari economiei şi raporturilor multiple în comunitatea european . În fazele urm toare, legat de realizarea modelelor matematice se vor evalua efectele caracterului entropic al activit ilor umane din (sub)sisteme şi se vor elabora şi adopta m suri pentru eliminarea lor în via a real , dac e posibil, sau restrângerea domeniilor propuse model rii la cele posibile din punct de vedere teoretic şi practic a fi informatizabile. Altfel spus, se vor informatiza amplu entit ile neg-entropice iar celor strict necesare s r mân entropice li se vor oferi modele ale componentelor activit ilor 228 lor neg-entropice. Este deschis şi calea generoas a formul rii de ipoteze convenabile, dar apare şi trebuie evitat pericolul permanent şi suficient de subtil de a accepta ipoteze care s dep rteze inadmisibil comportarea modelului de cea a sistemului real sau s afecteze caracterul sistemic al analizei. În aceast faz se poate defini în general modelul matematic al sistemelor judiciare şi administrative (şi nu numai), p strând semnifica iile anterioare ale simbolurilor dar acum putându-le acorda şi deplin semnifica ie matematic . Astfel sistemul social S (dubla subliniere indic posibila interven ie uman ) este o structur de mul imi în care poate apare şi entitatea implicit , T (timpul): S=( X, Ω, Ν, Σ, Y, H, δ, λ, T) X este mul imea intr rilor; Ω este mul imea segmentelor (evolu iei în timp) a intr rilor: ω: (t0-t1) X, notat cu ω(t0-t1) , cu semnifica ia unei desf şur ri în timp, { (t, ω(t)), t0 ≤ t ≤ t1) }; perturbații subsistem element intrări subsis‐ tem subsis‐ tem ieşiri Figura 7. Viziunea general a unui sistem, caracterul entropic al al ementelor imprim acelaşi caracter sistemului Ν este mul imea segmentelor (evolu iei în timp) a perturba iilor; X, notat cu υ (t0-t1), υ: (t0-t1) cu semnifica ia unei desf şur ri în timp, { (t, υ(t)), t0 ≤ t ≤ t1) }; Σ este mul imea st rilor interne ale sistemului (memoria sistemului); H este mul imea interven iilor umane asupra st rilor şi r spunsurilor sistemului, δ este func ia de tranzi ie a st rilor, δ: Σ × Ω ×H Σ şi care satisface rela ia axiomatic a semigrupului st rilor cu semnifica ia c st rile sistemului sunt separabile (σ, ω) = ( (σ, ωt)),ω(t ), t ω= ωt)ω(t, unde, prin nota ie: ω(t,t1) = { (, ()), t ≤  ≤ t1 ) }; ω=ω(t0,t1), ωt) = ω(t0,t), ω(t = ω(t-t1) şi ů=ůt)ω(t ; iar mul imea (ω, σ) se numeşte traiectoria st rilor; Y este mul imea ieşirilor; λeste func ia de r spuns, λ: Σ × X × H × T Y şi nota ia λ(σ, x, t) care semnific forma r spunsului sistemului aflat în starea σ la intrarea x, în momentul t. 229 M rimile ω(t), ρ(t) şi υ(t) pot fi considerate la acest punct, vectori. Analiza de sistem trebuie imperios s elimine anterior elabor rii modelului matematic algoritmizabil caracterul entropic al func iilor de tranzi ie a st rilor şi de r spuns λ, dar nu trebuie neglijate nici posibilele caractere entropice ale intr rilor, ieşirilor şi memoriei sistemului. În atari condi ii, considerând şi timpul ca variabil special implicit , rela iile 5, 8-10 devin: S = ( X, Ω, Ν, Σ, Y, δ, λ) δ: Σ × Ω Σ (σ, ω) = ( (σ, ωt)), ω(t ), t ω= ωt)ω(t, λ: Σ × X Y Amplificarea caracterului neg-entropic al procesului decizional nu este realizat prin eliminarea factorului uman (entropic) ci prin utilizarea capacit ilor lui la momentul oportun oferindu-i, prin dialog cu „maşina”, interactiv, posibilitatea deplin de a ac iona, într-o cât mai bun condi ie informativ , conform convingerilor sale. Subliniez şi imperioasa necesitate a preg tirii pluridisciplinare a analiştilor de sistem, a inginerilor de cunoştin e şi a constituirii unor colective eterogene consacrate scopului presupus de analiza de sistem. Ignorarea acestui aspect conduce, f r dubii, la irosirea resurselor şi la pierderea luptei concuren iale, indiferent în ce domeniu al activit ii umane s-ar aplica. Concluzii Informatizarea administra iei publice şi justi iei este un proces deosebit de complex şi strict necesar care implic o coordonare unitar , capabil s elaboreze o strategie adhoc, s angreneze pe termen mediu eforturile specialiştilor din institu ii, din cercetare şi din înv mântul superior, pentru a realiza o baz teoretic şi practic solid , cu un profund caracter na ional şi care s produc reurse software utile, fiabile şi sigure, permanent adaptabile şi compatibile între ele şi cu cele folosite în organismele Uniunii Europene. Bibliografie Alaiba, Vasile, Introducere în algebre de proces, Note de curs,Univ. Al.Ioan Cuza, Iaşi,2008 Albeanu, Grigore, Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009 B lan, Emil, Institu ii administrative, Ed. CH Beck, Bucureşti, 2008 B lan, Emil, Procedura administrativ , Ed. Universitar , Bucureşti, 2005 B l nescu, Olga, Limbaje de specialitate. Curs, Ed. Universit ii Bucureşti,Bucureşti,2003 Botezatu, Petre, Introducere în logic , Ed. Polirom, Iaşi, 1997 Butoi, Tudorel, Psihologie Judiciar , Tratat universitar, Ed. Pinguin Book, Bucureşti 2008 Chirc , Ioan-Liviu, Formalizarea limbajelor profesionale - aplica ii în drept şi administra ie public , CAMAI, Bucureşti, iunie 2014 Chirc , Ioan-LiviuI, Teoria traficului în sistemele de transmisiuni, suport de curs, Ed. Academia Militar , Bucureşti, 1980 Gheorghiu, Cristache, Modelarea şi simularea numeric a evolu iei sistemelor sociale, Raport de cercetare I.C.I. Bucureşti, 1980 230 Gilberth, Frank Bunker, Process Charts, First Steps în Finding the One Best Way to Do Work, American Society of Mechanical Engineers, Annual Meeting, December 5 to 9, New York.1921 doi https://engineering.purdue.edu/IE/ GilbrethLibrary/gilbrethproject/processcharts.pdf Kittredge, Richard, Sublanguages, American Journal of Computational Linguistics, Volume 8, Number 2, April-June 1982.http://web.science.mq.edu.au/-rolfs/ controlled-natural-Ianguages/papers/J82-2006.pdf Marica, Mircea, Logica general , Univ.Ovidius, Constan a, 2001 Matei, Ani, Analiza sistemelor administra iei publice, curs univ.,Ed.SNSPA, Bucureşti, 2008 M gureanu, Florea, Organizarea sistemului judec toresc, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2009 Neagu, Ion, Drept procesual penal, Tratat, Partea General , Ed. Global Lex, 2007 P nescu, Doru Adrian, Sisteme bazate pe cunostinte. Curs, Univ. Th. Gheorghe Asachi, Iasi, 2012 Şerban Cernat, Claudia, Logica ac iunii administrative- curs univ., Ed. Psihomedia, Sibiu, 2012 V duva, Ion, Modele de simulare, Ed. Universit ii Bucureşti, Bucureşti, 2004 231 232 Inovarea social – o viziune benefic asupra sectorului public. Studiu de caz: inovarea social în universit ile publice din Italia Drd. Andreea-Maria TÎRZIU Facultatea de Administra ie Public , SNSPA [email protected] Rezumat. Un sector public eficient și productiv poate fi un factor puternic de creștere economic , prin intermediul sprijinului oferit pentru sectorul privat și guvernarea acestuia. În momentele în care guvernele se confrunt cu provocarea de a asigura consolidarea financiar în timp ce stimuleaz creșterea, competitivitatea și ocuparea forței de munc , exist o justificare solid pentru creșterea eficienței, o mai bun guvernare, o livrare mai rapid a serviciilor oferite și o implicarea mai mare a utilizatorilor în sectorul public. Deși sectorul public trebuie s inoveze pentru a satisface cererea tot mai mare a cet țenilor, inovarea în acest sector se definește și identific mai greu, eforturile de a o înțelege mai bine și de a o promova fiind mult încetinite de o lips de probe cantitative. Obiective: Scopul acestui articol este de a prezenta un cadru privind modalit țile de inovare în sectorul public, cu prec dere în universit țile publice din Italia. Abordare: Acest articol s-a bazat pe o cercetare bibliografic a lucr rilor de specialitate care se concentreaz pe inovarea social , cu prioritate în sectorul public. Rezultate: Importanța inov rii sociale în sectorul public trebuie înțeleas și ca un mijloc prin care s se fac faț m surilor actuale de austeritate și, pe termen lung, aceasta este util pentru a r spunde unei mai bune globaliz ri și, de asemenea, marilor provoc ri societale. Cuvinte-cheie: inovare social , sector public, educa ie. 233 1. Introducere La momentul actual, inovarea social este considerat un concept-cheie pentru studiul politicilor de dezvoltare economic i de coeziune social . Termenul se afl deja în procesul de dezbatere public de câ iva ani, dar a început s fie i mai cunoscut din momentul în care Comisia European a început s - i concentreze aten ia asupra acestuia, definind inovarea ca “un proces de schimbare social care poate produce rezultate dorite în ceea ce prive te îmbun t irea competitivit ii economice, a durabilit ii mediului i a solidarit ii sociale” (Comisia European , 2010). Inovarea social reprezint un concept care merge dincolo de simpla inovare economic , tehnologic sau institu ional . Acest concept este, de fapt, introdus într-un context de ac iune care se concentreaz asupra problemelor de incluziune social , emancipare, extindere a particip rii i a democra iei, situându-se în centrul discu iei despre cre terea economiei civile (Bruni, Zamagni, 2004, cita i de Colli, a.a. 2013/2014, 3) i despre resursele pe care le poate activa pentru a face fa crizei statului bun st rii i efectelor capitalismului neoliberal* în ceea ce prive te inegalit ile i marginalizarea social (Pirone, 2012, 137-138). Prima organiza ie interna ional care a f cut pa i înspre inovarea social a fost Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE), pornind de la premisa c statul nu mai este capabil s fac fa cererii sociale în economiile post-industriale, aceast cerere fiind doar par ial compensat de pia (Colli, a.a. 2013/2014, 3-6). Tabel de explica ii *Neoliberalismul este o filosofie care interpreteaz profitul ca fiind esen a democra iei i consumul ca singura form operabil de cet enie. Acesta ofer , de asemenea, o justificare pentru un ansamblu de interese private de a controla cât mai mult posibil via a social , economic şi politic , cu scopul de a maximiza profitul personal. 2. Definirea conceptului de inovare social G sirea unei defini ii unice pentru un concept atât de larg precum cel al inov rii sociale nu este u oar i nici nu ar fi în eleapt o astfel de abordare, întrucât flexibilitatea i multidisciplinaritatea sunt chiar punctele forte care îl contrazic i care au f cut posibil r spândirea rapid a acestuia, atât în vocabularul politicilor sociale, cât i în cel tiin ific. Este totu i bine ca acest fenomen s fie încadrat printre nenum ratele defini ii i concepte propuse pân în prezent, cu scopul de a elimina orice ambiguitate care are tendin a de a-l “polua”. Pentru ca acest lucru s fie posibil, vom enun a câteva defini ii reprezentative, acordând o aten ie deosebit nuan elor care le diferen iaz . Inovarea social reprezint un domeniu relativ nou de analiz , atât în ceea ce prive te dezvoltarea abord rilor ce consider dezvoltarea social proiectat ca fiind posibil i eficient , cât i în privin a abord rilor care pun accentul pe cunoa terea dispersat , descentralizare i capacitatea comunit ilor i, mai precis, a grupurilor sociale de a se organiza i de a g si r spunsuri pentru problemele cu care se confrunt . Inovarea, în acest context, apare ca r spuns la o problem social nou sau reprezint un demers de îmbun t ire a solu iilor deja existente (Matei, 2009, 86-87). 234 În literatura de specialitate, primul cercet tor care a folosit conceptul de inovare social este considerat a fi J.B. Taylor, care a definit acest tip de inovare ca fiind “un nou mod de a face lucrurile, cu scopul explicit de a r spunde unei nevoi sociale” (Cloutier, 2003, 3). Aceasta este una dintre cele mai frecvent utilizate defini ii îns , între speciali tii acestui domeniu, numeroase alte defini ii sunt considerate, de asemenea, sugestive. Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic consider inovarea social ca fiind “ideile noi care transform politicile i practicile dezvolt rii locale. Ele ar putea reprezenta noi r spunsuri la nevoi de produse i servicii nesatisf cute sau moduri mai bune de îndeplinire a nevoilor existente; ele pot s se manifeste prin schimb ri incrementale ale practicilor sau pot aduce schimb ri majore ale politicilor” (Neagu, 2009, 111). Organismul na ional canadian CRISIS (Colectivul de Cercetare asupra Inova iei Sociale în Întreprinderi i Sindicate) define te inovarea social ca reprezentând “abord rile noi, practici sau interven ii, al turi de toate produsele nou create, toate serviciile noi pentru îmbun t irea unei situa ii sau rezolvarea unei probleme sociale şi care are loc la nivelul institu iilor, organiza iilor, comunit ilor” (Neagu, 2009, 111). 2.1. Tipuri de inovare social Tipul produsului ce rezult din procesul de inovare sau natura solu iei noi g site determin clasificarea inova iilor astfel (NESTA, 2008, 1-4): - inova ii de produs: crearea i dezvoltarea unui produs fizic; - inova ii de servicii: schimb ri ale serviciilor; - inova ii de proces: procese de produc ie sau organiza ionale noi. În func ie de întinderea i gradul impactului pe care îl au, inova iile sociale pot fi grupate în (NESTA, 2008, 1-4): - incrementale: reprezint continuarea unor îmbun t iri; - radicale: marcheaz schimb ri discontinue; - sistemice: descriu schimb ri în sistemele tehnologice, manageriale i organiza ionale. Criteriul nout ii solu iei împarte inova iile sociale în (Matei, 2009, 91-93): - noi la modul absolut: propun noi tipuri de produs, de serviciu, de organizare a muncii; - par ial noi: o tehnologie sau modalitate de a face lucrurile într‐un domeniu, într‐un tip de institu ie, este adaptat pentru un domeniu cu totul diferit, alt tip de institu ie, produs sau serviciu sau chiar alte tipuri de obiective. Beneficiarii schimb rii determin i ei anumite categorii de inova ii, precum (Matei, 2009, 91-93): - inova ii adresate unor grupuri i categorii sociale specifice, care împ rt esc o caracteristic i o problem comun (persoane cu dizabilit i, tineri, persoane care lucreaz în acela i sistem, domeniu etc.); - inova ii adresate unor comunit i locale, unor persoane aflate în proximitate geografic (locuitorii unui cartier, ai unui ora sau ai unei regiuni); - inova ii adresate membrilor unei societ i în ansamblu, ace tia beneficiind în mod direct de impactul inova iilor respective (de exemplu: introducerea 235 - unui tip nou de comunicare între medic i pacient pe baza sistemelor informatice); inova ii care se adreseaz utilizatorilor individuali care decid s adopte inova iile respective, care au stimulentele necesare pentru a suporta costurile adopt rii şi, prin folosirea lor, produc efecte asupra unor grupuri şi comunit i mai largi. Inova iile sociale pot fi clasificate i în func ie de dimensiunile calit ii vie ii pentru care au produs îmbun t iri (EFILWC, 2015): - angajarea i via a profesional ; - accesul la resurse economice; - familia i gospod ria; - via a în comunitate i participarea social ; - s n tatea; - cunoa terea, educa ia i formarea. 2.2. Rela ia dintre inovarea social i cea tehnic Primul domeniu la care ne gândim atunci când vine vorba de inova ie este cel tehnic. Odat cu trecerea timpului, frecven a utiliz rii conceptului de inova ie aproape c a creat banalizarea acestuia, fiind folosit i ca sinonim pentru inova ia tehnologic . În ultimele decenii, îns , termenul de inova ie a început s î i g seasc atribuire i în domeniul social. Inova iile sociale i tehnice au în comun o serie de caracteristici similare. În primul rând, noutatea nu este dat atât prin elementele primare, cât prin combina ia dintre acestea. Inovarea const în rela ia dintre elemente – cu cât este mai neobi nuit combina ia de elemente, cu atât inova ia este mai radical (Arthur, 2009, citat de Moore, Westley, 2011, 2). Unele inova ii – tehnice sau sociale – se ancoreaz perfect mai degrab în produse i procese existente (de exemplu: o nou aplica ie pentru calculator sau un nou program pentru persoanele f r ad post). Altele sunt mult mai radicale, cerând o schimbare, având astfel scopul de a deveni func ionale (Christensen et al., 2006, 94-101; Love, 2003, 17-22). Trecerea la ma inile electrice sau fotovoltaice ar putea fi v zut ca o astfel de inova ie, cerând o retehnologizare a unor mari p r i ale ofertei de transport i a sistemului de sprijin. Pe partea social , microfinan area a reprezentat ini ial o propunere radical , cerând ca b ncile s î i reajusteze defini iile de risc i securitate. Inova iile mai radicale se împiedic frecvent de rezisten a activ , deoarece acestea reprezint o amenin are din perspectiva costurilor ce nu vor putea fi recuperabile. Toate acestea contribuie la ideea c scena este “setat ” de condi iile sociale, fiind o parte esen ial a oric rei inova ii “al c rei timp a sosit” (Westley, Mintzburg, 1989, 17-32). Din momentul în care o inova ie este privit ca un set de link-uri sau rela ii neobi nuite din care se ob ine un nou design pentru rezolvarea unei probleme, este mai u or de explorat un alt mod în care inova iile sociale i tehnice sunt similare – acestea sunt adesea conectate ca p r i necesare ale unui design inovator. Inova iile sociale legate de modurile de a face anumite lucruri ofer , de cele mai multe ori, o platform pentru multiple inova ii tehnice (Collins, 1997). Pentru a sprijini cre terea i diseminarea celor mai noi inova ii tehnice, inova iile sociale – de la marketing pân la canalele de 236 distribu ie – fac posibil cre terea i dezvoltarea inova iilor. De exemplu, ideea de cercuri de creditare (o inova ie social ) a fost un factor-cheie în a realiza microcredite. Astfel, putem în elege c inova iile sociale i cele de tip tehnic sunt, f r îndoial , legate între ele în design-urile cele mai de succes (Moore, Westley, 2011, 2-3). 3. Inovarea social în sectorul public 3.1. De la inovarea public la inovarea social în sectorul public Inovarea este o problem recurent în administra ia public . În acest sens, poate fi considerat a fi un “concept magic” (Pollitt, Hupe, 2011, 641-658) care este utilizat pentru a încadra transformarea necesar sectorului public astfel încât s se îmbun t easc nu numai eficien a i eficacitatea acestuia, dar i legitimitatea acestuia (Bekkers, Edelenbos, Steijn, 2011[2], cita i de Bekkers, Tummers, Voorberg, 2013, 2). Inovarea este un concept care inspir oamenii i factorii de decizie politic , deoarece ofer promisiunea unei schimb ri radicale. Drept urmare, dorin a de a inova în sectorul public are o istorie lung , care este uneori legat de programele de reform în vederea îndeplinirii reducerilor bugetare, pentru a satisface introducerea de noi ideologii de management i de guvernare (cum ar fi: noul management public sau guvernarea “deschis ”) sau pentru a duce la bun sfâr it introducerea de noi tehnologii de informare i comunicare (cum ar fi: e-guvernarea). La momentul actual, procesul inovativ pe care sectorul public al multor ri s-a angajat s -l urmeze, st sub pavilionul “inov rii sociale”. Comisia European a adoptat acest concept ca subiect relevant pe agenda sa de reform . Aceasta afirm c inovarea social este “despre idei noi care lucreaz pentru a r spunde nevoilor nesatisf cute. […] inova ii care sunt sociale atât prin finalitatea lor, cât i prin mijloacele lor” (Comisia European , 2015). Inovarea social pare a fi un concept care inspir , deoarece stimuleaz oamenii, politicienii i factorii de decizie politic astfel încât s exploreze i s implementeze idei noi despre modul în care o societate face fa unor serii de provoc ri care sunt vitale pentru func ionarea acestei societ i ca o comunitate politic , provoc ri precum: cre terea ratei de îmb trânire a popula iei, criza bugetar , calitatea sistemului educa ional sau regenerarea ora elor i regiunilor dezavantajate din punct de vedere social i economic (Mulgan, 2009, citat de Bekkers, Tummers, Voorberg, 2013, 2). De i liberalizarea i marketizarea au fost introduse în sectorul public ca modalit i de a asigura forme de inovare bazate pe eficien , principalul motor de inovare public este acela care creeaz valoare public , care este mai mult decât pur eficien (Moore, Hartley, 2008, 3-20). Inova iile sectorului public se confrunt cu mai multe valori, care pot intra în conflict sau se pot sus ine reciproc i, astfel, trebuie s fie echilibrate în orice evaluare (Bason, 2010, citat de Bekkers, Tummers, Voorberg, 2013, 4). Prin urmare, o inova ie care este în m sur s îndeplineasc dorin ele reale ale cet enilor i companiilor poate contribui la transparen a (publicness) sectorului public, îmbun t ind astfel legitimitatea acestuia (Newman, Clarke, 2009, 108). 3.2. Inovarea social din perspectiva sectorului public În ultimii ani, inovarea în sectorul public a devenit un subiect c ruia administratorii de politici i factorii de decizie îi acord o aten ie sporit , subiect care este înc departe de a fi recunoscut în mod uniform, fie ca un fenomen organiza ional fie ca unul societal. În special într-un context al sectorului public local, unde inovarea poate avea cel mai direct 237 impact, politicile i procedurile administrative nu sunt întotdeauna predispuse sau proiectate astfel încât s produc rezultate care ar putea fi considerate inovatoare. În timp ce în sectorul privat inovarea reprezint de mult timp o surs de cre tere economic i un avantaj competitiv, sectorul public adesea lupt pentru a o înf ptui în moduri noi, diferite, ar tând de asemenea un anumit grad de confuzie cu privire la impactul dorit de nout ile generate. Prin urmare, cu câteva mici excep ii, inovarea indus de sectorul public nu este înc la fel de r spândit i nici nu reflect practici organiza ionale durabile care sunt u or de definit i implementat în alt parte (ARC Fund, 2013, 5-9). Mai mult decât atât, inovarea în sectorul public este adesea v zut ca un r spuns la mecanisme de guvernare democratic care stagneaz din ce în ce mai mult i ca sc derea rezultat în privin a valorii publice (Bourgon, 2008, 390-404). Prin urmare, o oportunitate principal rezultat din inovarea în sectorul public este reprezentat de îmbun t irea calit ii i gamei de servicii oferite comunit ilor, fiind inclu i aici cet eni individuali, grupuri sociale i întreprinderi (Walker, 2006, 311–335). Trebuie v zut, în acest context, accentul care se pune pe produse, pie e, bani i profituri din sectorul privat, spre deosebire de importan a dat serviciilor, socialului, procesului i utilizatorului în sectorul public. Astfel, prezen a a dou focare de inovare fundamental diferite relev , de asemenea, diferen ele în abordare, con inut, obiective i punerea acestora în aplicare pentru inovarea atât în sectorul public, cât i în cel privat. În aceste condi ii, declara iile cu privire la echivalen a de inovare a celor dou sectoare par u or limitate, acestea având tendin a de a simplifica orice proces de implementare sau chiar pe toate, f când acela i lucru i cu obiectivele i modelele de difuzie, sau de a considera inovarea ca o no iune abstract . În oricare dintre cele dou sectoare, dar mai ales în cel public, o astfel de simplificare ar fi probabil contraproductiv deoarece s-ar opune identific rii corecte i eficiente a priorit ilor i oportunit ilor politice (ARC Fund, 2013, 18-19). În ciuda diferen elor dintre sectorul privat i cel public, practicile inovatoare nu se exclud reciproc, beneficiind în mod frecvent una de cealalt i completându-se reciproc. Inovarea în sectorul public poate avea loc prin difuzarea prioritar a inov rii propriu-zise a sectorului public (cum ar fi: integrarea de noi sisteme tehnologice sau de gestionare a informa iilor din cadrul administra iei, inclusiv printr-un proces de achizi ii publice). Poate ap rea, de asemenea, prin acordarea de asisten sectorului privat, sub forma cre rii sau sprijinirii condi iilor care s permit stimularea i încurajarea genera iei inovatoare – prin politic (reglement ri noi sau modificate), programare orientat , fonduri desemnate (inclusiv instrumente financiare specifice i punerea în aplicare a acestora), mediere etc. Limitele ce stau între sectorul public i cel privat sunt estompate, atât în cazul oferirii de servicii tradi ionale – dar îmbun t ite (precum: transportul), acestea fiind legate de tehnologie prin defini ie, cât i în cazul în care inovarea poate duce la o valoare de durat , tangibil i dovedit în privin a siguran ei sporite i a confortului pentru pasageri, resurselor economisite, mediului mai curat, îmbun t irii fluxului i a gestion rii traficului etc. (ARC Fund, 2013, 18-19). Tabelul de mai jos explic , într-un mod cât se poate de general i simplist, diferen ele i asem n rile dintre sectorul public i cel privat atunci când vine vorba de inovare. 