Lucrări Ştiinţifice – vol. 51, seria Agronomie 241 ASPECTE PRIVIND CONCEPTUL <> Z. BULIGA1 , Gabriela IGNAT1 1 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi [email protected] Just in time represents a series of administrative quantitative and qualitative techniques, as well as an important solution of strategic and operational management. This concept can also represent a philosophy, because the management focuses its efforts on the simplification of the activity and the elimination of the losses, where it is possible in the company. The concept just in time is based on the following principles:the whole ensemble of activities which does not give value to a certain product or service will be eliminated; the achievement and the mentioning of some raised quality levels in all the stages of the company’s activities; the improvement of the activities’ performance and the maximum employment of the information for the management. The JIT objective is to produce, not only relying on the anticipations, but also depending on the real market demand. Any exception to this rule can’t entail but waste, the emergence of the stocks and unsatisfied demands. The production on order only involves as well the interdiction of producing without order. In the JIT operation environment, two main rules must be respected:the first involves the elimination of what is not represented by the rise of the added value of the products;the second rule: we must not believe that the cost reduction can be achieved relying only on reckonings. Actually, the progress, the processes quality is obtained even on the field, in the confrontation with the production reality and in cooperation with those who permanently live it. Keywords: flows maximization, Takt Time, Pull System, Flow Production Mediul de afaceri din Romania, aflat într-o permanenţă schimbare, impune o adaptare la cerintele pietei. Globalizarea pietelor inseamnă creşterea concurenţei pe pieţele interne, fiecare firma din Romania trebuie să conştientizeze, mai devreme sau mai tărziu, că soluţia supravieţuirii pe piaţă este efortul continuu pentru a creşte competitivitatea. MATERIAL ŞI METODĂ Just in Time sau „exact la momentul potrivit” este o filozofie organizaţională ce se fundamentează pe ideea că activitatea de producţie trebuie calculată şi proiectată cu mare precizie astfel incat stocurile sa fie reduse la minim. Succesul unei abordări de tip Just in Time este insă condiţionat nu numai de matematica unei eficienţe stricte a procesului de productie, de mijloace de producţie uşor adaptabile unei cereri diverse, arta in echilibrul cerere-oferta dar mai ales de un parteneriat permanent cu furnizorii mai ales pentru materia prima de stricta necesitate. REZULTATE ŞI DISCUŢII Conceptul Just in time inseamnă reducerea stocurilor şi a pierderilor sau maximizarea fluxurilor de utilizare a resurselor pentru realizarea produselor finite. Reprezintă scopul cel mai provocator şi mai complex al filosofiilor Kaizen, fiind rezultatul a trei principii enuntate prin: "Takt Time", "Pull System" şi " Flow Production". Takt Time sau timpul necesar pentru a produce o ieşire in procesele de productie,se stabileşte in funcţie de rata de cumpărare a produsului respectiv. Astfel, in funcţie de aceasta, se pot face ajustări ale proceselor de producţie, astfel incat acestea să se regleze cu cererea clienţilor. Dacă cererea este mai mare decat posibilitătile de producţie, se vor introduce ajustări in sensul micşorării timpului necesar producerii unui produs, şi invers, dacă cererea este mai mică, atunci rata de producţie trebuie să crească iar resursele alocate procesului de productie să scadă in mod similar. Pull System presupune adoptarea unui flux al resurselor intr-un proces de producţie care să permită inlocuirea doar a acelor resurse care au fost epuizate in procesul de producţie. Flow Production se referă la o structură a activităţilor de producţie prin care se urmăreşte introducerea produsului in stadii succesive cat mai continue din punct de vedere al producţiei şi presupune evoluţia produsului de la o etapă la alta, astfel incat in fiecare stadiu nu se face decat ceea ce este necesar pentru a trece la următorul. Obiectivul JIT este de a produce, nu numai pe baza previziunilor, ci şi în funcţie de cererea realmente manifestată de către piaţă. Orice abatere de la această regulă nu poate antrena decât fenomenul de risipă, formarea de stocuri şi cereri nesatisfacute. Producerea doar la comanda implică, de asemenea, interzicerea de a produce fără comandă. În momentul în care dintr-un motiv sau altul, cererea se reduce, preocupările utile nu vor lipsi. În mediul de producţie push-through, mediu tradiţional, produsele sunt fabricate pe termen lung, înainte de primirea comenzilor de la clienţi. Se spune că producţia este împinsă de piaţa în mediul de producţie push-through, pe când, în mediul de producţie pull-through este trasă de piaţă. Producţia push-through considerată în trecut