Lectura şi scările : Culegere de articole : [în vol.]

Biblioteca Națională a Republicii Moldova Clubul Literar „Homo Aestheticus” Volumul II Chișinău • 2021 CZU 028(082)=135.1=111 L 37 Director general: Elena Pintilei Consultant științific, prefață: Iulian Filip Coordonator de ediție: Victoria Vasilica Coperta: Cristina CEOINAC Redactor: Jana Badan Procesare computerizată: Diana Odobescu Traducerea rezumatelor în engleză: Elina Bolgarina Lucrarea a fost aprobată spre editare în cadrul ședinței Consiliului redacțional al BNRM (proces-verbal nr. 1, din 18.03.2021). Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții din Republica Moldova Lectura şi scările : Culegere de articole : [în vol.] / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Clubul Literar „Homo Aestheticus” ; director general: Elena Pintilei ; consultant ştiințific, prefață: Iulian Filip ; coordonator de ediție: Victoria Vasilica. – Chişinău : BNRM, 2021 (Tipogr. „Primex-Com”) – . – ISBN 978-9975-3510-1-0. Vol. 2. – 2021. – 232 p. : fig., fot. color, tab. – Pref., rez. paral.: lb. rom., engl. – Texte : lb. rom., engl. – Referințe bibliogr. la sfârșitul art. şi în subsol. – 30 ex. – ISBN 9789975-3510-2-7. 028(082)=135.1=111 L 37 ISBN 978-9975-3510-1-0 ISBN 978-9975-3510-2-7 Creative Commons - 4.0 International - CC BY 4.0 DOI: © Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2021 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II CUPRINS Prefață Iulian FILIP. Cartea bună e plină cu răspunsuri la întrebările pe care încă nu ți le pui ................................................................................................ 5 Iulian FILIP. A good book is plenty of answers to the questions you are not asking yet yourself..................................................................................... 10 Fenomenul lecturii: abordări teoretice și practice Oleg SEREBRIAN. Lecturi formatoare pentru un scriitor, cercetător, diplomat................................................................................................................ 15 Vera OSOIANU. Lectură și evoluție sau superputerea lecturii ................. 23 Ludmila CORGHENCI. Competențe de a accesa sursele de lectură/informare: context al educației pentru lectură................................................. 35 Studii Tatiana CIOCOI. Lectura și Literele: studiu de caz..................................... 42 Maria PILCHIN. Lectura publică în epoca Facebook................................. 52 Lilia POVESTCA. Rolul lecturii profesionale în dezvoltarea personalului de specialitate din biblioteci (Studiu de caz)........................................... 64 Valentina POPA. Impactul lecturii în oglinda indicatorilor statistici și de performanță................................................................................................. 82 Vlad D. GHIMPU. Un alfabet prezumtiv românesc din secolele VI-VII.... 94 Experiențe de promovare a lecturii pe meridianele lumii Iryna BIRIUKOVA. Cultural advancement projects of Odesa National Scientific Library: experience, achievements, prospects of book promotion and reading in modern society (Proiecte de dezvoltare culturală 3 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II ale Bibliotecii Naționale Științifice din Odesa: experiență, realizări, perspective ale promovării cărții și lecturii în societatea modernă)................... 106 Iuliana-Camelia PÎRVU. Biblioteca verde și educația pentru dezvoltare sustenabilă în comunitatea de la Șirna, județul Prahova............................. 118 Metode și tehnici de promovare a lecturii Alexandru MOLCOȘEAN. Clubul de lectură și locul acestuia în instituția de învățământ................................................................................... 138 Nicoleta VERMAN. Lectura și disciplinele STEM...................................... 150 Alexandru RUSU. Experimentul lecturii la „Ora să ȘTIM”........................ 157 Mariana HARJEVSCHI. Platformele online – instrumente de stimulare a lecturii............................................................................................................. 174 Angela DRĂGĂNEL. Cărțile audio – o experiență la fel de interesantă și valoroasă ca și cititul clasic.............................................................................. 182 Aliona MANCIU. Campania raională de promovare a cărții și lecturii „Satul meu citește o carte”............................................................................... 196 Impresii de lectură. Îndemn la lectură Ecaterina PAVLOVA. 451° Fahrenheit. Distopie sau cum putem face față provocărilor lumii noi.............................................................................. 204 Mihaela BĂSU. Literația, între lectura de plăcere și combaterea analfabetismului funcțional....................................................................................... 210 Mirela CHIDON-FRUNZĂ. Impactul psihologic al lecturii asupra elevilor clasei pregătitoare.................................................................................... 216 Ghenadie RÂBACOV. Pledoarie pentru lectură: Citesc, deci exist!.......... 223 Autorii articolelor............................................................................................. 228 4 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Cartea bună e plină cu răspunsuri la întrebările pe care încă nu ți le pui Mă grăbesc să-mi fixez gândul ce mă fulgeră în timp ce ajung la formularea decisivă a titlului: dar prostul își pune întrebări? Și mă grăbesc să mă scutur de motivul întrebărilor, care mă duc în altă parte decât știam unde mă îndreptam. Viața, moartea și prostia sunt motivele care au generat cele mai valoroase capodopere literare. Nu o să alunec într-o comunicare științifică. Apelez la o uvertură tradițională a mea la o parte din întâlniri, când cel de al Iulian FILIP treilea motiv, prostia, mi-i cel mai la îndemână. Las pe altă dată celebrul pamflet Elogiul nebuniei sau cuvântare spre lauda prostiei de Erasmus din Rotterdam și punctez cu câteva variații la temă ale altor somități. Socrate declara: „Știu că nu știu nimic”. Blaise Pascal, mai aproape de noi, remarca: „Mă analizez și mă detest; mă compar și rămân satisfăcut”. Ion Creangă e mai savuros: „Știu că sunt prost, dar când mă uit în jur, prind curaj”. Marin Sorescu zicea că „Nu-i rușine să te naști prost, e rușine să mori prost”. Multă democrație și libertate circulă pe rețelele de socializare, între care și un proverb, etichetat a fi... african: „Când moare un bătrân, parcă ar arde o bibliotecă”. Dincolo de etichetare, proverbul e un pretext de cântărire domoală... Se poate întâmpla că bătrânul decedat să nu fi știut carte, totuși experiența vieții sale să fie echivalentă cu ceea ce conțin cărțile unei biblioteci. 5 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Despre asemenea bătrâni e proverbul, nu despre cealaltă categorie de inși care nici nu au băgat de seamă că... trăiesc. Omul teafăr neapărat acumulează o experiență de viață, care îl determină să înțeleagă și să se întrebe de viață, dar și de moarte. Memento mori... Nu uita că vei muri... A discuta despre moarte face bine celor care trăiesc... Papa Ioan Paul al II-lea, într-un interviu temeinic, spre sfârșitul vieții sale, la întrebarea cea mai de la urmă – Care ar fi taina pentru care curiozitatea sa e mai presus de toate? – a răspuns: „Moartea”. Motive productive pentru gânditori, oameni de creație, teologi, sacerdoți ai tuturor religiilor, cercetători, împărați – viața și moartea... E productivă și prostia, când o cercetează careva din categoria celor care știu că nu știu nimic. A discuta și despre prostie, face bine celor care, categoric, nu vor să figureze în parametrii rușinii din ecuația lui Marin Sorescu. Nu că aș vrea să fiu cu totul original, dar curiozitatea mea cea mai... a mea e legată de cea din urmă carte pe care o s-o citesc cu mare poftă, dar care ar fi (dacă aș avea norocul) atât de convingătoare, încât la încheierea cărții să se încheie și cele ale cititorului – toate! Fără durere, doar cu lumina cărții și cu o lumânare creștină într-o mână care să nu tremure (se poate să fie aprinsă chiar de mine?)... Am prins într-un catren de al meu, Poartă târzie, o stare care mi se pare din acea situație a unui cărturar care-și pune problema drumului făcut și a ieșirii din scenă: „Când viața-i aproape trăită/și nota, păcat, neplătită,/o cartentre cărți necetită/îți face plecarea măhnită.” Când își încheia drumul pe partea aceasta de viață, la 94 de ani ai săi, tata dormea înconjurat din toate părțile de cărți și de foi răzlețite din cărțile sale de căpătâi... Îl găseam cu capul pe partea de jos a pernei sale, iar pe partea de sus a pernei trona cea mai masivă carte bisericească, pe care o avea mai tot timpul la îndemână. În zile mai senine părea să se mobilizeze, să se ia (mai în glumă, că serios... cum să te joci cu asemenea aritmetică?...) la întrecere cu cei peste o sută de ani ai străbunelului Costache și cu o sută de ani neîmpliniți ai bunelului Timofte. Îl întrebam într-o asemenea zi din ultima lui vară: – Și cum ți-s, tată, nouăzeci și patru de ani ai matale? – Nu mă doare nimic. Numai genunchii... până mă scol, dar dacă mă văd în picioare, merg. Încet, dar merg... Anii... Îs grei anii... Dar nu mă doare nimic... Locuia la sora mai mare, Alexandra. Casa plină de copii, nepoți, 6 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II strănepoți... Avea colțișorul lui, o cameră cu icoanele și cărțile vieții sale... – Mare noroc am mai avut eu de cărți. Cu cărțile mă țin... Am crescut într-o casă cu cărți – tata-și avea cărțile bisericești, sora mai mare era cu cărțile școlii în mână... Nici nu mai știu când am deprins a citi – m-am trezit citind, apoi înghițind tot ce avea biblioteca Sofiei. Cred că abia întâlnirea cu Mark Twain (în primul rând, Prinț și cerșetor¸ mai apoi, Aventurile lui Tom Sawyer și Aventurile lui Huckleberry Finn) mi-a deschis mai larg ochii la ce citesc. Din păcate, nu am avut norocul unei călăuze în acest domeniu, deși era firesc s-o fi găsit în persoana bibliotecarei ori a învățătorului de limbă și literatură. Trăgeam cu urechea și cu ochiul la câțiva feciori de învățători, pe care-i respectam în mod deosebit. De la Ovidiu Fluieraru și Silviu Paterău, colegi de școală, dar în clase mai mari, am „vânat” câțiva autori, am deprins șahul... Dar cred că adevăratul șantier cărturăresc al meu s-a declanșat odată cu descoperirea librăriei. În primul an de studenție la Bălți, am văzut în mâinile unui coleg o carte pe care aș fi vrut s-o citesc. Am întrebat de unde o are... El m-a călăuzit, el mi-a arătat librăria. Am intrat la librărie după acea carte și am descoperit o bogăție de cărți... Am descoperit o ediție Bacovia, care m-a cucerit cu rezolvarea coperții – pe un fundal negru ori gri doar numele poetului și o lacrimă de plumb. Am procurat trei exemplare Bacovia și alte cărți. Locuiam la cămin... „Democrația” căminului studențesc mi-a făcut dispărute toate cele trei exemplare – au plăcut și altor colegi. Dar atunci m-am îmbolnăvit ireversibil de acest drum, spre librării. Atunci am pornit să-mi edific o bibliotecă a mea, personală... Ușor de zis... Descurajările-s mai multe, dar cele mai frecvente sunt două. Prima a fost cea... democratică. Am înțeles să-mi duc o parte din cărțile mai dragi, mai valoroase acasă, la părinți, unde mă păștea cea de a doua descurajare – cu ce bani?... Încercam să-mi distribui bursa cât mai cumpătat, iar când îmi scăpa din mâini cumpătul în librăria de cărți străine, unde cartea română era cea mai multă și la prețuri moderate, distanța mică până la Sofia mi-a fost favorabilă – duceam o parte din cărți acasă (din nou cărți, măi băiete?), iar înapoi tăbârceam produse alimentare, ca să compensez bursa topită pe cărți. Cele cinci ruble din croitoria ei, pe care mama mi le strecura la poartă, erau semne clare că părinții încearcă să mă înțeleagă și să-mi susțină... proiectul. Ce noroc am avut în viață de cărți – că le-am descoperit devreme, că le-am 7 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II descoperit diferite, că mi-a rămas patima lecturii mai presus decât celelalte, că am descoperit în cărți răspunsuri la întrebările la care încă nu ajunsesem! ...Abia apoi am ajuns la cărțile mele. Abia mai apoi am ajuns să înțeleg locul central al bibliotecii în comunitate, când proiectele cărturărești ale celor mai importante biblioteci din capitală și din câteva centre raionale m-au determinat să-mi pun umărul. Ceea ce o făceam cu plăcere. Ca și acum. Am mai multe îngândurări despre carte. Din poezia Partea mai miezoasă – cartea cred că le sunt de folos acestui cuvânt de deschidere următoarele versuri: Întâlnirea mea cu cartea este partea vieții mele – mai miezoasă. Nu am zi fără citire, fără splendida-ntâlnire. Altă lume – fila-ntoarsă. Cartea e ca o fereastră-n viața noastră: să vedem și alte vieți. Vezi cum trece, vezi cum vine altă lume către tine... Altfel lumea n-o înveți. Am avut norocul să-mi leg toate începuturile de cuvânt, să cred în misiunea deosebită a cuvântului și să-mi placă să-l pun la... treabă. Unele dintre cărțile mele au devenit niște punți activate, pe care întâlnirea mea cu cititorii mă îndreptățesc să cred că ferestrele mele spre ei sunt deschise în tot largul și în tot dragul. 8 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II 9 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II A good book is plenty of answers to the questions you are not asking yet yourself Iulian FILIP I hasten to grasp the thought that has flashed through my head as I’ve arrived at the final wording of the title: a fool asks questions himself? And I’m in a hurry to shake off the reason for the questions, which take me elsewhere than I knew where I was going. Life, death and stupidity are the reasons that give birth to the most valuable literary masterpieces. I will not go into a scientific explanation. The most handy at quite of my meetings, some traditional overture of mine, is stupidity – the third reason. I leave for another time the famous pamphlet Praise of Madness or Speech to the Praise of Stupidity by Erasmus of Rotterdam and point out a few variations of the topic by other celebrtities... Socrate declared: “I know I know nothing”. Blaise Pascal, whois closer to us, remarked: “I analyze myself and detest me; I compare myself and remain satisfied”. Ion Creangă cames with more savour: “I know I’m stupid, but when I look around, I get courage”. Marin Sorescu said that... “it’s not a shame to be born stupid, it’s a shame to die stupid”. A lot of democracy and freedom circulates on social networks, including a proverb, labeled to be... African: “When an old man dies, it’s like to burn a library”. Beyond labeling, the proverb is a pretext for soft cogitation... It may be that the deceased old man did not know the letters, yet the experience of his life is equivalent to what the books of a library contain. The proverb is about that kind of old people, not about the other category of people who didn’t even realize that... they live. The sane man necessarily accumulates a life experience, 10 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II which determines him to understand and wonder about life, but also about death. Memento mori... Don’t forget that you will die... Talking about death is good for those who live... Pope John Paul II, towards the end of his life, to the last question during a profound interview – What would be the mystery for which his curiosity is above all? – answered: “Death”. That are productive motives for thinkers, creative people, theologians, priests of all religions, researchers, kings... life and death... Stupidity is also productive, when someone from the category of those who know that they know nothing researches it. Talking about stupidity is also good for those who definitely do not want to be included in the parameters of shame of Marin Sorescu’s equation. Not that I would like to be completely original, but my most curiosity... my curiosity is related to the last book that I will read with great desire, but which would be (if I had been lucky) so convincing, so that at the end of the book also everything of the reader ends – all toghether! Without pain, only with the light of the book and a Christian candle in a hand which does not tremble (can it be lit by myself?)... I caught a state in a quatrain of mine, Late Gate, that seems to me to be a situation of a scholar who raises the issue of the way done and the exit from the scene: “When life is almost lived / unpaid check, by shame, is / an unread book among books / which makes your departure grief. ” My father, when he turned the journey to this side of life, at the age of 94, slept surrounded by books and scattered sheets of his master books ... I could find him with his head on the bottom of his pillow, and on the top of the pillow was the most massive church book, which he always had at hand. On clearer days it seemed to mobilize, to compete (more jokingly, seriously... how to play with such arithmetic?...) with the over a hundred years of great-grandfather Costache and a hundred unfulfilled years of grandpa Timofte. I had been asking him on such a day during his last summer: - And how are you, father, at yours ninety-four years? - Nothing hurts me. Only my knees... until I get up, but if I see myself standing, I walk. Slowly, but I walk... The years... The years are hard to take... But nothing hurts me... He lived at his older sister, Alexandra. The house was full of children, grandchildren, great-grandchildren... He had his own corner, a room with its icons and books of his life... 11 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II - I was very lucky to have books. Books are keeping me... I grew up in a house with books - my father had church books; my older sister was with school books in her hand... I don’t even know when I learned to read - I woke up reading, then swallowing everything from the library of Sofia. I think it was only while the meeting with Mark Twain (first it was Prince and Beggar, then The Adventures of Tom Sawyer and The Adventures of Huckleberry Finn) which made opened my eyes larger to what I was reading. Unfortunately, I was not lucky enough to have a guide in this field, although it was natural to have found it in the person of the librarian or the language and literature teacher. My ear and my eye were turning to a few boys of teachers, whom I respected especially. From Ovidiu Fluieraru and Silviu Paterău, schoolmates, but in the upper grades, I “hunted” a few authors, I learned chess... But I think my real scholarly staging started with the discovery of the bookstore. In my first year of studying in Bălți, I saw a book in the hands of a colleague, which I would have liked to read. I asked where from he had got it... He guided me, he showed me the bookstore. I went to the bookstore for that book and discovered a wealth of books... I discovered a Bacovia edition, which won me over by solution of the cover - on a black or gray background only the poet’s name and a plumbum tear. I bought three copies of Bacovia and other books. I lived in the dormitory... The “democracy” of the student dormitory made all three copies disappear for me - other colleagues liked them too. But then I became irreversibly ill by this road to the bookstores. That’s when I started to build my own personal library... Easy to say... There were several discouragements, but the most common are two. The first was the... democratic one. I understood to take some of the dearest, most valuable books home, to my parents, where was waiting for me the other discouragement - on what money?... I was trying to manage my scholarship as sparingly as possible, and when my temper was slipping out of my hands in the bookstore with foreign books, where the Romanian books were the most and the prices were moderate, the short distance to Sofia was favorable to me – I was taking a part of the books at home (again books, my dear boy?), and in a way back I was taking food, to compensate for the melted stipend on books. The five rubles from her tailoring, which my mother slipped to me at the gate, were clear signs that my parents were trying to understand me and support... my project. How lucky I was to have books in my life - that I discovered them early, that I 12 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II discovered them diverse, that I was passionate about reading more than the others, that I discovered in books answers to questions that had not yet reached me! ...Only then I get to my books. Only later I came to understand the central place of the library in the community, when the scholarly projects of the most important libraries from the capital and from some district centers determined me to put my shoulder to the wheel. Which I do with pleasure. Like now. I have more thoughts about the book. I think the following verses from the poem The Most Nucleus Part – Book are useful to this opening words: Meeting the book is part of my life – the most nucleus one. Not a day without reading, such a splendid meeting. Another world – the page is turned. The book is a window To our life: To see other lives. To see another people how they pass away, how they come to you... if not you do not learn the world. I was lucky enough to connect all my beginnings to word, to believe in the special mission of the word and to like to put it to... work. Some of my books have become activated bridges, and my meeting with readers entitles me to believe that my windows to them are open wide and dearfully. Translated by Mariana KIRIAKOV 13 Fenomenul lecturii: abordări teoretice și practice Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Lecturi formatoare pentru un scriitor, cercetător, diplomat Rezumat: Oleg SEREBRIAN Materialul reprezintă comunicarea scriitorului, cercetătorului, diplomatului Oleg Serebrian în cadrul celei de-a 2-a ediții a Conferinței Internaționale „Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare”, organizată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova în septembrie 2020. Lectura este abordată din perspectiva scriitorului, cercetătorului, diplomatului – ipostaze cunoscute personal în chiar momentul elaborării comunicării. Autorul sugerează o dependență clară între lista lecturilor și modele diferite de comportament și că un fond comun de cunoștințe, deprinderi, preferințe pot fi altoite în mare parte prin lecturi. Potrivit autorului, cu adevărat formatoare de personalitate este lectura timpurie, din copilărie și adolescență. Tezele expuse în material sunt bazate pe experiența personală și pe convingerea că, la începutul formării personalității sale, omul este ceea ce citește, dar vine și perioada când omul citește în dependență de ceea ce este. Cuvinte-cheie: lecturi formatoare, lecturi timpurii, lecturile scriitorului, lecturile cercetătorului, lecturile diplomatului, modele de comportament. 