238 Tabelul 1 Inovarea în sectorul public versus inovarea în sectorul privat Sectorul public Inovarea serviciului Inovarea procesului Inovarea organiza ional Inovarea comunic rii Sectorul privat Inovarea produsului Inovarea procesului Inovarea organiza ional Inovarea marketingului Adaptat dup : Hollanders, H., Arundel, A., Buligescu, B. (UNU-MERIT), Peter, V., Roman, L., Simmonds, P. (Technopolis) (2013), European Public Sector Innovation. Scoreboard 2013 – A pilot exercise, Enterprise & Industry Magazine, Brussels, p. 9. În 2008 a fost realizat o clasificare a inov rii sectorului public, cuprinzând urm toarele categorii (Windrum, 2008, citat de Windrum, Koch, 2008, 1-5): - inovarea serviciului: introducerea unui nou serviciu sau îmbun t irea calit ii unui serviciu deja existent; - inovarea procesului de furnizare a serviciului: metode noi sau modificate de furnizare a serviciilor publice; - inovarea administrativ și organizatoric : schimb ri în structurile organiza ionale i în rutine; - inovarea conceptual : dezvoltarea de noi puncte de vedere i provocarea ipotezelor deja existente; - inovarea politic : modific ri de gândire sau inten ii comportamentale; - inovarea sistemic : metode noi sau îmbun t ite de a interac iona cu alte organiza ii i surse de cunoa tere. Pentru a g si totu i o defini ie a inov rii în sectorul public, putem spune despre aceasta c este “un serviciu nou sau îmbun t it în mod semnificativ, metod de comunicare, proces sau metod organiza ional ” (Comisia European , 2011). Inovarea în sectorul public mai poate fi definit ca integrarea de nout i realizate sau de noi cuno tin e în orice sistem dependent de procesul de luare a deciziilor publice în scopul îmbun t irii celor curente sau introducerea în func iune a noi opera iuni, servicii i practici, al c ror rezultat final i cel mai evident este îmbun t irea serviciilor publice i ameliorarea calit ii vie ii sau a unui aspect major al acesteia (ARC Fund, 2013, 28). 3.3. Atributele inov rii în sectorul public Inovarea în sectorul public are unele aspecte unice în care este diferit de modelele populare de inovare, folosite în sectorul privat. Cinci atribute au fost luate în considerare în ceea ce prive te factorii de conducere în motiva ia de a promova inova ia. Acestea sunt (ARC Fund, 2013, 21-25): - avantajul relevant în raport cu ideea, produsul sau serviciul anterior inov rii → se refer la îmbun t irea produs peste alternativele disponibile anterior, dar nu corespunde în mod necesar numai schimb rilor elementare care formeaz un serviciu îmbun t it sau un produs. În schimb, acesta serve te pentru a sublinia noile abord ri utilizate pentru a privi i, eventual, a rezolva problemele existente sau noile oportunit i care rezult din desf urarea unei anumite inova ii, care a fost anterior 239 - - - - imposibil de creat. Valoarea inov rii, în acest caz, ar fi c aceasta este mai bun decât ceea ce înlocuie te; compatibilitatea cu valorile și credințele locale sau regionale → acest atribut are implica ii interesante în ceea ce prive te difuzarea i adoptarea continu a nout ilor din spatele unei inova ii, întrucât acest lucru înseamn , cel mai probabil, c inovarea planificat nu ar lua în considerare specificit ile culturale. Prin urmare, punerea în aplicare ar putea aduce modific ri semnificative culturilor locale i regionale, strângând numeroase dezaprob ri la prima desf urare i necesitând chiar o planificare mai atent i care s prezinte suplimentar problemele legate de gestionarea public ; “trialability” → se refer la posibilitatea de a testa interven ia planificat i de a analiza efectul s u înainte de desf urarea oficial pe scar larg . Acest atribut nu este, îns , foarte evaluat i un motiv este probabil faptul c majoritatea interven iilor din sectorul public, în special cele noi, necesit un interval de timp mai lung înainte ca rezultatele vizibile s fie demonstrate i rezultatele posibile s poat fi evaluate; observabilitatea → se refer la m sura în care utilizarea unei inova ii i beneficiile rezultate în urma acesteia sunt vizibile i pot fi determinate de c tre public i p r ile interesate. Gradul ridicat de relevan al acestui atribut sugereaz faptul c inovarea în sectorul public are o ans mai mare de succes atunci când se face evident i utilizarea acesteia afecteaz sau aduce beneficii mai multor persoane. Pe de alt parte, aceasta reduce importan a inov rii pur organiza ionale sau îmbun t e te, printre altele, sisteme, opera iuni sau structuri ale sectorului public ale c ror efecte sunt, de obicei, mai greu de observat, putând duce la efecte pe termen lung; oportunitatea pentru reducerea costurilor → în condi ii de bugete reduse i cheltuieli limitate, inovarea în sectorul public ar putea fi considerat un element esen ial în privin a reducerii costurilor. Mai degrab decât folosirea serviciilor de t iere i închidere a programelor publice, autorit ile ar putea folosi o abordare diferit , încercând s introduc astfel de modific ri în programarea lor, care ar fi într-adev r pu in mai costisitoare, dar, în acela i timp, cel pu in la fel de productiv pentru beneficiari, producând în mod eficient inovare. 3.4. Capacitatea de inovare a sectorului public Administra ia public trebuie s fac fa schimb rilor rapide ce au loc în domeniile economic i social, pentru a putea beneficia de oportunit ile pe care noile tehnologii le ofer i pentru a dezvolta servicii noi, orientate pe deschidere, transparen i participare cet eneasc . Reformele administrative trebuie s fie realizate “în momentele în care constrângerile fiscale i presiunile de consolidare bugetar devin tot mai stricte” (OECD, 2011). În acest context, modernizarea administra iei publice ar trebui s se concentreze pe îmbun t irea eficien ei, eficacit ii i a vitezei de furnizare a serviciilor, precum i pe realizarea de standarde ridicate de predictibilitate, fiabilitate i responsabilitate (Matei, S vulescu, 2014, 2). 240 Administra ia public are un rol important în stimularea inov rii în economie i, în acela i timp, aceasta trebuie s declan eze inovarea în organiza iile publice, astfel încât s creasc productivitatea, s se îmbun t easc eficien a, s se creeze valoare public i, prin urmare, s se r spund provoc rilor impuse de societate. Societatea actual fiind una a cunoa terii, capacitatea de inovare i implementare a unor inova ii este foarte important pentru administra ia public . Inovarea în administra ia public poate fi v zut drept un proces de înv are, o modalitate pentru dezvoltarea de noi servicii, pentru aplicarea tehnologiei, schimbarea structurilor organizatorice, precum i punerea în aplicare a noilor abord ri manageriale în scopul satisfacerii nevoilor cet enilor, întreprinderilor i cerin elor aduse de provoc rile pe care societatea bazat pe cunoa tere le ridic (Matei, S vulescu, 2014, 9-10). Capacitatea de inovare în organiza iile publice reprezint “o func ie a caracteristicilor de organizare, dar i a culturii interne, mediului extern i a cadrului institu ional” (Osborne, Brown, 2005, cita i de Matei, S vulescu, 2014, 10). Aceasta poate fi, de asemenea, luat în considerare într-o structur piramidal , “cu condi ii generale structurale, institu ionale i politice în partea de sus i practicile zilnice – oameni i cultur – în partea de jos” (Bason, 2010 citat de Matei, S vulescu, 2014, 10). A adar, capacitatea de inovare ar trebui s ia în considerare nivelul contextual, mediul institu ional, nivelul strategic i organiza ional, precum i resursele financiare, tehnice i umane i, de asemenea, cultura organiza ional (Matei, S vulescu, 2014, 10). 3.5. Stimuli i bariere în implementarea inov rii sociale 3.5.1. Obiectivele inov rii în sectorul public Câteva tendin e majore pot fi observate în ceea ce prive te obiectivele inov rii în sectorul public. Cre terea eficien ei costurilor i rentabilitatea serviciilor publice furnizate reprezint un obiectiv primordial al inov rii în sectorul public. Cre terea eficien ei este, în mare parte, în eleas drept furnizarea de servicii mai multe i mai bune pentru cet eni, având acela i cost, în timp ce se realizeaz simplificarea procedurilor administrative. Aceasta este considerat a fi unul dintre scopurile primordiale ale sectorului public, mai precis ale autorit ilor locale i regionale care furnizeaz servicii publice cet enilor, aceste institu ii fiind responsabile pentru contribuabili în privin a eficien ei i a eficacit ii cheltuielilor publice. Îmbun t irea rela iilor dintre sectorul public i cet eni reprezint un beneficiu major, care poate duce la inovare. Consolidarea canalelor de furnizare a feedback-ului de la cet eni contribuie la îmbun t irea serviciilor publice în a a manier încât acestea se aliniaz mai bine pe nevoile i a tept rile publice (ARC Fund, 2013, 31-32). Cele dou obiective men ionate anterior contribuie la realizarea scopului major al inov rii în sectorul public, i anume acela de cre tere a calit ii i a accesului la serviciile publice furnizate de autorit ile locale sau regionale, ducând astfel la o calitate sporit a vie ii cet enilor, aceasta fiind perceput ca obiectiv final al serviciului public. În aceast manier , se eviden iaz faptul c inovarea în sectorul public reprezint un mijloc care faciliteaz anumite politici publice, mai degrab decât s fie un scop în sine. Prin urmare, aceasta poate fi recunoscut într-o varietate de modele de politici i în mai multe domenii de politic (ARC Fund, 2013, 31-32). 241 3.5.2. Stimuli i bariere ale inov rii sociale în sectorul public Pove tile de succes demonstreaz cum beneficiile preconizate ale inov rii în sectorul public sunt, de fapt, realizate. Cu toate acestea, este nevoie de o cercetare mai am nun it pentru a în elege pe deplin aspectele specifice privind detaliile implicate. Inovarea este privit de mul i ca fiind un “mandat” suplimentar pentru autorit ile din sectorul public, cu efecte diverse, atât pentru autorit i, cât i pentru comunitate, având ca rezultate reducerea costurilor, îmbun t irea comunic rii interne i externe, oportunit i mai bogate de participare civic i capacitatea sporit a autorit ii, în ansamblu. Se consider c dac o organiza ie func ioneaz mai bine, atunci acesta reprezint un avantaj pentru toate p r ile implicate. Prin urmare, beneficiile aduse de inovare în sectorul public nu pot fi specifice doar sectorului public, acestea având efecte chiar dincolo de jurisdic ia imediat a institu iilor. Mai mult decât atât, beneficiile aduse structurilor institu ionale duc la ob inerea de beneficii suplimentare pentru întregul sistem, subliniind astfel impactul global al inov rii de succes (ARC Fund, 2013, 32-33). Punctul de plecare pentru studierea inov rii sociale în sectorul public este reprezentat de faptul c inova iile sociale au loc într-un mediu specific în care se pot distinge diferi i actori, care colaboreaz între ei în ceea ce prive te schimbul de resurse relevante pentru dezvoltarea i implementarea de noi idei, noi modalit i de lucru sau noi moduri de organizare. De aici rezult faptul c unele caracteristici ale mediului pot fi v zute ca stimuli sau bariere în implementarea ideilor inovatoare. Pe baza unei analize a literaturii de specialitate, vor fi men ionate, în rândurile ce urmeaz , elementele care sunt considerate a fi stimuli sau bariere ale inov rii sociale în sectorul public (Bekkers, Tummers, Voorberg, 2013, 5-24): o complexitatea social i politic a mediului în care opereaz organiza iile publice, ceea ce conduce la cererile specifice care func ioneaz ca un trigger extern pentru inovare; o caracteristicile i gradul de cultur juridic ale unei ri sau ale unui sector politic; o tipul de guvernan i tradi ia statului în ar sau într-un sector politic; o alocarea resurselor, dependen a de resurse i calitatea rela iilor în cadrul re elelor care cuprind p r ile implicate. Tabelul de mai jos dore te s prezinte, pe scurt, o list detaliat a factorilor care influen eaz inovarea social în sectorul public, analizând totodat dimensiunile i subdimensiunile relevante în acest domeniu. Vom observa c un factor poate fi, în acela i timp, stimul, dar i barier pentru inovarea social , îns contextul specific determin în mare m sur rolul factorului respectiv. 242 Tabelul 2 Stimuli i bariere ale inov rii sociale în sectorul public Dimensiune A. Mediul inov rii Subdimensiune Stimul/barier 1. Declan atori politici i administrativi din mediul administra iei publice Probleme politice i administrative Multira ionalitatea administra iei publice Introducerea concuren ei pe pia Competi ie politic pentru aleg tori Formalizare i standardizare puternice “Dependen e de cale” conduse de reguli Inova ii care încalc jurisdic ia legal Stat central i unitar 2. Cultura legal a sectorului public 3. Tradi iile statului, guvernan ei i ale serviciului civil Structur descentralizat cu guverne locale/regionale puternice Tradi ie corporatist Tradi ie a pie ei Tradi ie legal Societate civil puternic 4. Resurse i dependen a de resurse în cadrul organiza iilor i al re elelor B. Inovarea v zut ca proces 1. Corelarea leadership-ului administrativ i politic 2. Sprijin oferit de utilizatorii finali i co- “Slack” (bani, timp, oameni) disponibil Diversitate cultural Orientarea clientului i a înv rii Vârsta organiza iei Recunoa terea dependen ei reciproce în cadrul re elelor Trust i capital social Leg turile slabe i goluri structurale Deschidere i varietate în cadrul organiza iilor i al re elelor Distribu ie egal de costuri i beneficii în cadrul organiza iilor i al re elelor Acoperirea i scanarea activit ilor limit ale liderilor Conectarea domeniului politic cu inova ii Corelarea i echilibrarea valorilor contradictorii Comportament de “campion” al inov rii Perspectiva utilizatorilor finali aduce informa ii, cuno tin e i experien e noi 243 Influen a a teptat asupra inov rii în sectorul public + + + + - (în special pentru inova iile radicale) + (în special pentru inova iile de tip “bottom-up”) + (în special pentru inova iile care au nevoie de mult sprijin) + (dac pie ele reale se pot dezvolta) + (în special pentru inova iile de tip “bottom-up”) + + + + + +/- (depinde de situa ie) + + + + + + + crearea cu ace tia 3. Managementul riscului i inovarea 4. TIC i re elele sociale C. Adoptarea inova iei 1. Alocarea resurselor i caracteristicilor organiza iilor 2. “Campionii” inovatori i intermediarii de cuno tin e 3. Difuzia i adoptarea ca proces de înv are 4. Influen a izomorfismului (leg turi slabe) A teptarea utilizatorilor finali privitoare la performan i la efortul depus pentru inovare (u urin , proeminen , putere i însemn tate) Reprezentativitatea utilizatorilor finali implica i Compatibilitatea cu rutinele, procedurile, sistemele i practicile interne Evitarea riscului politic i/sau al culturii administrative Orientarea pe termen scurt a politicienilor Structuri dominante de management al performan ei TIC, ca surs de inovare, ofer noi capabilit i i, astfel, idei noi Gradul de deschidere a TIC ca o infrastructur care faciliteaz schimbul de informa ii, cuno tin e i comunicare dincolo de frontiere “Slack” (bani, timp, oameni) disponibil Orientarea clientului i a înv rii Profesionalizarea organiza iei/organiz rii Comportament de “campion” inovator Comportament de intermediar de cuno tin e Premii i distinc ii Codificarea cuno tin elor (tacite) Posibilitatea de presare a inova iei i de a ar ta rezultate vizibile i concrete (“trialability”, vizibilitate) Multe organiza ii folosesc inova ii, fapt care genereaz presiune asupra altor organiza ii de a se conforma +/- +/- +/- (depinde de situa ie) + + + + + + + + + + Adaptat dup : Bekkers, V.J.J.M., Tummers, L.G., Voorberg, W.H. (2013), From public innovation to social innovation în the public sector: A literature review of relevant drivers and barriers, Rotterdam: Erasmus University Rotterdam, prezentat la Conferin a EGPA, 11-13 septembrie 2013, pp. 26-27. 4. Studiu de caz: inovarea social în universit ile publice din Italia 4.1. Inovarea în înv mânt În vederea ob inerii unei defini ii mai eficiente a inov rii în înv mânt, Consiliul Cercet rii Sociale şi a Activit ii asupra Inova iei Tehnologice şi Sociale din Canada a propus luarea în calcul a trei dimensiuni: dimensiunea curricular – inovarea la nivel de programe şcolare, dimensiunea pedagogic – inovarea privind procesul de înv mânt şi dimensiunea organizaţional – inovarea în ceea ce prive te structura, rolurile i func iile îndeplinite de persoanele implicate în înv mânt. Astfel, inovarea în înv mânt este definit drept un „proces deliberat de transformare a practicilor prin introducerea unei 244 nout i curriculare, pedagogice sau organiza ionale, care face obiectul unei disemin ri şi care vizeaz ameliorarea durabil a reuşitei educative a elevilor şi studen ilor” (Neagu, 2009, 112). 4.1.1. Factori care declan eaz /inhib inovarea în înv ţ mânt Inovarea la nivelul înv mântului superior este analizat , în 2001, de c tre JeanPierre Béchard, care propune o schem elaborat şi complex a factorilor care influen eaz procesul de inovare, eviden iind faptul c aceşti factori pot fi atât favorabili declanş rii şi evolu iei inov rii, cât şi inhibatori ai procesului de inovare (Béchard, 2001, citat de Neagu, 2009, 113). Situa iile difer în func ie de contextul în care ac ioneaz ace ti factori, de modul în care institu ia de înv mânt gestioneaz i se implic în proces, de cadrele didactice i de mul i al i factori. Factori declanşatori/inhibatori ai inovaţiei în înv ţ mânt Factori care acţioneaz la nivelul mediului Factori care acţioneaz la nivelul instituţiei Factori care acţioneaz la nivel de departament Factori care acţioneaz la nivel de clas (profesori şi elevi/studenţi) Tabelul 3 schimbare, în general – reeditarea con inuturilor universit ii într-o societate aflat în proces de transformare tehnologic şi pedagogic emergent ; actorii schimb rii – organiza ii profesionale, private, publice, civile etc., care urm resc schimbarea con inutului înv mântului; strategiile schimb rii – strategii legislative, de cooperare, de colaborare, competitive. percep ia actorilor schimb rii – dominat de percep ii negative asupra resurselor financiare alocate înv mântului superior şi necesitatea schimb rii programelor de înv mânt; formularea strategiilor – analiza puterii şi sl biciunii institu iilor de înv mânt în ceea ce priveşte identificarea solu iilor, ocaziilor, pistelor de atingere a obiectivelor pe care şi le-au propus; implementarea – transpunerea practic a solu iilor, strategiilor identificate. climatul de munc – climat de colaborare/ necolaborare între cadrele didactice; rolul şefului de departament – acesta poate ini ia, impulsiona în privin a colabor rii, cooper rii sau poate avea o atitudine indiferent ; activit ile profesorilor – asumarea riscului, tehnici inovative de predare/înv are/evaluare etc. atitudine favorabil schimb rii sau rezisten la schimbare, la nivelul colectivului didactic; motiva ie şi satisfac ie în munc sau dezinteres; cultur organiza ional şcolar . Adaptat dup : Béchard, J.P. (2001), L’enseignement superieur et les innovations pedagogiques: une récension des écrits, Revue des sciences de l’éducation, vol. XXVII, nr. 2, citat de Neagu, G. (2009), Inovaţia în înv ţ mânt, Calitatea vie ii – Revist de politici sociale, vol. XX, nr. 1-2, Editura Academiei Române, p. 113. 245 4.2. Inovarea social în universit ile publice din Italia Universit ile reprezint un actor de inovare, nu numai pentru capacitatea acestora de a genera cuno tin e, ci i pentru capacitatea de a le r spândi. De i acest punct de vedere este determinat în mare parte de studii economice i de management, investe te totu i în întreaga gama de politici publice, dând universit ilor oportunitatea de competitivitate i inovare la nivel na ional i regional. Cunoa terea i inovarea sunt privite ca rezultate ale interac iunii constante între zonele de produc ie i zonele de utilizare (producer-user) în definirea caracteristicilor finale ale unui produs sau ale unei tehnologii i izbucnirea formelor de inovare deschis (open innovation), în care predomin schimbul constant de informa ii între institu ii de cercetare i întreprinderi (Ciapetti, 2012, 338-340). Italia are un sistem de înv mânt aflat într-un puternic proces de evolu ie în ceea ce prive te tehnologiile informa ionale. Cu toate acestea, Italia înregistreaz o întârziere fa de alte ri europene, acumulat în anii preceden i, încercând s recupereze prin introducerea unor serii de inova ii menite s schimbe rapid i în mod substan ial modalit ile de înv are i de gestiune a cunoa terii în universul educa ional al acestei ri. Statul italian se poate bucura de tot mai multe oportunit i oferite de noile tehnologii, care permit reducerea distan elor fizice, facilitând accesul la cuno tin e i informa ii memorizate în baze de date la distan , nu doar pentru inovarea p r ii administrative a institu iilor de înv mânt, dar i în vederea schimb rii abord rii didactice i de înv are, care înc folose te modalit i tradi ionale prea pu in adaptate la evolu ia cuno tin elor i la exigen ele societ ii moderne (Conti, Abirascid, De Biase, 6-7). Printre astfel de tehnologii se num r e-learning – o metod de înv are i predare folosit din ce în ce mai mult, nu doar în universit ile din Italia, ci în toate rile dezvoltate ale lumii; printon-demand – modalitate prin care se produc documente doar în cazul în care este nevoie de acestea în form fizic , reducând astfel costurile de produc ie i imprimare, acest proces devenind convenabil din punct de vedere economic chiar i în cazul unor comunit i mai mici de utilizatori. De asemenea, trebuie amintit tehnologia folosit de ebooks, aceasta fiind util în a disemina documenta ia tehnic în rândul studen ilor, permi ând realizarea i distribuirea de documente într-o manier u oar i cu costuri minime (Conti, Abirascid, De Biase, 97-101). Studiile în domeniu ne relev cazuri de succes în care Tehnologia Informa iei i Comunic rii (TIC) reprezint principalul element în cadrul colabor rilor dintre companii private i institu ii de înv mânt din Italia, acest lucru ducând, practic, la inovarea social atât a sectorului public, cât i a celui privat, astfel formându-se condi ii prielnice de studiu pentru viitorii func ionari publici i/sau angaja i ai organiza iilor private. Un astfel de exemplu este cel prezentat în tabelul de mai jos: Tabelul 4 Experien a TIC Proiect Compania TIC implicat Partener Finalitatea proiectului Aplicarea e-learning-ului în universit i Sapient AlmaWeb: Business School of Information Technology, Management and Communication, din cadrul Universit ii din Bologna Utilizarea e-learning-ului pentru vizualizarea cursurilor universitare care se in regulat în sala de clas i pentru programele didactice în cadrul 246 Descriere Rezultate Indica ii suplimentare masteratului de Comunicare i Gestiune a Întreprinderii, adresate studen ilor care nu pot frecventa lec iile cu orar regulat. În colaborare cu AlmaWeb a fost realizat un sistem bazat pe platforma elearning care permite i studen ilor care urmeaz un program de înv mânt la distan s participe în mod activ la cursurile care se in în s lile de clas . Profesorul este ajutat de o persoan care se ocup de gestionarea rela iei cu studen ii, prezen i în manier electronic , oferindu-li-se astfel posibilitatea de a pune întreb ri în timp real, de a interac iona cu profesorul i cu ceilal i studen i, participând activ la curs. Au fost puse la dispozi ia studen ilor i profesorilor atât o platform tehnologic , cât i con inuturi adaptate pentru utilizarea la maximum a caracteristicilor e-learning-ului, care dau via masteratului de Comunicare i Gestiune a Întreprinderii, destinat, în principal, persoanelor care deja lucreaz . Realizarea infrastructurii pentru sus inerea programului de masterat de c tre Almaweb a început la sfâr itul lunii februarie 2002, pentru a lua sfâr it în luna iunie. Cursul a început în luna august a aceluia i an, num rul de participan i fiind egal cu 50, durata masteratului fiind de 16 luni. Proiectul a servit pentru a demonstra faptul c e-learning-ul, care a luat na tere ini ial pentru a r spunde exigen elor firmelor în privin a disemin rii de cursuri de actualizare a cuno tin elor angaja ilor acestora, este util i în mediul didactic de nivel superior. Aceast tehnologie a permis adaptarea con inuturilor la nevoile actuale ale studen ilor, proces la care au avut o contribu ie major profesorii, ducând la optimizarea solu iilor informative i, prin urmare, ob inerea de rezultate mai bune, având costuri competitive. În faza realiz rii proiectului, au fost luate în considerare atât beneficiile aduse mediului didactic, cât i sustenabilitatea economic a ini iativei (raportul dintre investi ie, eficien a infrastructurii tehnologice i avantajele pe care aceasta le aduce). Posibilitatea de a dispune de tehnologii prin care cursurile universitare i de masterat sunt puse la dispozi ia unui num r mai mare de poten iali studen i se concretizeaz prin reducerea costurilor individuale de participare la aceste programe de studiu i eliminarea barierelor legate de limit rile geografice i de orar care limiteaz posibilitatea studen ilor de a frecventa cursurile respective. Adaptat dup : Conti, P., Abirascid, E., De Biase, L., Libro Bianco sull’Innovazione nella Scuola e nell’Università, realizat de Ministero per l’Istruzione, l’Università e la Ricerca şi de Technology and Innovation Council (TIC) by Business International, în colaborare cu Skillpass Spa, pp. 133-134. 