eficientă din punct de vedere al costurilor nu este compatibilă cu mediul de producţie JIT. În organizaţiile tradiţionale, se practică loturi mari în vederea asigurării calităţii produselor. De fapt, este vorba de a produce masiv cu scopul de a amortiza costul timpului şi al pierderilor. Succesul înregistrat de sistemul JIT în ultimii ani a infirmat opinia potrivit căreia managerii considerau că este mai eficient din punctul de vedere al costurilor sa producă stocuri de volum mare decât loturi mici, care determină creşterea numărului de reglări ale utilajelor. Cu ocazia „transportului”, informaţia necesară gestiunii unui sistem de producţie, are tendinţa de a se degrada cu timpul. Într-un mediu de operare JIT, se urmăreşte reducerea „ocolurilor” de producţie, considerate ca prea lungi, cât şi Lucrări Ştiinţifice – vol. 51, seria Agronomie 243 transporturile frecvente de informaţii. Corectitudinea informaţiei trece prin patru reguli de bază. De fapt, pentru a evita risipa de informaţii, trebuie luate mai multe tipuri de măsuri: - Evitarea transportării informaţiei în afara locurilor unde aceasta este utilă pentru acţiune. Fluxul informaţional trebuie să coincida cu fluxul fizic al produselor; - Realizarea distincţiei între informaţiile permanente sau semi-permanente care pot circula; informaţiile conjuncturale (fabricarea unei anumite cantităţi pentru un anumit produs) care nu au motive să circule, ele rămân afişate în cadrul celulei de lucru până când suferă o modificare, în acord cu postul de lucru; - Transformarea informaţiilor fugitive şi conjuncturale, proprii întreprinderilor clasice în informaţii permanente; - Grija gestionării informaţiei ne conduce la notiunea de „goodkeeping”. Acest principiu este citat des în fruntea recomandărilor pentru a reuşi o conversiune la JIT. În mediul de operare tradiţional, combinarea principiilor de izolare în raport cu mediul şi cu omogenitatea conduce la formarea de sectoare omogene. Aceste sectoare sunt secţiile de producţie şi secţiile de servicii. Totuşi, aceste separări sunt periculoase şi trebuie pus în funcţiune un limbaj comun, cel al contabilităţii. În mediul de operare JIT este necesar să fie respectate două reguli principale: - prima constă în eliminarea a tot ceea ce nu este de natură creşterii valorii adăugate a produselor; - a doua regulă: nu trebuie sa ne imaginam că reducerea costurilor poate să se realizeze bazându-se doar pe calcule. De fapt, progresul, calitatea proceselor se obţine chiar pe teren, în confruntarea cu realităţile producţiei şi în colaborare cu cei care le trăiesc în permanenţă. Metoda Kanban este parte integrantă a JIT-ului şi a primit o atenţie remarcabilă în literatura americană. Ea se bazează pe o constatare simplă: „oamenii care lucrează în uzine au întotdeauna tendinţa de a realiza un surplus de producţie”. Kanban urmăreşte să evite această tendinţă realizând produsul cerut în momentul cerut şi în canitatea cerută. Sistemul Kanban este conceput pentru a produce numai componente necesare unui proces de alimentare la cerere şi pull-process. Aceasta se traduce prin faptul că un post din amonte nu trebuie să producă decât ceea ce i-a fost cerut de către postul din aval care la rândul său nu trebuie să producă decât ceea ce i-a fost cerut de către propriul său post din aval. Kanban-ul este un sistem de informare care face ca nevoile din aval să urce repede spre amonte. El suprapune de fapt un flux fizic cu un flux invers de informare. Acesta este, în esenţă, un sistem de informare, care controlează producţia prin intermediul unor carduri Kanban, este inima sistemului JIT. Un sistem Kanban utilizează trei tipuri de carduri: kanban de retragere, de producţie şi de vânzare. În timp ce primele două tipuri de carduri controlează mişcările în cadrul procesului de fabricaţie, cel de-al treilea tip urmăreşte circulaţia subansamblelor şi materialelor pe intervalul producţie - furnizor. CONCLUZII Marele neajuns al abordarii Just in Time il constituie faptul că in situaţiile de excepţie in care apare o cerere mare pe piata la un moment dat de timp, acest tip de organizaţii nu o pot satisface. Totuşi chiar dacă procesele de producţie sunt inalt flexibilizate astfel incat să facă faţă variaţiilor de cerere, nu este necesar ca şi oamenii să aibă dezvoltată această calitate de a fi flexibili şi inovativi, cum este cerută in mod obligatoriu în managementul calităţii totale. Just in time rămăne o abordare extrem de actuală în managementul modern, însă trebuie ţinut cont de faptul că această metodă creează şi se bazează pe o puternică cultură organizaţională. BIBLIOGRAFIE 1. Ballou, R. H., 1992 - Business Logistics Management, Prentice-Hall International, Inc.,Englewood Cliffs, New Jersey. 2. Johnson, J.C., Wood, D.F., 1993 - Contemporary Logistics, 5th edition, Macmillan Publishing Company, New York. 3. Kotler, Ph., 1997 – Marketing Management.Analysis, Planning, Implementation and Control, Prentice Hall International Inc. 4. www.isixsigma.com.