15 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Abstract: on to reading lists of different models of behaviour. Common background of knowledge, mode of life, preferences could be engrafted mostly through reading. According to the author, real formators of personality are readings in his/her early age: childhood and young years. The article presents a communication made by the writer, researcher and diplomat Oleg Serebrean at the 2nd International Conference „Lecture as the basis of culture, knowledge and development”, organized by the National Library of the Republic of Moldova in september 2020. Lecture is discussed from the perspective of a writer, researcher and diplomat – aspects wellknown to the author at the moment of completion of his communication. The author suggests on clear subordonati- Keywords: forming readings; early readings; reading of the writer; readings of the researcher; readings of the diplomat; modes of behaviour. Omul modern a fost în mare parte produsul lecturilor. Una dintre deosebirile esențiale ale individului format în veacurile XIX și XX constă anume în faptul că acesta a crescut mai mult sub înrâurirea lecturilor – nu a narațiunii, a tradiției orale, așa cum a fost vreme de milenii, și nici sub înrâurirea audiovizualului, cum avea să se întâmple ulterior. Cele două veacuri, cuprinse convențional între Marea Revoluție Franceză și sfârșitul Războiului Rece, au fost adevărate veacuri ale cărții, dar lucrurile par să se schimbe. Și repede. Chiar și statistica ne arată că, începând cu anul 2001, numărul de cărți publicate la o mie de locuitori este într-o lentă, dar constantă scădere, ca și numărul de librării ori volumul lecturilor în biblioteci. Cărțile audio ori cele electronice, filmul documentar sau artistic, informația culeasă de pe rețelele de socializare ori de prin site-urile de știri au decimat presa scrisă și pun tot mai mult în pericol și cartea, mai cu seamă cartea tipărită. În acest sens, Republica Moldova reprezintă un exemplu pe cât de trist, pe atât de edificator. În anul 1990, în Republica Moldova funcționau cca 1 500 de librării. Trei decenii mai târziu, mai bine de 90% dintre acestea au fost închise. La fel de relevante sunt și tirajele cărților. Între anii 1970-1985, tirajul unei cărți de literatură artistică editate la Chișinău putea să ajungă la 25 000 de exemplare și chiar mai mult. În prezent, un tiraj de 1 000 de exemplare este o performanță. 16 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II În ultimul sfert de veac s-a schimbat și cititorul, s-a modificat și percepția lui despre carte. Generația născută după 1990 e definită în cea mai mare parte de cultura audiovizuală. În cazul Republicii Moldova s-a schimbat și atitudinea părinților față de lecturile copiilor lor. Cultura mea de cititor s-a format de timpuriu anume sub înrâurirea familiei. Părinții au fost cei care mi-au modelat preferințele, nu școala. Cred că azi, formarea cititorului se datorează într-o mai mare măsură anume școlii. S-a schimbat considerabil și lista lecturilor. Romanele lui Jack London, James Fenimore Cooper, Mayne Reid, Stanislav Lem ori Aleksei Tolstoi, atât de căutate de adolescenții anilor 1956-1991, au devenit un fel de lecturi exotice. Bineînțeles, un om a cărui primă mare întâlnire cu lectura a fost Pământul stâncilor sărate a lui Sat-Ok se va deosebi mult de cineva care a intrat în lumea cărților pe poarta deschisă de Harry Potter. Nu zic că unul ar fi mai bun decât altul, dar vor fi diferiți – vor însuși alte aspirații, se vor alege cu modele diferite de comportament. Pentru prima oară am realizat în ce măsură un set de lecturi comune poate suda un grup, poate crea un spirit de înrudire, de afinitate culturală, în perioada studiilor la Institutul European din Nisa. Era la începutul anilor 1990. Uniunea Sovietică tocmai se destrămase. La programul de master în relații internaționale erau tineri din mai multe state ex-comuniste, inclusiv din România, dar și din câteva republici ex-sovietice. Anume acolo, atunci, făcusem constatarea că divizările și înrudirile culturale nu sunt dictate doar de limbă, dar și de un fond comun de cunoștințe, deprinderi, preferințe, altoite în mare parte și de lecturi. Poți vorbi cu cineva aceeași limbă, dar discuția ar putea fi grav handicapată de lipsa subiectului comun de discuții. Colegii mei lituanieni ori georgieni îmi erau mai aproape anume pentru că citise aceleași cărți, ascultase aceeași muzică, văzuse aceleași filme, cunoșteau aceleași emisiuni televizate ca și mine. Totodată, povestirile lui Eno Raud, romanele lui Obrucev ori Gamsahurdia, cărțile lui Berdeaev nu spuneau nimic colegilor mei români. Desigur, situația s-a schimbat radical în decursul acestor treizeci de ani. Hotarul politic de pe Prut nu a căzut, dar între timp s-a năruit un alt hotar, poate chiar mai important decât cel politic – hotarul cultural – și în mare parte acest lucru se datorează lecturilor. Marin Preda, Mircea Eliade, 17 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Cezar Petrescu, Radu Tudoran, autori despre care, pe vremea copilăriei mele, în Basarabia nu se știa nimic sau prea puțin, au surpat temeinic granița geoculturală de pe Prut. Așadar, suntem ceea ce citim, mai cu seamă ceea ce citim de timpuriu, or, cu adevărat formatoare de personalitate sunt anume lecturile din copilărie și adolescență. Primul roman pe care l-am citit (era în clasa a doua) – Peter Pan al lui James Matthew Barrie – a avut asupra mea un impact foarte puternic. Nu atât prin conținutul nemijlocit al cărții (departe de a-i fi înțeles toate subtilitățile la acea vreme), ci pentru că a fost o pistă extraordinară de lansare în lumea lecturilor, pentru că-mi deșteptase interesul pentru cărți. Suntem ceea ce citim, fără tăgadă – doar că până la o vreme. Vine un moment când lucrurile se inversează și începem deja să citim în dependență de ceea ce suntem, ne selectăm lecturile conform unui profil cultural și profesional pe care ni l-am creat. În cazul meu, cred că această „trecere a crestelor” s-a produs pe la vârsta de 18-20 de ani. Către acel moment am redus gama tematică a lecturilor, am încetat să mai citesc pe teme prea variate – de la cărțile de astronomie ale lui Lev Gurstein până la romanele lui Rex Stout. Nu zic că n-am recidivat și mai târziu, că n-am ieșit din câmpul acelor lecturi care serveau unui istoric, politolog, diplomat, om de litere, cadru universitar, dar aceste „abateri” erau tot mai rare. Apoi, analizate mai atent, concordau și ele cu preocupările profesionale, mai vechi ori mai noi. Când citisem cartea lui Constance Reid despre David Hilbert (poate cel mai mare matematician al secolului XX), o făcusem nu atât dintr-o pasiune pentru istoria matematicii, cât din dorința de a cunoaște un personaj, fie și secundar, al romanului la care lucram, Pe Contrasens. Trebuia să-l cunosc pe Hilbert, tutorele lui Alex von Randa, protagonistul romanului, nu din articole, din internet ori din enciclopedii, ci dintr-o sursă academică solidă. Aveam nevoie și de o imersiune, fie ea și virtuală, în viața academică a Göttingenului interbelic, de o cunoaștere mai temeinică a marilor rivalități din lumea fizicii și matematicii de la acea vreme, mai cu seamă disputele dintre Hilbert și Einstein (azi, în mare parte, uitate). Sunt lecturile formatoare ale scriitorului. Nu ai cum să scrii pe loc gol. 18 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Eu, cel puțin, am avut întotdeauna nevoia unor propteli documentare temeinice despre temele pe care urma să le abordez, fie și în treacăt, în romanele mele. Uneori, chiar lecturile îți oferă materiale neașteptate, teme de reflecție, imaginea unui erou literar. Așa s-a întâmplat, bunăoară, după ce am citit cartea de memorii a feldmareșalului german Erich von Manstein Die verlorene Siege (Victoriile pierdute). Acolo am aflat despre cazul baronului Werner von Fritsch, general-colonel al Wehrmachtului, învinuit de homosexualitate. Fritsch nu se interesa de femei, nu a fost niciodată căsătorit, iar în 1936 a adăpostit doi adolescenți nevoiași. Câteva luni mai târziu, la Gestapo e depusă o mărturie privind „înclinațiile nefirești” ale baronului Fritsch, care fusese ceva mai devreme numit într-o funcție-cheie în administrația militară a Reich-ului, cea de șef al statului major al forțelor terestre. „Cazul Fritsch” a fost foarte mediatizat la acea vreme, întrucât implica un militar de frunte al Germaniei. Procesul a durat doi ani. În 1938, Fritsch e achitat, revine în serviciul militar, dar nu i se mai încredințează vechiul post. În septembrie 1939, baronul Fritsch moare în timpul asediului Varșoviei, fiind primul general german mort în cel de-al Doilea Război Mondial. În memoriile sale, feldmareșalul Manstein susține că Werner von Fritsch a căutat înadins moartea pe câmpul de luptă, fiind iremediabil afectat moral și psihologic de învinuirile ce i-au fost aduse. Trebuie să spun că anume Fritsch a fost punctul de pornire spre plăzmuirea lui Alex von Randa. Imaginea acestuia a fost completată datorită altei lecturi – Alan Turing: the enigma of intelligence (Alan Turing: enigma inteligenței) de Andrew Hodges. E vorba de o biografie a celebrului om de știință englez Alan Turing, unul dintre cei mai mari matematicieni ai secolului XX, care a avut un aport capital în spargerea sistemului german de criptare Enigma, fiind considerat și părintele informaticii și inteligenței artificiale teoretice. Homosexualitatea lui Turing a fost deconspirată după război, în urma denunțului făcut de amantul său, Arnold Murray. Turing a fost judecat și supus castrării, după care s-a sinucis. În 2014, regina Elisabeta a II-a a declarat grațierea postmortem a lui Alan Turing, aceasta fiind a patra grațiere regală post-mortem din istoria Marii Britanii. În declarația guvernului de la Londra, care a urmat 19 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II grațierii, s-a spus că Turing trebuie comemorat și recunoscut pentru fantastica sa contribuție la efortul de război. O influență capitală asupra lui Turing (inclusiv altoirea pasiunii pentru matematică) a avut-o prietenul său din copilărie, Christopher Morcom, descris uneori și ca prima iubire a lui Turing (una platonică, fără îndoială). Morcom a murit la vârsta adolescenței de tuberculoză. O altă lectură care a contribuit la edificarea aceluiași erou literar este cea a baronului James Matthew Barrie, autorul cunoscutului roman Peter Pan, amintit mai sus. În vara anului 2004, fiind la un stagiu de formare în Marea Britanie, am dat într-o librărie din Edinburgh de cartea lui Andrew Birkin, J. M. Barrie and the Lost Boys: The Real Story Behind Peter Pan (J. M. Barrie și băieții pierduți: istoria reală din spatele lui Peter Pan). Așa am făcut cunoștință cu biografia mai puțin obișnuită a lui Barrie – o căsătorie târzie și nefericită cu Mary Ansell, o prietenie intensă cu Arthur Llewelyn Davies și o mișcătoare afecțiune față de fiii acestuia. Apropierea dintre Barrie și actrița Mary Ansell se produce în timpul unei probleme de sănătate a lui Barrie, când Ansell îl îngrijește. Cuplul nu a avut copii, deși visul lui Barrie era să aibă un fiu. După 15 ani de căsnicie tensionată, Barrie și Mary Ansell divorțează. Divorțul, dar mai ales moartea lui Arthur Llewelyn Davies îl afectează profund pe Barrie. Scriitorul se atașează și mai mult de feciorii prietenului său, adoptându-i și găsindu-și refugiu în grija pentru ei. Așadar, trei cărți, trei lecturi foarte diferite, prin conjugarea cărora apare un erou literar nou, care seamănă și nu prea cu cei trei „părinți genetici”. Bineînțeles, și mai importante sunt lecturile pentru un cercetător. Nu voi stărui prea mult asupra acestui subiect, or aici lucrurile sunt oarecum clare din oficiu. Voi spune doar că, din perspectiva mea, un istoric ori un politolog, indiferent de tema îngustă a preocupărilor sale, are mare nevoie de clasici. Nu poți fi un istoric bun al celui de-al Doilea Război Mondial, dacă nu l-ai citi la vremea potrivită pe Herodot, pe Titus Livius, pe Giambattista Vico, pe Leopold von Ranke. Sună poate ciudat, dar un cercetător are nevoie de o temelie. Un istoric care nu a citit clasicii e ca și un matematician care nu știe tabla înmulțirii. Poate cunoaște multe fapte despre perioada lui de cercetare 20 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II nemijlocită, dar îi va lipsi înțelegerea retrospectivei, contextul general. E un lucru valabil și pentru politologi, desigur. Friedrich Engels, Giovanni Gentile, Max Weber nu-și pierd actualitatea, rămân surse primare de înțelegere a doctrinelor și proceselor politice. Și, în fine, lecturi formatoare pentru un diplomat. Desigur, ca în orice meserie, în cea de diplomat există lucrări indispensabile domeniului – cărți din teoria relațiilor internaționale, istoria relațiilor internaționale, etichetă și protocol diplomatic, drept internațional. Un bun profesionist va ține numaidecât să aibă în palmares măcar cele mai importante lucrări din aceste domenii. Dar nu despre ele țineam să vorbesc, ci despre acel tip de lecturi indispensabile unui diplomat care deseori sunt trecute cu vederea. E vorba de lucrări de istorie și literatură ale țărilor de acreditare. Bineînțeles, fiind istoric de meserie, citisem cu mult înainte de a ajunge în țările mele de acreditare – Franța, Germania, Danemarca – o serie de lucrări fundamentale despre istoria lor. Toate trei state au fost în Evul Mediu niște mari puteri. Germania și Franța rămân și azi niște jucători majori pe scena internațională. Istoria acestor țări se învață la facultate relativ amănunțit. Primul meu curs în calitate de lector universitar a fost „Istoria universală a Evului Mediu”. Implicit, citisem încă acum un sfert de veac și monumentala Istorie a poporului german a lui Karl Lamprecht (12 volume) și cele trei volume ale Istoriei Franței sub redacția lui Georges Duby, și chiar Istoria Danemarcei din cele mai vechi timpuri până la începutul secolului XX sub redacția Olgăi Cernâșeva, întrucât, ținând cont de locul acestei țări în veacurile XII-XVII, aveam prelegeri separate consacrate Evului Mediu danez. Aceste și alte „lecturi ale istoricului” mi-au fost de mare folos în munca diplomatică, întrucât un diplomat e dator să cunoască țara în care merge. Să o cunoască chiar mai bine decât reprezentanții țării-gazdă. Și nu doar prezentul, ci și trecutul, pentru că fără o bună cunoaștere a trecutului, mai ales a unei societăți atât de complexe precum e cea germană, nu poți înțelege cum se cuvine nici prezentul ei. Apoi, mai e și un moment de aclimatizare: un diplomat trebuie să simtă cu toate fibrele țara în care activează, să înțeleagă toate nuanțele metalimbajului ei. Și aici iarăși, nu e vorba doar de limbă, pentru că limba e numai un instrument al cunoașterii, dar nici pe 21 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II departe unicul. Spuneam că dincolo de lecturile istoricului, e important să fie și altele – mai umane, cele care te-ar lega și mai mult de societatea în care activezi. Literatura germană, ca și cea franceză, sunt foarte mari și foarte cunoscute. Fiecare are la îndemână niște nume, niște cărți citite – un Proust, un Mann, un Gide, un Kafka. Mai complicat e cu literaturi mai mici. Înainte de a prezenta scrisorile de acreditare reginei daneze, mi-am pus ca scop să citesc măcar câteva romane de referință din literatura daneză. Protocolul Majestății Sale m-a informat prealabil că suverana e interesată de literatură, de istorie și că, în acea parte a discuției care va fi mai puțin formală, am putea aluneca spre aceste domenii. Până a fi acreditat ca ambasador în Danemarca, citisem doar doi autori danezi, bine-cunoscuți în întreaga lume – Hans Christian Andersen (romanul Improvizatorul) și câteva lucrări literare și filosofice ale lui Søren Aabye Kierkegaard. Mi s-a părut însă insuficient și astfel am descoperit una din cele mai fascinante „literaturi de talie medie” din lume – literatura daneză, care a dat lumii trei laureați Nobel în literatură: Karl Adolph Gjellerup, Henrik Pontoppidan și Johannes Vilhelm Jensen. Trei autori complecși, fascinanți, prolifici, deși mai puțin cunoscuți publicului românesc. Astfel, pregătindu-mă pentru întâlnirea cu suverana daneză, am făcut cunoștință cu cele mai importante lucrări ale lor. Și chiar dacă în discuția cu regina Margareta a II-a n-am adus vorba la toate aceste lecturi, ele mi-au fost de mare folos ulterior. Iar în vara anului 2020, când directorul muzeului regional de istorie din Aalborg mi-a organizat o vizită ghidată la una din marile necropole ale vikingilor și am alunecat pe neobservate de la arheologie la Minna lui Gjellerup, gazda mea daneză mi-a zis: „Nu mai sunteți un străin în țara asta”. E o apreciere la care niciun diplomat nu poate rămâne indiferent... 22 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Lectură și evoluție sau superputerea lecturii Rezumat: Întreaga evoluție a dezvoltării umane se bazează pe cunoaștere la care se ajunge, în primul rând, prin învățare și studiu, respectiv prin lectură. Indiferent dacă este vorba de lectura motivațională, de plăcere, de informare sau oricare alt tip, lectura este trampingul care mișcă persoana pe spirală pe toată întinderea vieții. Deschizând orizonturile cunoașterii, lectura este temelia pe care poți construi orice. Cuvinte-cheie: Vera OSOIANU utilizatori, alfabetizare, lectură. Abstract: The evolution of human progress is based on knowledge that is reached, first of all, through learning and study, and, respectively, through reading. Whether this it is a motivational reading, or for pleasure, for information or of any other type, reading is the tramping that moves the person in a spiral throughout all his life. By opening the horizons of knowledge, reading is our foundation on which we can build everything. Keywords: users, readers, literacy, reading. 