5. Concluzii Sectorul public joac un rol economic important de regulator, prestator de servicii i angajator, acesta reprezentând o parte semnificativ a activit ii economice în rile dezvoltate atât din Europa, cât i din afara ei. Acesta s-a dezvoltat diferit fa de sectorul privat, în cazul c ruia eficien a i inovarea sunt esen iale pentru succesul economic (Hollanders et al., 2013, 66-68). Cu toate acestea, i sectorul public face demersuri în privin a inov rii, cu prec derea în ceea ce prive te inovarea social . Aici putem da, ca exemplu, universit ile publice, care folosesc din ce în ce mai mult tehnologii i metode inovative i actualizate de oferire a serviciului public specific acestui tip de institu ie, i anume educa ia. A a cum universitatea din Italia, men ionat în Tabelul 4, a recurs la adoptarea i punerea în aplicare a anumitor tehnologii specifice unei înv ri prin mijloace electronice, multe alte institu ii de înv mânt au ajuns la aceea i concluzie, i anume c TIC 247 contribuie la dezvoltarea procesului de inovare social , aceasta fiind de o importan mai mare decât doar pentru faptul c ajut la eficientizarea sectorului public, reprezentând totodat i un instrument prin care se poate exercita o mai bun globalizare, r spunzând, în egal m sur , provoc rilor pe care societatea actual le ridic . Sistemul de înv mânt public poate duce la inovare social prin dezvoltarea componentei IT a acestuia, fiind a adar necesar instruirea p r ilor implicate (Vrabie, 2014, p. 5). Consider m astfel c toate institu iile administra iei publice, nu numai cele de înv mânt, trebuie s în eleag importan a major pe care tehnologiile electronice o au în dezvoltarea propriu-zis a sectorului public, prin inova ii sociale, de care nu beneficiaz numai statul ca întreg, ci i fiecare individ în parte, reu ind astfel s îmbun t easc rela iile ce se stabilesc între cet eni i institu ii, acest fapt ducând la crearea unui sistem democratic mai eficient, cu p r i componente mul umite în privin a satisfacerii nevoilor i a cerin elor care le guverneaz . Nu trebuie totu i uitat faptul c , de i tehnologiile electronice ofer un ajutor însemnat în privin a inov rii sociale i a îmbun t irii modului de func ionare a unui stat, factorul-cheie în orice rela ie interpersonal r mâne totu i resursa uman , astfel c interac iunea dintre indivizi nu trebuie suprimat în manier absolut , ci trebuie g sit o balan între utilizarea tehnologiilor digitale i a metodelor tradi ionale de a realiza anumite ac iuni. Bibliografie Applied Research and Communications (ARC) Fund (sept. 2013), Innovation în the Public Sector. State-ofthe-Art Report, part of the project CCIC (Complex Challenges Innovative Cities), Sofia, Bulgaria. Arthur, W.B. (2009), The Nature of Technology: What It Is and How It Evolves, New York: The Free Press, citat de Moore, M.L., Westley, F.R. (2011), Public Sector Policy and Strategies for Facilitating Social Innovation, Horizons Policy Research Initiative. Bason, C. (2010), Leading public sector innovation, Bristol: Policy Press, citat de Bekkers, V.J.J.M., Tummers, L.G., Voorberg, W.H. (2013), From public innovation to social innovation în the public sector: A literature review of relevant drivers and barriers, Rotterdam: Erasmus University Rotterdam, prezentat la Conferin a EGPA, 11-13 septembrie 2013; citat de Matei, A., S vulescu, C. (2014), Enhancing the capacity for innovation of public administration. An exploratory study on e-Governance, ICT, knowledge management în Romania, Theoretical and Applied Economics, vol. XXI, nr. 11(600). Béchard, J.P. (2001), L’enseignement superieur et les innovations pedagogiques: une récension des écrits, Revue des Sciences de l’Éducation, vol. XXVII, nr. 2, citat de Neagu, G. (2009), Inovaţia în înv ţ mânt, Calitatea vie ii – Revist de politici sociale, vol. XX, nr. 1-2, Editura Academiei Române. Bekkers, V., Edelenbos, J., Steijn, B. (2011)[2], An Innovative Public Sector? Embarking on the Innovation Journey, cita i de Bekkers, V.J.J.M., Tummers, L.G., Voorberg, W.H. (2013), From public innovation to social innovation în the public sector: A literature review of relevant drivers and barriers, Rotterdam: Erasmus University Rotterdam, prezentat la Conferin a EGPA, 11-13 septembrie 2013. Bekkers, V.J.J.M., Tummers, L.G., Voorberg, W.H. (2013), From public innovation to social innovation în the public sector: A literature review of relevant drivers and barriers, Rotterdam: Erasmus University Rotterdam, prezentat la Conferin a EGPA, 11-13 septembrie 2013. Bourgon, J. (2008), The Future of Public Service: A Search for a New Balance, Australian Journal of Public Administration, vol. 67, nr. 4. Bruni, L., Zamagni, S. (2004), Economia civile. Efficienza, equità, felicità pubblica, Il Mulino, cita i de Colli, E. (a.a. 2013/2014), Processi di innovazione sociale. Il caso Pop Hub: la città riprende i suoi spazi, Università degli studi di Milano “Bicocca”. Christensen, C.M., Baumann, H., Ruggles, R., Sadtler. T.M. (2006), Disruptive Innovation for Social Change, Harvard Business Review 84, nr. 12. Ciapetti, L. (2012), Il ruolo dell’Università nelle politiche regionali di innovazione, Saggi e articoli, Istituzioni del federalism, nr. 2. 248 Cloutier, J. (2003), Qu’est-ce que l’innovation sociale?, Les Cahiers du CRISES, Collection Études théoriques, nr. ET0314, Québec. Colli, E. (a.a. 2013/2014), Processi di innovazione sociale. Il caso Pop Hub: la città riprende i suoi spazi, Università degli studi di Milano “Bicocca”. Collins, J. (1997), The most creative product ever, http://www.jimcollins.com/article_topics/articles/themost-creative.html, accesat în 25 aprilie 2015. Comisia European (2010), Europa 2020. O strategie european pentru o creștere inteligent , ecologic și favorabil incluziunii, comunicare a Comisiei, Bruxelles, site-ul oficial al Eur-Lex, http://eur-lex. europa. eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52010DC2020&from=IT, accesat în 25 aprilie 2015. Comisia Europeana (2011), Innobarometer 2010: Analytical Report on Innovation în Public Administration, Flash Eurobarometer 305, DG Enterprise, Brussels. Comisia European (2015), Industrial Innovation: Social Innovation http://ec.europa.eu/enterprise/ policies/innovation/policy/social-innovation/index_en.htm, accesat în 25 aprilie 2015. Conti, P., Abirascid, E., De Biase, L., Libro Bianco sull’Innovazione nella Scuola e nell’Università, realizat de Ministero per l’Istruzione, l’Università e la Ricerca i de Technology and Innovation Council (TIC) by Business International, în colaborare cu Skillpass Spa. European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions (EFILWC), http://www.eurofound.europa.eu/search?search_block_form=social+innovation&op=Searchaccesat în 25 aprilie 2015. Hollanders, H., Arundel, A., Buligescu, B. (UNU-MERIT), Peter, V., Roman, L., Simmonds, P. (Technopolis) (2013), European Public Sector Innovation. Scoreboard 2013 – A pilot exercise, Enterprise & Industry Magazine, Brussels. Love, A.C. (2003), Evolutionary Morphology, Innovation, and the Synthesis of Evolutionary and Developmental Biology, Biology & Philosophy, vol. 18, nr. 2. Matei, A. (2009), Inovaţia social – o hart tematic , Revista Inova ia Social , nr. 2 (iulie‐decembrie), publicat de Institutul de Cercetare a Calit ii Vie ii. Matei, A., S vulescu, C. (2014), Enhancing the capacity for innovation of public administration. An exploratory study on e-Governance, ICT, knowledge management în Romania, Theoretical and Applied Economics, vol. XXI, nr. 11(600). Moore, M., Hartley, J. (2008), Innovations în governance, Public Management Review, vol. 10, nr. 1. Moore, M.L., Westley, F.R. (2011), Public Sector Policy and Strategies for Facilitating Social Innovation, Horizons Policy Research Initiative. Mulgan, J. (2009), The Art of Public Strategy, Oxford: OUP, citat de Bekkers, V.J.J.M., Tummers, L.G., Voorberg, W.H. (2013), From public innovation to social innovation în the public sector: A literature review of relevant drivers and barriers, Rotterdam: Erasmus University Rotterdam, prezentat la Conferin a EGPA, 11-13 septembrie 2013. National Endowment for Science, Technology and Arts – NESTA (ianuarie 2008), Social Innovation: New approaches to transforming public services, Policy Briefing. Neagu, G. (2009), Inovaţia înînv ţ mânt, Calitatea vie ii – Revist de politici sociale, vol. XX, nr. 1-2, Editura Academiei Române. Newman, J.E., Clarke, J.H. (2009), Publics, Politics and Power: Remaking the Public în Public Services, SAGE Publications Ltd, London. Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) (2011), Making the Most of Public Investment în a Tight Fiscal Environment: Multilevel Governance Lessons from the Crisis, Paris. Osborne, S., Brown, K. (2005), Managing Change and Innovation în Public Service Organizations, Routledge, cita i de Matei, A., S vulescu, C. (2014), Enhancing the capacity for innovation of public administration. An exploratory study on e-Governance, ICT, knowledge management în Romania, Theoretical and Applied Economics, vol. XXI, nr. 11(600). Pirone, F. (2012), Innovazione sociale: l’estensione semantica di un concetto în ascesa politica, Rivista delle Politiche Sociali, vol. 4. Pollit, C., Hupe, P. (2011), Talking about Government: The Role of Magic Concepts, Public Management Review, vol. 13, nr. 5. Vrabie, C. (2014), Elemente de IT pentru administrația pulic , Editura ProUniversitaria, Edi ia a II-a rev zut i ad ugit , vol. II, Bucure ti. Walker, R. M. (2006), Innovation Type and Diffusion: an Empirical Analysis of Local Government, Public Administration, vol. 84, nr. 2. 249 Westley, F., Mintzburg, H. (1989), Strategic Vision and Strategic Management, Strategic Management Journal, vol. 10. Windrum, P. (2008), Innovation and entrepreneurship în public services, citat de Windrum, P., Koch, P. (2008), Innovation în Public Services: Entrepreneurship. Creativity and Management, The Innovation Journal: The Public Sector Innovation Journal, vol. 15, nr. 1, Northampton MA, UK: Edward Elgar. Windrum, P., Koch, P. (2008), Innovation în Public Services: Entrepreneurship. Creativity and Management, The Innovation Journal: The Public Sector Innovation Journal, vol. 15, nr. 1, Northampton MA, UK: Edward Elgar. 250 Reforma sectorului public - instrument al schimb rii sociale durabile Drd. Lumini a IORDACHE SNSPA, Facultatea de Administra ie Public [email protected] Rezumat. Schimbarea social durabil presupune implementarea unei strategii de dezvoltare care trebuie s fie susținut de reforma sectorului public prin înt rirea serviciile publice în educație, s n tate și extinzându-se și la celelalte sectoare. Lucrarea de faț își propune sublinierea importanței rolului activ al administrației publice și al serviciilor publice furnizate de c tre acesta în dezvoltarea economic și social care pot devenii vectorul schimb rii societ ții. Prin intermediul reformei se dorește modernizarea și adaptarea administrației publice la cerințele societ ții românești cât și alinierea la nivelul statelor dezvoltate ale Uniunii Europene și nu numai iar aceste deziderate presupun inițierea mai multor schimb ri în cadrul unui proces de durat , amplu și sistematic de transformare a sectorului public. Scopul acestei lucr ri este analizarea influenței reformei sectorului public în schimbarea social durabil prin utilizarea metodelor calitative și cantitative de cercetare. Cuvinte cheie: schimbare social durabil , reform , servicii publice, modernizare. 251 1. Introducere Administra ia public este un agent social în schimbarea social durabil , un factor de transformare care dispune de anumite deprinderi: competen i responsabilitate social în îndeplinirea activit ilor i reprezint un factor cheie în implementarea reformei, despre care vom discuta în cadrul acestei lucr ri. Scopul acesteia este acela de a ob ine un nivel ridicat de satisfacere calitativ i cantitativ a intereselor publice generale, realizându-se astfel caracterul social al statului. Lucrarea eviden iaz rolul pe care îl joac administra ia public în schimbarea atât a comunit ilor locale cât i la nivel na ional, care este atent considerat i raportat la schimbarea durabil , locul pe care îl ocup în societate i influen a reforma sectorului public asupra schimb rii sociale durabile. Într-o lume a schimb rii, administra ia public trebuie s r spund şi s rezoneze stimulilor mediului extern, aceasta nu poate fi privit separat , ea este parte integrant cu sistemul social global, având puternice influen e asupra acestuia şi fiind la rândul ei puternic influen at . Schimbarea trebuie privit ca un aspect pozitiv deoarece este o condi ie natural i normal a vie ii ce caracterizeaz realitatea social (Smith,1976:8, Giddens,2005:560). 2. O scurt c l torie prin istoria reformelor din România Dup realizarea unirii din 1858, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i Mihail Kog lniceanu (ministru i apoi prim-ministru al României) au ini iat reforme interne importante, respectiv, secularizarea averilor mân stire ti (1863), reforma agrar (1864), reforma justi iei (1864), reforma înv mântului (1864) .a., care au construit un cadru modern de dezvoltare al rii (Marcel D. Popa, Horia C. Matei, 1988). În procesul dezvolt rii societ ii româneşti, agricultura a constituit ramur de baz a produc iei pentru ob inerea unor produse agro-alimentare, a materiilor prime i pentru înfiin area şi dezvoltarea industriei de prelucrare a acestora. Principalul mijloc de produc ie în agricultur , p mântul, a f cut ca modul de repartizare, de gospod rire şi utilizare eficient a acestuia s influen eze considerabil rezultatele economice i s genereze de-alungul timpului, multe r scoale r neşti cu grave consecin e. Din cauza scepticismului şi rezisten ei din partea factorilor deciden i, în anii urm tori unific rii administrative s-a continuat, pentru o perioad de timp, s se adopte reforme pe linia organiz rii moderne a statului, i apoi s-a încercat trecerea la reforma agrar . Au existat câteva reforme de substan în agricultur româneasc , cele din 1864, 1921 şi 1945. Reforma agrar din 1864 a constat în secularizarea averilor m n stireşti, ce reprezentau aproximativ 26% din teritoriul rii, desfiin area cl cii şi împropriet rirea ranilor, aceasta fiind o m sur de însemn tate major , prin intermediul c reia era recuperat peste un sfert din teritoriul na ional iar ranii împropriet ri i au devenit contribuabili la bugetul de stat, ceea ce a condus la l rgirea bazei de impozitare. Legea seculariz rii averilor m n stire ti a fost dat cu scopul de a lua toate propriet ile i averile anumitor biserici i m n stiri i a le trece în proprietatea statului i a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale acestora. Reforma agrar din 1864 a satisf cut dorin a de p mânt a ranilor, desfiin ând servitu ile i rela iile feudale i dând un impuls important dezvolt rii capitalismului. 252 Aceasta a reprezentat unul din cele mai însemnate evenimente ale istoriei României din secolul al XIX–lea (Nichita Ad niloaie, 1973). i în acea perioad , aplicarea „Legii Rurale” a fost îngreunat de tergivers ri, rezisten e, falsuri, împ r irea discriminatorie a p mântului şi persisten a unui sistem anacronic în rela iile dintre marii proprietari şi r nime. Tot în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a fost conceput Codul Civil i Codul Penal, legea pentru obligativitatea înv mântului primar, au fost înfiin ate primele universit i din ar , cea de la Ia i (1860) i cea de la Bucure ti (1864) i a fost organizat armata na ional . Au mai fost elaborate i promulgate Legea contabilit ii, Legea consiliilor jude ene, înfiin area colii Na ionale de Arte Frumoase, la Bucure ti i este inaugurat coala de Medicin Veterinar . Reforma fiscal a constat în instituirea impozitului personal i a contribu iei pentru drumuri, cu efect asupra b rba ilor majori, prin instituirea impozitului funciar i alte m suri care au f cut ca Principatele Unite Române s fie dotate cu un sistem fiscal modern la sfâr itul anului 1861 (Aurel Loghin, Maria, Gh. Platon,1972: 143). Planul de reforme s-a concretizat prin reorganizarea departamentelor, organizarea corpului inginerilor civili, constituirea Consiliului superior al instruc iunii publice, reorganizarea colii de Silvicultur , ini ierea unor legi pentru construirea c ilor ferate, a unui regulament de naviga ie i o serie de m suri premerg toare Legii seculariz rii m n stire ti (Istoria României, 1964: 348). Potrivit autorului Dumitru Iv nescu (2001), prin aceste m suri, unele cu caracter realmente revolu ionar, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-au pus bazele statului unitar român modern deoarece nu exista domeniu de activitate economic , social-politic , cultural , administrativ sau militar din ar , în care domnitorul s nu fi adus îmbun t iri i înnoiri organizatorice pe baza noilor cerin e ale epocii moderne. În prima jum tate a secolului al XX-lea, agricultura a fost în continuare principala ocupa ie din mediul rural i în func ie de m rimea suprafe ei de p mânt de inute, proprietarii f ceau parte din categorii sociale diferite. A a cum este prezentat i în romanul „Ion“, autorul Liviu Rebreanu realizeaz o monografie a realit ilor satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea, ilustrând conflictul generat de lupta aprig pentru p mânt, în care statutul social este stabilit în func ie de averea de inut . Pân în 1914, realizarea unei reforme agrare i rezolvarea problemei agrare se reg se te în programul mai multor partide, legiferarea acestei reforme a luat un timp îndelungat în toate provinciile istorice datorit importan ei înf ptuirii reformei. Reforma agrar din 1921 a contribuit la extinderea i consolidarea propriet ilor r ne ti, a redus considerabil dependen a ranilor fa de marii proprietari, s-au desfiin at latifundiile i mo iile care dispuneau de mii de hectare teren agricol cultivabil i num rul contribuabililor agricoli a crescut accentuat (Dumitru andru,1975: 262). Reforma agrar din 1945 a fost un proces ini iat de guvernul comunist, cu scopul de a reforma radical agricultura i de a împropriet ri ranii cu o situa ie mai modest , încercând s diminueze inegalit ile sociale existente la acea vreme, îns din punct de vedere al mai multor autori, pe termen lung, aceast reform nu i-a atins scopul deoarece inegalitatea a continuat s existe îns sub masca reformei i a democra iei, a adar, sub forme noi, subtile i mai dificil de cuantificat. Dup 1949, Partidul Comunist Român a desf urat procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor propriet ilor agricole private din ar i 253 comasarea lor în ferme agricole administrate de stat numite CAP-uri, care au fost desfiin ate abia dup c derea regimului comunist, în anul 1989. Prin intermediul acestor reforme s-au produs schimb ri în toate domeniile i au avut un impact deosebit pe termen lung, unele chiar decenii, cu efecte pozitive i negative. Este foarte important atunci când analiz m situa ia prezent a României s lu m în considerare i istoria, i anume, evenimentele care au contribuit la schimbarea i prosperitatea statului, influen a pe care au avut-o i continu s o aib anumite institu ii i partide politice, pentru a înv a din trecut. Unele reforme au contribuit la schimbarea statului în mod pozitiv, altele în mod negativ, unele dintre m surile luate au avut chiar un caracter revolu ionar i s-au întâmpinat multe dificult i în aplicarea lor, rezisten din partea factorilor deciden i, rezisten din partea anumitor clase sociale, revolte, r scoale cu consecin e grave i chiar revolu ii. Toate structurile statului au suferit modific ri de-alungul timpului i au încercat s se adapteze nevoilor din respectivele perioade. Prin m surile adoptate, de-alungul timpului, s-a încercat diminuarea inegalit ilor între clasele sociale i dezvoltarea tuturor regiunilor rii. Reformele prezentate au avut consecin e sociale i economice asupra poporului român, acestea au constat în procese ample i de durat care au marcat istoria României i modul în care s-a dezvoltat mai târziu. 3. Reforma sectorului public dup 1990 pân în prezent Dup anii ’90, prin schimbarea regimului într-unul democratic i tendin a globaliz rii i dezvolt rii intense a sistemelor sociale, statele sunt puse într-o pozi ie cu totul nou , în care institu iile i sistemele administrative trebuie s se adapteze acestor transform ri. Reforma administra iei publice a implicat i continu s presupun modific ri de substan atât la nivelul administra iei publice centrale cât i al administra iei publice locale. Astfel dezvoltarea democra iei reclam cre terea i înt rirea rolului autorit ilor, consolidarea parteneriatului cu societatea civil i instituirea unei noi rela ii între cet eni i administra ie. Reforma administra iei publice include toate aspectele organiz rii sectorului public, cuprinzand administra ia public central , prin ministere i agen ii i administra ia public local , prin institu ii i organiza ii, sistemele, structurile, procesele, motiva iile, precum i adaptarea periodic a sistemului (Tudorel Andrei, Dragos Dinca, Radu Carp; Reforma administra iei publice în contextul integr rii europene). Reforma cuprinde 2 etape: perioada 1991-2000 i perioada 2001-2010 îns consider m c putem vorbi i despre o a treia etap , care se afl în desf urare deoarece schimb rile structurale i de sistem specifice continu s existe în cadrul administra iei publice. Transformarea administra iei publice în timp, presupune un poten ial ridicat de adaptare continu a acesteia la condi ii noi de ordin social, economic şi politic i reprezint unul din domeniile de baz care trebuie modernizat, îmbun t it şi adaptat cu prioritate la noile cerin e într-o societate aflat în plin dezvoltare. În anul 2001 a fost elaborat şi adoptat Strategia Guvernului privind accelerarea reformei administra iei publice, demararea implement rii reformei strategice a administra iei publice s-a concretizat prin adoptarea HG nr. 951/2001 (MO nr. 640/12.10.2001). Se con tientizeaz importan a promov rii unei societ i informa ionale accesibile tuturor care s ofere oportunit i de dezvoltare i care va permite administra iei publice 254 efectuarea unui salt tehnologic şi o implicare mai mare la activit ile de inovare şi înalt productive. În sprijinirea reformei şi în introducerea metodelor specifice tehnologiei informa iei în administra ia public , Ministerul Administra iei Publice (MAP) elaboreaz Strategia privind informatizarea administra iei publice, adoptat de Guvern prin HG nr. 1007/2001 (M.O. nr. 705/6.11.2001). In anul 2004, în cadrului Raportului Comisiei Europene privind progresele României pe calea ader rii accentueaz faptul c Strategia actualizat a Guvernului României privind accelerarea reformei în administra ia public reprezint “o buna baz pentru viitoare reforme i este necesar acordarea priorit ii implement rii ei”. Pentru aderarea la Uniunea European , este accentuat importan a înt ririi capacit ii administrative, fiind considerat cea care st la baza atragerii fondurilor comunitare şi care nu poate fi conceput f r o func ionare eficient a administra iei publice, iar acest lucru presupune adaptarea continu a acestui sector prin strategii de lung durat i îmbun t irea cadrului legislativ. Obiectivele reformei administra iei publice privesc informatizarea serviciilor, dezvoltarea de proiecte de parteneriat public-privat, crearea unui corp profesional al func ionarilor, descentralizarea i responsabilizarea colectivit ilor locale în gestiunea problematicii regionale i locale, ameliorarea corup iei, reglementarea normativ , o colaborare între administra iei i cet ean, preocup ri privind cadastrul agricol i organizarea teritoriului. Scopul reformei este crearea unui sistem administrativ unitar din punct de vedere al practicii administrative, consolidarea democra iei, respectarea cadrului normativ i drepturile omului. Asa cum am amintit mai sus, prin reforma administra iei publice se doreşte o restructurare profunda atât la nivel central cât i local în scopul moderniz rii şi adapt rii administra iei publice la realit ile societ ii româneşti i structurilor similare din rile Uniunii Europene şi din alte state dezvoltate. Pentru creşterea capacit ii administrative a autorit ilor publice locale i centrale trebuie respectate valorile europene ale administra iei, respectiv, transparen a, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea şi eficien a. Prin dezvoltarea capacit ii administrative se urm re te promovarea şi sus inea la nivel central şi local a unei administra ii publice care s devin un factor important de competitivitate, dezvoltare, progres şi coeziune. Capacitatea administrativ st la baza reformei îns nu poate asigura rezultatele scontate de la o administra ie modern f r o bun organizare a acesteia, investi ii în capitalul uman prin formarea i perfec ionarea acestuia, a adar, punerea accentului pe educarea i educa ia personalului în exercitarea atribu iilor sale. Valorile func ionarilor publici, rela iile acestora cu cet enii i profesionalismul cu care î i îndeplinesc atribu iile reprezint un aspect important în cadrul proceselor de reform a administra iei publice, în încercarea de a îmbun t i imaginea i eficien a acesteia. Apropierea administra iei publice de cet ean presupune o administra ie public orientat c tre rezolvarea cerin elor cet enilor, o mai bun comunicare cu ace tia, cooperarea cu societatea civil în procesul decizional, precum şi asigurarea transparen ei actelor administrative. Prin descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei locale administrative şi financiare se urm reşte responsabilizarea şi creşterea gradului de 255 implicare a colectivit ilor locale în gestiune problematicii regionale şi locale i eficientizarea administra iei publice. Neutralitatea i impar ialitatea sunt principii de baza în ceea ce prive te func iei publice, iar legisla ia trebuie s creeze cadrul adecvat prin care s se asigure stabilitatea în func ie indiferent de schimb rile de natur politic . Realitatea în ceea ce prive te acest subiect este îns diferit în sensul în care schimb rile politice conduc la numeroase schimb ri în rândul func ionarilor publici, în special, în cadrul func iilor publice de conducere, ceea ce genereaz migr ri masive ale func ionarilor publici generate de presiuni ale nivelului politic. În practic , aceste schimb ri politice dezechilibreaz , de cele mai multe ori institu ia prin bloc ri ale procesului, discontinuitate i reorganizare greoaie a activit ilor i gestion rii situa iilor. Pentru realizarea întregului proces de reform este important implicarea activ a reprezentan ilor politici, a func ionarilor publici la realizarea reformei cât i participarea activ a cet enilor, a societ ii civile, a mediului de afaceri în desf şurarea acestui proces i de asemenea, responsabilizarea tuturor. Administra iei publice î i schimb rolul, de la comenzi coercitive i mecanisme de control la un management public colaborativ (Bingham et al.,2005: Kettl, 2006;Leach, 2006) i are sarcina de a facilita cre terea cooper rii, coordon rii, integr rii i schimbul de informa ii în locul modului de comand i control, îns , aceste obiective presupune eforturi din partea tuturor actorilor în realizarea guvernan ei. Managementul procesului de reforma în administra ia publica presupune o misiune dificil deoarece apar inevitabil anumite disfunc ionalit i în implementarea schimb rilor. În opinia unor autori, exist câ iva factori de blocaj în implementarea strategiei de accelerare a reformei, i anume, factori strategici (complexitatea decizional ), structurali (birocra ia specific oric rui sistem, resurse umane i financiare limitate, dimensiunea i complexitatea), culturali (teama de risc, tradi ia „continuit ii”, schimbarea mentalit ii) i comportamentali (absen a stimulentelor, demotivare i frustr ri). Concluzii A a cum istoria ne prezint reformele prin care a trecut România, administra ia public nu poate fi reformat într-un timp scurt, acesta este un proces de lung durat , care trebuie s fie implementat într-un mediu dificil, competitiv şi în continu schimbare. Reforma sectorului public vizeaz atât aspectele statice(de structur ) cât i cele procesuale(de dinamic ) pentru contribuirea la schimbarea social . Reforma trebuie abordata în mod global şi ca un proces deschis deoarece fiecare schimbare trebuie conceput ca parte integrant a strategiei de reform i trebuie adaptat schimb rilor din mediul extern. Preocuparea pentru realizarea reformei administra iei publice se datoreaz nevoii de dezvoltare i consolidare a capacit ii autorit ilor administra iei publice la standardele cele mai înalte, cu scopul creşterii calit ii serviciilor publice i accesul la acestea. Prin intermediul acestui proces se doreşte instituirea unui sistem modern şi eficient al administr rii publice, ale c rui principii de func ionare vor corespunde celor mai avansate practici europene, fiind necesar o strategie pentru schimbarea social durabil i pentru redefinirea rolului pe care statul îl are în calitate de promotor al democra iei i economiei de pia . 256 În succesul reformei administra iei publice este necesar fundamentarea conceptual a acesteia i stabilirea clar a rolului, responsabilit ilor, atribu iilor, rezultatelor preconizate a activit ii autorit ilor administra iei publice. Alte aspecte necesare acestui proces privesc formularea de propuneri de reformare i restructurare, luându-se în considerare o strategie pe termen lung i determinate m surile care urmeaz a fi întreprinse de c tre autorit ile administra iei publice pentru stabilirea i exercitarea sarcinilor. Administra ia public reprezint un sistem de baz al coeziunii sociale i în func ie de modific rile ce au loc în cadrul acestui sistem i valorile la care aceasta ader , influen eaz modul în care evolueaz societatea româneasc , care vor fi consecin ele pe termen lung i cum va conduce schimbarea social . Bibliografie Andrew G. Walder (1978),“Organizations, social structure and historical change”, University of Michigan. Aurel Loghin, Maria i Gh. Platon (1972), Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia i, Bucure ti. Istoria României(1964), vol. IV, Bucure ti. Christine Skinner PhD (2014), “Social change and policy challenges în developing countries”, Journal of Family Studies,. Constantin Schifirnet (2014),„Sociologie”, Ed.Comunicare, Bucure ti, 2004. Dumitru Iv nescu(2001), „Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterit ții”, Editura Junimea, Ia i. Dumitru andru(1975), „Reforma agrar din 1921 în România”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucure ti. Hesse J. (1993), “From transformation to modernization: administrative change în central and eastern Europe”, Pubic Administration, No. 71. Hora iu Rusu (2008), „Schimbare social și identitate sociocultural ”, Institutul European, Bucure ti. Ian Gough (2013), “Climate Change, Social Policy and Global Governance”, Journal of International and Comparative Social Policy. Ioan Corneanu, Vasile Moi , Anca Violeta Petran, Anca Cristina Onesc, Reformele Agrare din România, http://www.dacoromania-alba.ro/nr44/reformele_agrare.htm. Kettl, D. F. (2002), „The Transformation of Governance”, John Hopkins University Press, U.S.A. Kieran Healy (1998), „Social change: Mechanisms and Metaphors”, Princeton University, Princeton NJ. Marcel D. Popa, Horia C. Matei(1988), “Mic enciclopedie de istorie universal ”, Editura Politic , Bucure ti. Matei L.,Dogaru T.C.(2011), „The reform of the national public policies process under the influence of Europeanization Changes în the policy-making în Romania on institutional and legislative level”, disponibil online la pagina: http://ssrn.com/abstract=1740392. Nichita Ad niloaie(1973), „Cuza Vod și problema agrar . În memoriam”, Ia i. N. Joseph Cayer, David L. Baker& Louis F. Weschler (2010), „Social change and adaptive management”, Birkdale Publishers, San Diego. Peter Hedström (2006), „Explaining Social Change: An Analytical Approach”, University of Oxford, disponibil online la pagina: http://ddd.uab.cat/pub/papers/02102862n80/02102862n80p73.pdf. Peter Hedstrom (2006), „Explaining social change: An analytical approach”. Profiroiu Marius, Andrei Tudorel, Dinc Drago , Carp Radu, “Reforma administrației publice în contextul integr rii europene”, Institutul European din România – Studiu de Impact nr. 3, Bucure ti, disponibil online la pagina: http://beta.ier.ro/documente/studiideimpactPaisIII_ro/Pais3_studiu_3_ro.pdf Reforma agrar din 1945, disponibil online la pagina: https://ro.wikipedia.org/wiki/Reforma_agrar% C4%83_din_1945. Ronald Inglehart (1997), “Modernization and Post-Modernization. Cultural, Economic and Political Change în 43 Societies”, New York, Princeton University Press. Samuel Huntington (1999), „Ordinea politic a societ ilor în schimbare”, Ed.Polirom, Ia i. 257 258 Aplica iile Smart pentru transportul urban Anastasia CIUPERCA coala Na ional de Studii Politice i Administrative [email protected] Rezumat. Articolul abordeaz problema eficientiz rii timpului în orașe mari. Gestionarea timpului a c p tat o importanț major într-un mediu devenit din ce în ce mai alert. Controlul timpului este imperativ. Acest lucru se poate face cu ajutorul câtorva modalit ți, la îndemâna oricui. Tehnologia modern sprijin aceast nevoie, iar dispozitivele mobile reprezint , probabil, instrumentul cel mai de seam . Articolul examineaz modul și necesitatea folosirii aplicațiilor pentru telefon în g sirea unor soluții smart. De asemenea, se pune accent pe modernizarea și actualizarea continu a aplicațiilor. Concluzia studiului este c deși aplicațiile sunt utile și ușoare de folosit ele nu sunt populare în rândul cet țenilor. Cuvinte cheie: aplica ii mobile, eficien , tehnologie. 259 1. Introducere În lumea de azi a devenit actual idea eficientiz rii timpului, lucru care se poate observ mai ales la profesioni tii din diferite domenii. Suntem practic într-un cerc vicios: spunem c nu avem timp pentru anumite lucruri i prin urmare ne gr bim s le finaliz m pentru a începe altele importante pe care, la rândul lor, încerc m s le termin m repede, din lips de timp. Asta duce la preluarea a i mai multor sarcini pe care consider m noi c le vom finaliza rapid i la nivelul dorit, dar în cele din urm ajungem de unde am pornit: lipsa timpului. Nu este deloc u oar men inerea unui control al timpului, dar este un lucru necesar pentru nevoile noastre. “Timpul nu poate fi cump rat” este o zical pe cât de veche pe atât de adev rat . Timpul îns se poate câ tiga, cu ajutorul câtorva modalit i la îndemâna oricui i cu pu in autocontrol (Andrei Constantinescu, 2013). 2. Aplica iile pentru telefon Tr im într-o er a vitezei şi a comunic rii, în care informa ia este cel mai valoros bun, iar nevoia de a fi în contact cu ceilal i se manifest în toate activit ile. Tehnologia modern sprijin aceast nevoie, iar dispozitivele mobile sunt cel mai elocvent exemplu ale ei. Telefoanele inteligente (smartphones) dotate cu sisteme de operare din ce în ce mai avansate tind s înglobeze în ele un mic univers al fiec ruia dintre noi: agenda telefonic , ştiri de ultim or , contacte cu prietenii, întâlnirile de afaceri, jocuri, diet , orarul tratamentului medicamentos, alarme i nu în ultimul rând aplica iile ce ne ghideaz pe tot parcursul zilei. În sfâr it, din prim vara lui 2012 traseele de transport urban pentru câteva din ora e mai mari ale României au devenit disponibile pe Google Play. Primele ora e cu indica ii de orientare a transportului public au fost: București, Brașov, Cluj, Iași, Sibiu, Timişoara, Constanța, Ploiești i Craiova. Aplica ia de planificare a rutelor mijloacelor de transport în comun de pe raza municipiului Bucureşti este furnizat gratuit de Asocia ia Concept Urban. RATB este exonerat de orice problem de natur legal cu privire la drepturi de autor, generat de aplica ia de planificare a rutelor. Întreaga r spundere asupra corectitudinii şi coeren ei informa iilor prezentate, asupra modului de func ionare a aplica iei, precum şi pentru prejudiciile generate de disfunc ionalit ile aplica iei, revin în exclusivitate ini iatorului Concept Urban. 2.1.Descrierea aplica iei Fie c eşti student, turist sau localnic, Transport Urban este pachetul complet de planificare a rutelor: harta, sta ii, trasee, indica ii i tot ce ai mai putea avea nevoie, toate îmbr cate într-o interfa prietenoas . Planifica- i rutele în câteva secunde. Modul de utilizare Aplica ia este foarte u oar în utilizare. În doar câteva mi c ri rezolvi mai multe probleme − de la procurarea unui bilet pân la g sirea transportului necesar. Chiar i un copil s-ar descurca s -o foloseasc . La dorin a utilizatorului este posibil utilizarea sugestiilor de c utare. Astfel, pe ecranul telefonului apar micile indicii ce ajut la utilizarea aplica iei. Tot ce trebuie s fac utilizatorul este s defineasc puncte de plecare 260 i sosire − de restul se ocup aplica ia. În caz c v afla i într-un loc necunoscut i nu ti i exact denumirea sta iilor, în ajutor vine harta i GPS-ul care în câteva secunde v identific loca ia i v ar ta cele mai apropiate sta ii de transport în comun i denumirea lor. Aplica ia creeaz un nou traseu aproape instantaneu, afi ând-ul pe ecran cu indicarea num rului transportului public. Pentru a evita setarea traseelor de fiecare dat , ele pot fi memorate. Exist i op iuni cum ar fi folosirea transportului preferat. Pentru utilizatorii care doresc s înl ture un anumit tip de transport, de exemplu metroul, aplica ia creeaz un traseu în care acesta nu va fi inclus. Avantaje: o interfa simpl i eficient ; o hart cu sta iile de autobuz / tramvai / metrou; indica ii pas cu pas, u or de în eles; o estimarea distan ei, timpului i costul c l toriei; o feedback vizual: exploreaz ruta pe hart ; o serviciul de c utare: str zi i puncte relavante de interes; o serviciul GPS: setarea loca iei curente ca punct de plecare / sosire; o op iuni avansate de planificare; o limbile român i englez . Dezavantaje:  biletele i abonamentele sunt deocamdat disponibile doar în Bucure ti;  necesit conexiune la Internet. Pentru a asigur rezultate rapide i actualizate, rutele sunt calculate de c tre serverul central. Modernizare i actualizare O astfel de aplica ie cu siguran ne va u ura via a într-un ora ca Bucure ti. Suntem obişnui i s primim informa ia exact rapid i acest fapt ne caracterizeaz genera ia − viteza e un element cheie în via a omului din secolul XXI (Don Tapscott, 2011). Avem nevoie mereu s g sim o rezolvare rapid a problemei atunci când c ut m un mijloc de transport pentru a ajunge într-un anumit punct al ora ului. Ineficien a aplica iei în off-line aduce mari dezavantaje, i ultima actualizare fiind f cut în decembrie 2014. Ace ti factori au avut o influen direct asupra popularit ii aplica iei (vezi grf.1). Figura 1. Recenzii pentru aplica ia Transport Urban. Dup cercetarea a mai multor sait-uri am observat c aplica ia nu este destul de popular în Romania, astfel doar 2.125% din num rul de locuitorilor a celor 11 ora e pentru care aplica ia este valabil au instalat aplica ia (vezi detalii în grf. 2). 261 Series1, Po opula ia Românei, 22,279, 000 0 Series1, 11 ora e, 4,705,64 42 Series1, Instal ri, r 500,000 Figura 2. Totalul popula iei din11 ora e unnde se folose te aplica ia; popula ia României; num n rul instal riilor aplica iei. Aplica ia У ый а O alt apliica ie smart caare ar rezolva problema eficcientiz rii timpului, creat dee ino ovatorul rus A Andrey Kondrak khin, care perrmite urm rirea transportuluii public în 388 oraa e, ale Rusiei i CSI, este У ый а (Smart Trransport). Parttea func ional nu se deosebe te prea mult de cea c descris maai sus, îns unele elemente o fac s ias cuu mu ult în eviden , l sând concureen a departe în spate. mentele standardd pentru o astfel de aplica iee: map online,, Creatorul a p strat elem c utarea u rutelor (ttramvai, autobu uz, metrou) i crearea traseellor. La acestea a fost ad ugatt elem mentul esen ial − harta ora elor e cu traseelee tuturor mijlooacelor de transport public înn mo od online (ele afi eaz în reg gim online meersul transportuului urban). Tooate mijloacelee tran nsportului publlic sunt dotate cu c sistemul GLO ONASS omoloogul rus al GPS-ului american.. Acest lucru permiite aflarea apro oximativ a tim mpului de a teptare în sta ie, calculând c astfell mpul optim neceesar pentru a aju unge înaintea luui, pentru nu a ppierde nici un minut. m tim H r ile din aplica ie au fo ost folosite dinn proiectul OpeenStreetMap avvând mult maii mu ulte facilita i ddecât altele. Nu u a fost folosiit Google Mapp pentru c nuu toate ora elee russe ti se g sesc îîn respectiva ap plica ie. Începând ccu anul 2011, colaborarea c eficcient , în timp real a autoruluui aplica iei cuu auttorit ile publicce a celor 38 ora e, a creat o leg tur strââns ce permitte actualizareaa h r ilor online la fiecare 20-40 secunde prin stocarea s tuturoor datelor pe seerverul central.. Ulttimul ora a ffost ad ugat pee 26.08.2015, fapt ce demonnstreaz c applica ia este înn con ntinu actualizaare. Dar nici aceste a modific ri nu sunt de ajuns pentru a face aplica iaa un produs de mass (vezi grf.3). Figura 3. Recenzii pentruu aplica ia У 2622 ый а De i autoruul a venit în în ntâmpinarea nevvoilor locuitoriilor din mai muulte ora e caree nu sunt înc incluuse în aplica ie,, l sând mai muulte mesaje de îndemn pe sitee-uri ca Googlee Plaay sau iTunes i încearc s cuprind c pe câât de mult posibbil teritoriul Rusiei R i spa iull CS SI, îns statistiicile nu arat partea mai puu in optimist a lucrurilor. S-a S dovedit c aceeast aplica ie nnu s-a înr d cin nat în rândul poopula iei ruse tti (vezi grf.4). Series1, Popila P ia Rusiei, 146 6,267,288 Series1, 38 oora e, 16,074,214 Series1, Instal ri, 1, 000,000 Figura 44.Totalul popula iei din 38 ora e unde se folose tte aplica ia; popuula ia Rusiei; nu um rul desc rc rilor r aplica iei. Cap Metrro Chiar dac tr im într-o lume l modern plin de gadggeturi, nu este exclus s staii m car de dou orri pe s pt mânaa la coad dup bilet de c l ttorie. Pentru stuuden i e i maii inccomod, la începputul fiec rei luni, l atunci cânnd trebuie s - i reînnoie ti abbonamentul, laa cozzi stau zeci dee persoane. O alt aplica ie mobil care eeste o solu ie bun pentru a rezzolva problema creat este Cap ap Metro App. Aplica ia C Cap Metro ofer o pentru clien c i instrum mente rapide de d planificare:: exccursii, bilete oon-line, inform ma ii de sosire în timp real a transportului public i altee faccilit i. Acesta este prima apliica ie de acest fel care ofer mobile ticketinng (bilet directt în telefonul mobilul) în zona Austin A (capitalla statului Texxas), una dintrre pu inele dinn Staatele Unite ale Americii. Fiee c sunte i acaas , pe drum sau în autobuzz, pute i folosii instrumentele dinn aplica ie penttru a planifica i a cump ra bbilete f r a maai sc pa timpull de sub control. C QR, carre este un innstrument prinn Elementul cheie al apliica iei este Codul inteermediul c ruiia consumatoriii îşi pot îmboog i experien a interac iuniii cu un brand,, f când c trecerea de la mediul offfline, la cel onlline. Cu toate c ini ial a fostt folosit pentruu mo onitorizarea coomponentelor auto în cadruul procesului de produc ie, domeniile dee apllicabilitate a ccodului QR s-au s diversificaat în timp (K Kamacikin A.M M., 2015). Înn mo omentul de fa sunt foarte fo olosite în diverrse aplica ii com merciale, orienntate în speciall c tre t utilizatorii dde telefoane mo obile (Vitalii Buuzdalov, 2012)). Codul QR sau codul de r spuns rapid permite p încorporarea rapid şi ş facil a uneii info forma ii într-o imagine, caree poate fi applicat apoi pee diverse suporturi tip rite.. Maajoritatea telefo foanelor mobile din ziua dee azi pot decooda codurile QR Q şi prelucraa info forma iile pe caare acesta le con n ine (Igori Terrenitev, 2015). Utilizatorii se bucur dee caracteristicii utile, printre care: Plannerr Trip, orarelee tran nsportului publlic, sosirea tran nsportului în tim mp real, h r i i servicii de infformare. 2633 Aplica ia este u or de configurat – se creeaz un cont securizat, cu adres e-mail i parol , la care se ata eaz i un cod PIN. Pentru cump r turi se introduc datele unui card de credit sau de debit valabil. Aplica ia ofer posibilitatea de a folosi mai multe carduri pentru achitare. Tranzac iile de plat ale biletului prin "Use Tickets " se desf oar rapid, iar apoi pe ecran se afi eaz codul biletului achizi ionat. Parola se valideaz ar tând operatorului, inspectorului sau scanarea codului QR pe MetroRapid. 4.1. Promovarea Aplica ie cu caracteristici eficiente i cu un nivel înalt de productivitate ne conving autorii, ce prin calcule simple deducem c ar avea popularitate între num r mare de utilizatori al micilor ecrane. Dar lucrurile sunt un pic altfel atunci când analiz m recenziile l sate de utilizatori. Printre ele, num rul mesajelor cu nemul umiri reprezint o cifr semnificativ (vezi grf.5). În aceea i ordine de idei, num rul instal rilor este de doar 0.37% în rândul popula iei din Texas care este de 27.247.989. Figura 5. Recenzii pentru aplica ia Cap Metro 5. Concluzii Datorit dezvolt rii rapide a tehnologiei şi a facilit ilor oferite de telefoanele mobile, acestea au devenit un instrument aproape indispensabil în via a de zi cu zi. Pentru eficientizarea timpului avem la îndemân tehnologiile smart i numeroase aplica ii mobile. Analiza subiectului relev c problema nu const în lipsa de informa ii legate la posibilit ile pe care le ofer tehnologiile actuale, dar în insuficien a r spândire a lor. De i ele dau dovad de eficien i comoditate în utilizare, promovarea i r spândirea sunt slabe. Suntem o nou genera ie cu mare deschidere c tre nou. Acum ca niciodat o inven ie inteligent poate fi r spândit aproape instantaneu. Cercul vicios în care informa ia nu ajunge la oameni poate fi rupt, iar timpul poate fi gestionat astfel încât s -l folosim eficient. Bibliografie Andrei Constantinescu, “Succesul st în eficientizarea timpului” Jurnal de afaceri, edi ia din octombrie 2013http://www.jurnaluldeafaceri.ro/noiembrie-2013/succesul-sta-in-eficientizarea-timpului.php#1, accesat 18.10.2015. 264 Aplica ia CapMetrohttps://play.google.com/store/apps/details?id=co.bytemark.cmta&hl=ro, accesat la data de 19.11.2015. Aplica ia Transport Urbanhttp://www.transporturban.ro/ro/bucuresti/ accesat la data de 18.10.2015. Aplica ia Transport Urbanhttps://play.google.com/store/apps/details?id=com.indyvision.transport. transporturban&hl=ro accesat la data de 18.10.2015 Aplica ia У ый а , (Smart Transport) https://play.google.com/store/apps/details?id=ru.bus62. SmartTransport&hl=ro, accesat la data de 18.11.2015. Despre aplica ii i importan a lor http://aplicatii-mobile.ro/aparitie-editoriala/, accesat la data de 18.10.2015. Despre proiectul OpenStreetMap https://www.openstreetmap.org/about, accesat la data de 9.11.2015. Don Tapscott, “Grown up digital: How the genetation is changing your world”, edi ia în limba româna de editura Publica, 2011 pag. 313-365. Igori Terenitev, “Progresul în eticheta digital : codul hibrid” în rus (П э : ), jurnalul Publish, edi ia 11 din 2015, http://www.publish.ru/articles/201511_20013496, accesat la data de 27.11.2015. Indica ii pentru utilizarea aplica iei Transport Urban http://dordeduca.ro/stiri/transport_public_ urban_romania_in_google_maps/9616/, accesat la data de 18.10.2015. Informa ii despre popula ia României pentru anul 2015 http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci20048458-populatia-romaniei-1-ianuarie-2015-14-detalii-care-probabil-nu-stiai.htm, accesat 7.11.2015. Informa ii despre popula ia Rusiei pentru anul 2015 http://www.statdata.ru/largest_cities_russia, http://karaganda-akimat.gov.kz/ru/eco_6/, acceasat la data de 18.11.2015. Informa ii despre popula ia Texas pentru anul 2015 http://worldpopulationreview.com/states/texaspopulation/, accesat la data de 26.11.2015. Kamacikin A.M., “Sisteme de control și tehnologii informaționale” din rus (С ы я ы ) editura Н я , 2015 pag. 20-24. Pentru mai multe informa ii despre sistemul GLONASS accesa i link-ul http://beebom.com/2015/05/what-isglonass-and-how-it-is-different-from-gps, accesat la data de 9.11.2015. Pentru telefoane ce au sistem de operare de tip iOShttp://www.apple.com/itunes/, accesat pe data de 18.11.2015. Totul despre QR codehttp://qr-code.ro/utilizare-qr-code/, accesat la data de 15.11.2015. Vitalii Buzdalov, Depre Codurile QR (П qr- ы) din 2012 http://android.mobile-review.com/ market/10514/, accesat la data de 15.11.2015. 265 266 Convergen a securit ii digitale Lect. univ. dr. C t lin VRABIE SNSPA, Facultatea de Administra ie Public [email protected] Rezumat. În fiecare zi, canalele de știri sunt inundate cu imagini venite din zonele de conflict din lumea întreag . Pentru prima dat în istoria lumii, prin intermediul sateliților de comunicare și grație rețelelor de socializare și canalelor de știri, precum Youtube, Facebook sau Yahoo, avem loc în primul rând în sala de spectacole în care s-a transformat Internetul. Ceea ce camerele nu v d este c mai exist o zon de conflict în culise, în ceea ce ast zi se numește „lumea electronic ”. Aici luptele nu se dau cu rachete, bombe și gloanțe, ci cu biți și bytes. Convergența digital , termen cu care literatura de specialitate ne-a obișnuit, se reg sește într-o form similar și în domeniul securit ții digitale și al spionajului cibernetic. Acest articol va prezenta perspectiva pe care autorul o are asupra viitorului securit ții digitale privit prin intermediul istoriei acesteia. Cuvinte cheie:protec ia datelor, intimitate, securitate digital . 267 Introducere În domeniul cercet rii IT&C, securitatea ocup un segment îngust (Gartner, 2015; Cybersecurity Ventures, 2015). Cu toate acestea, ea cuprinde câteva concepte foarte des întâlnite ast zi în mass media, precum: atacuri cibernetice asupra informa iilor sau asupra canalelor de comunicare, furturi de identitate etc. (Cisco, 2015). Dac suntem siguri de ceva în acest domeniu, acesta este faptul c ceea ce se întâmpl ast zi în lumea electronic i, mai cu seama, în securitatea digital , va avea un impact profund asupra vie ii noastre (Verizon, 2015), lucru de care s-ar putea ca noi nici m car s nu fim con tien i. Un argument care fundamenteaz ipoteza este c o mare parte din tehnologia pe care o folosim uzual ast zi a fost descoperit în urma cercet rilor finan ate de guvernele lumii în dezvoltarea de noi tehnologii militare (FPRY, 2010). Genera iile trecute au creat tehnologii precum calculatorul – în cel de-Al Doilea R zboi Mondial (Zimmermann, 2015), comunica ii prin satelit i chiar Internetul – în timpul R zboiului Rece (Lainer et al., 2012). Acestea sunt atât de folosite în via a de zi cu zi încât am ajuns în situa ia în care nu ne putem imagina via a f r ele. Putem vedea ce se întâmpl în cealalt parte a lumii într-o clip , precum, de asemenea, putem naviga folosind Google street view pe str du ele din cartierul nostru. Dac tehnologiile create ieri au un asemenea impact asupra vie ii noastre ast zi, atunci ce impact au tehnologiile create ast zi asupra zilei de mâine? V vom prezenta câteva studii de caz din lumea securit ii digitale pentru ca, la final, s prezent m tehnologia. Spionajul cibernetic Exist , peste tot în jurul nostru, r zboaie cibernetice despre care nu avem nici cea mai mic idee (Symantec, 2015, 1). În spa iul cibernetic s-a ajuns deja într-un punct de confluen între om i ma in . Aceste dou entit i, odat complet separate, ast zi, cu greu mai pot fi distinse independent una fa de cealalt (Symantec, 2015, 2). Aceasta este era spionajului cibernetic. Când ne gândim la spionaj, ne gândim la James Bond – eroul hollywoodian care se furi a, mai mult sau mai pu in în lini te, în sediile celor mai de temut organiza ii militare, pentru a proteja lumea de eventuale atacuri nucleare. Câteodat , Hollywood-ul merge prea departe! În acest caz, îns , el nu merge suficient de departe. Ast zi, serviciile de informa ii nu ar trimite o persoan într-o asemenea loca ie secret – ea n-ar putea intra. Spionii de azi sunt spioni cibernetici. În filme, James Bond folosea tehnologia; ast zi, James Bond este tehnologie. *** Vreau s v conduc într-o c l torie în viitor. Dar înainte de a merge acolo, trebuie s facem câ iva pa i în istorie pentru a în elege mai bine ceea ce urmeaz s se întâmple. Ne vom întoarce, astfel, la momentul în care a fost creat primul virus de calculator – practic, momentul de început al acestei c l torii. 