23 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Întreaga evoluție a dezvoltării umane se bazează pe cunoaștere, la care se ajunge, în primul rând, prin învățare și studiu, respectiv prin lectură. Indiferent dacă este vorba de lectura motivațională, de plăcere, de informare sau oricare alt tip, lectura este trampingul care mișcă persoana pe spirală pe toată întinderea vieții. Deschizând orizonturile cunoașterii, lectura este temelia pe care poți construi orice. Yuval Noah Harari, autorul renumitei trilogii care a bulversat lumea cititoare în ultimii ani, consideră: „Astăzi, principala sursă de avere este cunoașterea”. Dacă, potrivit viziunii tradiționale asupra lumii, până nu demult se considerau esențiale două tipuri de resurse: materia primă și energia, în realitate, resursele importante sunt trei: materia primă, energia și cunoașterea. Yuval Noah Harari este cel mai elocvent exemplu în ceea ce înseamnă lectura pentru cunoașterea trecutului și prezicerea viitorului. Pentru a scrie lucrarea Sapiens: Scurtă istorie a omenirii, el a consultat 226 de izvoare; pentru Homo deus: Scurtă istorie a viitorului – 218 izvoare și pentru 21 de lecții pentru secolul XXI – 135 de izvoare. În total, autorul a consultat 579 de publicații în format tradițional și online, pentru a pune în fața cititorului niște lucrări științifice, pe care le citești ca pe romane SF. Dorian Furtună, în Homo Aggressivus (Chișinău, 2015), prezintă la capitolul Bibliografie 1 366 de publicații. Aceasta este o dovada că nu poți face o cercetare serioasă și nu poți genera cunoștințe în afara actului lecturii. Deosebit de important este rolul lecturii în alfabetizare, în organizarea unui mod sănătos de viață și atingerea unui nivel acceptabil de bunăstare. Potrivit UNESCO, un copil născut de o mamă care ştie să citească are cu 50% mai multe şanse să supravieţuiască după vârsta de 5 ani decât unul a cărui mamă este analfabetă. Conștientizarea acestui lucru este deosebit de importantă pentru că, deși în rândul tinerilor nivelul educaţiei femeilor a crescut rapid în ultimii ani, totuși, din cinci tineri care nu ştiu să scrie şi să citească, trei sunt femei. Studiile demonstrează clar importanța competențelor de lectură în combaterea sărăciei. Potrivit datelor furnizate de UNESCO, 750 de milioane de adulți din întreaga lume, dintre care două treimi sunt femei, nu posedă 24 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II abilitățile de bază de lectură și scris, aceasta în timp ce în societatea modernă, puține sunt carierele în care te poți afirma fără a ști să citești. Fundația pentru Alfabetizare Mondială (World Literacy Foundation) consideră că, dacă toţi copiii care provin din ţări sărace ar termina şcoala, ştiind să scrie şi să citească, 171 de milioane de oameni ar putea scăpa de sărăcie. Potrivit aceleiași surse, persoanele care nu ştiu să scrie şi să citească câştigă cu 30-42% mai puţin decât cele instruite. Toate marile personalități ale lumii au elogiat lectura ca act principal care le-a permis să ajungă pe culmile Olimpului. Nu sunt departe de actul lecturii nici cele mai influente, bogate și prospere persoane ale lumii. Studii serioase demonstrează că oamenii prosperi ai lumii au un lucru foarte important în comun – le place să citească. Dacă încercăm să explicăm nivelul de dezvoltare, reușitele și rezultatele unor țări, contribuția lor la dezvoltarea general umană, va trebui să desfacem firul până a ajunge la atitudinea și investiția în cultură, implicit în biblioteci. Analiza cifrelor de pe Harta Bibliotecilor Lumii ne permite să aruncăm o privire asupra corelației dintre numărul bibliotecilor și ratele de alfabetizare pentru adulți (date preluate de la Banca Mondială). Numărul de biblioteci și numărul de publicații păstrate în colecții se află și printre criteriile de determinare a nivelului de cultură a unei țări. În întreaga lume, numărul mai mare de biblioteci publice tinde să fie asociat cu rate mai mari de alfabetizare. Cum se răsfrâng investițiile în cultură asupra rezultatelor unei țări în varii domenii? Conform unui studiu recent, SUA are 375 de premianți Nobel, pe locul doi este Marea Britanie cu 129, locul trei – Germania cu 108 , locul patru – Franța cu 69. Aceste realizări pot fi raportate la situația bibliotecilor din aceste țări. Potrivit unui sondaj recent Gallup 2019 (primul sondaj de acest fel a fost realizat în 2001), vizitarea bibliotecii rămâne de departe cea mai frecventă activitate culturală a americanilor. Media de 10,5 vizite la bibliotecă a adulților din SUA în anul 2019 depășește participarea lor la alte opt activități de agrement. De exemplu, americanii participă la concerte, evenimente teatrale și vizitează 25 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II parcuri naționale sau istorice de aproximativ patru ori pe an. În 2019, mai mulți americani au mers la bibliotecă decât la cinema. Atitudinea americanilor față de biblioteci este bine cunoscută. Fostul lider de la Casa Albă, George Bush junior, afirma că rolul de lider mondial în dezvoltarea economică a SUA se datorează și unui sistem foarte bine pus la punct de biblioteci publice. „Bibliotecile sunt pentru americani o religie”, afirma și James H. Billington, fostul director al Bibliotecii Congresului. În Anglia se fac presiuni enorme din partea populației de a păstra bibliotecile în formula bine cunoscută, la încercările unora de a reduce biblioteci, bibliotecari, ore de funcționare. Sondajele arată că și cetățenii care nu utilizează bibliotecile sunt împotriva închiderii acestora de către unii decidenți locali și consideră că biblioteca trebuie să fie acolo unde-i este locul, pentru momentul când va fi nevoie de serviciile ei. Iar cel mai frumos elogiu bibliotecii l-a dat lumii bibliotecare britanicul Neil Gaiman în articolul „De ce viitorul nostru depinde de biblioteci, lectură și fantezie”. În Germania, ca semn de apreciere a importanței lecturii, președintele țării este, ca regulă, președintele de onoare al Fundației Pro Lectură. Franța, leagănul culturii europene, are o atitudine aparte față de limbă, lectură, cultură. Cea de-a 4-a ediție, 2020, a Nopții Lecturii în Franța, organizată de Ministerul Culturii al Franței în parteneriat cu biblioteci, librării, arhive și muzee, Institutul Francez al Cărții și Alianța Franceză, a întrunit aproximativ 650 000 de participanți la peste 6 000 de evenimente gratuite, organizate pretutindeni în țară. Este vorba despre peste 200 000 de oameni în plus, comparativ cu anul 2019, și cu cei 450 000 de participanți la nivel mondial. Această a patra ediție a Nopții Lecturii și-a ținut toate promisiunile. Popularitatea din ce în ce mai mare în rândurile publicului este o mare încurajare de a continua acțiunea în favoarea literaturii și a lecturii. Un proverb frecvent vehiculat în spațiul nostru spune: „Ai carte, ai parte”. Să vedem cum și în ce fel secretul succesului poate depinde de lectură. Harry S. Truman, al 33-lea președinte al SUA, a lăsat posterității un gând care nu poate fi combătut (poate cu mici excepții): „Nu toți cititorii sunt li- 26 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II deri, dar toți liderii sunt cititori”. De ce un lider, indiferent dacă este lider politic sau în alt domeniu, trebuie să citească? Putem invoca multe argumente și niciunul nu poate fi combătut, pentru că: A. Lectura extinde orizonturile; B. Lectura îți oferă idei inovatoare; C. Cărțile și ideile sunt începuturile conversației; D. Lectura ne oferă perspectivă; E. Lectura ne face gânditori și facilitatori; F. Lectura ne face comunicatori mai buni; G. Lectura ne provoacă. Șirul poate continua. Același Harry S. Truman mărturisea, cu mulți ani în urmă, că îi place să citească atât pentru că este plăcut, cât și pentru că lectura joacă un rol esențial în a-l ajuta să devină un lider mai bun. „În mod normal”, spunea el, „consum cel puțin două cărți pe lună, în mare parte sub formă de cărți audio prin Audible.com. De obicei, sunt în mijlocul a trei sau patru cărți, astfel încât să pot alege ceea ce simt în orice moment, cum ar fi o carte religioasă pentru duminică, o carte de ficțiune pentru când vreau să mă relaxez și una sau două cărți non-ficțiuni pentru când sunt motivat să învăț.” O dovadă în plus că „A citi înseamnă a învăța”. De aceeași părere este și criticul și istoricul literar, Nicolae Manolescu. Investitorul american Charlie Munger, la vârsta de 84 de ani, dezvăluia în faţa unei audienţe de studenţi la Drept secretul succesului său: „Văd în mod constant oameni care au succes în viaţă şi nu sunt neapărat cei mai deştepţi, uneori nici măcar cei mai harnici, dar ei sunt maşini de învăţare. Ei merg la culcare în fiecare noapte un pic mai înţelepţi decât au fost atunci când au adormit cu o noapte în urmă”. Un alt investitor american, Warren Buffett, citea, la începutul carierei sale, între 600-1 000 de pagini într-o singură zi. Sfatul său pentru toată lumea este: „Indiferent în ce stadiu vă aflaţi în viaţă, învăţaţi şi veţi reuşi”. Antreprenorul în domeniul tehnologiei Elon Musk a învăţat cum să construiască rachete citind. Bill Gates, unul dintre cei mai bogați oameni din 27 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II lume şi un veritabil pasionat de literatură pe tot parcursul vieţii, citeşte aproximativ 50 de cărţi pe an. Interesantă este inițiativa lui Mark Zuckerberg, care invită oamenii din întreaga lume să i se alăture în încercarea de a citi o carte la fiecare două săptămâni. Amintim în acest context și de compatriotul nostru, antreprenorul de succes Ion Sturza, care într-o postare de pe Facebook, din 2 decembrie 2019, descria cum arată o zi din viața sa, inclusiv locul lecturii: „Acasă prefer să citesc. Am pe masa de citit cel puțin trei cărți și multe materiale auxiliare, enciclopedii, istorie, memorii, business. Autori? Cei autentici, nu cei care scriu cărți, citându-i pe alții. Aș dori mai multă ficțiune, dar...”. Evident că este vorba de timp, deși tot pe FB, dar în altă postare, dl Sturza menționează: „Dacă cărțile «serioase» sunt un exercițiu pentru minte, ficțiunea este un exercițiu pentru suflet”. Cam în același sens, Bill Gates menționa la un moment dat că, în ultimul timp, nu mai citește literatură SF. O fi din lipsa timpului, pentru că la un moment dat al vârstei vrei să reușești cât mai mult și ajungi a revizui până și timpul acordat diferitor tipuri de lecturi. Cât despre importanța literaturii de ficțiune, Neil Gaiman, în articolul deja celebru „Why our future depends on libraries, reading and daydreaming”, scria că aceasta influențează enorm de mult imaginația și creativitatea. Studiile demonstrează că lectura declanșează motorul imaginației mult mai mult decât orice alt fel de activitate, vizionarea filmelor numărându-se printre acestea. Filmele îți prezintă imagini, pe când lectura te stimulează să-ți imaginezi. Există dovezi puternice că citirea de plăcere poate crește empatia, îmbunătăți relațiile cu ceilalți, reduce simptomele depresiei și îmbunătățește bunăstarea de-a lungul vieții. Găsim aceste dovezi și într-o nouă cercetare efectuată la solicitarea Agenției Lecturii din Marea Britanie. Raportul realizat de BOP Consulting și finanțat de Fundația Peter Sowerby arată cum și de ce cititul pentru plăcere poate aduce o serie de alte beneficii pentru indivizi și societate. Există deja dovezi puternice care arată că citirea pentru plăcere joacă un rol esențial în îmbunătățirea rezultatelor 28 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II educaționale. Cu toate acestea, în Marea Britanie, majoritatea copiilor nu citesc zilnic și aproape o treime dintre adulți nu citesc de plăcere. Lectura literaturii de calitate și ficțiune îți deschide mintea și inima către idei noi, te ajută să gândești în moduri noi și diferite și îți oferă cunoștințe despre procesele de gândire ale personajelor (fictive), pe care altfel nu le-ai putea obține. Toate aceste lucruri lărgesc și aprofundează viziunea asupra lumii și caracterul unui lider. Citirea extinde cantitatea de informații disponibile unui lider și poate duce la îmbunătățirea abilităților de rezolvare a problemelor. Thomas Corley, autorul studiului „Rich Habits: The Daily Success Habits Of Wealthy Individuals”/„Obiceiurile bogaților: obiceiurile zilnice de succes ale persoanelor bogate”, susține: „Bogaţii sunt cititori lacomi ai temelor despre cum să te perfecționezi. Ei citesc cărţi de autoperfecţionare, biografii, cărţi despre oameni de succes şi subiecte de acest gen”. Mai mult, Corley a descoperit că lectura educaţională coincide cu un alt factor de succes: să ai un mentor. 24% din persoanele bogate au spus că au mentori şi 93% din cei cu mentori au spus că sunt de acord cu fraza: „Bogăţia mea i se datorează mentorului meu”. Evident că nu toți oamenii pot avea mentori și aici apar în scenă cărțile ca mentori. John C. Maxwell, autor de cărți și expert în leadership din SUA, în filmulețul „Mentorii tăi, autorii cărților!” expune o pledoarie foarte convingătoare la acest capitol: „Cum poți găsi pe cineva care să-ți fie mentor? Atunci când ești la început de cale și nimeni nu te cunoaște, până vei stabili legătura cu oamenii care te-ar putea ajuta și vei obține succes, mentorii tăi, probabil, vor fi autorii cărților. Citim cărți scrise de oameni pe care nu i-am cunoscut niciodată personal, dar i-am cunoscut prin cărțile lor, prin paginile și cuvintele pe care ni le-au dat. Iată ce frumos: pe măsură ce vei începe să le permiți mentorilor să te ajute prin cărți și atunci când vor începe să te ajute, vei avea mai mult succes și, poate, vei avea oportunitatea într-o bună zi să-i întâlnești. Sper că vei ajunge să-i cunoști pe unii dintre mentorii importanți din viața ta, dar nu lăsa aceasta să te împiedice din perfecționare. Profită de cărți bune, profită de orice oportunitate ai pentru a te conecta la oamenii care îți pot adă- 29 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II uga valoarea. Începe de acolo de unde ești, nu de unde vrei să ajungi. Într-o zi, vei ajunge acolo unde vrei să ajungi”. Este clar că oamenii prosperi ai lumii au în comun faptul că toți citesc. Studiul menționat anterior privind obiceiurile persoanelor bogate, care a inspirat mai multe articole de promovare a lecturii, oferă date statistice deosebit de convingătoare. Iată ce spune statistica seacă, care poate fi interpretată pentru a demonstra lucruri foarte importante: § 11% din cei bogați citesc pentru a se distra, comparativ cu 79% din rândurile celor săraci; § 85% din bogați citesc două sau mai multe cărți despre educație, carieră sau autoperfecționare pe lună, comparativ cu 15% din cei săraci; § 94% din bogați citesc publicații de știri, inclusiv ziare și bloguri, comparativ cu 11% din cei săraci. În lucrarea Citește! Te rog, citește!, Felicitas von Lovenberg relatează despre o cercetare privind legătura dintre comportamentul de cititori a peste cinci mii de tineri europeni și veniturile lor la maturitate. S-a ajuns la concluzia că toți acei subiecți, care au citit cărți de bunăvoie în adolescență, s-au bucurat mai târziu de un venit în mediu cu 21% mai ridicat decât cei care nu au fost atrași de lectură. În ultimii ani se dezbate mult despre criza lecturii, iar motivele invocate includ: § concurența cu media și tehnologia; § deplasarea interesului către alte tipuri de activități de loisir; § slaba implicare a factorilor de decizie; § dezinteresul familiei și al societății. Raportul Viziunea Globală a Bibliotecii, elaborat de IFLA în urma unor discuții globale, menționează printre principalele provocări cu care se confruntă biblioteca, de rând cu finanțarea: tehnologia, vizibilitatea, relevanța și modificarea obiceiurilor de lectură. Cea mai mare „amenințare” pentru lectura de calitate pare să vină dinspre tehnologiile de informare și comunicare. Atunci când ne angajăm într-o discuție despre beneficiile lecturii, va trebui s-o facem convingător, pentru a 30 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II se vedea mai bine în raport cu tehnologiile, care rup tot mai mult teren de pe segmentul lectură. Tot mai mulți învățați bat alarma despre influența nefastă a TIC asupra dezvoltării. Este cunoscut faptul că giganții TI cunosc acest dezavantaj și reglementează bine timpul copiilor lor pe segmentul lectură versus utilizare tehnologii. Telefonul mobil poate să scadă IQ-ul prin simpla prezență. Niciun studiu nu arată că folosirea computerelor în școli e ceva bun. Dimpotrivă! Cu cât adolescenții folosesc mai mult smartphone-ul, cu atât au mai puțină empatie pentru părinți și prieteni. Smartphone-ul este unul dintre cei mai periculoși ucigași din istorie. „Nu sunt conservator, dar sunt îngrijorat”, spune prof. dr. Manfred Spitzer, psihiatru, psiholog, cercetător în neuroștiințe, directorul medical al Spitalului Universitar de Psihiatrie de la Ulm, Germania. Savantul rus Andrei Kurpatov susține: „Smartphone-urile ne fac mai proști, iar trecerea totală «la digital» duce la autism digital, care este deosebit de periculos pentru copii. Utilizarea frecventă a rețelelor sociale face ca oamenii să fie mai proști și afectează negativ capacitatea de a construi relații. Asistăm la o escaladare a conținutului primitiv și suferim o transformare fundamentală – trecând de la galaxia Gutenberg la galaxia Zuckerberg. Din civilizația textelor, gândirea sistemică, ne deplasăm în civilizația imaginilor vizuale, unde nu există nici gândire analitică, nici gândire sistemică”. În acest context, trebuie să medităm și să discutăm mai mult despre previziunile lăsate de Umberto Eco în articolul „De la internet la Gutenberg”, în care demonstrează de ce nimeni niciodată nu va citi Război și pace în format digital. În calitate de actor esențial pe dimensiunea promovării lecturii, biblioteca are contribuții, dar și responsabilități enorme. Promovarea lecturii și a informației este axa centrală a bibliotecii, consolidată și de promovarea serviciilor bazate pe necesitățile comunității din aria de servire. Pretutindeni în lume, bibliotecile sunt o parte centrală a infrastructurii intelectuale, responsabile pentru promovarea alfabetizării, cărții și lecturii! Academicianul rus Dmitri Lihaciov a dat nota maximă importanței bibliotecii: „Bibliotecile sunt cele mai importante în cultură. Pot să nu existe 31 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II universități, institute, instituții științifice, dar dacă există biblioteci, dacă nu ard, nu sunt inundate, au un local, sunt conduse nu de oameni întâmplători, ci de profesioniști, atunci cultura nu va muri într-o astfel de țară”. Cât de mult înseamnă o bibliotecă a demonstrat și recentul incendiu de la Filarmonica Națională. Într-un reportaj din ziua de după incendiu, un angajat al Filarmonicii mărturisea că cea mai mare pierdere pentru instituție este biblioteca. Misiunea bibliotecii este îmbunătățirea vieții cetățenilor. Biblioteca contribuie la realizarea acestui deziderat prin diverse mijloace și instrumente, lectura fiind în topul acestora. Prin alfabetizare, care presupune și lectură, persoanele pot atinge căi nebănuite. Cea mai durabilă investiție în viitor este investiția în cultură. Renumitul savant Serghei Kapița scria referindu-se la cultură: «Культуру следует насаждать. Даже силой. Иначе нас всех ждет крах»/„Cultura ar trebui să fie impusă. Chiar și prin forță. În caz contrar, ne așteaptă eșecul”. Despre importanța culturii pentru un popor vorbește foarte elocvent un episod legat de premierul britanic Winston Churchill. „ ... Prezentându-i-se în cadrul şedinţei guvernului bugetul anual (Regatul Unit se află în plin război, al Doilea Mondial), având la cultură «0» (zero!) lire sterline, viitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură s-a uitat urât la funcţionarii de la Finanţe. «Suntem în război», s-au apărat aceştia. «Şi atunci pentru ce luptăm?!», a întrebat Churchill.” Conform Testului PISA 2019, Republica Moldova are 43% de analfabeți funcțional. La nivel paneuropean, statisticile invocă o medie de 20%, sau 73 milioane de europeni, sau unul din cinci adulți, ca fiind analfabeți funcțional (persoană care știe să citească, dar nu înțelege ce citește). Este un teren enorm de implicare pentru toți actorii de pe scena lecturii. Activitatea de promovare a cărții și lecturii, care trebuie să fie una permanentă, va da roade dacă va fi fundamentată pe învățătura Talmudului: „Lumânarea pe care o aprinzi pentru tine luminează și pentru alții”. 32 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Referințe bibliografice: 1. Ai carte, ai parte. Cum și în ce fel secretul succesului poate fi lectura asiduă [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://joblist.md/ro/ news/cariera/ai-carte-ai-parte-cum-si-in-ce-fel-secretul-succesului-poate-fi-lectura-asidua 2. Ce au oamenii bogaţi pe noptieră? [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://www.publika.md/ce-au-oamenii-bogati-pe-noptiera_1978091.html 3. Criza lecturii în școală, o problemă a educației care nu trebuie ignorată [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: http://test.tribunainvatamantului.ro/2019/03/06/criza-lecturii-in-scoala-o-problema-a-educatiei-care-nu-trebuie-ignorata/ 4. Cum poate fi promovată lectura în școli – idei de proiecte [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://www.suntparinte.ro/cum-poatefi-promovata-lectura-in-scoli-idei-de-proiecte? 5. De la Gutenberg la Zuckerberg [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://noi.md/md/societate/de-la-gutenberg-la-zuckerberg-cumsmartphone-urile-ne-fac-mai-prosti-video 6. Efectele culturii asupra creierului copiilor [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://www.suntparinte.ro/stiri/efectele-citituluiasupra-creierului-copiilor? 7. La Nuit de la lecture annonce 650 000 participants pour sa 4e édition [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://www.actualitte.com/ article/monde-edition/la-nuit-de-la-lecture-annonce-650-000-participants-pour-sa-4e-edition/98810?fbclid 8. Lectura și fericirea [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://clubbib2.wordpress.com/2018/08/28/motivul-fericirii-in-contextul-lecturii/ 9. Library Stat of the Week #4: Around the world, having more public libraries tends to be associated with higher literacy rates [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://blogs.ifla.org/lpa/2020/02/06/library-stat-of-the-week-4-around-the-world-having-more-public-libra- 33 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II ries-tends-to-be-associated-with-higher-literacy-rates/ 10. LOVENBERG, Felicitas von. Citește! Te rog, citește! București: Baroque Books &Arts, 2018. 