268 Nivelul I de convergen a securit ii Primul virus a fost scris într-un joc video, pe o disket care a fost inserat într-un Macintosh (Associated Press, 2007; Symantec, 2010), în anul 1981. De atunci, îns , lumea s-a schimbat. Acele tipuri de viru i se numeau sneakerware (Microsoft, 2013) pentru c cel care voia s infesteze un computer trebuia s mearg literalmente la acesta pentru a-l instala. Acesta a fost primul nivel de convergen , acolo unde omul era complet separat de ma ini, interac iunea dintre ace tia f cându-se punctiform i doar la ini iativa utilizatorului de PC. Nivelul al II-lea de convergen a securit ii În martie 1999 a fost lansat virusul Melissa – numit astfel de dezvoltatorul acestuia, David L. Smith, dup numele dansatoarei lui favorite din Miami. A fost primul virus de tip vierme din lume. Era inserat în attachment-ul unui e-mail care avea subiectul <<Important Message From [numele utilizatorului infectat]>> (F-Secure, 2015). Odat ce attachment-ul era deschis, procesul se repeta i, în trei luni, sistemele de e-mail ale lumii au fost date peste cap. Companii ca Microsoft i Intel au raportat infest ri – Microsoft, spre exemplu, i-a închis serverele de e-mail pentru a preveni r spândirea virusului (CNET, 2002). Totodat , acesta a fost i primul SPAM. Acest eveniment, urmat la un an mai târziu de apari ia virusului ILOVEYOU (Symantec, 2002), marcheaz debutul nivelului al doilea al convergen ei securit ii digitale. Aici, omul împuternice te tehnologia pentru a lucra în locul s u. Nivelul al III-lea de convergen a securit ii Înc un an mai târziu, lumea securit ii digitale a fost din nou provocat – i nu vorbim aici de 11 septembrie 2001, ci de 15 iulie. Atunci a fost lansat Code Red. El nu a fost un virus, un vierme sau un troian, ci toate acestea la un loc. A reprezentat cea mai complex amenin are cibernetic a lumii de pân atunci (SANS Institute, 2001, 1), f când ocolul lumii în trei zile. La 14 ore dup lansare erau deja 359.000 de sisteme infestate. În fiecare minut, alte dou mii de computere erau virusate. În total, au fost infestate aproximativ 6 milioane de sisteme (SANS Institute, 2001, 2; Greene, 2004), al c ror cost de repunere în func iune s-a ridicat la 2.75 miliarde dolari, transformându-l, astfel, în cel mai costisitor malware (Greene, 2004). Guvernele lumii au în eles ce se întâmpl i au realizat, totodat , c se pot folosi de aceast tehnologie pentru a trece la un nivel superior (Kearns, 2002) – acela de a face treaba pe care un spion uman nu ar reu i s o fac . Aceasta a fost intrarea în a treia faz de dezvoltare a convergen ei, aceea în care tehnologia înlocuie te omul. Evenimentul a fost cu adev rat începutul erei spionajului cibernetic. *** Vom continua prin a explica cum func ioneaz spionajul cibernetic. V vom conduce într-o misiune din via a real , care a avut loc chiar la începutul decadei acesteia, departe, în Orientul Mijlociu. Deja probabil a i în eles inten ia – aceea de a ne furi a întro instala ie nuclear cu scopul de proteja lumea de o eventual amenin are militar bazat pe armament atomic. Imaginea urm toare reprezint baza nuclear Natanz, o instala ie de îmbog ire a uraniului din Iran. 269 Figurra 1. Baza nucleaar iranian Nataanz (1) pozi iia bazei pe harta Iranului, (2) imagine exterioar , (3) vedere din spa iu Su urse: (1) nuclearrgamble.org, (2)) usnews.com, (33) DigitalGlobe For ele aliaate erau îngrijo orate c pre eddintele Mahmooud Ahmadineejad (Figura 2)) folo osea instala iilee centrifuge din n aceast baz pentru a crea m mai mult combbustibil nuclearr deccât avea nevoiee în scopul pro oducerii de eneergie electric . i aveau drepttate. El foloseaa aceele centrifuge ppentru a crea co ombustibil nucllear pentru arm me atomice (Zettter, 2014). Figura 22. Pre edintele Irranului, Mahmooud Ahmadinejadd, în timpul uneii vizite la Natanz în 2008 Sursa: Birroul prezidențial al Republicii Isllamice Iran Era nevoiee ca aceste cen ntrifuge s fie distruse. d Dar ccum puteau s fac asta? Nuu putteau trimite sollda i – baza eraa situat în mijjlocul de ertuluui, a adar era im mposibil s nuu fie detecta i. S-auu gândit chiar s trimit avioaane de vân toaare pentru a lannsa rachete i a aru unca în aer tottul (Khan, 2010). Ac iunea asta a ar fi fost cam g l gioass i destul dee mu urdar . Nu era cchiar o bun caampanie de PR – s ne imaginn m urm rile! Astfel, în loc s lansezee o bomb saau s trimit aagen i, au lansat un viermee info formatic. Foartee curat. Au nu umit-o opera iunea Jocurile O Olimpice [Operration Olympicc Games] (New Yoork Times, 2012 2; Poroshyn, 20014). Un numee minunat pentrru o opera iunee 2700 atât de curat ! Tot ce le r mânea de f cut era s plaseze viermele în interior. Aveau la dispozi ie destul de multe c i pentru a face asta, dar din p cate, nu le putem elabora aici pe toate. Exist , totu i, una care a fost i cea mai mediatizat ; pe aceasta o vom descrie în continuare. Mai întâi a fost introdus un virus de calculator în stick-uri de memorie pentru USB. Apoi, acestea au fost plasate în jurul bazei, folosindu-se de ora ele învecinate – printre care i Teheran, unde se presupunea c o parte din func ionari î i petrec via a. Câ iva dintre ei au reu it s intre în posesia stick-urilor i s le insereze în calculatoarele personale – laptop-uri sau PC-uri (Khan, 2010). Era nevoie de o astfel de metod , deoarece baza nuclear de la Natanz nu era conectat la Internet (Reuters, 2015). Înainte s judec m gre eala, r spunde i la întrebarea: „Ce a i face voi dac a i g si un memory stick?”. Gândi i-v la asta data viitoare când merge i la un eveniment i primi i de la organizatori un stick de memorie care con ine diferite studii i lucr rile tiin ifice ce urmeaz a fi prezentate în plen. În aceast manier , agen ii electronici au intrat în untru i au f cut ceea ce to i agen ii buni trebuie s fac : au început munca de recunoa tere, au început s - i fac loc în re ea, „s mearg pe coridoare” cum s-ar zice, c utându- i intele. Iar aceste inte erau cutii SIEMENS în esate cu controlere pentru centrifuge. Odat g site, a fost lansat un rootkit împreun cu un întreg arsenal necesar atacului digital care urma s înceap . În acest mod, au fost altera i parametrii de lucru ai controlerelor – de fapt, ai aplica iilor pe care le manageriau (Langner, 2013). Apoi, agen ii „au sunat” acas – în mai multe feluri, i au predat comanda asupra controlerelor Americii i Israelului, care au ordonat acelor centrifuge s se roteasc la un asemenea nivel încât acestea au fost scoase din func iune luni întregi – f r s fie nevoie ca un agent uman s pun m car piciorul în incinta instala iilor iraniene (Poroshyn, 2014). Programul a fost un succes – a încetinit planurile de dezvoltare nuclear a Iranului, trimi ându-le înapoi în timp cu câ iva ani (ForeignPolicy, 2013). A ap rut, totu i, o problem . Alia ii au folosit atât de mult timp pentru face acest agent electronic s intre în untru încât nu s-au gândit deloc la ce s-ar putea întâmpla dac acesta iese afar . În continuare, asta s-a i întâmplat: aplica ia i-a f cut treaba mai departe. A început s caute alte inte, alte controlere SIEMENS (Shakarian et al., 2013). Mai întâi în Iran, apoi în Orientul Mijlociu pentru ca, mai apoi, s ajung în Europa i, de aici, s-a îndreptat spre restul lumii, c utând instala ii nucleare. Înainte totu i s ne agit m, trebuie men ionat c acest spion î i tia foarte bine sarcina. C uta anumite controlere – cele care purtau semn tura unic a celor din Natanz (Shakarian et al., 2013). În orice caz, ap rarea lui a fost distrus . Industria de securitate, mai exact Kaspersky Lab, l-a descoperit. Ceea ce a fost odat o opera iune de preluare a controlului pentru a proteja lumea de o amenin are nuclear , a devenit Stuxnet – cea mai avansat amenin are software elaborat vreodat (Kaspersky Lab, 2010; Langner, 2013). Ast zi, astfel de r zboaie se desf oar în întreaga lume, poate chiar în casele noastre – evident, cu alt miz – iar noi nici m car nu ne d m seama. Chinezii sunt deosebit de buni la asta (NORSE, 2015). Ceea ce v-am descris mai sus e doar marketing. Nu vedem ce altceva se desf oar . S explic m, deci, pu in. În 2012, chinezii au intrat, cu succes, în sistemul de securitate al RSA (companie american de top, specializat în dezvoltarea de solu ii de criptare i securitate digital ), prin departamentul de HR (Human Resources). Ca i în cazul Stuxnet, ei au început s caute informa iile pentru care au intrat în sistem. Au g sit date confiden iale ale clien ilor companiei, precum parolele pe care ace tia le aveau la token-urile SecureID (RSA, 2011). 271 F Figura 3. Diferitee modele de tokeen SecurID dezvvoltate de RSA Sursa:http://ww ww.emc.com/seccurity/rsa-securiid/index.htm Ce fac aceste token-uri? Permit accesuul în re ele – prrecum cele alee contractorilorr millitari. Lockheedd Martin – con nstructor aerosppa ial de prim rang, specializzat în domeniull millitar, al securitt ii i al tehno ologiilor avansate, L-3 Comm munications – companie caree furrnizeaz sistem me de comand i contrrol necesare aeronavelor, vapoarelor i sub bmarinelor, i al i contractorii militari au foost intele vizaate de hackeri (NBS NEWS,, 201 15). O parte ddintre aceste companii c erau clien i ai EM MC Corporation – companiee mu ultina ional specializat în sttocare de date, cloud computiing etc. (RSA este divizia dee seccuritate a EMC C). Având în veedere, de exem mplu, c Lockhheed Martin prroduce avioanee de vân toare, ne pputem imaginaa de ce aceast companie a foost o int bun . Documentelee pusse la dispozi iie lumii întreg gi de c tre Eddward Snowdeen în 2013 relev faptul c atacurile hackeriloor chinezi au avut succes (Daaily News, 20155). Totu i, pe llâng ra ionam mentele legate de d spionajul miilitar i industriial, mai sunt i alteele, orientate sspre afaceri. Opera O iunea Auurora, dezvoltaat tot de hackkerii chinezi, a reu u it s penetrezze re elele celo or de la Googlee în ianuarie 2010 (Shakariann et al., 2013).. Aceasta a avut cca inte mai mult m de 20 de companii, c prinntre care Intel, Cisco, Adobee Sysstems, Yahoo, Symantec i Morgan M Stanleyy (PCWorld, 22014). Ceea cee pu ini întelegg estee c , ast zi, niiciuna dintre aceste a companiii nu mai este imun . Chinezzii au acces laa niv vel de CEO la informa ii con nfiden iale i documente d cu i despre clienn ii acestora dee maai bine de trei aani. Pentru cei care sunt impllica i în exploaat ri petroliere,, de exemplu – în special în conncuren cu China C – care nu n are deloc ppetrol în subssolurile propriii (Ro oberts, 2008), fiind astfel bine motivat în acest senns – un wakee-up-call ar fii Op pera iunea Nighht Dragon – o serie de atacurri care intesc ((înc o fac, de aceea folosim m tim mpul prezent) ccompanii energ getice din întrreaga lume i care au fost descoperite d dee MccAfee, divizia dde securitate a Intel I Corporatiion (McAfee, 22014; PCWorldd, 2015). Cercet toriii de la Kasperssky Lab, care au a descoperit Stuxnet, elaboreeaz trimestriall rap poarte privind ssecuritatea IT în n întreaga lume. Studiindu-lee, putem vedea c num rul dee pen netr ri a sistem melor din întreaaga lume într-uun singur an a crescut vertigginos de la 1.1 milliarde (Kasperssky Lab, 2014 4) – care este deja d un num r foarte mare, la l 2.2 miliardee (Kaaspersky Lab, 2015). Ce se întâmpl ? Carre sunt implicaa iile pentru nooi to i, pe plann na ional sau chiarr personal? Na ional, pputem în elege de ce guvernele sunt atât dde îngrijorate. Nu este vorbaa doaar de spionaj, este vorba i despre infrastrructura pe caree acestea o punn la dispozi iee cett enilor. Dac se poate prelu ua controlul uneei instala ii nuccleare în Iran, ce-i opre te pee 2722 hackerii iranieni s r spund similar – ca un cyber-bumerang? Dac cineva vrea s atace o na iune, trebuie mai întâi s închid re eaua de comunicare i, apoi, pe cele de infrastructur – cum ar fi sistemul bancar. Dac la acest nivel al convergen ei securit ii informatice vorbim de tehnologia care înlocuie te oamenii, atunci se ridic urm toarele întreb ri: „Cine piloteaz avioanele comerciale ast zi – pilo ii sau aplica iile software?”, „Dac acum 10-15 ani câ iva oameni se puteau furi a la bordul unui avion i puteau prelua conducerea acestuia, ce opre te o aplica ie software s controleze un pilot-automat sau sistemul software din turnurile de control al traficului aerian?”. Secretarul de stat american Leon Panetta, responsabil de problematica ap r rii na ionale a Statelor Unite, a recunoscut public pe 11 octombrie 2012, cu ocazia întâlnirii forumului format din Business Executives for National Security din New York, c „the collective result of these kinds of attacks could be a cyber Pearl Harbor; an attack that would cause physical destruction and the loss of life” (Council of Foreign Relations, 2012). Asta ne arat c exist , în viitor, o probabilitate foarte mare de a ap rea un cyber atac de propor ii, cu „distrugeri materiale imense i pierderi de vie i omene ti”. Implica iile la nivel personal sunt de alt natur . Exist o mul ime de hackeri care pot executa opera ii de tip reverse-engineering a acestor instrumente, pentru a le folosi în scopuri personale. Spre exemplu, tot în 2011, peste 100 milioane de conturi ale utilizatorilor aplica iilor Sony PlayStation au fost furate (BBC NEWS, 2014; Huffington Post, 2015). Ceea ce este interesant este faptul c aceste atacuri s-au desf urat de-a lungul unor perioade de câteva luni, fiind, de fapt, mai multe atacuri individuale. Iar Sony nici m car nu i-a dat seama. Nivelul al IV-lea de convergen a securit ii – cel de mâine Pe m sur ce devenim din ce în ce mai dependen i de Internet i aplica iile acestuia, ne întreb m ce urmeaz . Dac ne gândim la acele centrifuge în Iran, c rora li s-a comandat s se roteasc pân ce au pierdut controlul, care sunt dispozitivele pe care ne putem baza ast zi, sub prezum ia unei conectivit i wireless perfect securizate? S ne aducem aminte de promisiunea f cut la începutul articolului. Tehnologiile de care am vorbit au fost inventate acum mai bine de un deceniu sau în decursul ultimului. Am spus c v vom prezenta o viziune asupra spionajului cibernetic din viitor, cu tehnologii care sunt inventate ast zi. Vom p i împreun într-o gaur de vierme digital , o gaur de vierme în care inten ion m s îi trimitem pe acei atacatori. Dac vrem s ne ap r m în fa a tehnologiei care înlocuie te omul, atunci pasul urm tor al convergen ei este s cre m tehnologie care se comporta ca oamenii – în mediul digital nu se va putea face diferen a. Ast zi este posibil crearea unor re ele virtuale atât de vaste i aparent reale încât nu vor putea fi diferen iate de cele care sunt efectiv reale (PaloAlto, 2015). În acest fel, când atacatorii vor dori s intre într-o organiza ie militar sau un departament de HR, în loc s g seasc adev rata re ea, ei o vor g si pe cea virtual . În aceasta se vor mi ca în voie – exact ca Stuxnet sau precum chinezii, c utând sisteme pe care s le infecteze. Dar în loc s le afle pe cele reale, ei le vor g si pe cele virtuale. Sistemele „din umbr ”, a a cum sunt ele denumite ast zi, arat i se comport exact ca angaja ii reali (Shadow Networks, 2015), verificându- i conturile de e-mail sau stând prea mult timp pe Facebook (Figura 4). 273 F Figura 4. Reprezentarea grafic a unei re ele de tip „shadow” Iat ce se înntâmpl mai deeparte: dac unnul dintre acei aatacatori trimitee sistemului unn e-m mail, eventual ccu attachment, i-l roag s -l - deschid , aceesta o va face necondi ionat.. Dac va cere datee confiden iale, sistemul i le va furniza, speerând c atacattorul „va suna”” acaas . Re elele „ddin umbr ” vor supraveghea s i vor înregistra ffiecare mi care a atacatorului. Vom prezeenta în continuaare mecanismeele unei astfel dde re ele. Trebbuie men ionat,, înaainte de a pornni în dezvoltareea ideii, c totaalitatea proceseelor care se deesf oar într-oo astffel de re ea sunnt cu mult mai bogate, compleexe i complicaate decât ceea ce c va fi descriss în rândurile r urm toare. Dar chiaar i a a, v ve i forma o idee despre aceast a patra faz a con nvergen ei de ccare v vorbeam m înc de la încceput. O aplica ie software atac , spre exempluu, un sistem diintr-un departam ment de HR all uneei institu ii dinn Bucure ti. Cu um e posibil accest lucru? Fie un individ trim mite un e-maill unu ui func ionar puublic din institu u ie, cu rug miintea s deschidd fi ierele scaanate – care pott fi o „banal ” scriisoare de inten ie înso it de un CV, fie aceela i individ, când se apropiee de birou, insereazz în portul US SB, f r tirea func ionarului,, un stick de memorie m care- i ge un minut maai târziu, dup ce aplica ia s-a s instalat. Baa va începe treaba – îl va extrag chiiar se poate înntâmpla ca ind dividul s spunn func ionaruului c documeentele pe caree aceesta le-a solicittat le are pe un n memory stickk i, dac este dde acord, le poate copia chiarr atu unci, pe loc, înm mânându-i acesstuia memory stick-ul s inten ioonat infestat. Exxist un num r infi finit de metode prin care se po oate plasa o apllica ie malwaree într-un sistem m. Odat plasat,, ageentul software îîncepe s se furri eze prin re ea, e c utându- i inta pentru caare a fost creat. Care va fi rreac ia re elei „din „ umbr ”? Ei E bine, aceastaa va intercepta intruder-ul, i darr nu--l va elimina – dac ar ac ion na astfel, ea nuu ar face altcevva decât s proovoace ambi iaa haccker-ului de a-- i îmbun t i tehnica. Nu! Ceea ce aceaasta va face esste s deviezee vieermele informaatic spre inforrma ii a c rorr valoare este bine cunoscuut i care nuu rep prezint un periicol în cazul în n care sunt coppiate, mutate saau corupte. Intten ia este de a înccerca s vad cuui le trimite, cu u cine ia leg turra, pe cine „sunn ”. Bineîn eless, se poate întâm mpla c re eauua s nu interceepteze intruder-ul. Chiar i înn aceeast situa ie, aatâta timp cât aceasta a lucreaz simulând proocese reale – prrecum angaja i carre trimit e-maiil-uri, care nav vigheaz pe Innternet sau, a a cum am maai zis, stau pee Faccebook – intrudder-ul este p c lit. El „va sunna” acas când va g si ceea cee caut . Acestaa estee trigger-ul carre va declan a sistemul de seccuritate. Re eauua shadow nu se s poate uita înn calculatorul atacaatorului care a dezvoltat aplicca ia malware,, dar poate veddea ce procesee folo ose te aceasta în re eaua prop prie, reu ind asstfel s în eleagg ce caut i, mai presus dee 2744 orice, s vad cu cine „vorbe te”. Va simula procese precum cele pe care le lanseaz intruder-ul, îi va oferi fi iere precum cele pe care acesta le caut i a a mai departe. Practic, din acel moment, ap r torii sunt cei care vorbesc cu atacatorii, ei reu ind, astfel, s ofere acestora informa ii irelevante – de aceast dat , f r ca cei din urm s tie. Îi va plasa pe ace tia într-o re ea virtual , fals , care simuleaz perfect una real , de unde intruder-ul poate lua orice dore te pentru c ap r torii tiu exact unde vor merge acele informa ii. *** Am ajuns, astfel, la cap tul c l toriei noastre, c l torie în care am explicat cum omul i ma ina au ajuns s lucreze împreun în domeniul securit ii digitale i a spionajului cibernetic – convergen a dintre ace tia. Am ajuns la confluen a dintre dou entit i care au decis s lucreze împreun pentru a face lucrurile mai puternice. Am v zut cum tehnologia a migrat dintr-o zon complet separat de cea a omului, la situa ia de a se comporta ca un om. Ne întreb m ce urmeaz . Ei bine, dac istoria ne este de vreun folos, atunci nu trebuie s ne întreb m dac , într-o bun zi, tehnologia ne va afecta profund vie ile, ci ar trebui s ne întreb m dac vom fi în stare s realiz m acest lucru. Glosar Atac cibernetic – orice form ofensiv executat de un individ sau de o organiza ie cu scopul de a controla sau scoate din func iune sisteme informatice, re ele de calculatoare sau diferite device-uri personale, precum smart-phone-uri sau laptop-uri. Centrifug [nuclear ] – dispozitiv folosit în instala iile nucleare pentru a izola izotopul de uraniu U-235 de restul reg si i, în mod natural, în acesta (de i termenul de centrifug are o defini ie mult mai larg , am folosit-o pe cea care explic cel mai bine sensul cu care el se reg se te în acest articol). Cloud computing – o form de partajare i sincronizare, în servere situate în diferite loca ii pe glob, a unor elemente software (diferite tipuri de fi iere, între mai multe device-uri apar inând, de regul , aceluia i proprietar/user). Controler – un tip de computer folosit pentru automatizarea unor procese tehnologice executate de regul de instala ii industriale, precum: linii de asamblare, instala ii de lumini i, bineîn eles, centrale electrice de toate tipurile. Convergen – termen împrumutat din optic , ce explic modul în care sunt adunate, într-un singur focar, razele luminoase. În contextul Tehnologiei Informa iei, acest termen se refer la folosirea diferitor tipuri de echipamente pentru a colecta informa ia într-un singur dispozitiv. Pentru prezentul articol, termenul este folosit cu scopul explic rii interac iunii dintre om i computere. Criptare – metode i tehnici folosite pentru securizarea informa iilor i a comunic rii într-o re ea în scopul protej rii. Furt de identitate – folosirea, în mod deliberat, a unor elemente de identitate str ine celui care le utilizeaz , cu scopul furtului de bani sau pentru ob inerea de alte avantaje. Malware – din englezescul malicious software, care face referire la o suit de aplica ii proiectate în mod inten ionat fie pentru a deteriora un sistem sau o re ea de calculatoare, fie pentru a se infiltra în acestea cu scopul de a se prelua conducerea lor f r consim mântul proprietarilor. Proces – secven de lucru a unei aplica ii software care se execut într-un anumit moment dat de c tre un computer. Rootkit – o colec ie de aplica ii software cu caracter mali ios, programate pentru a oferi acces unui utilizator neautorizat aflat, de regul , la distan i care î i mascheaz existen a în spatele unor aplica ii legitime. Termenul este ob inut prin concatenarea cuvântului root – administratorul unui sistem Unix, i kit – componente software care ajut la instalarea aplica iei. Token – un dispozitiv electronic care genereaz un cod unic, temporar, folosit pentru a accesa o re ea de calculatoare aflat , de regul , sub condi ii de utilizare foarte stricte, precum accesul la un serviciu de Internet banking. Troian – termen derivat din legenda Calului Troian i care are scopul de a introduce, într-un sistem, 275 aplica ii software cu caracter mali ios (viru i, viermi informatici, aplica ii spion etc.). Vierme informatic – aplica ie software care are implementate instruc iuni de autoreproducere în scopul infest rii i altor sisteme. Acesta se propag , de regul , prin intermediul re elelor de calculatoare. Virus informatic – similar viermilor informatici, i viru ii au capacitatea de a se autoreproduce, dar spre deosebire de primii, ace tia sunt ata a i fi ierelor care, odat deschise sau executate, lanseaz în execu ie i virusul. Wireless (en. „f r fir”) – re ele de dispozitive conectate între ele prin unde radio, infraro u sau alte metode care nu implic existen a cablurilor. Bibliografie BBC NEWS (2014), Sony’s PlayStation hit by hack attack, http://www.bbc.com/news/technology-30373686 Cisco (2015), Midyear Security Report, http://www.cisco.com/web/offers/lp/2015-midyear-securityreport/index.html CNET (2002), Melissa virus spreads în Internet time, http://www.cnet.com/news/melissa-virus-spreads-ininternet-time/ Council of Foreign Relations (2012), Secretary of Defense Leon Panetta discusses the global threat of cybersecurity attacks at the Business Executives for National Security în New York City, October 11, 2012. CTV News (2007), Prank starts 25 years of computer security woes, http://www.ctvnews.ca/prank-starts-25years-of-computer-security-woes-1.254640 Cybersecurity Ventures (2015), Cybersecurity Market Report, http://cybersecurityventures. com/cybersecurity-market-report/ Daily News (2015), Chinese hackers stole F-35 fighter jet blueprints în Pentagon hack, http://www.nydailynews. com/news/national/snowden-chinese-hackers-stole-f-35-fighter-jet-blueprintsarticle-1.2084888 Foreign Policy Research Institute (2010), The Military’s Role în Stimulating Science and Technology: The Turning Point, http://www.fpri.org/articles/2010/05/militarys-role-stimulating-science-and-technologyturning-point Foreignpolicy (2013), The real program to