138 p. ISBN 978-606-8977-19-5. 11. NEIL Gaiman: Why our future depends on libraries, reading and daydreaming [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://www.theguardian.com/books/2013/oct/15/neil-gaiman-future-libraries-readingdaydreaming 12. STĂNESCU, Traian. Psihologul Manfred Spitzer: ,,Smartphone-ul e cel mai rău famat lucru, e cea mai mare scenă a crimei din lume. Cu cât ești mai mic ca vârstă, cu atât vei suferi mai mult” [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://infostiri.net/77001-2/?fbclid=IwAR3jY2-yQIveT37VqLFKduHWCemQ6PqJL0xkFrDqK016cY5TCMwsHKpOemA 13. STURZA, Ion. Ce citim? [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://www.facebook.com/i.sturza 14. Why must leaders be readers? [online]. [citat 10 septembire 2020]. Disponibil: https://www.quora.com/Why-must-leaders-be-readers-1 34 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Competențe de a accesa sursele de lectură/informare: context al educației pentru lectură Rezumat: Ludmila CORGHENCI Articolul relevă interconexiunea dintre educația pentru/ prin lectură și cultura informației a utilizatorului bibliotecii. Sunt abordate direcțiile de centrare a eforturilor bibliotecilor privind dezvoltarea abilităților utilizatorilor/membrilor comunităților de a accesa și a regăsi publicațiile necesare în baza surselor bibliografice și de informație primară. Sunt prezente orientări pentru studii de perspectivă: a dezvolta, a forma utilizatorilor de bibliotecă cunoștințe, dar și abilități/deprinderi privind evaluarea calității surselor, luarea notițelor asupra acestora și îndeosebi – utilizarea etică și corectă a informației. Cuvinte-cheie: educația prin/pentru lectură, cultura informației, accesarea și regăsirea informației. Abstract: The article reveals the interconnection between education for and through reading and the information culture of the library user. The directions for focusing library efforts on developing the skills of users / community members to access and retrieve necessary publications, based on bibliographic and primary information 35 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Keywords: sources, are approached. Guidelines for prospective studies are presented: to train and grow the users of the library of knowledge, to develop their skills and abilities on assessing the quality of sources, taking notes on them, and, especially, using the information ethically and fairly. education through and for reading, information culture, accessing and retrieving of information. Educația pentru lectură este un fenomen multidimensional, inter- și transdisciplinar. M-au bucurat mult (în calitatea mea de bibliotecar) afirmațiile profesorului universitar Sorin Cristea, de la Universitatea din București, referitor la faptul că societatea postmodernă „trebuie să aibă în vedere promovarea unui nou mod de tratare a lecturii, ca sursă de informatizare” [2, p. 55]. În acest context conchidem că educația lecturii trebuie abordată și în cadrul dimensiunii biblioteconomice și a științelor informării. Ce presupune aceasta? Lectura trebuie tratată ca sursă de informare, de dezvoltare a competențelor de a accesa, a evalua, dar și a utiliza etic și corect informația (obținută prin lectură). Este vorba despre „formarea capacității de selectare riguroasă, autonomă, a informației esențiale, de calitate – pe fondul extinderii surselor de lectură – și de ordonare a acesteia în rețele care asigură integrarea sa în structuri și module disciplinare, intradisciplinare, interdisciplinare etc., cu deschideri metodologice multiple” [2, p. 55]. Deci, o persoană educată pentru lectură cunoaște cum să efectueze căutarea surselor necesare, cum să le selecteze și să le prezinte ca referințe bibliografice, cum să efectueze citarea corectă a acestora etc. Am vorbit despre acest lucru și în cadrul ediției I a Conferinței „LecturaCentral” – când am abordat interferențele și condiționarea reciprocă a culturii lecturii și a culturii informației [1]. Deci, educația pentru lectură ca dimensiune particulară a educației intelectuale presupune deținerea competenței de a accesa sursele de lectură/informare. Utilizatorul de azi al bibliotecii publice este interesat de sursele de lectură/informare, indiferent de faptul unde le găsește: în colecțiile bibliote- 36 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II cii, între pereții fizici ai acesteia, în arhive, biblioteci digitale, resurse în acces deschis. Bibliotecarul, în calitate de reprezentant al instituției informaționale, cel mai bine poate să dezvolte abilități de definire și conturare a nevoii de lectură/informare și de a localiza și accesa informația. Deci, în continuare vom vorbi despre 2 grupuri de abilități, asupra cărora trebuie să insiste biblioteca publică în relațiile cu utilizatorii: abilități de definire și conturare a nevoii de lectură/informare și de a localiza și accesa informația. Biblioteca publică și dezvoltarea abilităților de definire și conturare a nevoii de lectură/informare Care sunt abilitățile asupra cărora trebuie să insiste biblioteca publică în relațiile cu utilizatorii și alți membri ai comunității servite?  a defini nevoia de lectură/informare (a formula explicit nevoia de informare: de ce și pentru ce? nume de autor/autori, titlu? Poate fi lectură profesională, de plăcere, lectură obligatorie etc.);  abilități de a contura, a închega, a schița în forme precise nevoia de lectură/informare:  limite tematice și de alt fel – lingvistice, cronologice etc. – ale subiectului, temei de informare/lectură;  identificarea cuvintelor-cheie – un cuvânt sau o frază, semnificativă pentru nevoia de informare conturată, care permite căutarea informației; De reținut că, în diverse cazuri, cuvintele-cheie pot avea diferite sensuri în funcție de domeniul studiat – de exemplu, intrări și vizite – în biblioteconomie; se recomandă utilizarea de sintagme; după caz, se poate apela la trunchierea cuvintelor-cheie: păstrarea rădăcinii, sau radicalului, cuvântului;  utilizarea sintagmelor – din două sau mai multe cuvinte, între care există raporturi de subordonare – de exemplu, biblioteci specializate, educație formală etc. 37 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Biblioteca publică și dezvoltarea abilităților de a localiza și a accesa informația În acest sens, biblioteca publică se implică în dezvoltarea abilităților:  de orientare în fluxul de resurse informaționale – identificarea documentului/sursei de informare în funcție de suportul de fixare a informației (carte, revistă, hartă etc.); după destinația funcțională – monografii, culegeri, teze de doctor, autoreferate, manuale, ghiduri, dicționare etc. Dezvoltarea unor astfel de abilități ar contribui la soluționarea inteligentă a cazurilor de adresări ale utilizatorilor către bibliotecari: „Ajutați-mă să identific autorul revistei…”, „Am citat sursa în felul: Limba română, nr. 2, 2020…” etc.;  de cunoaștere/învățare a elementelor de identificare a resursei/documentului – nicidecum culoarea copertei, desenul de pe copertă –, ci elementele standardizate: nume, prenume autor, titlu, date editoriale, coduri de identificare etc. Anume bibliotecarul este persoana care învață utilizatorul de ce o carte trebuie să dețină ISBN (cod internațional de identificare a cărților), o publicație serială – ISSN (cod internațional de identificare al publicaţiilor seriale), un document electronic în acces deschis – DOI (identificator unic pentru un obiect digital) [4, p. 9]. Ne referim la faptul că o mare parte dintre utilizatorii bibliotecilor publice sunt autori de publicații ori potențiali autori, care ar trebui să cunoască avantajele deținerii unor astfel de coduri;  de clasificare a resurselor/documentelor: în Republica Moldova autorii, cercetătorii, alți utilizatori de bibliotecă trebuie să cunoască cel puțin ce este CZU (Clasificarea Zecimală Universală), JEL (sistemul de clasificare „JEL” a luat naștere în „Journal of Economic Literature” și este o metodă standard de clasificare a literaturii științifice în domeniul economiei); Articolele publicate în revistele științifice trebuie să fie indexate în baza acestor scheme de clasificare, acest aspect fiind prevăzut de cerințe oficializate [4, p. 9]. Or, această prezență poate fi argumentată, lămurită utilizatorului de bibliotecă de către bibliotecar;  de utilizare a instrumentelor de căutare și regăsire a informației – 38 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II bibliotecarul orientează utilizatorul spre aplicarea algoritmului: de la informația bibliografică la informația primară (surse de acces la textele integrale ale documentelor); sursele bibliografice (cataloage tradiționale și online ale bibliotecii, ediții ale bibliografiei naționale, cărți în curs de apariție la http://www.bookchamber.md/ și altele) oferă un suport complex, mai vast, în baza căruia sunt regăsite texte integrale ale documentelor: colecții de bibliotecă, biblioteci digitale, portaluri documentare, repozitorii și alte arhive digitale. O caracteristică esențială a unei persoane este creativitatea, iar biblioteca are un rol important în dezvoltarea capacităților creative. Printre factorii creativității se numără: aptitudinile intelectuale, aptitudinea interogativă (de căutare), flexibilitatea cognitivă. Tehnica muncii intelectuale nu este altceva decât știința dezvoltării personalității umane și mânuirea unor astfel de tehnici influențează direct lectura, precum și calitatea dezvoltării intelectuale. Iar dezvoltarea competenței de a accesa sursele de lectură/informare este o componentă importantă a educației pentru/prin lectură, influențând eficient munca intelectuală. Ca perspectivă, este important de a dezvolta, a forma utilizatorilor de bibliotecă cunoștințe, dar și abilități/deprinderi privind evaluarea calității surselor, luarea notițelor asupra acestora și, în deosebi, utilizarea etică și corectă a informației – subiecte de centrare pentru alte publicații. Referințe bibliografice: 1. CORGHENCI, Ludmila. Cultura lecturii și cultura informației: interferențe și condiționare reciprocă. In: Lectura și scările. Culegere de articole [online]. Chișinău: Prut Internațional, 2020, pp. 33-38. ISBN 9789975-3361-9-2. [citat 22 septembrie 2020]. Disponibil: http://moldlis. bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1081/Lectura%20si%20scarile. pdf?sequence=1&isAllowed=y 2. CRISTEA, Sorin. Educația pentru lectură [online]. [citat 21 septembrie 2020]. Disponibil: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/54_56_ 39 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Educatia%20pentru%20lectura.pdf 3. GHID de redactare a tezei de doctor/doctor habilitat. Aprobat prin decizia nr. 5 din 18 decembrie 2018 a Consiliului de conducere al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare [online]. [citat 30 august 2020]. Disponibil: http://ichem.md/files/u1/ghid-redactare-teza.pdf 4. REGULAMENTUL cu privire la evaluarea, clasificarea și monitorizarea revistelor științifice : aprobat prin decizia nr. 6 din 18 decembrie 2018 a Consiliului de conducere al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare [online]. [citat 25 septembrie 2020]. Disponibil: http://www.cnaa.md/i/attestation-commission/meetings/18122018/files/ attestation-commission/meetings/6-18.12.18.pdf/6.regulament-evaluare-reviste.pdf 5. REPANOVICI, Angela. Ghid de cultura informației. București, 2012. 115 p. ISBN 978-973-85962-9-0. 6. ȚURCAN, Nelly. De ce articolele ştiinţifice au nevoie de CZU? In: Studia Universitatis Moldaviae [online]. 2017, nr. 3 (103), pp. 21-29. ISSN 18143199. [citat 26 noiembrie 2020]. Disponibil: http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/03.p.21-29Jurnalism_103.pdf. ISSN 1814-3199 40 Studii Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Lectura și Literele: studiu de caz Rezumat: Tatiana CIOCOI În acest studiu, autorul se referă la opiniile viitorilor filologi, studenți la Limbi și Literaturi Străine. În cadrul unei anchete, ei au răspuns la următoarele întrebări: „Ce profil de dezvoltare ați ales în liceu și de ce?”, „Ce volum din curriculum ați reușit să studiați în liceu?”, „Ați luat vreodată lecții private de literatură?”, „Cine în familia noastră citește?”, „Dețineți acasă o bibliotecă?”, „Ce reprezintă literatura pentru dumneavoastră: o sursă de cunoaștere, de plăcere sau de divertisment”. Răspunsurile lor au demonstrat că este necesar de a cultiva sentimentul valorii actului lecturii încă din familie; un exemplu în acest sens ar trebui să le fie părinții. De asemenea, răspunsurile reflectă faptul că lectura, cartea, domeniul umanist în general fac obiectul unei atitudini discriminatorii încă din învățământul liceal. Separarea claselor pe profiluri (real/umanist) polarizează atitudinea elevilor față de respectivele domenii de cunoaștere, modelându-le percepția în funcție de prejudecățile și stereotipurile menite să le confirme alegerea. Cuvinte-cheie: lectură, Litere, Limbi Străine, sistem cultural, „intelect colectiv”, cunoaștere. Abstract: In this research the author refers to opinions of the future philologists, students of the Faculty of Foreign Languages and Literatures. To complete the question- 42 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II naire, they answered to the following questions: „What profile of study did you select in your secondary school/ lycee and why?”, „What volume of curriculum did you succeed to study in your lycee?”, „Did you ever take private lessons in literature?”, „Who reads in your family?”, „Do you have a home library?”, „What literature means to you: a source of learning, pleasure or distraction?”. The answers clearly demonstrated that it is necessary to cultivate sense of value of the reading act yet in the family, where parents should be the example. Answers also reflect the fact that reading, books and huma- nities in general are discriminated in educational system yet starting from the secondary school. Separation by the profile – technique (real) and humanitarian – polarizes attitude of pupils to corresponding disciplines, shaping their perception, prejudices and stereotypes, predestinated to approve the choice made by them previously. Keywords: reading, Philology, Foreign Languages, cultural system, „collective consciousness”, knowledge. Lectura este o problemă de sistem cultural. Un sistem cultural presupune atât structura instituțională care asigură păstrarea, producerea, valorizarea și valorificarea bunurilor culturale, cât și un soi de „intelect colectiv” [1], care decide, într-un segment temporal dat, asupra actualității (utilității) sau inactualității (inutilității) codurilor culturale. Între structura instituțiilor de cultură și structura supraindividuală a „intelectului colectiv” există un schimb permanent de informații pertinente, datorită căruia societatea (cultura unei societăți) acceptă validitatea codurilor ei culturale. Lăsăm, deocamdată, în suspans structura instituțiilor de resort – cultura și educația – pentru a ilustra modul operatoriu al codurilor culturale. Și iată un exemplu. O facultate de Litere fuzionează cu o facultate de Limbi și Literaturi Străine, adoptând, din raționamente constitutive, titulatura generală a primei facultăți. Acțiunea în sine, justificată prin nevoile practice ale vremurilor, stârnește însă un sentiment de acută nemulțumire în rândul studenților de la Limbi și Literaturi Străine, care, iată, se simt diminuați în aspirațiile lor sociale prin această încorporare forțată în tagma profesională a „literaților”. Sentimentul degradării capătă un aspect catastrofal când respectivii studenți conștientizează că traseul lor educațional se va încununa cu o licență în litere. Atitudinea sus- 43 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II numiților studenți este un caz clasic de rezonanță a „intelectului colectiv” în opiniile și convingerile individuale. Sintagma „limbi și literaturi străine”, comprimată, printr-un reducționism mental, la sfera de acțiune a limbilor străine, codifică o serie de elemente simbolice pentru actualul context cultural. „Intelectul colectiv”, care a generat acest cod cultural, este capabil să descifreze în el întreaga informație pe care i-a atașat-o: prestigiul, succesul, cariera, utilitatea, solicitarea, în sfârșit, imaginea, mai fashionable, pe care o transmite străinătatea Limbilor Străine. Limbile Străine sunt, în acest caz, un ambalaj viu colorat, în care studenții recunosc imediat gustul produsului pe care îl ascunde. Este gustul speranței de a lucra în străinătate sau cu angajatori străini, de a călători în străinătate sau de a se căsători cu un străin. Spre deosebire de Limbile Străine, Literele codifică o realitate culturală domestică, inferioară deja prin raportarea ei la portretul negativ al locului. În absența unei tradiții, „intelectul colectiv” nu poate actualiza semnificațiile superioare codificate în termenul „litere”: cărturarul, omul citit, eruditul, învățatul prin excelență. În Europa Occidentală, formarea câmpului semantic al termenului coboară către începutul secolului al XVIII-lea. Adrian Marino, care i-a refăcut biografia, notează că pentru stadiul iluminist al culturii europene „tradițională este definiția globală a domeniului culturii, cunoștințelor, științelor, prin termenul bine cunoscut de lettres, lettere, letters etc. (...) Sensul didactic cultural și erudit va fi deci consacrat și de dicționarele epocii: «Litere...orice fel de știință și doctrină», literat: «persoană care are cunoștințe dobândite prin studiu», literar: «care aparține literelor». A avea «litere» = a fi cultivat, «fără litere» = incult. (...) Literatura continuă să rămână în primul rând ceea ce a definit-o încă din Antichitate: cultură transmisă prin scris, prin litere. (...) În mod invers, lipsa de instrucție, incultura, sunt definite ca: «fără nicio literatură» (Voltaire), «fără studii și fără litere», «perfectă ignoranță în ce privește literatura»” [2, p. 12]. „Avansând pe această linie, literele ajung să fie echivalente cu știința umanistă”, notează în continuare Marino. „Apariția – masivă – a vocabularului științific introduce o nuanță nouă. (...) O primă consecință: «omul de litere» devine un «savant». (...) Savant, homme de lettres, littérateur, 44 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II scholar in literature, Gelehrter sunt sinonime. (...) Termenul care rezumă cel mai bine această «literatură savantă» este erudiția. (...) Ea semnifică un «gen de știință (savoir) ce constă din cunoașterea faptelor și care este fructul unei mari lecturi»” [2, p. 14]. Iată, așadar, ce sugestie mentală ar fi trebuit să le transmită studenților noștri acest cod cultural, dacă el ar fi existat în straturile latente ale memoriei colective. Niciunui student de la Facultatea de Litere de la, să zicem, Universitatea din Lausanne, nu i-ar trece prin minte ideea că specialitatea aleasă de el se rezumă la învățarea alfabetului, tot astfel cum cei de la tehnologii digitale nu se reduc la studiul cifrelor. Dacă la noi este posibilă o asemenea deducție, fie și numai ca o banalizare extremă a înțelesului, este pentru că „intelectul colectiv” nu a metabolizat firesc civilizația cărților. Literele, ca sferă tradițional afectată umanismului și prestigiului erudiției căpătate prin lectură, este un fenomen de import recent, care funcționează în actuala societate a exaltării bunurilor materiale ca o etichetă bizară dezlipită de conținutul ei valoric specific. Frustrarea studenților de la Limbi Străine nu are nimic ieșit din comun, pentru că ea traduce atitudinea mentalului colectiv față de activitatea „neserioasă” și nerentabilă a cititului cărților. De altfel, vechile și singurele noastre zicale atașate culturii studiului și lecturii – „Cine știe carte are patru ochi” și „Ai carte, ai parte” – vizează mai curând tensiunea supraviețuirii sau a parvenirii, decât admirația pentru activitatea cărturarilor. Pentru a verifica ipoteza, studenții au fost rugați să răspundă la întrebările unei anchete. La întrebarea referitoare la profilul de dezvoltare ales în liceu, 128 de studenți dintre 142 au afirmat că sunt absolvenți ai profilului real. De ce? Pentru că „e mai serios”, „se învață mai mult”, „e ales de cei mai buni”, „îți oferă mai multe șanse”, „e mai prestigios”. Evident, aptitudinea pentru studiul științelor exacte este ultima preocupare a liceanului care alege, precum și orientarea lui ulterioară spre o facultate umanistă, adică de un profil diametral opus. De remarcat că, în cadrul acestei anchete, nu a existat nicio voce care șiar fi justificat alegerea prin dragostea sau ura față de lectură. Întrebarea însăși legată de formarea intelectuală prin intermediul lecturii are ceva indecent, ca o glumă de prost gust. 45 