sabotage Iran’s nuclear facilities was far more sophisticated than anyone realized, http://foreignpolicy.com/2013/11/19/stuxnets-secret-twin/ F-Secure (2015), Threat description, virus: W32/Melissa, https://www.f-secure.com/v-descs/melissa.shtml Gartner (2015), Forecast Alert: IT Spending, Worldwide, 3Q15 Update, https://www.gartner.com/ doc/3142129 Greene, T.C. (2004), Computer Security for the Home and Small Office, Chapter 7 – Trust Nothing, Fear Nothing, Apress, ISBN 1-59059-316-2, pp. 219-279. Huffington Post (2015), Sony Playstation Hack,http://www.huffingtonpost.com/news/sony-playstation-hack/ Kaspersky Lab (2010), Stuxnet Worm: Insight from Kaspersky Lab. Experts believe that Stuxnet manifests the beginning of the new age of cyber-warfare, http://www.kaspersky.com/about/news/virus/ 2010/Stuxnet_Worm_Insight_from_Kaspersky_Lab Kaspersky Lab (2014), IT Threat Evolution Q1 2014, https://securelist.com/files/2014/07/q1-it-threats-en.pdf Kaspersky Lab (2015), IT Threat Evolution în Q1 2015, https://securelist.com/analysis/quarterly-malwarereports/69872/it-threat-evolution-in-q1-2015/ Kearns, I. (2002), Code Red: Progressive Politics în the Digital Age, Chapter About Digital Society, EMPHASIS, ISBN 1-86030-188-6, pp. 1-5. Khan, S. (2010), Iran and Nuclear Weapons: Protracted Conflict and Proliferation. Part II and III, Proliferation activity and hostile US policy since 2000 – Case study: Iran, Routledge, ISBN 0-203-869427, pp. 25-110. Langner, R. (2013) To Kill a Centrifuge. A Technical Analysis of What Stuxnet’s Creators Tried to Achieve, The Langner Group, Arlington, Hamburg, Munich. Barry, L.M., Cerf, V.G., Clark, D.D., Kahn, R.E., Kleinrock, L., Lynch, D.C., Postel, J., Roberts, L.G., Wolff, S, Brief History of the Internet, http://www.internetsociety.org/sites/default/files/Brief_History_ of_the_Internet.pdf LiveScience (2015), History of Computers: A Brief Timeline, http://www.livescience.com/20718-computerhistory.html 276 McAfee (2014), Night Dragon – Overview, http://www.mcafee.com/sg/about/night-dragon.aspx Microsoft (2013), Security Intelligence Report, http://www.microsoft.com/security/sir/default.aspx NBS NEWS (2015), Secret NSA Map Shows China Cyber Attacks on U.S. Targets, http://www.nbcnews.com/news/us-news/exclusive-secret-nsa-map-shows-china-cyber-attacks-us-targetsn401211 New York Times (2012), Obama Order Sped Up Wave of Cyberattacks Against Iran, http://www.nytimes. com/2012/06/01/world/middleeast/obama-ordered-wave-of-cyberattacks-againstiran.html?pagewanted=all&_r=1 Norse corporation (2015), http://www.norse-corp.com/ PaloAlto Networks (2015), Getting started with Next-Generation Firewall, http://connect.paloaltonetworks. com/ngfw-ondemand-demo-2 PCWorld (2014), Security vendors claim progress against Chinese group that hacked Google, http://www.pcworld.com/article/2833992/security-vendors-claim-progress-against-chinese-group-thathacked-google.html PCWorld (2015), 'Night Dragon' Attacks From China Strike Energy Companies, http://www.pcworld.com/article/219251/article.html Poroshyn, R. (2014), Stuxnet: The True Story of Hunt and Evolution, Createspace Independent Pub., ISBN 1499709226. Reuters (2015), U.S. tried Stuxnet-style campaign against North Korea but failed, http://www.reuters. com/article/2015/05/29/us-usa-northkorea-stuxnet-idUSKBN0OE2DM20150529#xFvTEjwuodtsPqyC.97 Roberts, P. (2008), Sfarsitul petrolului. În pragul unui dezastru, Ed. Litera, ISBN 978-973-67-5435-7. RSA (2011), Anatomy of an Attack, http://blogs.rsa.com/anatomy-of-an-attack/ SANS Institute (2001) (1), Code Red: The One to Not "Dew", SANS Institute InfoSec Reading Room,https://www.sans.org/reading-room/whitepapers/malicious/code-red-dew-66 SANS Institute (2001) (2), The Mechanisms and Effects of the Code Red Worm, SANS Institute InfoSec Reading Room, https://www.sans.org/reading-room/whitepapers/malicious/mechanisms-effects-code-redworm-87 Shadow Networks (2015), Advanced Threat Deception, http://www.shadownetworks.com/wpcontent/uploads/Shadow-Networks_Bro_Final.pdf Shakarian, P., Shakarian, J., Ruef, A. (2013), Introduction to Cyber-Warfare: A Multidisciplinary Approach, Capitolul 13:Attacking Iranian Nuclear Facilities: Stuxnet, Elsevier 2013, pp. 224-240. Symantec (2010),A History of Viruses,http://www.symantec.com/connect/articles/history-viruses Symantec (2002), http://www.symantec.com/security_response/writeup.jsp?docid=2000-121815-2258-99 Symantec (2015) (1), Regin: Top-tier espionage tool enables stealthy surveillance, http://www.symantec.com/content/en/us/enterprise/media/security_response/whitepapers/reginanalysis.pdf Symantec (2015) (2), Internet Security Threat Report,Volume 20, https://www4.symantec.com/mktginfo/ whitepaper/ISTR/21347932_GA-internet-security-threat-report-volume-20-2015-social_v2.pdf Zetter, K. (2014), Countdown to Zero Day: Stuxnet and the Launch of the World's First Digital Weapon, Crown Publishers, ISBN 978-0-7704-3617-9. 277 278 Olimpiada de guvernare 279 280 Viitorul administra iei publice în contextul dezvolt rii tehnologiilor de comunicare digitale Andreea-Maria TÎRZIU Facultatea de Administra ie Public , SNSPA [email protected] Rezumat. România a fost marcat , din punctul de vedere al tehnologiilor de comunicare, de mari mutații tehnologice care, parcurgând mai multe etape, au dus la modificarea modurilor de producere, difuzare și consumare a informației. Realizarea de noi rețele sau suporturi, cum ar fi sateliții, magistralele electronice sau discurile optice, a dus ast zi la crearea unei astfel de mutații, numit uneori drept “revoluție digital ”, aceasta putând avea repercusiuni semnificative asupra modului cet țenilor de a comunica, de a munci și chiar de a se distra. Obiective: Scopul acestei lucr ri este acela de a oferi o viziune asupra elementelor care ar trebui îmbun t țite de c tre autorit țile ce au puterea și r spunderea de a face acest lucru, în vederea unei mai bune abord ri asupra perspectivei viitorului administrației publice. Abordare: Acest articol s-a bazat pe o cercetare bibliografic a lucr rilor de specialitate care se concentreaz pe tehnologiile folosite în vederea comunic rii digitale, cu prioritate în sectorul public, având ca parte final un studiu de caz ce întrunește informații completate de c tre cet țeni diferiți în cadrul unui chestionar pe tema abordat . Rezultate: Importanța pe care dezvoltarea acestor tehnologii o are asupra administrației publice trebuie înțeleas și ca un mijloc prin se poate face faț m surilor actuale de austeritate și, pe termen lung, aceasta este util pentru a r spunde unei mai bune globaliz ri și, de asemenea, marilor provoc ri lansate de societate, luând totodat în considerare nevoile și cerințele acesteia. Cuvinte cheie: administra ie public , IT, comunicare digital . 281 Introducere Despre administra ia public se tot vorbe te, îns cum r mâne cu viitorul acesteia atunci când se face referire la tehnologiile digitale de comunicare i, mai precis, la felul în care acestea sunt aplicate i dezvoltate în cadrul sectorului public? Pentru a putea continua aceast discu ie, este considerat important g sirea unei defini ii propice a tehnologiilor de comunicare. Astfel, vom vedea c acestea sunt descrise ca fiind acel sistem global de re ele de calculatoare care face referire la modul în care re elele respective schimb informa ii între ele, reprezentând practic felul în care se realizeaz transmisia i recep ia datelor în format digital30. Era digital , a a cum este numit perioada actual de c tre societatea informaional , se constituie ca un impact major asupra societ ii, aducând dup sine schimb ri importante la nivelul institu iilor i organiza iilor atât din sectorul public, cât mai ales din cel privat. În rile dezvoltate, precum i în cele în curs de dezvoltare, tehnologiile informa iei i comunica iilor reprezint o abilitate esen ial ce trebuie s fie de inut de cea mai mare parte a popula iei active, societatea modern bazându-se pe folosirea acestora pe scar larg 31. Astfel încât sistemul public s poat beneficia de o dezvoltare armonioas , este necesar ca i componenta IT a acestuia s fie dezvoltat , în aceast privin instruirea p r ilor implicate în proces fiind indispensabil , referindu-ne aici atât la cet eni i mediul de afaceri, cât i la angaja ii sectorului public32. Informa ia este, a adar, v zut ca o nou resurs , reprezentând un veritabil capital al economiei lumii moderne. Resursele informa ionale încep s aib ca efect transformarea industriei, ducând treptat la dispari ia grani elor dintre servicii i produse33. Mul i autori ai unor lucr ri specializate pe domeniul discutat consider Internetul ca fiind cel mai de succes exemplu de bun public artificial, acesta reprezentând atât rezultatul infrastructurii în sine, cât i mijlocul prin care acesteia îi este permis s func ioneze, facilitând apari ia unor noi moduri prin care ac iunea colectiv poate fi organizat , i anume prin tehnologia comunica iilor. Aceasta permite crearea i, totodat , men inerea st rii bunurilor publice, constituindu-se ca un adev rat factor comun al resurselor reg site în contextul cunoa terii34. Pe lâng importan a pe care tehnologiile digitale de comunicare o au asupra viitorului administra iei publice, lucrarea de fa dore te s pun accentul pe gradul de informare i pe opinia sincer a cet enilor, astfel c , spre finalul acestui articol, ve i g si un studiu de caz bazat pe colectarea, punerea în comun i analizarea informa iilor ob inute prin completarea de c tre diverse categorii de persoane a unui chestionar 30 Vrabie, C. (2014), Elemente de IT pentru administrația public , Edi ia a II-a (rev zut i ad ugit ), vol. I, Editura Pro Universitaria, Bucure ti, p. 9. 31 Baltac, V. (2011), Tehnologiile Informației – Noțiuni de baz , Editura Andreco Educational, Euroaptitudini, Bucure ti, pp. 8-14. 32 Vrabie, C. (2014), Elemente de IT pentru administrația public , Edi ia a II-a (rev zut i ad ugit ), vol. II, Editura Pro Universitaria, Bucure ti, p. 5. 33 Baltac, V. (2011), op. cit., p. 15. 34 Rheingold, H. (2005), G ști inteligente. Urm toarea revoluție social , Editura Andreco Educational, Bucure ti, p. 73. 282 referitor la tema abordat . Acest chestionar cuprinde un num r de 17 întreb ri la care responden ii au r spuns fie completând ei singuri r spunsul, fie alegând una sau mai multe variante, în func ie de tipul de întrebare i de cerin a acesteia. A a cum este precizat i în chestionarul respectiv, datele personale (nume, prenume, num r de telefon) ale cet enilor care au r spuns activ acestei cercet ri nu vor fi folosite în manier public , acestea fiind utile doar pentru a putea verifica i certifica autenticitatea chestionarelor. Metoda de colectare a informa iilor a constat în împ r irea chestionarelor unui num r de 32 de cet eni ai României, cu vârste cuprinse între 22 i 50 de ani. Trebuie men ionat faptul c e antionul ini ial era de 20 de chestionare completate îns , pentru a spori veridicitatea i valoarea studiului de cercetare, s-a optat pentru cre terea acestui num r, astfel ajungând, cum am men ionat anterior, la 32 de chestionare. Perioada de colectare a informa iilor a fost cuprins între 25 i 27 mai 2015. În momentul cre rii chestionarului, au fost stabilite anumite subiecte de urmat ca parametri necesari pentru a ajunge la solu ia obiectului cercet rii. Pentru a face acest lucru, s-a urm rit un proces tip pâlnie, începându-se astfel cu întreb ri generale, continuând cu întreb ri sonda (de examinare a subiectului) i apoi cu fixarea subiectului în întreb ri mai specifice, cu caracter administrativ i într-o manier mai personal . Pentru acest studiu, s-au folosit atât întreb ri deschise, cât i întreb ri cu r spunsuri fixe, în scopul de a ob ine avizul sincer al responden ilor, încercându-se totu i o abordare specific unui cadru în care persoanele chestionate s aib , ca posibilit i de r spunsuri, cele deja stabilite de cercet tor, în aceast manier putându-se evita eventualele lacune în ceea ce prive te în elegerea întreb rilor sau a r spunsurilor date. Se poate observa, din lecturarea acestei lucr ri, c aplicabilitatea practic a tehnologiilor digitale de comunicare are loc la scar mare, de la nivel local pân la un nivel globalizator, având în vedere c acest tip de tehnologii este aplicat în majoritatea organiza iilor i institu iilor, atât cele ale sectorului public, cât i cele din sectorul privat. Motivul pentru alegerea acestei teme este, a adar, acela de a ar ta necesitatea, actualitatea i aplicabilitatea tehnologiilor digitale de comunicare, atât în domeniul privat, cât mai ales în cel public, cu scopul de a îl face pe cititor s în eleag mai bine acest fenomen în continu dezvoltare i ascensiune, utilizat la diferite niveluri – central, local, na ional i, bineîn eles, european, cât i globalizator. Pentru a eviden ia utilitatea lui la aceste niveluri, referindu-ne cu prec dere la cel local, s-a optat pentru realizarea studiului de caz prezentat anterior, cel bazat pe chestionare completate de c tre cet eni ai României, chestionare prin intermediul c rora cititorul, dac nu este un specialist în acest domeniu, va putea s capete o viziune personal asupra tehnologiilor de comunicare digital aplicate în organiza iile sau institu iile publice. Obiectivele acestei cercet ri pot fi generalizate la urm toarele: 1) în elegerea i explicarea aplicabilit ii tehnologiilor digitale de comunicare în cadrul administra iei publice; 2) în elegerea i explicarea efectelor pe care tehnologiile digitale de comunicare le produc asupra viitorului administra iei publice; 3) aflarea i analizarea opiniei sincere a responden ilor chestionarelor în ceea ce prive te implica iile tehnologiilor digitale de comunicare asupra administra iei publice. 283 Metoda de cercetare folosit este cea bibliografic , astfel c s-a optat pentru studierea diferitelor lucr ri ale unor autori specializa i în acest domeniu, autori atât romani, cât i din alte ri. Este vorba, de asemenea, de o metod de cercetare empiric , parte a informa iei folosite pentru realizarea acestei lucr ri fiind “culeas ” din r spunsurile primite în urma chestionarelor împ r ite în rândul popula iei României. Ipotezele de lucru ale acestei cercet ri au dorit s demonstreze faptul c tehnologiile digitale de comunicare sunt aplicare i folosite la scar larg în administra ia public , indiferent de nivelul la care acestea produc efecte majore prin utilizarea lor – dac nu a tuturor, atunci cel pu in a dou dintre elementele acestui tip de tehnologii. Pentru a concluziona, putem men iona c scopul acestei lucr ri este acela de a eviden ia faptul c atât domeniul privat, cât i cel public trebuie s in pasul cu ritmul alert de schimbare i dezvoltare a societ ii, adaptându-se i reinventându-se atunci când este necesar, în a a fel încât s poat îndeplini obiectivele organiza iilor i institu iilor publice – în special în privin a comunic rii, digitale sau nu – i s satisfac dorin ele i nevoile cet enilor – sarcin ce “cade” pe umerii administra iei publice. Viziunea tehnologiilor digitale de comunicare asupra administra iei publice Am g sit relevante, pentru începerea acestei sec iuni, cuvintele lui Florin Pogonaru, în începutul c r ii G ști inteligente. Urm toarea revoluție social , scris de Howard Rheingold (2005): “Viitorul depinde de viteza cu care spa iul cibernetic va invada spa iul mioritic35”. Pentru a continua discu ia despre subiectul dat, este necesar men ionarea administra iei publice, în forma definitorie a acesteia. Într-o viziune general , administrarea const în “utilizarea chibzuit , ra ional i eficient a resurselor umane, materiale i financiare disponibile la un moment dat, în scopul ob inerii unor rezultate maxime cu eforturi minime36”. Dou elemente, în special, determin pas cu pas “aplatizarea” lumii în care tr im, i anume globalizarea i tehnologia, acestea reprezentând un teren uniform util rilor dezvoltate i celor în curs de dezvoltare în vederea concuren ei cu egalitate de anse. Exist însa, în acest context, ceea ce se nume te reversul medaliei. Ne referim aici la faptul c tehnologia avansat este v zut i în eleas ca un joc cu miz ridicat , pentru care sunt necesare investi ii din partea guvernelor i a rilor. Multe ri avansate din punct de vedere industrial dispun de resursele necesare, îns exist i multe ri care nu au parte de aceste resurse37. Trebuie în eles faptul c , chiar dac globalizarea poate oferi rilor în curs de dezvoltare mai multe resurse i oportunit i, dezvoltarea acestor ri nu este garantat , fiecare ar având responsabilitatea de a fi capabil s gestioneze în mod adecvat i eficient resursele primite i s profite de oportunit ile ce i se ivesc în cale. “Calitatea” institu iilor publice i 35 Pogonaru, F., cuvânt înainte în Rheingold, H. (2005), G ști inteligente. Urm toarea revoluție social , Editura Andreco Educational, Bucure ti, p. 8. 36 Oroveanu, M.T. (1996), Tratat de știința administrației, Editura Cerna, Bucure ti, p. 27, citat de Iancu, D.C. (2010), Uniunea European și administrația public , Editura Polirom, Seria Collegium – Politici publice i integrare european , Ia i, p. 23. 37 Friedman, T.L. (2005), The world is flat: A brief history of the twenty-first century, Farrar, Straus si Grioux, New York, citat de Stiglitz, J.E. (2008), Mecanismele globalizarii, Editura Polirom, Seria Economie i Societate, Ia i, p. 61. 284 private ale fiec rei ri reprezint un factor important, care are influen asupra modului în care fiecare ar se descurc , fiind totodat strâns legat de maniera în care sunt luate deciziile i, evident, pentru interesul cui, acest subiect fiind desemnat prin termenul de “guvernare”38. În contextul tehnologiilor digitale de comunicare, vorbim de e-guvernare sau guvernare2.0, concept care ast zi reprezint poate cea mai mare provocare a administra iilor publice ale lumii39. Guvernarea electronic este în eleas ca “un rezultat al amplelor activit i de cercetare i un domeniu aflat în plin dezvoltare pentru cele mai diverse medii de interes economico-social i administrativ, la nivelul comunit ilor locale, regionale i interna ionale40”. Pentru a se putea dezvolta domeniul e-guvern rii, este nevoie de utilizarea eficient i eficace a urm torilor cinci factori41: 1) conectivitatea i infrastructura tehnologic ; 2) viziunea de e-guvernare; 3) mediul legal i cel de afaceri; 4) educa ia i instruirea; 5) resursele financiare adecvate. Analizând ace ti factori, devine evident faptul c ace tia sunt în strâns leg tur , dezvoltarea mai mare a unuia neducând îns neap rat la dezvoltarea domeniului, în general, sau a altor factori. Este, a adar, nevoie de deplin în elegere a lor i a influen ei pe care o au asupra guvern rii, mai ales în contextul discutat, i anume cel digital. rile dezvoltate se deosebesc de cele mai pu in dezvoltate atât în ceea ce prive te resursele de care beneficiaz , cât i prin cunoa tere, acest fapt dând o mare importan investi iilor în educa ie i tehnologie. Guvernul are, în acest context, un rol esen ial în promovarea dezvolt rii42. În acest sens, Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru tiin e economice în 2001, ne ajut s în elegem, în cartea sa – Mecanismele globaliz rii (2008), faptul c “dezvoltarea înseamn transformarea vie ilor oamenilor, nu doar a economiilor43”. Educa ia reprezint un element vital în în elegerea, de c tre cet eni, a faptului c schimbarea este posibil , prin aceasta predându-se principiile de baz ale tiin ei moderne, elementele de ra ionament analitic, totodat fiind stimulat capacitatea de continu înv are, abilitate atât de necesar în era societ ii informa ionale44. Într-o lume în care informa ia trebuie procesat cu vitez foarte mare, capacitatea de a înv a lucruri noi devine din ce în ce mai important . Astfel încât studen ii s devin cet eni responsabili i s contribuie la înf ptuirea sau chiar îmbun t irea unei economii mondiale complexe, ace tia trebuie s aib o viziune creativ , critic i colaborativ , s dobândeasc abilit i informa ionale i s r spund rapid i inovativ oportunit ilor i provoc rilor la care sunt supu i, l rgindu- i, în aceast manier , orizontul dincolo de limitele comunit ii în care tr iesc45. 38 Stiglitz, J.E. (2008), Mecanismele globaliz rii, Editura Polirom, Seria Economie i Societate, Ia i, p. 59. Vrabie, C. (2015), E-Guvernarea în municipiile României – Studiu de impact, Nr. 2, Editura Pro Universitaria, SNSPA – Facultatea de Administra ie Public , Bucure ti, p. 5. 40 Ibidem, p. 9. 41 Ibidem, p. 10. 42 Stiglitz, J.E. (2008), op. cit., p. 39. 43 Ibidem, p. 55. 44 Stiglitz, J.E. (2008), op. cit., pp. 55-56. 45 Tapscott, D. (2011), Crescuți digital. Generația Net îți schimb lumea, Editura Publica, Bucure ti, p. 221. 39 285 Cunoa terea reprezint un bun accesibil tuturor, prin utilizarea Internetului, la a c rui transformare particip , în special, genera iile tinere. Vorbim ast zi de Web 2.0, care a devenit un computer global, activ, care permite cet enilor s contribuie, dar i s îmbun t easc sau chiar s schimbe natura acestuia. Un exemplu clasic de element con inut de acest web al colabor rii este Wikipedia, site-ul reprezentând o enciclopedie global , scris i editat de zeci de mii de contribuitori afla i în toate col urile lumii46.Un alt exemplu, în acest sens, ar putea fi reprezentat de re elele sociale, acestea fiind un mod extraordinar de diseminare a informa iei. Dezvoltarea în domeniul tehnologiilor de comunicare a dus la în elegerea re elelor sociale drept o form dominant de organizare social . Atunci când re elele de comunicare mediate prin computer leag oameni, institu ii i/sau cuno tin e, acestea devin “re ele sociale sus inute prin computer”47. Siteurile de socializare ar putea deveni în curând noul motor al Internetului. Chiar i luând în considerare toate beneficiile aduse, uneltele digitale folosite în astfel de scopuri alc tuiesc totu i i o provocare la adresa vie ii private, referindu-ne aici, în special, la dreptul de a fi l sat în pace. Cu toate acestea, tinerii care alc tuiesc a a-numita “Genera ie Net”, care au crescut “scufunda i” în tehnologii ce prezint astfel de riscuri, par s de in armele necesare pentru a putea naviga în manier optim pe acest teren minat. Cu cât ace tia devin mai abili în utilizarea Internetului, cu atât vor fi mai capabili s fac fa oric rei provoc ri ce le-ar putea ie i în cale48. Instrumentele digitale accesibile ast zi pot fi utilizate de c tre administra iile publice pentru a implica cet enii în mod continuu la procesul de luare a deciziilor. Cu cât contribuie mai mult la acest proces, cu atât cet enii devin mai informa i, mai responsabili atât pentru comunit ile din care fac parte, cât i pentru ara lor, putându-i totodat influen a pe oficialii ale i49. Fiind într-un permanent proces de dezvoltare i îmbun t ire, calculatoarele i, mai ales, Internetul reprezint cele dou elemente esen iale care au dus la schimbarea semnificativ a modului în care cet enilor li se permite s aib acces la serviciile publice. Ast zi, societatea informa ional î i face din ce în ce mai mult sim it prezen a în activit ile specifice sectorului public, inclusiv prin intermediul unor aplica ii complexe de guvernare electronic 50. Un exemplu relevant de participare cet eneasc , prin intermediul re elelor de interac iune, este dat de cazul municipiului Amsterdam, în care prim ria a venit cu o solu ie inovativ de a pune cet enii în leg tur direct cu poli ia local . Cu ajutorul massmedia, este promovat cooperarea între poli ie i cet eni i, de asemenea, acestora din urm li se aduc la cuno tin rezultatele anchetelor poli iene ti. Rezultatul acestui proiect a constat în crearea unui website, cu scopul de a cre te implicarea în rândul cet enilor i de a concretiza interac iunea între cele dou p r i – cet eni, poli ie. Cet enii sunt, în aceast manier , pu i s joace rolul de detectiv i sunt ruga i s vin cu idei sau scenarii utile pentru a-i face pe detectivii adev ra i, din cadrul poli iei, s ob in o nou perspectiv asupra situa iilor specifice care merit o aten ie sporit . Pe acest site pot fi 46 Ibidem, pp. 100-101. Wellman, B. (2001), Physical place and cyberplace: The rise of personalized networking, International Journal of Urban and Regional Research, nr. 25, vol. II, p. 228, citat de Rheingold, H. (2005), G ști inteligente. Urm toarea revoluție social , Editura Andreco Educational, Bucure ti, p. 84. 48 Tapscott, D. (2011), op. cit., pp. 129-130. 49 Tapscott, D. (2011), op. cit., p. 434. 50 Vrabie, C. (2015), op. cit., p. 15. 