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Constatarea acestei stări de fapt ne permite să trasăm o primă concluzie, și anume: cartea, lectura, domeniul umanist în general fac obiectul unei atitudini discriminatorii încă din învățământul liceal. Separarea claselor pe profiluri (real/umanist) polarizează atitudinea elevilor față de respectivele domenii de cunoaștere, modelându-le percepția în funcție de prejudecățile și stereotipurile menite să le confirme alegerea. Astfel, încă din școală, opinia majoritară admite că cei de la profilul realist au un intelect superior, se ocupă de o materie mai complexă și sunt destinați unor profesii mai serioase, respectiv, cu un statut social superior, pe când cei de la profilul umanist, de regulă, feminizat, au capacități intelectuale și ambiții sociale reduse. Faptul că alegerea profilului umanist nu e determinată de vocația elevilor pentru cultura scrisă și nu este întărită de lecturi vaste, diverse și edificatoare intelectual, care i-ar demarca pozitiv de „realiști”, nu face decât să probeze judecata deja făcută. O altă anormalitate de sistem care decurge de aici este că aceeași liceeni, care și-au încercat capacitățile la fizici și matematici, decid să ia admiterea la Limbi Străine, Istorie sau Politologie, făcând abstracție de „potențialul, vocația și performanțele” umaniste solicitate de aceste domenii, iar respectivele facultăți îi acceptă, ba chiar îi preferă celor de la profilul umanist. Drept consecință, atunci când sunt întrebați dacă opțiunea pentru studiul limbilor străine include ideea unei formări filologice complexe, bazată pe lectura autorilor nativi și a literaturii universale, răspunsul studenților este, aproape invariant, negativ. De unde vine această distorsiune cognitivă în contextul nostru cultural? Dacă se dorește, cu adevărat, o clarificare a acestei situații, puțin de spus, stranii, când cineva care își dorește să studieze o limbă, indiferent care ar fi aceasta, percepe literatura ei ca pe o anexă inutilă, am putea oferi câteva sugestii. Se știe că în Republica Moldova nu a existat tradiția studierii literaturii universale în învățământul preuniversitar. Problema e remediată începând cu 2006, când disciplina este introdusă în parcursul claselor de profil umanist. Judecând după Curriculumul național la literatura universală pentru clasele X-XII (2019), viitorii abiturienți ar trebui să cunoască evoluția literaturii, de la miturile sumero-babiloniene și până la utopiile și distopii- 46 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II le postmoderne, cu lecturi întinse din Dante, Shakespeare, Thomas Morus, Lope de Vega, Goethe, Flaubert, Tolstoi și mulți, aproape toți, mari scriitori ai lumii. Dar realitatea nu este nici pe departe cea imaginată. Întrebați ce volum din Curriculum au reușit să studieze în liceu, treisprezece dintre cei doar paisprezece studenți cu un profil umanist la bază, au recunoscut că la orele de literatură universală au făcut fie „limba română”, fie „lecția de dirigenție”. La această etapă a studiului, este cazul să semnalăm o altă anomalie de sistem. Lecțiile de literatură universală sunt ținute, în liceu, de profesorii de limba și literatura română, care nu au studiat această disciplină, decât numai foarte sumar, în cadrul studiilor universitare. Evoluția literaturii universale din Antichitate și până în prezent, parcurgând toate epocile, curentele și reprezentanții canonici, exact așa cum reflectă Curriculumul recomandat claselor liceale, este inclusă în planurile de învățământ ale specialităților de la Limbi și Literaturi Străine, însă absolvenții acestor specialități, atunci când aleg o carieră pedagogică, nu vor avea în șarja lor didactică decât ore de limbi străine. Oricât ar părea de insignifiantă, situația are consecințe directe asupra conceptualizării rolului formator al literaturii, respectiv al lecturii. Dacă profesorii de română predau o disciplină pe care nu au studiat-o temeinic, iar profesorii de limbi străine nu au posibilitatea de a pune în practică ceea ce au studiat, rezultă că marea și frumoasa literatură a lumii este o realitate ipotetică, incomodă și inutilă, care nu și-a găsit încă rostul în „intelectul colectiv” al locului. Nu punem nicio clipă la îndoială capacitatea și eforturile profesorilor de română de a-i familiariza pe liceeni cu textele unor scriitori străini valoroși sau pur și simplu populari, adică bine vânduți. Dar orice activitate sporadică și susținută de entuziasmul singular al unor profesori îndrăgostiți de meseria lor nu are darul de a transforma cultura lecturii într-o componentă solidă, respectabilă și obligatorie a formării intelectuale. Ce ar fi matematica, fizica sau chimia dacă stimularea interesului pentru ele ar depinde de giumbușlucurile entuziaste ale profesorului, menite să-i convingă pe elevi de frumusețea și utilitatea, să zicem, a mecanicii lui Newton? În mod sigur, statutul disciplinei ar avea de suferit, pentru că efortul de convingere întărește, involuntar, suspiciunile cu privire la utilitatea obiectului reclamat. 47 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Următoarele întrebări din ancheta propusă studenților confirmă validitatea acestor deducții. La întrebarea: „Ați luat vreodată lecții private de literatură?”, 142 dintre 142 de studenți au răspuns negativ. Este un indicator foarte clar al valorii (formative, utilitare, aplicative, simbolice etc.) cărților, care depinde, într-o măsură foarte mare, de decizia investițională a părinților. Situația devine de-a dreptul absurdă când aceeași studenți de la Limbi și Literaturi Străine afirmă că au luat meditații la chimie, fizică sau geometrie. Revenim la problema inițială a repartiției claselor pe domenii (real/umanist), pentru a formula câteva întrebări: cine și cum îi consiliază pe liceeni cu privire la alegerea viitoarei lor profesii? De ce domeniul umanist e rezervat celor care „nu fac față” disciplinelor exacte, și nu celor care își construiesc personalitatea în baza pasiunii pentru cultura scrisă? Cum putem introduce cultura cititului în societate dacă literatura rămâne a fi un domeniu marginal și conotat negativ în percepția comunitară? Am afirmat, cu alte ocazii, că lectura se supune acelorași strategii de marketing ca orice activitate, produs sau serviciu din sfera comunitară. E, prin urmare, susceptibil de emulație, de repetare mimetică a unui comportament investit fie cu valoare tradițională (ritual), fie cu valoare statutară (reușita socială). Locul primar al acestui mimetism comportamental este familia. De regulă, părinții se arată îngrijorați când copiii lor nu manifestă nicio dorință de a citi cărțile din lista de texte pentru vacanță. Dar aceeași părinți ignoră faptul că mesajele pe care ei le transmit copiilor vor avea o influență covârșitoare asupra deciziilor și conduitei lor ulterioare. Rugați să răspundă la întrebarea dacă dețin acasă o bibliotecă, doar 8 dintre 142 de studenți au răspuns afirmativ. Răspunsul la întrebarea dacă în familiile lor, părinții, buneii, rudele, au „obiceiul” de a citi este și mai dezolant: doar trei studenți au afirmat că mamele lor citesc cărți. Concluzia este la suprafață: elevii nu citesc pentru că în mediul lor familial niciun „stimul subliminal” nu le potențează atitudinea valorizantă a lecturii. Dacă acești părinți își doresc, cu adevărat, să le cultive copiilor sentimentul valorii actului lecturii, ar trebui să o înceapă de la ei înșiși, oferindu-le copiilor exemplul personal al cititului. Să mai examinăm o situație înainte de a formula câteva concluzii ipotetice. 48 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Întrebați dacă literatura reprezintă o sursă de cunoaștere, de plăcere sau de divertisment, doar 10 dintre studenții chestionați au bifat prima opțiune, 69 considerând că literatura este o plăcere, iar 63 – o distracție. Nu ar fi nimic grav în aceste răspunsuri dacă ele nu ar contura opinia unor studenți de la Limbi și Literaturi Străine, adică, a unor persoane care au ales un traseu profesional axat tocmai pe domeniul de cunoaștere a limbilor și literaturilor. Dacă situația nu apare suficient de absurdă, s-o transferăm într-o altă arie profesională: este la fel cum studenții de la medicină ar considera anatomia o plăcere sau o distracție. Desigur, diferența constă în faptul că literatura este un produs de masă, destinat consumului tuturor tipurilor de cititori, avizați și neavizați, pe când anatomia este rezervată exclusiv consumului specializat. Însă această diferență nu este valabilă decât în contextul cogniției sociale generale, pe când în contextul profesional despre care vorbim, literatura își pierde statutul de „marfă culturală”, devenind obiect de studiu. Dacă un număr atât de mare de studenți nu vede în literatură decât „plăcere” sau „distracție”, este un semnal de alarmă foarte puternic. Aceasta înseamnă că în parcursul educațional al acestor tineri ceva a funcționat greșit. Vom avea de a face, în acest caz, cu o promoție (dacă nu cumva cu o generație) „surdă” nu numai la perioadele istorice și tradițiile estetice ale civilizației europene, dar și la întrebările fundamentale ale omenirii, la experiențele cruciale transmise prin intermediul narațiunilor de viață sau la „succesiunea descoperirilor” care „alcătuiesc istoria romanului european” [3]. Scriitorul Milan Kundera a explicat genial natura cunoașterii romanești, adică a acelui tip de cunoaștere pe care numai romanul ne-o poate oferi: „Romanul îl însoțește pe om permanent și credincios de la începutul epocii moderne. «Pasiunea de a cunoaște» (cea pe care Husserl o consideră ca fiind esențială pentru spiritualitatea europeană) a pus stăpânire pe el permițându-i să scruteze viața concretă a omului și să-l protejeze contra «uitării ființei», permițându-i să țină permanent sub lupă «lumea vieții». În acest sens înțeleg eu și împărtășesc încăpățânarea cu care Hermann Broch repeta: «Să descopere ceea ce numai un roman poate să descopere, aceasta e singura rațiune de a fi a unui roman. Romanul care nu descoperă o parte până atunci necunoscută a existenței este imoral. Cunoașterea 49 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II este singura morală a romanului» [3, p. 14]. Orice roman este o «istorie de viață» și un «rezervor de memorie colectivă», pe care actuala sociologie și psihologie socială le consideră esențiale pentru o «lectură» nuanțată a socialului” [4]. În sfârșit, ultimul și cel mai puternic argument se referă la obsedanta noastră dorință de a deveni parte componentă a spațiului (politic) european. Dar Uniunea Europeană nu este doar un teritoriu, ea este, înainte de toate, o „forma mentis”, un anumit tip de gândire și raportare la lume asimilat gradual, de-a lungul secolelor, prin intermediul culturii [5]. Nu există altă cale de a ne „europeniza” decât cea a „forjării” creierului cu aceleași „instrumente” – cărți, idei, filosofii, concepte etc. –, care au „sculptat” mintea europenilor. Este de mirare că, până în prezent, niciun guvern pro-european nu a avut ideea introducerii, în învățământul preuniversitar și cel universitar, a unei discipline obligatorii de formare a mentalității europene prin studiul marilor cărți ale Europei. Trebuie să recunoaștem că în graba noastră de a ne moderniza, de a încropi rapid un pseudo-capitalism, de a reforma și liberaliza economia și justiția, de a prelua acritic orice model străin, noi am pierdut ceva esențial în devenirea noastră. Declarațiile studenților care au făcut obiectul acestei digresiuni nu reprezintă o eroare de percepție, ci o eroare de metodă. Fragmentarismul, concepția predării integrate a limbii și literaturii, care utilizează textul literar drept pretext pentru discuții, opinii, jocuri, dezbateri etc., nu poate forma o concepție clară, temeinică și ordonatoare asupra civilizației cărților și, în niciun caz, nu poate forma un bun cititor. Poate că este cazul să ne întrebăm dacă actuala concepție a învățământului, axată pe formarea de competențe, nu ar trebui înlocuită cu vechiul și tradiționalul principiu al cunoașterii. Ce concluzii ipotetice am putea trage din acest mic, dar foarte elocvent studiu de caz? În primul rând, el pune în evidență faptul că problema lecturii este, în țara noastră, mult mai gravă decât se admite. Ancheta pe care am analizat-o reflectă opinia unor tineri filologi, care, într-un timp apropiat, vor ajunge în câmpul muncii, de presupus, pedagogic, și vor forma câteva noi generații în spiritul literelor asimilate ca o realitate profesională trivială și frustrantă. Opinia lor se va reproduce, pentru că sistemul educațional este o 50 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II imensă mașinărie reproductivă. În al doilea rând, ceea ce am vrut să demonstrăm este că o problemă de sistem, așa cum se arată a fi problema lecturii, nu poate fi soluționată decât prin acțiuni sistemice. O abordare sistemică presupune elaborarea unei strategii naționale complexe orientate spre schimbarea „intelectului colectiv”, adică spre integrarea lecturii în ordinea culturală a societății. Aceeași propunere o făceau, acum o jumătate de secol, feministele franceze, care au avut genialitatea de a înțelege că toate eforturile politice, economice și juridice de a schimba statutul secund al femeii în societate sunt sortite eșecului atâta timp cât nu este schimbată cultura. Că temeliile culturii androcentrice au putut fi zdruncinate este, astăzi, de domeniul evidenței, iar aceasta ne face să credem că pot fi zdruncinate și temeliile ignoranței și ale dezinteresului față de carte. Referințe bibliografice: 1. LOTMAN, Iuri. Kultura i vzrâv. Moskva: Gnozis, Progress, 1992. 272 p. ISBN 5-01-003843-9. 2. MARINO, Adrian. Biografia ideii de literatură. Vol. II. Cluj-Napoca: Dacia, 1992. 360 p. ISBN 973-35-0305-3. 3. KUNDERA, Milan. Arta romanului. București: Humanitas, 2008. 204 p. ISBN 978-973-50-1909-91. 4. GAVRELIUC, Alin. Psihologia socială și dinamica personalității. Iași: Polirom, 2019. 520 p. ISBN 9789734676149. 5. NEMO, Philippe. Ce este Occidentul?. Chișinău: Cartier, 2008. 159 p. ISBN 978-9975-79-426-8. 51 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Lectura publică în epoca Facebook Rezumat: Maria PILCHIN În era digitală, sau era media, cum mai este numită astăzi, avem senzația că populăm un Paradis artificial. Unele voci critice insistă pe ideea că nu e decât un mare Babilon virtual în care trăim o decadență a tot ceea ce înseamnă cultură clasică, logocentrică, creștină, tot ce reprezenta cultura occidentală a ultimelor două milenii. Alții vorbesc despre progres, modernizare, inovație prin noile paradigme ale unei noi epoci umane. În plină economie a atenției, bibliotecile sunt instituțiile care facilitează întâlnirea dintre utilizator și serviciile de bibliotecă, în general, și cititor și carte, în particular. Educația lecturii și cultura lecturii rămân a fi cu siguranță direcțiile strategice ale unei biblioteci. Astfel, explicăm interesul sporit pentru platformele digitale și pentru rețelele de socializare din mediul online unde se pot produce diferite evenimente dedicate lecturii. Cuvinte-cheie: lecturi publice, mediul online, rețele de socializare, economia atenției, biblioteca digitală. Abstract: In the digital / media age (as it is called today), we have the feeling that we are populating an artificial Paradise. Some critical voices insist on the idea that it is just a great virtual Babylon in which we live a decadence of everything that means classical, logocentric, Christian culture, everything that represented the Western culture of the last two millennia. Others speak about 52 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II progress, modernization, innovation through the paradigms of a new human age. In the context of the economy of attention, libraries are those institutions which step forward to facilitate the meeting between the user and the library services, in general, and the reader and the book, in particular. Reading education and reading culture certainly remain the strategic directions of a library. This way we can explain the increased interest to various events dedicated to reading that occur in digital platforms and social networks in the online environment. Keywords: public readings, online environment, social networks, economy of attention, digital library. Conceptul de social media În epoca așa-numitei High Modernity, internetul a contribuit masiv la intensificarea interacțiunilor sociale în mediul online și la o „dezrădăcinare a relațiilor sociale” [2, p. 19] tradiționale. Avem cu toții un cult al prezentului și participăm cu toții la o hiper-contemporaneitate globală. Odată cu apariția platformei de socializare Facebook (2004) și a altor rețele de socializare precum: YouTube (site pentru distribuire de videoclipuri), Instagram (aplicație de socializare specializată pe distribuirea de fotografii), Twitter (platformă de socializare), Flickr (colecție de fotografii), Pinterest (platformă de socializare pentru distribuirea de imagini), LinkedIn (platformă de conectare socială profesională), Futurity (serviciu de agregare de știri pentru cercetări de la universitățile de top), Goodreads (rețea socială pentru cititori și scriitori), Wikimedia Commons (colecție de imagini, materiale video și audio din domeniul public și fără drepturi de autor), WikiQuote (compendiu online gratuit de citate și sursele lor) etc., modalitatea de a comunica și de a-i recepta pe ceilalți s-a schimbat simțitor. Astfel, internetul și-a mai asumat o funcție pe lângă cea de informare, și anume funcția de comunicare [3, p. 5]. Au apărut termenii de grupuri și comunități din mediul online. Chiar și noțiunea de prieten virtual nu mai stârnește astăzi scepticismul de acum un deceniu. Social media s-au impus tot mai mult ca un instrument de comunicare și de exprimare a propriei identități. Comunitatea virtuală a devenit un spațiu în care persoana se poate manifesta. Interacțiunea imediată cu ceilalți mem- 53 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II bri ai grupului facilitează după postarea conținutului o posibilă comunicare și diferite posibilități de colaborare în viața reală. Așa cum rețelele sociale au asigurat fiecăruia dreptul la un studio propriu în care se pot produce materiale video, podcasturi, texte, fotografii etc., noi toți am devenit potențiali social media jurnaliști. Și aici ținem să amintim despre gândirea creativă, dar și despre spiritul critic, despre nevoia de discernere a fiecăruia dintre noi, cel care apasă butonul „Postează” sau „Distribuie”, așa cum „internetul este, în mare măsură, un câmp de luptă sângeros pentru războaiele adevărului” [7, p. 63]. Desigur, criticii noii paradigme se raportează la acest tip de comunicare cu multă reticență, invocând pe „Monstrul Conținutului” digital [4, p. 25] care dislocă profunzimea conținuturilor vechii episteme a cunoașterii. Tom Nichols, în „Sfârșitul competenței”, insista pe faptul că „trăim în vremuri periculoase. Niciodată oamenii nu au avut acces la atât de multă cunoaștere în număr atât de mare, fără ca totuși să și învețe ceva” [9, p. 17]. Este firesc să criticăm, să avem îndoieli, să revenim mereu la felul în care ne exersăm cunoașterea. Un singur lucru este cert, după cum insistă și Teodor Baconschi în volumul „Facebook: fabrica de narcisism”: „Internetul a schimbat deja peisajul umanității. Tot ce putem face este să medităm la impactul său și la viitorul nostru cu el” [1, p. 14]. De la economia financiară la economia atenției Capitalul social, networkingul, despre care vorbim din ce în ce mai mult, presupune o conectare interumană din ce în ce mai mare. Acest tip de relaționare denotă și „mai multă fricțiune socială” [9, p. 21]. Vestea bună e că invocăm „o abilitate care se poate deprinde. Nu este un talent înnăscut, pe care îl ai sau nu-l ai” [13, p. 27]. Internetul este un instrument de conectare globală a tuturor continentelor. Cineva ar putea preciza că în Antarctica nu are cine să îl folosească. John R. Levine și Carol Baroudi, în cartea „Internet pentru toți”, ne asigură că e conectat și acel continent [6, p. 10]. Totul este conectat, toate sunt conectate: „economia noastră este o rețea, relațiile noastre sociale sunt rețele; creierele noastre sunt compuse din rețele neuronale și, de- 54 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II sigur, internetul este o rețea” [6, p. 96]. În Babilonul digital, dezbatem și despre „economia politică a cunoașterii” [6, p. 112] și despre unele nedreptăți digitale, așa cum „inegalitatea epistemică între anumite grupuri sporește atunci când acestea au un acces inegal la resursele epistemice: biblioteci, internet, educație” [6, p. 119]. Cercetătorii invocă un tip de „neuromedia” [6, p. 17], o posibilitate de a transforma tehnologiile smart ca parte componentă a corpurilor noastre. Vorbim despre „o formă digitală de viață” [6, p. 17]. E „apariția maselor la suprafața istoriei” [1, p. 35] și poate e prima posibilitate a acestora de a ieși din anonimat. Alvin Toffler, în „Puterea în mișcare”, ne avertiza în privința faptului că „de-acum