47 286 g site, totodat , i fotografii sau înregistr ri video cu diver i infractori, materiale ce constituie informa ii utile care pot ajuta la prinderea infractorilor respectivi51. Cu toate c poli ia afi eaz informa ii despre infractori, aceast institu ie se asigur c p streaz secretele de stat i serviciul secret al locului de munc , confiden ialitatea datelor i a informa iilor cu scopul de a asigura respectarea drepturilor indivizilor. Colectarea, depozitarea i utilizarea datelor cu caracter personal de c tre poli ie sunt în conformitate cu legea i sunt limitate strict la ceea ce este necesar pentru obiectivele legale legitime i scopurile precise ale poli iei52. Scopul acestui proiect poate fi sintetizat prin dou obiective generale53, i anume: 1) Cre terea eficien ei poli iei, prin ob inerea de informa ii utile i relevante în leg tur cu suspec i, victime, persoane disp rute, bunuri furate etc. Provenind de la cet eni, aceste informa ii pot fi numite “informa ii de la martori”; 2) Înt rirea legitimit ii poli iei, prin în elegerea mai u oar , de c tre cet eni, a eforturilor poli iei, ideea c ace tia pot fi de folos în minimizarea eforturilor i eficientizarea unei p r i destul de mare a procesului de prindere a infractorilor f cându-i s fie mai siguri pe ac iunile pe care institu ia poli iei le întreprinde. În elegem, din prezentarea succint a proiectului men ionat anterior, importan a conceptului de participare cet eneasc , v zut ca o nevoie de a consulta cet enii i de a-i ajuta s î i exprime propriile opinii privind deciziile care se adopt la diferite niveluri, decizii care îi pot afecta pe ace tia în mod direct sau chiar indirect. Astfel, participarea cet enilor se constituie ca una dintre cele mai importante resurse pe care un stat le are, fiind un instrument esen ial în derularea activit ilor administra iei publice privitoare la dezvoltarea din punct de vedere social i economic, dovedind calitatea i legitimitatea procesului de luare a deciziilor, sus inerea acordat conceperii i implement rii programelor i strategiilor de dezvoltare local . Este u or de în eles faptul c oamenii sunt mai înclina i s sus in deciziile i programele la a c ror realizare au participat personal, în elegându-le i dorindu- i desf urarea i finalizarea acestora cu succes54. În acest context, al implic rii cet enilor în “fabricarea” serviciilor publice, trebuie, de asemenea, men ionat faptul c ace tia au un rol important în evolu ia serviciilor domeniului public, rol dobândit în special prin mecanismele de reprezentare, ace tia dorindu- i s beneficieze de egalitarism atunci când vine vorba de condi iile de furnizare55. Prezentarea rezultatelor chestionarului În aceast sec iune vor fi prezentate rezultatele ob inute în urma complet rii chestionarului tip de c tre 32 de cet eni ai României, cu vârste cuprinse între 22 i 50 de 51 Pentru mai multe informa ii despre acest proiect, a se vedea Vrabie, C. (2015), E-Guvernarea în municipiile României – Studiu de impact, Nr. 2, Editura Pro Universitaria, SNSPA – Facultatea de Administra ie Public , Bucure ti, pp. 25-31. 52 Matei, A., Popa, F. (2010), Ethical Aspects in the Activity of Civil Servants. Case Study Romania, MPRA (Munich Personal RePEc Archive) paper no. 22469, 4 mai, p. 18. 53 Pentru mai multe informa ii despre acest proiect, a se vedea Vrabie, C. (2015), E-Guvernarea în municipiile României – Studiu de impact, Nr. 2, Editura Pro Universitaria, SNSPA – Facultatea de Administra ie Public , Bucure ti, pp. 25-31. 54 Murgescu, D., Dumitric , C. (2009), Participarea cet ţeneasc – mijloc de implicare a cet ţeanului în procesul decizional, Sfera Politicii, nr. 136, pp. 38-39. 55 Dinc , D. (2011), “Mecanismul” dezvolt rii locale, EIRP Proceedings, p. 61. 287 ani, fiind vorba de persoane provenite atât din mediu public, cât i din cel privat. Pentru mai buna în elegere a viziunii acestui studiu de caz, am optat pentru reprezentarea grafic a anumitor întreb ri ale chestionarului, cu procentele relevante ob inute prin colectarea informa iilor. A adar, vom face referire la prima cerin a chestionarului, i anume aceea de precizare a sexului respondentului – element esen ial, având în vedere faptul c datele personale nu vor fi folosite public în aceast lucrare. Vom vedea, astfel, c num rul femeilor care au r spuns afirmativ, în momentul în care au fost rugate s completeze chestionarul, este superior celui al b rba ilor, respectiv 19 la 13. Cea de-a doua cerin la care responden ii au fost ruga i s r spund a fost indicarea vârstei lor. Astfel, informa iile acumulate au fost urm toarele: 22 ani, 23 ani (x6 persoane), 24 ani (x2 persoane), 25 ani (x4 persoane), 26 ani (x2 persoane), 27 ani (x3 persoane), 29 ani, 32 ani, 33 ani (x2 persoane), 37 ani (x2 persoane), 40 ani (x2 persoane), 43 ani, 46 ani, 49 ani, 50 ani (x3 persoane). În privin a ora ului în care locuiesc responden ii, am aflat din analiza chestionarelor c 22 dintre cei ace tia locuiesc în Bucure ti, în Craiova locuiesc 9 persoane, iar în Timi oara – o persoan . În ceea ce prive te ultimul nivel de educa ie pe care cei chestiona i l-au finalizat, au fost ob inute urm toarele informa ii: coal gimnazial – 0 persoane, liceu – 4 persoane, facultate – 15 persoane, masterat – 12 persoane, doctorat – o persoan . R spunsurile la întrebarea privitoare la statutul social al persoanelor chestionate ne arat faptul c , dintre acestea, 6 apar in mediului studen esc, 20 sunt angajate în sectorul public, 4 în sectorul privat, nu exist pensionari, iar doi responden i sunt, la momentul actual, omeri. În leg tur cu dispozitivul de comunicare digital folosit cel mai frecvent, 22 au fost cei care au “votat” pentru utilizarea cea mai frecvent a telefonului mobil de tip smartphone, o persoan a spus c cel mai adesea folose te tableta, 8 persoane folosesc computerul drept principala metod de comunicare digital , iar o persoan a ales op iunea a IV-a, i anume alt r spuns, men ionând faptul c dispozitivul digital de comunicare cel mai des folosit este “telefonul mobil” – referindu-se aici la faptul c este vorba probabil de un telefon de genera ie veche, care nu permite conexiunea la Internet. La întrebarea “Crede i c exist vreo leg tur între existen a noilor tehnologii de comunicare i o bun administrare a unei colectivit i locale?” au existat trei variante fixe de r spuns, i anume: da – pentru care au optat 30 de persoane, nu – pentru care a optat restul de 2 persoane, nu știu reprezentând varianta care nu a fost aleas de nici un respondent. Întrebarea “Considera i c administra ia public ar trebui s se dezvolte referitor la tehnologiile pe care aceasta le folose te pentru comunicarea digital ?” a adus dup sine împ r irea responden ilor în dou mari categorii: jum tate (15 persoane) care a optat pentru alegerea op iunii foarte mult i o alt jum tate care a ales varianta destul de mult. Vom observa c , adunând persoanele care au r spuns la aceast întrebare, vom ob ine un num r egal cu 30 de r spunsuri. Acest lucru se datoreaz faptului c la aceast întrebare trebuiau s r spund doar persoanele care la întrebarea precedent au dat un r spuns afirmativ, dou fiind cele ce au r spuns alegând nu. La întrebarea “În organiza ia/institu ia în care lucra i/înv a i sunt utilizate noile tehnologii digitale de comunicare?” au existat 31 de r spunsuri pentru da, un r spuns pentru varianta nu i zero r spunsuri pentru varianta nu știu. 288 Altte scopuri Com municarea în caadrul unor… Utilizareaa resurselor edu uca ionale… Elaboraarea/crearea dee material 0 Foaarte mare M Mare 5 Nivel moderat m 10 Mic 15 20 Foarte mic m Figura 1. Utilizarea U mijloaccelor IT pentru annumite activit i e maii Întrebarea “În ce m sur utiliza i mijlooacele IT pentrru activit ile enumerate jos?” a venit cu urrm toarele r sp punsuri din parteea responden illor (reprezentatte în Figura 1): a) Elabborarea/crearea a de material → valori: - Foarte mic : 1 r spuns; uns; - Mic : 1 r spu - Nivel moderat: 4 r spunsurri; - Mare: 8 r spunsuri; - Foarte mare: 18 r spunsuri.. b) Utiliz izarea resurselo or educaționale (biblioteci dee imagini, encicclopedii online etc.) → valori: - Foarte mic : 1 r spuns; - Mic : 0 r spu unsuri; - Nivel moderat: 5 r spunsurri; - Mare: 13 r spunsuri; - Foarte mare: 13 r spunsuri.. c) Com municarea în ca adrul unor comuunit ți online → valori: - Foarte mic : 1 r spuns; unsuri; - Mic : 3 r spu - Nivel moderat: 5 r spunsurri; - Mare: 9 r spunsuri; - Foarte mare: 14 r spunsuri.. d) Alte scopuri → valori: - Foarte mic : 2 r spunsuri; - Mic : 7 r spu unsuri; - Nivel moderat: 6 r spunsurri; - Mare: 13 r spunsuri; - Foarte mare: 4 r spunsuri. 2899 Pornind dee la valoarea 1 (dezacord tottal) i ajung laa valoarea 5 (aacord total), laa întrrebarea “Considera i c partticiparea la unn program de formare în veederea folosiriii teh hnologiilor digitale de comu unicare ar ajutta la cre tereaa performan ei func ionarilorr pub blici?” s-a acordat 1 vot pen ntru dezacord, dou pentru nnici acord, nicii dezacord, 100 pen ntru acord i 119 pentru acorrd total, singurra variant ce nnu a fost aleass fiind cea dee dezzacord total. l ce tip de proogram de formaare i-ar dori reespondentul s La întrebarrea referitoare la urm meze, urm toarrele r spunsuri au fost cele accordate: 0 r sppunsuri pentru neacreditat dee tip mediu (între 221 şi 40 de ore) e), 2 pentru neaacreditat de tipp scurt (mai puuţin de 20 ore),, 11 pentru acredittat de tip lung((între 61 ore şi 100 ore) i 199 pentru acreditat de tip scurtt sau u mediu (mai puuţin de 60 ore). Valo oarea 5 Valoaarea 4 Valoarrea 3 Valo oarea 2 Valoaarea 1 Valoarrea 0 Atitudine pozitiv fa dee preg tirea pentru Socieetatea Informa ional 1 5 2 Abilitatea de comuniicare online 3 0 18 4 2 15 6 4 4 8 Capacitaatea de a valorifica softuri educa io onale în vedereea form rii coompeten elor-ccheie 2 4 0 1 Abilitattea de creare dee noi softuri educa ionale 2 3 0 Cunoştin e teeoretice de baz pentru PC 1 1 4 1 2 2 5 8 4 Abilitatea de utilizare a echiipamentelor IT 13 4 14 14 11 22 2 Figura 2. C Cunoştin e, abiliit i şi atitudini considerate c a fi nnecesare unui funnc ionar pub blic pentru a ob ine performan 2900 Cerin a reprezentat în Figura 2 – “În tabelul de mai jos sunt listate, cu titlu orientativ, o serie de cunoştin e, abilit i şi atitudini considerate a fi necesare unui func ionar public pentru a ob ine performan . V rug m s le alege i pe acelea pe care dumneavoastr le considera i importante şi s evalua i importan a lor (pe o scal de la 0 = neimportant la 5 = foarte important)” a rezultat în urm toarele r spunsurile primite de la cet enii chestiona i56:  Cunoştinţe teoretice de baz pentru PC: valoarea 0 → 1 vot; valoarea 1 → 2 voturi; valoarea 2 → 1 vot; valoarea 3 → 2 voturi; valoarea 4 → 4 voturi; valoarea 5 → 22 voturi;  Abilitatea de utilizare a echipamentelor IT: valoarea 0 → 0 voturi; valoarea 1 → 1 vot; valoarea 2 → 2 voturi; valoarea 3 → 11 voturi; valoarea 4 → 4 voturi; valoarea 5 → 14 voturi;  Abilitatea de creare de noi softuri educaţionale: valoarea 0 → 14 voturi; valoarea 1 → 4 voturi; valoarea 2 → 3 voturi; valoarea 3 → 8 voturi; valoarea 4 → 2 voturi; valoarea 5 → 1 vot;  Capacitatea de a valorifica softuri educaţionale în vederea form rii competenţelor-cheie: valoarea 0 → 0 voturi; valoarea 1 → 5 voturi; valoarea 2 → 4 voturi; valoarea 3 → 2 voturi; valoarea 4 → 13 voturi; valoarea 5 → 8 voturi;  Abilitatea de comunicare online: valoarea 0 → 0 voturi; valoarea 1 → 3 voturi; valoarea 2 → 4 voturi; valoarea 3 → 4 voturi; valoarea 4 → 6 voturi; valoarea 5 → 15 voturi;  Atitudine pozitiv faţ de preg tirea pentru Societatea Informațional : valoarea 0 → 1 vot; valoarea 1 → 2 voturi; valoarea 2 → 5 voturi; valoarea 3 → 2 voturi; valoarea 4 → 4 voturi; valoarea 5 → 18 voturi. La întrebarea “În opinia dumneavoastr , parcurgerea unui program de formare în vederea dezvolt rii aptitudinilor de utilizare a tehnologiilor digitale de comunicare este o cale de creştere a calit ii presta iei personale?”, to i cei 32 de responden i au optat pentru r spunsul afirmativ, astfel c varianta da a acumulat 32 de voturi, în timp ce varianta nu a ob inut zero voturi. Ultima cerin a chestionarului a fost “Motivul pentru care a i dori s parcurge i un program de formare în vederea dezvolt rii aptitudinilor de utilizare a tehnologiilor digitale de comunicare este […]”. Aici, trebuie men ionat faptul c responden ii au avut posibilitatea de a alege mai multe r spunsuri sau chiar de a da propriul r spuns, prin intermediul unei variante de r spuns deschis. Astfel, curiozitatea a primit 9 voturi, necesitatea acumul rii unui num r transferabil de credite – 1 vot, obținerea permisului ECDL – 5 voturi, cele mai alese op iuni r mânând totu i nevoia de informare – cu un total de 19 voturi i dorința de perfecționare – cu 27 de voturi. Op iunea de oferire a altor motive a fost bifat de dou ori, r spunsurile personale fiind urm toarele: “dezvoltate personal i capacitatea de a cascada informa iile” i “necesitatea”. Implica iile acestui studiu de caz, bazat pe strângerea i analizarea informa iilor primite în urma împ r irii chestionarelor la 32 de cet eni ai României, sunt utile în a putea în elege mai u or care este opinia sincer a unor categorii diferite de persoane cu 56 Vom men iona, de asemenea, i num rul de r spunsuri atribuit fiec rei valori în parte. 291 privire la necesitatea adapt rii i/sau reinvent rii administra iei publice în contextul în care tehnologiile digitale de comunicare, pe care ast zi le folosim tot mai des, sunt într-un continuu proces de dezvoltare i îmbun t ire. Valoarea acestui studiu este u or de în eles i rezid , a adar, în faptul c cet enii unei ri reprezint o parte esen ial în ceea ce prive te buna guvernare a unui stat. Nu trebuie uitat faptul c administra ia public are rolul de a r spunde nevoilor, dorin elor i cerin elor cet enilor, statul neputând fi existent f r o popula ie în spate. Aceast popula ie ar trebui s fie mul umit , astfel c putem foarte u or s ne d m seama de faptul c , având func ionari publici capabili s se descurce în mediul digital (asta însemnând, evident, i abilitatea de a utiliza, într-un mod relevant i eficient, tehnologiile digitale de comunicare), oamenii unei ri vor sim i valoarea ad ugat a acestor contribu ii benefice la adresa întregii na iuni, astfel dorind i ei, la rândul lor, s contribuie la dezvoltarea socio-economic a statului, în general, dar i a vie ii personale, în particular. Într-o viziune mai simplist , func ionari publici mai eficien i din punct de vedere digital înseamn mai pu ine cozi la ghi ee (multe task-uri ale acestora putându-se face via Internet), mai pu ini factori de stres (atât pentru cet eni, cât i pentru func ionarii publici), proveni i, în principal, din mediul extern – toate aceste elemente rezultând, întrun final, în dezvoltarea propice i armonioas a administra iei publice, tehnologiile digitale de comunicare aducând beneficii nenum rate asupra viitorului acesteia. Concluzii Cercetarea, bazat în special pe în elegerea opiniei cet enilor chestiona i, a eviden iat faptul c , de i ace tia sunt în general angaja i în sectorul privat, sunt interesa i i de buna func ionare a sectorului public, dorindu- i îmbun t irea administra iei publice – dorin v zut aproape ca o nevoie, având în vedere contextul dat, în care to i oamenii se folosesc de anumite servicii publice pe care î i doresc s le primeasc mai rapid i de la func ionari publici mai “eficien i digital”. Vorbim a adar, în acest context, despre e-guvernare i se poate observa, prin simpla lecturare a studiul de fa , faptul c , în România, aceasta este la un nivel satisf c tor spre bine, asta neînsemnând, îns , c ara noastr nu mai are de efectuat multe etape pentru a putea avea o guvernare m car asem n toare anumitor ri din Europa – putem privi aici exemplul dat în ceea ce prive te ini iativa prim riei din Amsterdam pentru a ob ine o colaborare mai mare i mai fructuoas în rela ia poli ie-cet ean. Comunicarea reprezint un element esen ial în vederea îmbun t irii rela iilor interpersonale. Aceasta se constituie ca un proces de transmitere i schimb al cunoa terii i valorilor, noile re ele comunica ionale fiind, adesea, motorul acumul rilor informa ionale. Capacitatea indivizilor de a se exprima în spa iul public este considerabil sporit datorit noilor tehnologii digitale de comunicare. Prin intermediul acestui tip de tehnologii, se observ o extindere a accesului în spa iul public, cet enii putând, de exemplu, comunica mai u or cu autorit ile statului i reu ind (nu tot timpul, îns ) s î i satisfac mai repede i mai u or anumite nevoi. Tehnologiile de comunicare digital nu sunt capabile înc s elimine sau s contribuie la eliminarea inegalit ilor în ceea ce prive te accesul la spa iul public. Exist anumite diferen e de resurse între cei care î i limiteaz orizontul de ob inere a informa iilor la televiziune i cei care au în dotare dispozitive digitale, pe care le folosesc în scopuri comunica ionale. În acest context, administra ia public se vede obligat s 292 foloseasc o cale de mijloc, astfel încât informa ia s poat fi diseminat , prin intermediul tehnologiilor digitale de comunicare accesibile, c tre toate categoriile sociale. În elegem, astfel, faptul c Internetul tinde s devin mai mult o practic social decât una politic . Poten ialul, din punct de vedere democratic, pe care noile tehnologii îl prezint se afl în necesitatea unei institu ionaliz ri, protagoni tii formali i informali ai scenei mediatice fiind reprezenta i de cei care pot folosi mediul digital în vederea eficientiz rii oferirii i primirii de servicii publice de calitate. Prin toate cele prezentate mai sus, putem afirma c obiectivele men ionate în introducerea acestei lucr ri au fost atinse, ipotezele de lucru fiind, i acestea, confirmate. Astfel, am v zut c tehnologiile de comunicare digital folosite ast zi au o aplicabilitate i o larg utilizare în cadrul administra iei publice, indiferent de nivelul la care acest tip de tehnologii produce efecte prin folosirea lui. De asemenea, cercetarea de fa i-a atins scopul ini ial, i anume acela de a face cititorul s în eleag faptul c atât domeniul public, cât i cel privat trebuie s fie oricând preg tite pentru a face pa i în vederea men inerii acestora pe pozi ii de egalitate cu ritmul alert cu care societatea actual se schimb i se dezvolt , acest lucru fiind esen ial atât pentru a putea duce la bun sfâr it obiectivele organiza iilor i institu iilor, cât i pentru a fi capabile s satisfac dorin ele i nevoile cet enilor, aceast sarcin fiind, cu prec dere, a administra iei publice. Bibliografie Baltac, V. (2011), Tehnologiile Informației – Noțiuni de baz , Editura Andreco Educational, Euroaptitudini, Bucure ti. Dinc , D. (2011), “Mecanismul” dezvolt rii locale, EIRP Proceedings. Friedman, T.L. (2005), The world is flat: A brief history of the twenty-first century, Farrar, Straus i Grioux, New York, citat de Stiglitz, J.E. (2008), Mecanismele globaliz rii, Editura Polirom, Seria Economie i Societate, Ia i. Matei, A., Popa, F. (2010), Ethical Aspects în the Activity of Civil Servants. Case Study Romania, MPRA (Munich Personal RePEc Archive) paper no. 22469, 4 mai. Murgescu, D., Dumitric , C. (2009), Participarea cet ţeneasc – mijloc de implicare a cet ţeanului în procesul decizional, Sfera Politicii, nr. 136. Oroveanu, M.T. (1996), Tratat de știința administrației, Editura Cerna, Bucure ti, p. 27, citat de Iancu, D.C. (2010), Uniunea European și administrația public , Editura Polirom, Seria Collegium – Politici publice i integrare european , Ia i. Pogonaru, F., cuvânt înainte în Rheingold, H. (2005), G ști inteligente. Urm toarea revoluție social , Editura Andreco Educational, Bucure ti. Rheingold, H. (2005), G ști inteligente. Urm toarea revoluție social , Editura Andreco Educational, Bucure ti. Stiglitz, J.E. (2008), Mecanismele globaliz rii, Editura Polirom, Seria Economie i Societate, Ia i. Tapscott, D. (2011), Crescuți digital. Generația Net îți schimb lumea, Editura Publica, Bucure ti. Vrabie, C. (2014), Elemente de IT pentru administrația public , Edi ia a II-a (rev zut i ad ugit ), vol. I, Editura Pro Universitaria, Bucure ti. Vrabie, C. (2014), Elemente de IT pentru administrația public , Edi ia a II-a (rev zut i ad ugit ), vol. II, Editura Pro Universitaria, Bucure ti. Vrabie, C. (2015), E-Guvernarea în municipiile României – Studiu de impact, Nr. 2, Editura Pro Universitaria, SNSPA – Facultatea de Administra ie Public , Bucure ti. Wellman, B. (2001), Physical place and cyberplace: The rise of personalized networking, International Journal of Urban and Regional Research, nr. 25, vol. II, p. 228, citat de Rheingold, H. (2005), G ști inteligente. Urm toarea revoluție social , Editura Andreco Educational, Bucure ti. 293 294 Scenariu privind administrarea Capitalei Luise BROSSER Facultatea de Administra ie Public , SNSPA [email protected] Rezumat. Sistemul democratic a suferit de-a lungul timpului o varietate de schimb ri, ce au influențat atât dorința de implicare a oamenilor în mediul socio-politico-cultural, cât și dezvoltarea și imbun t țirea cunoștiințelor individuale în raport cu sistemele de guvernare ale societ ții. Totodat , formele de comunicare ce s-au schimbat prin maximizarea utiliz rii de mass-media au reprezentat un punct de pornire esențial pentru democrația secolului XXI. Astfel, ele confer spațiului administrativ noi provoc ri. În timp ce interesul pentru democrația instituțional pare a se reduce printr-un declin lent, dar constant, vizibil în participarea cet țenilor la vot, activit țile de mișc ri sociale iau amploare și schimb interfața politicoadministrativ .Gama de posibilit ți tehnice confer noi oportunit ți de coordonare care încurajeaz activarea și facilitarea particip rii formative în mod semnificativ. De asemenea, prin aceasta se încurajeaz o mai larg acceptare, și un mai mare sprijin pentru a obține calitatea în decizie. Astfel, lucrarea de faț se va axa pe interesele și dorințele cet țenilor, ce reies ca rezultat al unei cercet ri efectuate pe un num r de 20 de cet țeni, dar și pe exemple de bune practici. În acest sens, vor fi prezentate ca și model trei ț ri reprezentative din Europa, Asia și America, și anume: Austria, Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii. Cuvinte cheie: administra ie, politic , cet eni, e-Participare. 295 Introducere Cu trecerea anilor, atât în România, cât i în alte ri de la nivel european, dar i mondial, s-a putut observa lipsa particip rii active a cet enilor la deciziile din mediul politic. Motive pentru dezinteresul manifestat de c tre ace tia sunt nenum rate, îns cele mai des întâlnite argumente sunt birocra ia excesiv i lipsa de informare a cet enilor prin modalit i moderne, clare i eficiente. Totodat ace tia î i recunosc deseori i partea lor de vin , subliniind faptul c exist i o pasivitate excesiv la nivelul societ ii secolului XXI. Aceste aspecte predomin i în acela i timp î i las amprenta la nivel mondial asupra mediului politic i al sistemului de administra ie. Astfel, cet enii nu mai sunt actori, ci observatori ai întregului sistem de luare i de punere în aplicare a deciziilor politico-administrative. Odat cu anul 2007, majoritatea cet enilor p rea s adopte un punct de vedere mai optimist în ceea ce privea, la acea dat , administrarea Capitalei, într-un mod conform cu sistemul european. Aderarea României la data de 1.ianuarie.2007 la Uniunea European oferea noi perspective i linii de dezvoltare atât României, cât i Bucure tiului, de a- i dezvolta i de a- i optimiza resursele publice spre a atinge standardul optim european. Un salt rapid înspre anul 2015, totu i, arat i demonstreaz nemul umirile cet enilor fa de mediul politico-administrativ, ce iau amploare pe zi ce trece. Probelemele, ce in de administrarea Capitalei par a fi din ce în ce mai departe de cet eanul de rând, acesta nefiind informat i implicat activ prin modalit i moderne de e-Participare, campanii de informare, particip ri la edin ele Consiliilor locale/jude ene/ ale prim riilor dar i lipsa de transparen , ce se poate observa pe site-urile oficiale ale Prim riilor. În era informa iei, atât reprezentan ii administra iei publice i europene, cât i cet enii, se folosesc din ce în ce mai mult de internet. Acest concept apare sub numele de e-Participare. În prezent, aceasta reprezint o parte integrant a activit ilor de eGuvernare ale administra iei. În special ora ele pot dispune de componentele eParticip rii pentru a putea formaliza i eficientiza anumite procese participative i pentru a spori interesul comun al anumitor grupuri, care pân în prezent nu erau actori activi în procesul decizional, din cauza lipsei de informare corespunz toare. Gradul de implicare al cet enilor este de asemenea optimizat i remodelat prin platformele de e-Participare. Dac ne orient m spre statele din afara Uniunii Europene, putem observa o mai mare dinamic i reprezentativitate în domeniile politicoadministrative ale rilor, precum Coreea de Sud i New York, unde aceste platforme inovative au fost implementate cu succes. Pe de alt parte, dac analiz m statele membre ale Uniunii Europene, precum Austria sau Germania, se constat faptul c odat cu transparen a i accesul cet enilor pe “pia a decizional ”, a crescut i încrederea acestora în europenizare. Lucrarea de fa are ca obiectiv evaluarea datelor, colectate în urma unui studiu tiin ific, efectuat pe un num r de 20 de persoane i prezentarea rezultatelor în rela ie cu termeni precum “europenizare” i “e-Participare”. Astfel, scopul principal este de a demonstra impactul pe care cele dou aspecte le au asupra implic rii cet enilor în spa iul politico-administrativ. 