încolo, lumea va fi împărțită între rapid și lent” [12, p. 394]. Dacă vom ezita, încetineala ne va costa mult pe noi, cei din domeniul culturii. Asistăm la marea bătălie finală pentru un loc sub soare, e Armaghedonul ideilor și al conceptelor, e lupta tehnologiilor, a științei, a artelor, a culturii și literaturii cu ignoranța, superficialitatea, cu vandabilul pur și cu lipsa unor valori adevărate. Logosul deja a cedat din pozițiile lui. A se vedea în acest sens manualele de limbă și literatură, programele universitare, chiar și politicile editoriale globale. Sunt marile bătălii pierdute. Vom pierde oare războiul?! Acest sentiment apocaliptic, care a copleșit mai mereu ființa umană, ține de o situație reală? Sau poate celula noastră biologică trage alarma: vin alte generații, vine o altă lume în care nu mai este loc și pentru noi. Sau poate cei din sfera umanistică prea au devenit comozi acolo, în spațiul căldicel al zonei lor de confort? Poate e nevoie de o reinventare, ca de fiecare dată?! Dacă lăsăm la o parte viitorul și revenim la prezent în modul cel mai imediat și tehnic, atunci survin unele concluzii imediate și ele. Cu cât mai repede acționezi, cu atât mai lesne este să ocupi un loc în imaginarul colectiv. Interacțiunile pe online care vin din partea utilizatorilor sunt o formă de „validare socială când cineva îți remarcă produsul sau serviciul” [4, p. 45]. Este vorba, în acest sens, și despre rapiditatea cu care un actor al spațiului virtual reușește să fie primul în a propune un conținut căutat, astfel satisfăcând o cerere informațională și un orizont de așteptare. Ține de capacitatea de răspuns a individului sau a instituției, dacă ne vom referi la o bibliotecă, e acea „dis- 55 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II ponibilitate de a ajuta utilizatorii” [5, p. 27]. Și acest ajutor ține de creativitate, de inovație și de anticipare. Astfel, este o mare diferență între a găsi pe rețele o lectură din „Capra cu trei iezi” și a descoperi lectura dintr-o nouă apariție editorială. Noutatea este în acest context cuvântul-cheie. Și acest aspect face de cele mai multe ori diferența de ofertă a conținutului digital pe care ni-l propun instituțiile infodocumentare. Trăim în epoca economiei atenției, cultivăm și stimulăm interesul pentru ceea ce facem. Ignoranța e sinonimă astăzi cu scroll-ul telefonului, degetul alunecă în jos, e gestul dezinteresului. Totul trebuie să fie laconic, vizual, incitant. Altfel, nu ai audiență. Dacă vrea să fie un bun universal, scriitorul, culturalul, în general, e nevoit să fie de impact pe rețele. „Nu risc însă să devin așa un bun de larg consum?!” – iată întrebarea pe care ajunge să și-o pună orice intelectual. O întrebare care dă de gândit acum când ne-am distanțat unii de alții, având pe fundal spectacolul media, într-o lume în care locul cărților l-au ocupat postările, iar biblioteca e din ce în ce tot mai digitală. Într-un interviu, un vlogger le reproșa scriitorilor faptul că nu sunt vizibili pe rețele, că prea s-au închis în turnurile lor elitiste. Aveam pregătită replica că literatura a fost dintotdeauna elitistă. Apoi mi-am amintit de Molière – un scriitor al maselor, mai degrabă. Unul primit mai greu de biserică și de curte, așa cum comediile lui nu prezentau mare interes pentru spectatorul aristocrat. Ce știm noi astăzi despre acei mulți scriitori care erau acceptați de rege și nobili? Molière e însă aici, peste secole, cu noi. Lecturile publice și migrarea spre „non-spațiile” virtuale Lectura a solicitat mereu o intimitate umană, omul a căutat mereu să se retragă undeva pentru a putea citi. Alberto Manguel ne amintește că Antichitatea latină a excelat în acest sens: „Romanii aveau câte un pat (lectus) diferit pentru fiecare dintre scopurile ce le puteau fi asociate, inclusiv paturi pentru citit și scris” [8, p. 190]. Lectura era o activitate plăcută a retragerii și a solitudinii. Mai târziu ne-am scos lectica în public, acolo unde, în fața unui grup de oameni, am citit. Era lectura asocierii umane, era cititul împreună, cu voce tare. Pandemia ne-a adus în fața camerei și a aparatului foto și ne- 56 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II am pus și acolo pe citit, de acolo din patul nostru virtual. „Contactul fizic a fost înlocuit de o relație telematică” [2, p. 19]. Și dacă până mai ieri, lecturile publice se produceau în sălile festive ale uniunilor de creație, ale școlilor, ale universităților, în biblioteci, muzee, piețe publice etc., acum, mai ales din martie 2020, ele au fost transferate în format digital pe platforme de socializare, care treptat par să substituie toate aceste spații ale culturii. „Unul din elementele principale ale Facebook este «peretele», conceput ca un fel de piață virtuală” [2, p. 28]. De la Zidul Plângerii, de la Marele Zid Chinezesc și cel al Berlinului, am ajuns la peretele nostru de pe rețele. O agora personală în care ne ținem discursurile, ne jucăm propriile spectacole etc. De acolo ne cititm textele și cărțile. Acest tip de lecturi ține de conceptul de bibliotecă digitală, acel „ciclu de viață a informației: crearea, diseminarea, utilizarea, prezervarea, procesul de informare, cunoașterea” [5, p. 22]. Știm că biblioteca digitală are la bază „trei piloni importanți: biblioteca electronică, tehnologiile de informare și de comunicare cu utilizatorul” [5, p. 22]. Să nu uităm și de cele câteva criterii ale conținuturilor online: valoare, creativitate, laconism, vizualitate, accesibilitate, organizare (ore fixe, formatul textului și al imaginii, mesajul) etc. E epoca unui „triumf vizual” [1, p. 144], totul este arătat, totul este văzut. Abuzurile nu întârzie să intervină, e reacția inversă negativă. Cercetătorii insistă: „Nu ezita să-i ignori, să-i ștergi, să-i blochezi sau să-i reclami pe troli și pe cei care trimit spamuri” [4, p. 82]. Totodată, nu dispare conștientizarea faptului că ei sunt acolo, că ei fac parte din publicul nostru, că libertatea cuvântului îi presupune și pe ei. Or, „joaca de-a identitățile ține de eterna psihologie a carnavalului. Prin carnaval, ordinea curentă e suspendată nu doar prin sentimentul festiv, ci și prin amestecarea rolurilor sociale. La urma urmelor, nebunul ales ca rege al carnavalului ilustrează unul din arhetipurile democrației” [1, p. 71]. Ce-i drept, e o democrație a avatarurilor. Și întrebarea firească este: „Încotro ne îndreptăm?!”. O greșeală, în acest context, a managerilor de bibliotecă este să nu ia în serios impactul rețelelor sociale și să le lase pe mâna angajaților mai puțin calificați. Or, este vorba despre o direcție strategică a instituției, așa încât ca- 57 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II litatea să fie scopul suprem. În lucrarea „Arta rețelelor sociale” găsim următorul sfat: „Adaugă cuvinte-cheie și descrieri clare, în așa fel încât oamenii să poată vedea videoclipurile tale prin căutări. Include numele persoanelor din videoclipuri și asigură-te că sunt în categoriile potrivite” [4, p. 175]. În zona rețelelor sociale, putem constata un interes deosebit pentru organic, natural. Or, sunt foarte apreciate lecturile făcute de însuși autorul unui text. Astfel, firescul lecturii auctoriale este de multe ori apreciat în detrimentul lecturii actoricești. Elaborarea nu este preferată obișnuitului. Cazul Bibliotecii Centrale, filială a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” din Chișinău Cunoașterea a suferit transformări majore în ceea ce ține de definirea, dar și de aplicarea sa nemijlocită. Universitățile și școlile au trecut de la contactul direct cu studenții la cel virtual. Tehnologia virtuală a substituit sala de curs. Formele de predare/învățare au fost supuse unor schimbări uluitoare în ultima jumătate de an. Ne va lipsi privitul ochi în ochi, strângerea de mână, foșnetul hârtiei (manuale, teste, referate) și, desigur, energia umană transmisă de profesor la clasă. Ne vom bucura însă de multiplele posibilități multimedia ale educației și de siguranța medicală. Ce fac în acest răstimp bibliotecile? Mai există biblioteci publice? Sau individul s-a baricadat în biblioteca de acasă, cu volumele de pe noptieră sau cu vreun e-book? Pandemia a influențat și oferta serviciilor de bibliotecă, care de mult nu mai este doar un loc de păstrare și conservare a producției editoriale. Bibliotecile s-au schimbat odată cu societatea. În ultimul deceniu, spre exemplu, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chișinău a devenit un spațiu alternativ pentru comunitate, un al treilea spațiu comunitar sociocultural și educațional. Cele douăzeci și opt de filiale din capitală de mult s-au orientat spre oferta digitală a serviciilor sale. O prioritate aparte, în acest sens, a constituit-o atragerea și menținerea scriitorului în spațiul fizic și ideatic al bibliotecii. Din martie 2020, lecturile publice, prezentările de carte, întâlnirile cu au- 58 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II torii, concursurile și programele de lectură, toate au fost transferate în mediul online. Activitatea cenaclurilor, a cluburilor de lectură și de creative writing e susținută de diferite platforme și aplicații digitale. Bibliotecile produc conținut virtual: interviuri cu scriitorii, ședințe ale cenaclurilor și cluburilor, materiale video de promovare a cărților, podcasturi ș.a.m.d. Din Babilonul scris ne-am mutat în Babilonul virtual și din simpli bibliotecari a trebuit să devenim deodată jurnaliști culturali, prezentatori, interpreți de texte, promotori literari. Și totul a devenit deodată afișat, distribuit și la vedere. Toți au migrat spre rețelele sociale. Chiar și academiile, uitând de elitism, sunt acolo. Literatura, cultura toată, era deja acolo, marea majoritate a scriitorilor în ultimul deceniu deja avea un cont pe una dintre ele, iar rețelele sociale arată a niște alei cu busturi de scriitori contemporani care se distribuie și se apreciază reciproc. Cine nu este acolo nu există! Și biblioteca a acceptat regulile acestui joc. În secolul like-ului, s-a convertit și ea la contemporaneitate, ce-i drept, una zgomotoasă, bulversantă și uneori agasantă. Aici un rol important îl are discernerea. Noua paradigmă a epistemei media ne-a plasat într-un târg al ofertelor de conținut. Instituțiile publice, universitățile, academiile, uniunile și asociațiile de creație au ajuns să se bată pe like-uri. Chiar dacă Facebookul e și locul unor false identități, al veleitarismelor și narcisismelor de tot felul, e și spațiul în care unii și-au găsit editura, cititorii, biblioteca, o comunitate de referință și chiar celebritatea. O comunitate de avataruri căreia scriitorii nu au întârziat să i se alăture. Un bâlci al deșertăciunilor virtuale, ar zice cineva și nu l-am contrazice. Doar că mereu e nevoie să nuanțăm – un bâlci fără de care, mai nou, nu se mai poate și confirmarea a venit cu acea impusă distanțare socială. Un bâlci în care conținutul cultural și educațional e nevoit să concureze cu divertismentul digital, dar și cu grafomania și egolatria umană. Michael Patrich Lynch afirmă pe bună dreptate: „Noi trăim acum în bibliotecă – Biblioteca Babel [...] o bibliotecă virtuală” [7, p. 27] dintr-o „societate abstractă” [7, p. 45]. Este o comunitate-bibliotecă populată de „triburile din cadrul bibliotecii” [7, p. 48] care duc un război continuu între ele în ceea ce ține de cărțile cui să fie considerate drept deținătoare de adevăr. 59 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Lecturile publice de la Biblioteca Centrală au drept scop cultivarea unui cititor cult, a unui utilizator selectiv prin evitarea unei mentalități de turmă în ceea ce privește gusturile literare. Biblioteca participă la structurarea/neutralizarea (adesea necesară) acelor cascade informaționale care ne parvin pe rețelele de socializare. Pentru o bună desfășurare și diseminare a lecturilor publice pe rețelele bibliotecii și, respectiv, după distribuire, pe alte profiluri, pagini și grupuri, elaborăm și utilizăm mereu un calendar editorial (ce și când postăm, cât de reprezentativ este ceea ce postăm, corespunde strategiei instituționale produsul digital, răspunde el unei cereri comunitare etc.). Și trebuie să menționăm faptul că mai mereu trecem de „testul distribuirii”. Suntem conștienți de faptul că „e drăguț atunci când oamenii apasă pe butonul de «like»”, „e minunat când oamenii comentează”, dar „totuși, redistribuirea conținutului publicat de tine este complimentul suprem” [4, pp. 28-29]. Dacă ar fi să apelăm la imagini din lumea apusă a Antichității, să ne amintim de faptul cum „în arenele circurilor romane, în cursul luptelor cu gladiatori, mulțimea decidea, prin degetul ridicat în sus sau orientat spre pământ, viața sau moartea celui care pierdea lupta” [1, p. 39]. Și noi ducem o luptă, este lupta pentru cultură! Internetul conține lucruri diferite în sens axiologic. Nu ezităm să folosim blogul pentru a îmbogăți activitatea de pe rețelele sociale cu postări în format lung și să utilizăm rețelele sociale pentru a promova blogul și a cultiva o lectură virtuală a unor texte mai extinse cu un conținut care ar solicita o pregătire umanistă mai profundă în domeniu. Texte critice, prezentări de carte, sinteze despre un anumit gen literar apărut într-un anumit an, cronici de carte ș.a. – sunt cele pe care le promovăm prin intermediul acestuia. În ultimii doi ani, de Ziua Internațională a Cititului cu Voce Tare (Citim împreună), am organizat lecturi publice în instituția noastră. În 2019, am invitat opt prozatori (din Republica Moldova și din România) care au citit din textele marilor prozatori universali. Evenimentul a fost transmis live de Radio Europa Liberă Moldova pe pagina de Facebook. În 2020, au fost invitați poeți din cadrul cenaclului Republica coordonat de scriitoarea Moni Stănilă. Biblioteca a promovat evenimentul pe rețele. Și poeții de la atelierul „Vlad Ioviță”, 60 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II coordonat de Dumitru Crudu, au făcut lecturi publice. Totodată, au fost înregistrate lecturile din timpul lansărilor și întâlnirilor cu scriitorii. În cadrul acțiunii „101 povești cu Maria Bivol” (martie-mai 2020) au fost postate timp de trei luni, zilnic, lecturi din poveștile lumii. Am organizat lecturi poetice cu scriitorii de Ziua Europei, este vorba despre scriitori din Republica Moldova, România și Franța. Pe 1 iunie 2020, am organizat pe pagina de Facebook a filialei un eveniment de lectură publică a copiilor despre copilărie. Pe 2 iulie, de Ziua Comemorării lui Ștefan cel Mare și Sfânt – un eveniment pe Zoom cu copii care au recitat poezii dedicate voievodului. Impactul este asigurat de cei aproape 10 K de urmăritori (10 000 de persoane fizice sau juridice) și de grupul adiacent Biblioteca Online (1.3 K membri). Așadar, bibliotecarul este un facilitator și un mediator care aduce în fața utilizatorului o bibliotecă hibrid, o instituție infodocumentară și culturală care „îmbină tradiționalul, digitalul și virtualul” [5, p. 23]. Cei care critică vor insista asupra faptului că „trăim într-o lume postindustrială orientată spre informație, în care toți cetățenii se cred experți în orice” [9, p. 19]. Și acest spirit critic nu este de negat, de ignorat, doar că râurile pot fi stăvilite cu greu și până la urmă niciodată fără urmări, iar noile tendințe informaționale și comunicaționale nu pot fi negate, cu atât mai mult interzise. Ele spun ceva, ele semnalează ceva. Și biblioteca nu trebuie să le ignore! Deși cercetătorii ne propun o delimitare certă, totuși „profilul social al unei persoane sau organizații este adesea asimilat cu datele disponibile pe internet. Capitalul social digital al unei persoane este, în acest caz, determinat de conexiunile și «înfățișările» sale online” [11, p. 105]. Este o lume în care rețelele sociale ajung să fie aproape sinonime cu rețelele de socializare. Este lumea click-ului și a show-ului de rețea. În loc de concluzii Ne-am tot întrebat cum arată acel sfârșit al istoriei despre care predica F. Fukuyama. Între timp ne-am schimbat noi, între timp și-a schimbat și Fukuyama viziunile asupra istoriei și regimurilor politice. Noi, intelectualii, 61 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II am tot imaginat cataclisme naturale și catastrofe globale. Ne-am adunat fricile în texte, în obiecte de artă, în discursuri și acțiuni civice. Întrebarea mai mereu retorică pe care am murmurat-o era: „Cum va fi posibil să disloci o lume veche, edificată de milenii pe tradiția Logosului creștin care, la rândul său, a valorificat cunoșterea clasică a Antichității?”. Ochii minții l-au fixat mereu pe homo politicus, de acolo am așteptat să vină sfârșitul unei lumi care părea să-și fi configurat modelele. Schimbarea însă vine pe o cu totul altă cale. Din sfera ideilor am fost propulsați cu forța unui uragan înspre o estetică sanitară care ne cultivă gândul că starea fizică a individului are mereu întâietate. Or, sănătatea va fi de acum încolo afacerea și speculația secolului. Meritocrația, egalitatea de șanse și libertatea lumii liberale par să fi trecut într-un plan secund. Omul sănătos – iată idealul suprem al omenirii din 2020. Omul cavernei virtuale le privește pe toate ca pe niște umbre cu nostalgia omului din peștera lui Platon... Lumina ecranului e rece și spleenul nu întârzie să îl copleșească. E melancolia individului solitar, e frica întâlnirii cu sinele. Un sine de pe peretele de FaceBOOK căruia nu îi rămâne decât lectura plăcută și utilă. Sperăm că ea va fi în continuare una formatoare și revigorantă, iar biblioteca va continua să fie un spațiu favorabil și prietenos omului de litere. Referințe bibliografice: 1. BACONSCHI, Teodor. Facebook: fabrica de narcisism. București: Humanitas, 2015. 173 p. ISBN 978-973-50-4755-9. 2. CASADEI, Iacopo, BILOTTO, Andrea. A fi părinte în vremurile Facebook și WhatsApp. Padea: Lizuca Educativ, 2016. 143 p. ISBN 978-606-871411-0. 3. Computer și Internet fără profesor. București: Litera Internațional, 2011. 64 p. ISBN 978-606-600-033-8. 4. KAWASAKI, Guy, FITZPATRICK Peg. Arta rețelelor sociale. București: Publica, 2015. 187 p. ISBN 978-606-722-048-3. 62 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II 5. KULIKOVSKI, Lidia, BURSUC, Oleg, GANEA, Denis, coord. BUNESCU, Violeta. Biblioteca modernă: Glosar de termeni uzuali. Chişinău: Tipogr. „Garamont Studio”, 2018. 140 p. ISBN 978-973-37-1912-0. 6. LEVINE, John R., BAROUDI Carol. Internet pentru toți. București: Teora, 1996. 458 p. ISBN 973-601-274-3. 7. LYNCH, Michael Patrich. Internetul nostru. București: Niculescu, 2017. 173 p. ISBN 978-606-38-0066-5. 8. MANGUEL, Alberto. Istoria lecturii. București: Nemira, 2011. 414 p. ISBN 978-606-579-132-9. 9. NICHOLS, Tom. Sfârșitul competenței: discreditarea experților și compania împotriva cunoașterii tradiționale. Iași: Polirom, 2019. 282 p. ISBN 978-973-46-7624-8. 10. O istorie multidimensională a carierelor universitare: instituții, rețele sociale, biografii. Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Coord. și ed. Sergiu Musteață. Chișinău: ARC, 2017. 360 p. ISBN 978-9975-137-79-9. 11. SAVA, Ionel Nicu. Sociologia mișcărilor sociale. De ce se revoltă oamenii?. București: Nemira, 2014. 319 p. ISBN 978-606-579-904-2. 12. TOFFLER, Alvin. Puterea în mișcare. București: Antet, 1995. 479 p. ISBN 973-96967-1-6. 13. YEUNG, Rob. Regulile networkingului. București: Meteor Press, 2009. 176 p. ISBN 978-973-728-433-4. 63 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Rolul lecturii profesionale în dezvoltarea personalului de specialitate din biblioteci (Studiu de caz) Rezumat: Lilia POVESTCA Autorul evidențiază necesitatea și importanța lecturii profesionale în dezvoltarea personalului de specialitate din biblioteci: abilităţi de comunicare, îmbogățirea calitativă și cantitativă a vocabularului profesional biblioteconomic, relaţii interpersonale pozitive, performanţe profesionale, schimb de experiențe etc. Sunt recomandate tehnici de lectură pentru o înțelegere profundă a celor citite. De asemenea, autorul menționează formele de lectură profesională: lentă și rapidă. În lucrare sunt reflectate rezultatele cercetării privind rolul lecturii profesionale în dezvoltarea personalului de specialitate din bibliotecile publice (raională, comunale, sătești) din municipiul Ungheni. Studiul a urmărit realizarea următoarelor obiective: identificarea importanței lecturii profesionale; determinarea necesităților de lectură profesională; studierea surselor de acumulare a cunoștințelor profesionale; determinarea preferințelor de lectură profesională; studierea opiniilor personalului privind utilitatea și beneficiul literaturii de specialitate. În baza studiului, autorul face concluzii și recomandări de dezvoltare continuă a personalului de specialitate din biblioteci prin lectura profesională. Cuvinte-cheie: lectură profesională, personal de bibliotecă, dezvoltare profesională, ediții de specialitate, tehnici de lectură, forme de lectură, studii de lectură. 64 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Abstract: objectives: identifying the importance of professional reading; determination of the needs of professional reading; studying the sources of accumulation of professional knowledge; fixing of professional reading preferences; studying the opinions of the staff regarding the usefulness and benefits of the specialized literature. Conclusions and recommendations for continuous development of specialized library staff through professional reading are made on the basis of this research. The author highlights the necessity and importance of professional reading in the progress of specialized staff in libraries: improving their communication skills, qualitative and quantitative enrichment of professional vocabulary, positive interpersonal relationships, professional performance, exchange of experiences, etc. Reading techniques are recommended for the deeper understanding of what is read. The author mentions two forms of professional reading: slow and fast. The article reflects the research results on the role of professional reading in the development of public libraries (district, communal, village) specialized staff in Ungheni. The study aimed to achieve the following Keywords: professional reading, library staff, professional development, specialized editions, reading techniques, reading forms, reading studies. Este foarte cunoscut faptul că, indiferent de domeniul de activitate, pentru a evolua și avansa, a ne îmbogăți cultura generală, cea mai simplă și la îndemână metodă este cititul în fiecare zi. Răspunsul la întrebarea: „Cât de importantă este lectura profesională pentru personalul de specialitate din domeniul biblioteconomie și științe ale informării?” este evident – are o mare însemnătate. În societatea cunoașterii, personalul de specialitate din biblioteci necesită să dețină spectrul larg de competențe profesionale. Una din cerințele de bază ale bibliotecarului modern este să poată gândi critic, să înţeleagă, să fie inovator, să ia decizii şi, nu în ultimul rând, să comunice eficient. Savantul rus Arkadi Sokolov împarte bibliotecarii în două categorii: inteligenţi (realizatori creativi) și semiinteligenţi (realizatori de rutină) (Ganea, p. 40, 2016). Autorul subliniază că, pentru a deveni un bibliotecar inteligent, este necesar nu doar să ai studii profunde, să-ți îndeplinești conștiincios obligațiunile de serviciu, să posezi limba literară, să fii altruist (impulsionat fiind de înţelegerea reală a importanţei profesiei în instruirea şi culturalizarea comunității), să fii tolerant (în special cu utilizatorii), să fii un specialist de 65 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II forţă, ci și să citești, în mod deosebit, literatură de specialitate. Aceasta contribuie la dezvoltarea abilităţilor de socializare, care aduce multiple avantaje:  relaţii interumane de o calitate ridicată; bibliotecarii devin carismatici, atrăgători, astfel aduc noi utilizatori în bibliotecă;  nivel de comunicare mai profund, ce căpătă noi valenţe;  evitarea situațiilor de conflict și de stres;  sporirea eficienţei muncii, avansarea mai rapidă în carieră;  creşterea gradului de fericire (Bărbulescu, p. 40, 2018);  acumularea de cunoştinţe, deprinderi, abilități specifice muncii eficiente;  favorizarea înțelegerii literaturii de specialitate;  familiarizarea cu noutățile din domeniu;  un punct de plecare în studierea altor materii;  îmbunătățirea comunicării profesionale la nivel instituțional, național și internațional;  îmbogățirea vocabularului;  creșterea încrederii în propriile puteri;  eliberarea de frica comunicării în public, controlarea emoțiilor etc. Avantajele sus-menționate duc spre o cunoaștere profundă a domeniului studiat fiind un instrument de studiu sigur ce garantează învățarea pe tot parcursul vieții (Bivol). Bibliotecarul, lecturând publicațiile de specialitate, se orientează să găsească soluţii la toate problemele cu care se confruntă, își dezvoltă abilităţile de comunicare, contribuind la creşterea nivelului performanţelor profesionale şi stabilirea unor relaţii interpersonale pozitive. Lectura profesională oferă repere pentru diferite situații de comunicare, asigură îmbogățirea calitativă și cantitativă a vocabularului profesional biblioteconomic. De asemenea, ajută la formarea abilităților de exprimare care sunt extrem de importante în activitatea personalului de specialitate din biblioteci. După cum afirmă Svetlana Hamdohova (Hamdohova, p. 63, 2010), eficacitatea activității profesionale depinde în mare măsură de activitatea comunicativă eficientă și de succes, ea fiind „temelia menținerii unor relații productive, obținerii unei înțelegeri reciproce cu colegii, realizării scopurilor și obiectivelor profesionale și personale, autoperfecționării și autorealizării, precum și o modalitate de depășire a crizelor personale”. Menținerea unei cooperări eficiente între bibliotecă și utilizatori, crearea și fixarea imaginii pozitive în subconștientul lui este 66 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II datorită competențelor de comunicare ale bibliotecarului. Acest tip de lectură solicită concentrare, străduință din partea personalului, îl obligă să urmărească rânduri, idei, cuvinte. În continuare, vom puncta tehnici recomandate de specialiști pentru o înțelegere profundă a celor citite: a lectura pe bucăți (reconstituind ulterior conținutul, se vor descoperi legăturile între toate fragmentele); a lectura în întregime (un pasaj sau textul, dacă este nevoie, de mai multe ori pentru a detalia informaţia); a efectua notițe în timpul lecturii (notițele ne permit să nu ne încărcăm memoria, dar să le conservăm într-un alt fel de format, astfel încât să ne servim ulterior de ele); a realiza sinteza celor lecturate (informație exactă și succintă a celor citite) (Bivol). Fiecare bibliotecar își dezvoltă propria tehnică ce-i va facilita lectura de specialitate, transformând-o într-o activitate pe cât de constructivă, pe atât de plăcută. Lectura profesională presupune cunoașterea fluxului documentar în domeniul biblioteconomie și științe ale informării și a metodelor de asimilare, oferind baza informațională pentru îndeplinirea oricărei funcții de bibliotecă. Lectura profesională include: lectura specială (rezultă din nevoia de a rezolva probleme specifice dictate de activitatea profesională zilnică a bibliotecarului); lectura de perspectivă (citirea pentru viitor); lectura de dezvoltare a culturii generale (cunoașterea domeniilor conexe, care ar putea fi cererea în viitor a utilizatorilor bibliotecii din diverse ramuri). Automatizarea proceselor bibliotecii și introducerea noilor tehnologii informaționale, calitatea lecturii profesionale a unui bibliotecar joacă un rol important în activitatea profesională, determină în mare măsură eficacitatea acesteia. Este evident că s-a schimbat modelul lecturii profesionale: publicațiile de specialitate care erau destinate unui grup restrâns de specialiști devin necesare și obligatorii pentru majoritatea bibliotecarilor. Una din problemele personalului de specialitate din biblioteci este că nu întotdeauna dispune de suficient timp pentru educația informală – citirea publicațiilor de specialitate noi. Specialiștii recomandă dezvoltarea abilităților de citire prin studierea constantă a teoriei lecturii și dezvoltarea tehnicii lecturii profesionale raționale pentru a obține în timp scurt perceperea și asimilarea informațiilor în concordanță cu scopul lecturii (Павлюк, p. 66-67). Lecturarea materialelor profesionale de către personalul de specialitate din biblioteci, ca metodă de învățare, are drept obiective principale înțelegerea 67 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II unor concepte, fenomene sau procese și respectiv, asimilarea/concentrarea de informații din domeniu. În procesul de acumulare a cunoștințelor pot fi utilizate două forme de lectură: lectura lentă – înțelegerea și însușirea unor noțiuni, teze, experiențe etc. cuprinse în manuale de specialitate, ediții periodice, culegeri, ediții de referință, articole științifice din domeniu etc.; lectura rapidă – este orientată în vederea reactualizării unor informații, a sesizării unor elemente noi în cadrul unor abordări mai cuprinzătoare și însușirii unor informații ce nu prezintă o dificultate deosebită. Acest tip de lectură necesită antrenament special. În această ordine de idei, remarcăm că lectura profesională, pe de o parte, necesită depunerea unui efort continuu pentru a înțelege ideile de bază cuprinse în materialul studiat, axându-se asupra problemelor-cheie, iar pe de altă parte, formează la bibliotecari deprinderi de a analiza critic faptele prezentate în materialul lecturat și de a-și adresa întrebări la aspectele abordate (Nicolescu, p, 41). Pentru a înțelege mai bine preferințele, atitudinea personalului de specialitate din biblioteci față de lectura profesională, Centrul de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Informării, din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, în conlucrare cu Serviciul Asistență metodologică, din cadrul BPR „D. Cantemir”, Ungheni, a realizat un studiu privind rolul și necesitarea lecturii profesionale în dezvoltarea personalului. Scopul cercetării: de a studia rolul lecturii profesionale în dezvoltarea personalului de specialitate din biblioteci. Obiectivele cercetării: identificarea importanței lecturii profesionale; determinarea necesităților de lectură profesională; studierea surselor de acumulare a cunoștințelor profesionale; determinarea preferințelor de lectură profesională; studierea opiniilor personalului privind utilitatea și beneficiul literaturii de specialitate. Grupul-țintă: personalul de specialitate din rețeaua bibliotecilor publice (raională, comunale, sătești) din municipiul Ungheni. Metodologia de cercetare. Pentru studierea rolului lecturii profesionale în dezvoltarea personalului de specialitate din biblioteci a fost utilizată metoda 68 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II anchetei pe bază de chestionar. Chestionarul a inclus 12 întrebări structurate: închise, deschise. Cercetarea s-a realizat în perioada 24-31 august 2020, pe un eșantion de 74 de respondenți din toate bibliotecile publice din rețeaua Ungheni. Tabelul 1. Datele statistice raportate la eșantion Total biblioteci Total % Nr. de % publice din m. biblioterespondenți Ungheni cari conform eșantionului 56 74 100% 62 83,7% Sursa: Raport statistic privind activitatea bibliotecilor publice din r. Ungheni pentru anul 2019 Tabelul 2. Profilul sociodemografic al respondenților VARIABILA GRUP NR. DE % RESPONDENȚI Vechimea de până la 1 an 4 6,5 muncă în 1-2 ani 10 16,1 bibliotecă 2-5 ani 11 17,7 6-10 ani 6 9,7 11-15 ani 7 11,3 16-20 ani 4 6,5 peste 20 ani 20 32,5 Studii medii 24 38,7 medii de specia14 22,6 litate superioare 19 30,6 superioare de 5 8,1 specialitate 69 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Categoria de calificare superioară 1 1,6 categoria I 18 29 categoria II 13 21 fără categorie 30 48,4 Rezultatele cercetării. Din totalul de 74 de chestionare distribuite online pe platforma Google Forms au fost colectate 62 (83,7%) de răspunsuri. Cu certitudine, lectura este o abilitate funcțională de bază pentru educație și existență în societatea cognitivă. Lectura joacă un rol important în viața bibliotecarului-cititor, în dezvoltarea personalității lui. La întrebarea Ce reprezintă lectura pentru personalul de specialitate din biblioteci? răspunsurile s-au repartizat astfel: 23 (37,1%) de persoane consideră că lectura îi ajută să se autodezvolte; pentru 14 (22,6%) respondenți este o pasiune; mod de instruire și plăcere afirmat, în mod su proporțional, 9 (14,5%) persoane, 9 (14 4,5%) perso oane, iar–7au (11,3%) bibbliotecari unt de păreerea că estee o modalita ate de iar a pe7trece (11,3%) bibliotecari sunt de părerea că este o modalitate de a petrece timpul. timpuul. Figura 1. Opiniile privind lectura pentru personalul de specialitate din Figurra 1. Opiniiile privind lectura pentrru personaluul de speciallitate din bibblioteci biblioteci (14,5%) (22,6%) paasiune m mod de instrruire m mod de a pettrece timpu ul au utodezvoltaare pllăcere (14,5%) (37,1%) Respondenții preferă atât literatura artistică – 40 (64,5%) de persoane, cât și literatura profesională – 22 (35,5%) de persoane. Datele ne arată că fiecare 22 (335,5%) de ppersoane. Daatele ne arattă că fiecaree al treilea rrespondent preferă să aleagă a lecturrarea al treilea respondent preferă să aleagă lecturarea literaturii de specialitate. Respondenții preeferă atât litteratura artisstică – 40 (664,5%) de ppersoane, câât și literaturra profesionnală – literaaturii de speccialitate. Figurra 2. Opiniiile privind ppreferințele de lectură 70 Respondenții preeferă atât litteratura artisstică – 40 (664,5%) de ppersoane, câât și literaturra profesionnală – 22 (335,5%) de ppersoane. Daatele ne arattă că fiecaree al treilea rrespondent preferă să aleagă a lecturrarea literaaturii de speccialitate. Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Figurra 2. Opiniiile privind ppreferințele de lectură Figura 2. Opiniile privind preferințele de lectură (33,5%) (64,5%) literatura artistică literaturaa de speciallitate Chestionații, fiinnd în calitaate de consiilieri și asisstenți ai utillizatorilor înn selectareaa cărților peentru Chestionații, fiind în calitate de consilieri și asistenți ai utilizatorilor în ră și studiu, trebuie să cconsulte sinnguri lecturăă cât mai muultă și variattă. selectarealectur cărților pentru lectură și studiu, trebuie să consulte singuri lectură 51 cât mai multă și variată. Întrebarea Cât de importantă este lectura profesională pentru activitatea Dvs.? a avut drept scop identificarea importanței lecturii de specialitate în activitatea profesională. Din totalul respondenților, 35 (56,5%) consideră că este foarte importantă, 24 (38,7%) de persoane menționează că este importantă și puțin importantă este lectura profesională pentru 3 (4,8%) persoane. Datele despre respondenții care afirmă că lectura profesională este puțin importantă în activitatea profesională: Tabelul 3. Profilul respondenților pentru care lectura profesională este puțin importantă Studii Categoria de Vechimea de muncă în calificare domeniu superioare fără categorie 1-2 ani superioare de specialitate categoria I peste 20 de ani medii fără categorie peste 20 de ani Personalul de specialitate din biblioteci obține informații profesionale din diferite surse: literatura de specialitate, edițiile periodice, întrunirile profesionale (conferințe, seminare etc.), programe educaționale, repozitorii ș.a. 71 Personalul de specialitate din biblioteci obține informații profesionale din diferite surse: literatura de specialitate, edițiile periodice, întrunirile profesionale (conferințe, seminare etc.), programe educaționale, repozitorii ș.a. Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Figura 3. Opiniile privind sursele de obținere a informațiilor din domeniu Figura 3. Opiniile privind sursele de obținere a informațiilor din domeniu (9,7%) altele de la colegi (45,2%) (6,5%) Repozitoriul Național MoldLis (35,5%) ediții periodice de specialitate activități educaționale (61,3%) întruniri profesionale (87,1%) 0 20 52 40 60 Datele ne indică că 54 (87,1%) din respondenți își acumulează informațiile și cunoștințele din domeniu în urma participării active la conferințe, simpozioane și seminare. Pentru 38 (61,3%) din chestionați activitățile educaționale sunt sursă importantă și sigură de îmbogățire a cunoștințelor. Din edițiile periodice de specialitate obțin informații 22 (35,5%) de persoane, iar prin schimb de experiență cu colegii au indicat 28 (45,2%) de persoane. Doar 4 (6,5%) persoane consultă Repozitoriul Național Tematic MoldLis. Întrebarea Cât de des apelează personalul de specialitate din biblioteci la lectura profesională? a urmărit scopul de a cunoaște care este periodicitatea, frecvența consultării literaturii de specialitate. Răspunsurile s-au repartizat astfel: săptămânal – 26 (41,9%); zilnic – 17 (27,4%); 1-2 ori pe lună – 18 (29%); câteva ori pe an – 1 (1,6%). Paradoxal este faptul că persoana care consultă literatura de specialitate doar câteva ori pe an are o vechime de muncă în domeniu între 6-11 ani, deține studii superioare și categoria de calificare I. Plus la toate, nu a consultat nicio revistă de specialitate care conține cele mai curente informații din domeniu. 72 Răspunsurile s-au repartizat astfel: săptămânal – 26 (41,9%); zilnic – 17 (27,4%); 1-2 ori pe lună – 18 (29%); câteva ori pe an – 1 (1,6%). Paradoxal este faptul că persoana care consultă literatura de specialitate doar câteva ori pe an are o vechime de muncă în domeniu între 6-11 ani, deține studii superioare și categoria de calificare I. Plus la toate, nu a consultat nicio revistă de specialitate care Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II conține cele mai curente informații din domeniu. Figura 4. Opiniile privind periodicitatea lecturii profesionale Figura 4. Opiniile privind periodicitatea lecturii profesionale 1 (1,6%) (29%) (41,9%) (27,4%) săptămânal zilnic 1-2 ori pe lună câteva ori pe an întrebarea Unde consultați cel mai mult literatura de specialitate? majoritatea respondenților 58 LaLaîntrebarea Unde consultați cel mai mult literatura de specialitate? majorita(93,5%) au menționat că la locul de muncă. La domiciliu consultă literatura de specialitate 3 (4,8%) tea respondenților 58 (93,5%) au menționat că la locul de muncă. La domiciliu persoane, iar o persoană în alte locații. consultă literatura de specialitate 3 (4,8%) persoane, iar o persoană în alte locații. 53 Figura 5. Locul de consultare a literaturii de specialitate 70 60 50 40 30 20 10 0 la locul de muncă la domiciliu alte locații Cercetarea a presupus de a identifica cu ce scop apelează bibliotecarii la lectura profesională. A fi la curent cu cele mai recente informații consideră 40 (64,5%) de persoane. Pentru a crește profesional susțin 41 (66,1%) de persoane, pentru executarea proceselor din bibliotecă – 35 (56,5%) de persoane, iar 18 (29%) au nevoie pentru73 conferirea categoriei de calificare (este una din cerințele stipulate în Regulamentul de conferire a categoriei de calificare pentru personalul de specialitate din biblioteci). Figura 5. Opiniile privind scopul apelării la literatura profesională 60 50 40 30 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II 20 10 Cercetarea a presupus de a identifica cu ce scop apelează bibliotecarii la 0 lectura profesională. Amuncă fi la curentlacu cele mai recente consideră la locul de domiciliu alteinformații locații 40 (64,5%) de persoane, pentru a crește profesional susțin 41 (66,1%) de perCercetarea a presupus de a identifica cu ce scop apelează bibliotecarii la lectura profesională. A fi soane, pentru executarea proceselor din bibliotecă – 35 (56,5%) de persoane, la curent cu cele mai recente informații consideră 40 (64,5%) de persoane. Pentru a crește iar 18 (29%) au nevoie pentru conferirea categoriei de din calificare una profesional susțin 41 (66,1%) de persoane, pentru executarea proceselor bibliotecă –(este 35 (56,5%) din cerințele stipulate în Regulamentul de conferire a calificare categoriei dedin calificare de persoane, iar 18 (29%) au nevoie pentru conferirea categoriei de (este una cerințele pentru personalul de specialitate biblioteci). stipulate în Regulamentul de conferiredin a categoriei de calificare pentru personalul de specialitate din biblioteci). Figura 6. Opiniile privind la literatura profesională Figura 5. Opiniile privind scopulscopul apelării la apelării literatura profesională altele (6,5%) pregătirea pentru conferirea categoriei de calificare (29%) executarea proceselor din bibliotecă (56,5%) a crește profesional (66,1%) a fi la curent cu informații recente (64,5%) 0 10 20 30 40 50 Scopul acestui studiu este de a determina rolul lecturii profesionale în 54 dezvoltarea personalului de specialitate din biblioteci. Respondenții au apreciat pe o scală de la 1 la 5 rolul lecturii profesionale asupra dezvoltării profesionale. Au fost colectate următoarele date: 48 (63,1%) de respondenți au dat o notă maximă de 5 puncte; 12 (19,4%) au apreciat cu nota 4, iar 2 (3,2%) respondenți – cu nota 3. Media de apreciere constituie nota 4. Pe parcursul unei luni, 39 (62,9%) de respondenți consultă 1-2 reviste de specialitate; 18 (29%) citesc 3-4 reviste din domeniu; 2 (3,2%) – mai mult de 5 reviste, iar 3 (4,8%) chestionați nu lecturează nicio revistă de specialitate. 