296 Ce este europenizarea de fapt? Termenul de “europenizare” este una dintre cele mai folosite teorii ale integr rii din ultimii ani. Totodat , acest concept este atât unul bogat în defini ii, cât i controversat, în ceea ce prive te ansamblul de defini ii, ce trimit la fenomenul apartenen ei la Uniunea European . “Europenizarea se bazeaz pe acceptarea ideii c Uniunea i Comunit ile Europene (în acel moment) erau o crea ie sui-generis i c aveau un impact care nu mai putea fi eludat.” (Mure an, 2005, 9) Astfel, europenizarea apare descris de unii cercet tori i ca “o ramur a tradi iei guvernan ei multistratificate” (Pollak, Wallace, 2005, 40), ceea ce reprezint distan area de conceptele de interguvernamentalism i neo-func ionalism. A adar, conform autorilor Pollak i Wallace, scopul fenomenului de europenizare trebuie s se distan eze de contradic ia între conceptele mai sus men ionate. De aceea, pentru teoreticienii, ce studiaz acest termen elementele esen iale nu sunt nici statul na ional, nici institu iile europene, ci efectele, procesele i politicile. (Mure an, 2005, 9) Al i speciali ti au v zut europenizarea ca fiind “impactul intern al institu iilor de la nivel european”, un proces prin care politicile de la nivel na ional primesc din ce în ce mai mult influen de la politicile europene. Totodat , simbolurile specifice au i ele un factor de importan major. Credin a, ideile, aspectele de identitate na ional sunt greu de trecut cu vederea. Printre cele mai semnificative i temeinice cercet ri, care au fost realizate în domeniul impactului procesului de europenizare asupra administra iilor na ionale, sunt de men ionat cele efectuate de Ladrech i Knill. O alt interpretare a acestui concept este oferit de Knill i Lehmkuhl în anul 1999. Aceast abordare este una de “top-down”, desemnând europenizarea drept “impact al politicilor europene asupra structurilor interne ale statelor membre” (Iancu, 2012, 98-99), ceea ce sugereaz pe de o parte ideea de suprema ie a legisla iei europene fa de normele na ionale, iar pe de alta identific metoda de “download” i de “upload” pe care statele o întâmpin în rela ie cu Uniunea European . Se observ a adar c în viziunea celor doi autori europenizarea începe odat cu implementarea acquis-ului comunitar i înseamn procesul de schimbare al indivizilor i al sistemului normativ de la nivel na ional în urma adopt rii politicilor europene. Pe de alt parte, Olsen i Kassim, plasau europenizarea în opozi ie cu conceptul de “fenomen sui generis”, întrucât echivalarea dintre complexitatea i “dinamica” acestui termen rezult un deficit întâmpinat în atribuirea unei singure defini ii. (Olsen, 2002, 921922) Tot Olsen, descrie europenizarea ca pe o capacitate european de luare a unei decizii colective, promovând totodat noi norme, dar i idei comune, privind concep iile colective asupra cet eniei i a apartenen ei la un anumit grup (Olsen, 2002, 929). De asemenea, acesta identific o serie de factori, ce influen eaz gradul de europenizare exercitat asupra institu iilor publice. Astfel, Olsen face referire la factorul de “alegere cu un grad maximal de eficien ”.(Olsen, 2002, 929) Interguvernamentali tii folosesc des acest termen, luând totodat în calcul i actorul ra ional, care efectueaz o alegere între diversele forme de organizare i de guvernan . Individului îi este recunoscut astfel capacitatea de a face alegeri ra ionale între oportunit i i rezultate sau beneficii.(Olsen, 2002, 929-930) A adar, institu iile europene ar trebui s oglindeasc setul de norme, valori i strategii, pe care “actorul ra ional” le implementeaz , bazându-se pe propria-i judecat . Axându-ne aten ia strict asupra impactului pe care europenizarea îl are sau poate avea asupra omniprezen ei cet enilor în mediul online, putem analiza cazul Austriei. 80 297 la sut din popula ia austriac utilizeaz ast zi Internetul, 5 milioane dintre ei chiar de mai multe ori pe s pt mân . Fiecare al patrulea este cu telefonul mobil personal online, cite te pe drum tiri, caut un num r de telefon, scrie e-mailuri sau se uit la fotografiile prieteniilor s i de pe Facebook.(www.integral.co.at/de) Aceast schimbare tehnologic schimb cultura comunic rii i inform rii noastre i determin o schimbare în societate. Pornind de la efectuarea invita iilor la întâlniri prin intermediul internetului, g sirea de noi parteneri de via în mediul online sau prin semnarea de peti ii online, aceast schimbare este în mod clar vizibil la toate nivelurile. Schimb rile sociale, înainte de perioada de glorie a internetului stabilesc c rata de participare la alegerile na ionale din Austria, pân la începutul anilor '80, a fost întotdeauna de peste 90 la sut . În ziua de ast zi, aceasta a sc zut continuu în ultimii 30 de ani, ajungând chiar i pân la 78 la sut . 1. E-Participarea – Termenul de web 2.0 Termenul Web 2.0 define te cerin ele tehnice aferente pentru un comportamentul utilizatorului de internet - de la rolul consumator la un rol activ de a crea, a furniza, a evalua sau a partaja con inutul. Textul, imaginile sau muzica sunt înc rcate de utilizatori, comentate, recomandate sau procesate colectiv. Toate acestea reprezint un punct de vedere tehnic simplu - i ieftin. Ca dovad a numerelor sale, a a-numitele "re ele participative", au ajuns în prim planul societ ii. Aproximativ doi din trei utilizatori de Internet din Austria folosesc, de exemplu, re elele sociale.( Social Media Report 2011, accesat în 30.11.2014, ora 14:10) Acest lucru creeaz noi forme de participare prin posibilit i furnizate de Web 2.0, ce de ine monopol absolut asupra expedierii de mass-media " - i astfel, cet enii se transform din consumatori pasivi în consumatori activi, putând deveni chiar produc tori de con inut media. Rezultatul este transparen a i deschiderea, de care se dispune pe re ele. Ace ti doi factori se orienteaz , la rândul lor, spre dialog i feedback-ul aferent - i nu pe o singur fa et de informa ii primite. Condi iile ce favorizeaz comunicarea, interac iunea i participarea sunt stabilite de c tre natura tehnic a Web 2.0, i astfel se evit o dubl -interpretare a acestor elemente. Dar înseamn oare aceasta participare proactiv la "internetul social", în acela i timp, o rena tere a democra iei directe? În studiul efectuat asupra adolescen ilor, s-a confirmat tranzi ia perfect între participarea cet eneasc , angajamentul social i participarea la mediul politic.( Gille, Sardei-Biermann, Gaiser, Wolfgang, 2006, p.222) Politologul Ulrich Sarcinelli are a tept ri excesive de la rolul internetului în via a individului. Cu toate acestea, în mod realist: "Poten ialul de activare a spiritului democratic nu este oferit de tehnologie în sine, ci reiese din situa iile reale de conflict ce se refer i rezult din comunicarea i interac iunea pe baz de interes."(Sarcinelli, 2011, p.175ff.) Cei care nu sunt preocupa i de dezvoltare social , mediu, politic sau, interesa i în de administrarea propriului spa iu personal, se vor implica doar marginal astfel i în mediul online. Schimbarea spre un public mai democratic nu se axeaz atât pe consecin a automat a unei dezvolt ri tehnologice, ci este direct dependent de voin a de participare (web 2.0)a cet enilor i a conferit astfel oportunit ile de participare politicoinstitu ionale. (Sarcinelli, 2011, p.178) 298 2. Rezultatele studiului În urma studiului efectuat pentru a stabili care sunt problemele principale privind administrarea Capitalei, dar i ce factori scad interesul cet enilor fa de mediul politicoadministrativ, s-a putut observa faptul c neimplicarea în procesul decizional este i o cauz a democra iei institu ionale excesive. Pentru realizarea acestui studiu, au fost chestionate 20 de persoane, atât n scute din Bucure ti, cât i doar cu domiciliul în Capital , cu vârste cuprinse între 14 - 38 ani. Este de men ionat c majoritatea participan ilor sunt studen i i, prin urmare ace tia reprezint un fundament demn de luat în calcul pentru viitoarea evolu ie a sistemului politico-administrativ. Chestionarul a cuprins un num r de 15 întreb ri, atât cu o singur variant de r spuns, cât i cu multiple variante. Astfel, fiecare participant a putut avea libertatea de exprimare necesar pentru a eviden ia problemele considerate de c tre acesta vitale pentru dezvoltarea i modernizarea sistemului actual de participare cet eneasc . Întreb rile au f cut referire la factori, precum: domeniile personale de interes, gradul personal de informare asupra deciziilor politico-administrative, modernizarea actualelor platformelor online de consultare public , preferin ele privind modalitatea de informare, actualele domenii neglijate de c tre administra ia public i gradul de utilizare al mijloacelor IT în via a de zi cu zi. În final, s-a pus accentul pe sporirea gradului de europenizare, apropierea cet eanului de mediul politico-administrativ i cre terea gradului de implicare prin modernizarea resurselor publice i a metodelor actuale de participare cet eneasc . Astfel, aproximativ 50 la sut dintre cei chestiona i sunt interesa i de administrarea spa iilor verzi, 30 la sut de arhitectura urban , iar 20 la sut de mijloacele de transport în comun. Întreba i fiind, dac sunt sau nu la curent cu deciziile luate la nivel politicoadministrativ, 45 la sut afirm c da, 40 la sut neag , în vreme ce, restul de 15 la sut nu cunosc r spunsul. Acest fapt demonstreaz faptul c exist un grad crescut de confuzie al cet enilor privind mediul politic. De multe ori ace tia nu tiu în ce situa ie s afle, dac e bine sau nu s - i exprime o p rere ori dac e just sau nu s ocupe doar locul de spectator în tot sistemul democratic. Acest comportament se poate observa mai ales atunci când ne referim la participarea societ ii la vot. Astfel, întregul sistem încurajeaz înstr inarea individului fa de deciziile, care îl afecteaz i astfel, acesta devine confuz i ulterior resemnat i pasiv asupra mediului înconjur tor. 95% dintre persoanele chestionate identific necesitatea dezvolt rii administra iei publice într-un grad ridicat. Totodat , printre modalit ile de informare preferate de c tre ace tia, se num r : campaniile de informare cu 40%, platformele de e-Participare cu 35%, dar i nevoia de modernizare a site-urilor prim riilor, 15%, i adaptarea interfe elor acestora la nevoile utilizatorilor. În concluzie, se observ cu u urin faptul c era digital i popularitatea platformelor sociale evolueaz i se transpun i în mediul politic. Astfel, un individ dore te mai degrab s participe la sistemul politic prin intermediul noilor tehnologii i ajutându-se de interfe e “user-friendly”, decât prin metodele tradi ionale i puternic birocratizate. Aceste solicit ri i cereri de modernizare vin în primul rând din dorin a de adaptare i de optimizare, dar mai ales din dorin a de a se adapta i de a nu r mâne în urma celorlalte sisteme politice de la nivel global. Drept domenii neglijate de c tre administra ia Capitalei, 40% au votat pentru infrastructura stradal , iar 25% pentru integrarea armonioas a cl dirilor noi în arhitectura urban i între inerea spa iilor verzi. Manifestarea nemul umirilor legate de deciziile luate la nivel politic este îns una foarte mic . 70% dintre cei chestiona i se implic foarte rar 299 spre deloc cu privire la nemul umirile lor fa de mediul politico-administrativ. În contrast cu implicarea st faptul c 100% dintre cei chestiona i asociaz sporirea gradului de europenizare cu administrarea eficient a Capitalei. De asemenea, 90% dintre participan i consider necesar promovarea i adaptarea platformelor de e-Participare pentru a aduce cet eanul mai aproape de sistemul decizional. Totodat , ace tia sunt de p rere c acest lucru ar avea ca i efect sporirea gradului de participare cet eneasc atât la deciziile privind administrarea Capitalei, cât i la vot. Concluzionând, acest studiu demonstreaz interesul celor chestiona i fa de modernizarea sistemului actual de informare i de participare la sistemul politicoadministrativ. Reiese i faptul c membrii societ ii actuale coreleaz europenizarea cu participarea cet eneasc activ i implicit cu modernizarea sistemelor existente, eliminarea birocra iei excesive i utilizarea resurselor IT la standardele cele mai moderne posibile. Aceste necesit i încurajeaz , stimuleaz i sporesc prin flexibilitate comportamentul de vot i de participare al individului. Astfel, se creeaz o nou fa et a sistemului politico-administrativ actual i o apropiere a cet eanului de mediul politic. Totodat , se elimin bariere temporale i spa iale, dar i cele ce in de costuri i de inflexibilitate. Este important de accentuat c , în momentul de fa nu se dore te înlocuirea complet a mecanismelor de vot i de participare tradi ionale cu cele moderne, orientate în principal spre tehnologia de informa ie. Nici cet enii i nici actorii politici nu vor ca societatea s se transpun în bi i informa ionali i astfel s fie prea rapid i dinamic pentru a deveni totodat i palpabil . Scopul este de a ob ine un armisti iu de tip cost-beneficiu cât mai economic, eficient i eficace. Astfel orientarea spre nou va deschide noi perspective i va elimina din ce în ce mai mult regresele, ce rezult în urma “digital divide”(pr pastie digital ). 3. Exemple de bune practici A. Austria În 2011, în Austria, a avut loc o tendin crescut spre efectuarea de chestionare online, ce serveau apoi ca instrument de participare cet eneasc . De i o astfel de metod simpl (a se vedea graficul zona din stânga), are avantajul c nu implic costuri foarte mari în ceea ce prive te elaborarea i mentenan a, ea nu ofer transparen , în ceea ce prive te acurate ea rezultatelor pentru public. Astfel acestea pot fi greu de în eles. (Bertelsmann, 2010, pp. 43-44) Poten ialul solu iei colective, anume principiul "în elepciunii mul imilor" nu poate fi folosit într-adev r, în acest caz. În procesul discursiv (a se vedea graficul, panou dreapta) sunt transparen i to i factorii constructivi, toate sugestiile, ideile sau preocup rile. Acest lucru permite ca o idee a unui/unei utilizator/utilizatoare s evolueze i s devin parte a unei noi solu ii. Rezultatele vor fi astfel argumente mai pu in repetitive i o mai bun comunicare a situa iilor problematice i a perspectivelor în rândul tuturor p r ilor interesate. (Bertelsmann, 2010, p.43) În ultimii 13 ani, în Austria, s-au efectuat mai mult de 100 de asemenea consult ri online. Acestea au fost înlocuite pe parcurs de dialoguri online, de obicei, efectuate în patru zone"(1) procese asupra schimb rilor din mediul urban şi design urban, (2) Viziune i dezvoltare sustenabil , (3) dialoguri pe ordinea de zi, pentru discutarea problemelor cheie, cum ar fi schimb rile demografice sau de familie, precum i (4), procedee pentru distribuirea de resurse publice "(bugetul). Scopul acestor oferte de E-Participare este un 300 proces de dialog, care ofer orientare anticipat i informa ii concrete din mediul administrativ sau politic, precum i sugestii concrete, idei i a tept rile cet enilor, ce aleg s se implice. Aceste consult ri sunt organizate ca un serviciu de mediere, în care se ajunge la un acord comun. B. Coreea de Sud Conform unei clasific ri în materie de e-Guvernare a Na iunilor Unite, efectuat în anul 2014, Coreea de Sud este cea mai bun ar din lume la implicarea cet enilor în luarea deciziilor prin intermediul internetului.(Asia Pacific Future Globe Awards 2015, accesat în 9.05.2015, ora 13:50) ara ocup primul loc, la foarte mic distan de rile de Jos. Evaluarea a fost în concordan cu urm torii trei factori: furnizarea de informa ii online i la cerere; consultarea cet enilor în faza incipient elabor rii politicilor i serviciilor publice; i sporirea gradului de implicare al persoanelor prin "co-design" i "co-produc ie" a serviciilor publice. Coreea de Sud a lansat de asemenea i o politic a Guvernului de 3.0, utilizând cu preponderen internetul pentru a angaja cet enii în elaborarea i furnizarea de politici publice. Portalul "epeople.go.kr" g zduie te peti ii i listele viitoarelor versiuni de date, iar guvernul are în vedere, de asemenea, planul de a elibera informa ii privind activele func ionarilor publici. C. America În Statele Unite, administra ia Clinton s-a str duit s "reinventeze guvernarea prin intermediul tehnologiei informa iei". În 2001, administra ia american Bush a anun at "Agenda-setting-ul Pre edintelui", în care 5 ini iative guvernamentale au fost eviden iate. Acestea includ managementul strategic al capitalului uman, cercetarea competitiv , performan financiar îmbun t it , extinderea guvern rii electronice i a bugetului i integrarea performan ei.(Albrecht, Kohlrausch, Kubicek, Lippa, Märker, Trénel, Vorwerk, Westholm, Wiedwald, 2008, pp.13-16) Un alt aspect interesant de analizat este portalul "Regulations.gov" (Regulations.gov, accesat în 10.05.2015, ora 11:00) din SUA, ce nu acoper complet procesarea electronic de documente, îns totu i merge cu un pas mai departe decât Austria în domeniul particip rii electronice. Cet enii americani nu pot efectua doar c ut ri directe pentru consult ri, ci i inspecteaz materialele aferente procesului decizional, având totodat i dreptul de a lua parte la acesta. Mai mult, ei au posibilitatea de a fi informa i pe e-mail atunci când noi documente (de exemplu, comentarii de la alte partide), sunt ad ugate la o procedur . Un site numit "OpenCongress"(Opencongress.org, accesat în 18.04.2015, ora 16:24) concentrându-se nu numai pe informa iile furnizate de c tre Congresului, a fost de asemenea implementat cu succes. Pe lâng informa ii le oficiale despre membrii parlamentari în comitete i comportamentul acestora de vot, acest site include, totodat , i rapoarte mass-media i bloguri de dezbateri actuale. Pentru acest lucru, se folose te o interfa cu serviciile omoloage ale "Google News" i "Technorati", un motor de c utare în blog-uri. În plus, informa iile ob inute de la "OpenSecrets.org" on-line server sunt furnizate mai departe donatorilor i primitorilor de contribu ii de campanie. Informa ii privind Congresul SUA sunt puse la dispozi ia cet enilor interesa i în politic prin intermediul unui portal. De asemenea, US "Depatepedia"(Depatepedia.org, accesat în 301 13.04.2015, ora 17:05) este un sistem wiki a c rui utilizatorii se pot documenta i astfel pot în elege mai bine, dezbaterile politice de actualitate într-o form logic . 4. Concluzii Noul proces de e-Participare nu înlocuie te metoda de participare de tip clasic ori procesul de agenda-setting. Mai degrab , scopul este de a favoriza i de a îndemna cât mai mul i cet eni spre a utiliza mediul virtual i spre a- i spori astfel, propriile lor posibilit i pentru participare. Proiectele de e-Participare i metodele offline, se sus in i se completeaz reciproc. Prin urmare, consult rile online ar trebui s ofere întotdeauna modalit i alternative la solicit rile prin telefon, scrisori, sau s poat contribui la evenimentele locale. Diferen a fa de participarea civic tradi ional este c aceste contribu ii vor fi postate online i astfel, de asemenea, pot fi accesate de c tre al ii i adaptate propriilor situa ii din via a de zi cu zi. Raportul Na iunilor Unite a declarat c exist apte criterii-cheie care permit utilizarea factorului de e-Participare cât mai eficient i sustenabil. Acestea sunt: informa iile bine arhivate; seturi de date publice privind performan a guvernului, cum ar fi educa ia; accesul la site-urile guvernamentale prin mai mult de o limb str in ; utilizarea caracteristicilor de re ele sociale; folosirea mecanismelor de e-Consultare; sondaje; i implementarea de instrumente de e-Luare a deciziilor. ONU recomand , de asemenea, c rile trebuie s înfiin eze cadre institu ionale, care s permit libertatea de informare i s încurajeze încrederea cet enilor prin eforturi de educare i adaptare la noile nevoi digitale. Totodat , sunt importante i: utilizarea canalelor populare pentru cet eni; promovarea utiliz rii instrumentelor sociale i de media; i asigurarea integr rii de instrumente de comunicare online. În opinia lui Herbert Kubicek, afirma ia: "Strict vorbind, este vorba despre o dubl mass-media. În plus, fa de combina ia sus men ionat , dintre formele vechi i noi de comunicare în procesul de participare, depinde de asemenea de combina ia potrivit de forme corespunz toare de comunicare în procesul de participare i asupra procesului de participare (...) i aici, în special, amestecul de mass-media vechi i nou, în esen ."(Kubicek, Herbert, 2011) Pentru a ilustra fuziunea terminilor de "nou" i "vechi", care ar trebui s fie aici, în conformitate cu dou exemple de succes, exemplific m, pe scurt: Pe platforma online "next-Hamburg"(Nexthamburg.de, accesat în 10.04.2015, ora 12:11) sunt colectate în prezent idei, cu privire la dezvoltarea urban din Hamburg. Se discut intens pe aceast tem i se decide în baza c ror idei s se elaboreze studiile viitoare de c tre arhitec ii responsabili de aceast problematic . Pe viitor, se vor dezvolta ateliere de lucru pe site i vor fi postate, de asemenea, modele tridimensionale din carton, ce au fost construite. Acestea urmând a fi supuse ulterior opiniilor publice. Al doilea exemplu vine de la Copenhaga. Cet enii ar trebui s se implice acolo într-un concept de dezvoltare urban . În acest scop,a fost cerut viziunea fiec rui grup int asupra ora ului. S-a decis efectuarea unui tip de "brainstorming creativ". Astfel, se ob inea, de exemplu, pentru fiecare idee postata online, un cârnat. Ideile de ora de copii i tineri au fost premiate cu bomboane. Ulterior, s-a alc tuit o "hart a ideilor", unde s-a efectuat o clasificare online. (http://indrebylokaludvalg.kk.dk, accesate la data de 14.11.2014, ora 22:15) A a, acestea, au fost preluate de al ii i discutate în continuare online. Se observ , în acest exemplu, c pentru a promova participarea specific a unor grupuri int (de exemplu, copii, migran ii sau p rin ii) furnizarea clar a con inutului este 302 vital . De asemenea, este nevoie s se capteze totodat aten ia acelui grup într-o manier non-formal i explicit . Participarea online construie te din temelii - între altele, ca de exemplu, discre ie, r spundere i transparen în proces - experien a format din participarea clasice, cu care se autocompleteaz . O abordare cu totul nou , o ofer e-Participarea cu posibilit i mai largi de comunicare transparent pentru administra ie, politic sau institu ii. Dac cet enii dezvolt , în acest sens, suficient deschidere i dinamic , atunci se vor putea transpune într-un mod mult mai optim în procesul de participare pe internet, poate. i poate, de asemenea, odat cu o participare mai activ i adaptat corespunz tor secolului XXI, în consecin , vor fi atinse i rezultate de succes. Bibliografie Integral, AIM – Austrian Internet Monitor Q3/2011 n= 3.000. URL: http://www.integral.co.at/de/downloads/ Austrian National Vote, participation. URL:http://de.wikipedia.org/wiki/Wahlbeteiligung#Seit_1945 Walter, Florian/Rosenberger, Sieglinde: Skilled Voices? Reflections on Political Participation and Education în Austria. OECD Education Working Paper, Paris 2007 Statistik Austria, Bevölkerung nach dem Religionsbekenntnis und Bundesländern 1951 bis 2001 Open Governement Data Austria der Open Data Foundation Austria. URL: http://gov.opendata.at URL: http://seri.at/wpcontent/uploads/2010/11/Vortrag-Trattnigg-Konferenz-Zivilgesellschaft-Juni-08-final.pdf Social Media Report 2011, Digital Affairs & Integral. URL: http://digitalaffairs.at/Social_Media_ 2011_DRK.pdf Gille, Martina/Sardei-Biermann, Sabine/Gaiser, Wolfgang/de Rijke,Johann: Jugendliche und junge Erwachsene în Deutschland.VS Verlag für Sozialwissenschaften, GWV Fachverlage GmbH, Wiesbaden 2006 Sarcinelli, Ulrich: Die schöne neue Web-2.0-Welt – Wege zu einer demokratischen Öffentlichkeit. In: vhw FWS 4 / JuliSeptember 2011 Bertelsmann Stiftung, Leitfaden Online-Konsultation. Praxisempfehlungen für die Einbeziehung der Bürgerinnen und Bürger über das Internet. Gütersloh 2010 Märker, Oliver/Wehner, Josef: Online-Bürgerbeteiligung în Kommunen, Anfänge- Aktuelle Verfahren – Weiterführende Fragen Neubauer, Kirsten/Kühnberger, Peter/Dettling, Daniel: Rathaus 2.0 – Praxisleitfaden für Verwaltung und Politik im Umgang mit Online-Bürgerbeteiligung. Vienna 2010. URL: www.neuundkuehn.at/ uploads/media/Rathaus_2_0.pdf E-Partizipation în der Öffentlichen Verwaltung, HG: Materna und Hochschule Harz, 2011. URL:http://www.e-partizipation-studie.de Kubicek, Herbert: Medienmix în der Bürgerbeteiligung – Welche Kommunikationswege braucht die politische Partizipation?. URL: http://www.nexthamburg.de http://www.andersdenken.at/open-innovation-kopenhagen http://indrebylokaludvalg.kk.dk http://www.futuregov.asia/articles/south-korea-number-1-for-online-participation-un-e-government-rankings2014, Steffen Albrecht, Niels Kohlrausch, Prof. Dr. Herbert Kubicek, Barbara Lippa, Dr. Oliver Märker, Matthias Trénel, Volker Vorwerk, Dr. habil. Hilmar Westholm, Christian Wiedwald, "eParticipation – Electronic Participation of Citizens and the Business Community în eGovernment", january 2008, Institut für Informationsmanagement Bremen GmbH (ifib), am Fallturm 1, 28359, Bremen http://www.regulations.gov/#!home http://www.opencongress.org/ http://www.debatepedia.org/en/index.php/Welcome_to_Debatepedia%21 Mure an, Ioana, (2005), “Politica European de Vecin tate: nou cadru pentru europenizare?”, colec ia de studii IER, nr. 15 303 Pollak, MA.,Wallace, H., (2005) “Theorizing EU Policy - Making” în “Policy Making în the European Union”, Oxford University Press, Oxford Ladrech, R., “Europeanization of Domestic Politics and Institutions: the Case of France”, Journal of Common Market Studies, Vol. 32, No.1 Knill, R., (2001), “The Europeanization of National Administrations: Patterns of Institutional Change and Persistence”, Cambridge University Press, Cambridge Iancu, Diana-Camelia, (2012), “Re (De)-formarea administra iei publice: planificarea reformei din perspectiva exper ilor(1)”, Volumul XIX, No. 8(573) Olsen, P., Johan, 2002, “The Many Faces of Europeanization”, Volume 40, Number 304