74 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Tabelul 4. Profilul respondenților care nu consultă nicio revistă de specialitate lunar Studii Categoria de calificare Vechimea de muncă în domeniu superioare categoria I 6-11 ani superioare fără categorie 1-2 ani superioare fără categorie 2-5 ani Printre cele mai solicitate reviste de specialitate de către respondenți sunt:  Reviste de specialitate în limba română:  Cartea. Biblioteca. Cititorul: Buletin metodic – 34  BiblioPolis – 31  Biblioteca: Revista de bibliologie și știința informării – 19  Realități culturale: Revistă de etnografie, folclor și cultură contemporană – 16  Magazin bibliologic – 10  Revista ABRM – 3  Aniversări culturale – 3  Călăuza bibliotecarului – 1  Gazeta bibliotecarului – 1  Reviste de specialitate în limba rusă:  Современная библиотека – 4  Библиотековедение – 3 Alte publicații:  Literatura și arta – 5  Unghiul – 3  Expresul – 3  Învățătorul modern: Revistă științifico-metodică – 2  Florile dalbe – 2  Noi – 1  Făclia – 1 75  Expresul – 3  Învățătorul modern: Revistă științifico-metodică – 2  Florile dalbe – 2 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II  Noi – 1 4 persoane, au indicat buletinul informativ „BibliotecoUnii respondenți,  ale Făclia –1 nomie. Științe informării”. Publicația informativă are drept scop disemiUniiinformațiilor, respondenți, 4 transferul persoane, aupracticilor indicat buletinul informativ „Biblioteconomie. Științe ale narea și experiențelor inovative aplicate informării”. Publicația informativă are la drept scop diseminarea transferul practicilor și de biblioteci, facilitarea accesului informaţia utilă informațiilor, personalului de specialitate și este editată anual de de către Direcția Cercetare și laDezvoltare în Biblioexperiențelor inovative aplicate biblioteci, facilitarea accesului informaţia utilă personalului de teconomie ale Informării Bibliotecii Naționale a Republicii MolspecialitateșișiȘtiințe este editată anual de cătrea Direcția Cercetare și Dezvoltare în Biblioteconomie și dova. Alții nu au putut indica titluri de reviste, doar menționând: „publicații Științe ale Informării a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Alții nu au putut indica titluri de periodice pe site”, „publicații din periodice ziare și pereviste în ajutorul reviste, doar menționând: „publicații site”, „publicații din bibliotecarului”, ziare și reviste în ajutorul „dinbibliotecarului”, arhiva unei familii de bibliotecari”, „reviste în limba engleză”. „din arhiva unei familii de bibliotecari”, „reviste în limba engleză”. La întrebarea subiecte în lectura profesională suntinteresante cele maipentru interesante La întrebarea Ce Ce subiecte în lectura profesională sunt cele mai Dvs.? au fost pentru Dvs.? au fost colectate următoarele răspunsuri: experiențe practice – colectate următoarele răspunsuri: experiențe practice – 39 (62,9%) de persoane; noutăți privind 39 (62,9%) de persoane; noutăți privind probleme profesionale – 20 (32,3%) probleme profesionale – 20 (32,3%) de persoane; studii științifice – 1 (1,6%) și altele – 2 (3,2%) de persoane; studii științifice – 1 (1,6%) și altele – 2 (3,2%) persoane. persoane. Figura 7. Opiniile privind subiectele de interes profesional Figura 6. Opiniile privind subiectele de interes profesional 2 (3,2%) (1,6%) (32.3%) (62,9%) experiențe practice noutăți privind probleme profesionale studii științifice altele Răspunsurile la ultimade întrebare de tip deschis a urmărit scopul identifica rolul Ultima întrebare tip deschis a urmărit scopul de dea aidentifica rolullecturii profesionale în dezvoltarea profesională, contribuția ei în activitatea respondenților la exercitarea lecturii profesionale în dezvoltarea profesională, contribuția ei în activita56 tea respondenților la exercitarea atribuțiilor. Majoritatea respondenților au 76 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II menționat că lectura profesională îi ajută: „la creșterea și dezvoltarea profesională și personală”, „autodezvoltare”, „să-mi fac lucrul bine”, „pentru a fi la curent cu cele mai recente informaţii, a acumula noi cunoştinţe în domeniu, a-mi cizela abilităţile personale şi a creşte profesional, deoarece activitatea în bibliotecă necesită cunoștințe profunde și dezvoltare continuă”, „pentru extinderea nivelului de creativitate, îmbogățirea cunoștințelor”, „dezvoltarea competențelor în domeniul profesional”, „să fac faţă cerinţelor şi necesităţilor utilizatorilor”, „îmbogățirea vocabularului”, „la dezvoltarea competențelor de comunicare”, „la îmbunătățirea capacităților de gândire și limbaj”, „la elaborarea programului de activitate”, „la organizarea expoziţiilor memorabile”, „la implementarea proiectelor”, „la planificarea activității”, „să fiu la curent cu cele mai recente informații din domeniu”, „să cunosc alte experienţe profesionale”, „să mă autoperfecționez”, „să fiu la curent cu noutățile din biblioteconomie, ideile noi”, „acumularea de noi experiențe”, „obținerea informațiilor despre evenimente, servicii și produse informaționale”, „pentru formarea și perfecţionarea profesională”, „să pot ajuta și pe alți colegi în soluționarea problemelor din domeniu”, „să-mi îmbogățesc universul profesional”, „să descopăr experienţe noi şi sa le aplic”. Concluzii:  Activitatea profesională a oricărui specialist se schimbă în timp (mijloace, metode, standarde, cadrul normativ etc.). Cerința dezvoltării profesionale continue este o caracteristică esențială a societății moderne. Lectura profesională este un element important al sistemului de formare profesională continuă pentru bibliotecari. Cu cât un bibliotecar este mai competent, cu atât este mai puțin satisfăcut de propria sa pregătire. În această ordine de idei, lectura profesională este o sursă importantă de cultură a informației și creștere a nivelului de calificare a bibliotecarului. Citirea literaturii profesionale este una dintre modalitățile și una dintre condițiile pentru ca activitatea profesională a unui bibliotecar modern să fie cât mai eficientă.  Toată activitatea bibliotecii, în special procesul de servire a utilizatorilor, depinde de nivelul de cultură generală și lectură al bibliotecarilor. Respondenții au menționat rolul important al lecturii în viața bibliotecarului- 77 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II cititor, în dezvoltarea personalității lui – 23 (37,1%) de persoane consideră că lectura îi ajută să se autodezvolte. Preferințele personalului de specialitate este pentru literatura artistică – 40 (64,5%) de persoane, urmată de literatura profesională – 22 (35,5%) de persoane.  Pentru 35 (56,5%) de respondenți lectura profesională este foarte importantă în activitate. Credem că este necesar ca majoritatea personalului de specialitate să conștientizeze acest fapt, inclusiv cei care consideră lectura profesională puțin importantă – 3 (4,8%) persoane.  Personalul de specialitate din biblioteci obține informații din domeniu din diferite surse: literatura de specialitate, edițiile periodice, întrunirile profesionale (conferințe, seminare etc.), programe educaționale, repozitorii etc. Atunci când li s-a cerut să claseze lectura din edițiile periodice de specialitate printre alte modalități de a obține informații profesionale, s-au înregistrat următoarele rezultate: întrunirile profesionale (conferințele, seminarele etc.) au fost numite principala sursă de informații de către 54 (87,1%) de respondenți, fiind urmată de activitățile educaționale – 38 (61,3%) de respondenți și informații de la colegi – de către 28 (45,2%) de persoane; lectura a venit pe locul patru – 22 (35,5%) de persoane.  În acest context, pe parcursul unei luni, 39 (62,9%) de respondenți consultă 1-2 reviste de specialitate; 18 (29%) persoane citesc 3-4 reviste din domeniu și doar 2 (3,2%) persoane – mai mult de 5 reviste.  În topul celor mai consultate reviste de specialitate au fost menționate: în limba română:  Cartea. Biblioteca. Cititorul: Buletin metodic – 34  BiblioPolis – 31  Biblioteca: Revista de bibliologie și știința informării – 19 în limba rusă:  Современная библиотека – 4  Библиотековедение – 3  Subiectele de interes profesional sunt experiențele practice – 39 (62,9%) de persoane, și noutățile privind problemele profesionale – 20 (32,3%) de persoane. 78 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II  Frecvența consultării literaturii de specialitate pentru cei mai mulți din personal este săptămânală – 26 (41,9%). Considerăm că este un indicator mic comparativ cu 18 (29%) persoane care citesc literatura de specialitate de 1-2 ori pe lună.  Majoritatea respondenților – 58 (93,5%) au menționat că consultă cel mai mult literatura de specialitate la locul de muncă. Prin urmare, în programul de activitate al bibliotecarilor este necesar să se aloce timp lecturii literaturii profesionale.  Personalul de specialitate din biblioteci apelează de cele mai dese ori la lectura profesională în scopul de a fi la curent cu cele mai recente informații – 40 (64,5%) de persoane și pentru a crește profesional, susțin 41 (66,1%) de persoane.  Media de apreciere pe o scală de la 1 la 5 a rolului lecturii profesionale în dezvoltarea profesională este de 4 puncte.  Actul comunicării devine un instrument de promovare a propriilor calități, abilități și cunoștințe. În baza răspunsurilor, observăm că personalul de specialitate din biblioteci conștientizează că lectura profesională contribuie la dezvoltarea abilităților de socializare necesare, poate mai mult ca oricând, pentru a face față cerințelor utilizatorilor. Fără o bună comunicare profesională nu ar fi posibilă dezvoltarea și reinventarea serviciilor de bibliotecă. În plan profesional, comunicarea cu colegii din alte instituții, cu furnizorii, cu diferiți parteneri este un element important al reușitei în carieră. Competența de comunicare profesională presupune competența de a comunica într-un limbaj caracteristic specialității și include componenta cunoștințe din domeniul respectiv. Competența de comunicare profesională în limbajul biblioteconomic ar presupune cunoștințe, aptitudini și deprinderi cu referire la limbajul de specialitate (Busuioc). Lectura profesională contribuie, de asemenea, la îmbogățirea vocabularului, îmbunătățirea capacităților de gândire și limbaj, extinderea nivelului de creativitate, îmbogățirea cunoștințelor din domeniu, la descoperirea experiențelor noi și aplicarea lor. Respondenții afirmă că lectura profesională îi ajută la planificarea activității, organizarea expozițiilor și evenimentelor culturale, implementarea proiectelor, crearea serviciilor și produselor informaționale etc. Majoritatea respondenților consideră că lec- 79 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II tura profesională contribuie la dezvoltarea și autodezvoltarea profesională. „Literatura de specialitate este cheia informațiilor necesare pentru a putea fi la nivelul bibliotecarului modern”. Recomandări:  campanii de promovare a cărții și lecturii de specialitate;  lansări de carte profesională;  plasarea pe blog, site-uri, rețele sociale a informațiilor despre publicațiile de specialitate;  promovarea Repozitoriului Național Tematic MoldLis (http://moldlis. bnrm.md/);  studierea cu atenție a noilor apariții editoriale și recomandarea acestora colegilor pentru formarea deprinderilor de a consulta edițiile de referință din domeniu, edițiile periodice;  organizarea în mod regulat a expozițiilor tematice specializate de literatură pe probleme de actualitate ale biblioteconomiei, bibliologiei, bibliografiei și a noilor tehnologii informaționale;  amenajarea unor zone profesionale cu achiziții noi în domeniu și cele adiacente, activarea și schimbarea punctului de vedere în timpul lecturii;  expoziții de reviste de specialitate străine, fiindcă un bibliotecar modern calificat trebuie să cunoască despre inovațiile bibliotecilor străine;  planificarea în programele de activitate în compartimentul „Dezvoltarea profesională”, rubrica „lecturi profesionale” (timp, număr publicații);  motivarea/implicarea personalului de specialitate din biblioteci în actul de a citi literatură profesională;  dezvoltarea abilităților de căutare online a informațiilor din/despre publicațiile de specialitate;  recomandarea literaturii de specialitate naționale și internaționale în cadrul activităților educaționale;  promovarea publicațiilor de specialitate în acces deschis, motivul fiind creșterea prețurilor la publicațiile profesionale și scăderea numărului de abonamente în biblioteci;  elaborarea și promovarea buletinelor informative în scopul facilitării accesului la informația utilă din domeniu personalului de specialitate din biblioteci; 80 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II  studii științifice permanente privind lectura personalului de specialitate din sistemul național de biblioteci în ceea ce privește conținutul, natura impactului. Referințe bibliografice: 1. BĂRBULESCU, Mihaela. Biblioteca, un mediu propice dezvoltării metodelor de comunicare. In: AXIS LIBRI: Revistă culturală. 2018, nr. 39, pp. 11-12. ISSN 1844-9603. 2. BIVOL, Lidia, ZINGAN, Olga. Lectura textului științific și de specialitate: abordări teoretice și tehnici de lucru [online]. [citat 1 septembrie 2020]. Disponibil: http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/2596/Conf_UTM_2014_II_ pg396_397.pdf?sequence=1&isAllowed=y 3. BUSUIOC, Aliona. Conceptul de competență de comunicare profesională: conținut și structură [online]. [citat 30 august 2020]. Disponibil: https:// ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/202_211_Conceptul%20de%20 competenta%20de%20comunicare%20profesionala_continut%20si%20 structura.pdf 4. GANEA, Varvara. Vocația de bibliotecar. In: Confluențe bibliologice: Revistă de biblioteconomie şi ştiinţele informării. 2016, nr. 3-4, pp. 36-42. ISSN 1857-0232. 5. NICOLESCU, Ovidiu. Prospectarea cunoștințelor. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. 119 p. 6. ПАВЛЮК, В.Н. Чтение библиотекаря-профессионала. In: Библиосфера, 2007, nr. 2, pp. 65-68. ISSN 1815-3186. 7. ХАМДОХОВА, С.М. Развитие коммуникативных способностей студентов будущих преподавателей в процессе обучения в вузе. In: Вестник Костромского государственного университета. Серия: Педагогика. Психология. Социокинетика [online]. 2010, vol. 16, nr. 4, pp. 63-67. [citat 30 august 2020]. ISSN 2073-1426. Disponibil: https:// cyberleninka.ru/article/n/razvitie-kommunikativnyh-sposobnostey-studentov-buduschih-prepodavateley-v-protsesse-obucheniya-v-vuze 81 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Impactul lecturii în oglinda indicatorilor statistici și de performanță Rezumat: Articolul reflectă rezultatele cercetării statistice privind activitatea bibliotecilor din sistemul național de biblioteci în anii 2018-2019. Autorul relevă evoluţia de utilizare a bibliotecilor și a serviciilor acestora. O primă imagine a gradului de utilizare a bibliotecilor, respectiv a serviciilor acestora, ne este oferită de indicatorii statistici și indicatorii relaționali precum: utilizatori activi, intrări per utilizatori, împrumuturi, indicele mediu de lectură etc. Cuvinte-cheie: Valentina POPA sistemul național de biblioteci, carte, lectură, indicele mediu de lectură. Abstract: The article reflects the results of the statistical research on the activity of libraries in the National Library System in the years 2018-2019. The author reveals the evolution of the use of libraries and their services. A portrayal of the degree of importance of the libraries, respectively of their services, is provided by means of statistical indicators and relational indicators, such as: active users, inputs per user, library loans, average reading index, etc. 82 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Keywords: National Library System, book, reading, average reading index. În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre criza lecturii. Cert este faptul că îngrijorarea privind starea lecturii, ca bază a cunoașterii, este una de proporții internaționale. Timpurile se schimbă, apar noi tehnologii, iar pentru tânăra generație devine plictisitor să răsfoiască o carte. Tânăra generaţie se declară a fi prea ocupată și nu mai găsește timp pentru citit. De ce nu mai citesc tinerii? De ce interesul pentru lectură și literatură este din ce în ce mai scăzut în rândul generațiilor tinere? De ce pragurile bibliotecilor sunt din ce în ce mai rar călcate de adolescenți, de elevi, în general? De ce vârsta celor care intră într-o librărie a crescut semnificativ în ultimii ani, în timp ce numărul celor care răsfoiesc o carte într-o librărie a scăzut? Aceste întrebări ni le punem nu doar noi. Fenomenul este extins și se manifestă în multe țări, nu doar în cele europene. Sondajele realizate în ultimii ani în rândul adolescenților arată că marea majoritate nu citește nici măcar o carte pe an, iar cei care citesc alocă foarte puține minute pe zi lecturii unei cărți. Timpul liber, în general, nu și-l ocupă cu cititul cărților. Adolescenții preferă distracțiile, dar cel mai mult și mai îngrijorător, o spun din ce în ce mai des și mai apăsat specialiștii în educație și psihologii, aceștia își ocupă o bună parte din timpul liber, dacă nu tot, stând pe rețelele de socializare și pe internet. Oare care este motivul că ne îndreptăm spre o societate în care nu se mai promovează lectura? Prezenţa lecturii şi, respectiv, absenţa acesteia are un impact colosal. Criticul literar Dan C. Mihăilescu a declarat întru-un interviu că, dacă ar trebui să încurajeze tinerii să citească, le-ar spune că lectura „te face om nu doar moral, ci și material”. Potrivit raportului Programului pentru Evaluare Internațională a Elevilor – PISA 2018, lansat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Republica Moldova se află pe locul 51 din cele 79 în clasamentul 83 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II acestui program internațional, care evoluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, în trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. În cadrul PISA 2018, Republica Moldova a înregistrat un punctaj mediu de 424 de puncte la citire/lectură, 421 de puncte la matematică și 428 de puncte la științe, comparativ cu media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – 487 de puncte la citire/lectură și 489 de puncte la matematică și la științe. Raportul arată că 43% dintre elevi din țara noastră nu ating nivelul minim de competență la domeniile citire/lectură și la științe, iar 50% – la matematică. Asta înseamnă că persoana, deși instruită în sensul parcurgerii școlarităţii, nu este capabilă să înţeleagă, să decodeze ceea ce citește sau aude, nu poate explica/exprima ceea ce citește, are dificultăţi în efectuarea unor operaţii matematice simple, are inabilităţi în privinţa competenţelor de bază, în realizarea conexiunilor dintre cunoștinţele dobândite (6). Datele prezentate demonstrează că Republica Moldova a reușit performanța de a nu descrește punctajele medii la niciunul dintre domeniile evaluate. Suntem printre cele 16 țări care nu au descreșteri la punctaje. Chiar avem și o ușoară creștere (5). Diagrama 1. Evoluția punctajelor medii în PISA ale elevilor din Republica Diagrama 1. Evoluția punctajelor medii în PISA ale elevilor din Republica Moldova Moldova 440 430 424 420 421 416 420 428 428 413 410 397 400 390 388 380 370 360 Citire /Lectură Matematică PISA 2005 PISA 2015 Științe PISA 2018 84 Diagrama 2. Utilizatori activi în sistemul național de biblioteci în anii 2018-2019 1400 1286,3 1271,0 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II În speranţa influenţării opiniei celor care consideră cititul o pierdere de timp, cercetările demonstrează adevăruri evidente ale beneficiilor lecturii:  îmbogăţeşte cultura generală; Evoluția punctajelor medii în PISA ale elevilor din Republica Moldova  Diagrama dezvoltă1.abilitatea de-a învăţa, de-a munci;  dezvoltă memoria; 440  îmbogăţeşte vocabularul; 428 428  este de dezvoltare şi educare personală; 430 un instrument 424 421 420  lărgeşte orizontul 416 cunoştinţelor; 420 413  face bine sufletului şi psihicului. 410 Biblioteca modernă își consolidează rolul în Societatea Informației și 397 400 Cunoașterii ca „ … un serviciu public de asigurare a accesului la lectură și 390 de dezvoltare a388 interesului pentru informare, învățare, educație și cercetare, activități culturale, precum și prin sporirea capacităților de implicare a bibli380 otecii în transferul de cunoștințe și în formarea liberă a opiniilor” (3, art. 1). 370 Materialul ce urmează prezintă rezultatele cercetării statistice privind ac360 tivitatea bibliotecilor din sistemul național de biblioteci în anii 2018-2019. Citire /Lectură Matematică Științe Să urmărim evoluţia utilizării bibliotecilor și serviciilor acestora. O primă PISA 2005 PISA 2015 PISA 2018 imagine a gradului de utilizare a bibliotecilor, respectiv a serviciilor acestora, ne este oferită de datele statistice anuale ale utilizatorilor activi. Diagrama Utilizatori în sistemul biblioteci Diagrama 2.2. Utilizatori activi activi în sistemul național denațional biblioteci înde anii 2018-2019 în anii 2018-2019 1400 1286,3 1271,0 1200 1000 800 638,6 600 553,7 400 200 0 Total utilizatori activi inclusiv copii până la 16 ani 2018 85 2019 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Observăm o scădere continuă a numărului de utilizatori activi, față de anul 2018. Micșorarea numărului de utilizatori activi cu vârsta până la 16 ani reprezintă un factor de îngrijorare pentru biblioteci. Cercetările psihologice au demonstrat: dragostea de carte poate fi cultivată până la vârsta de nouă ani. Mai târziu să trezeşti interesul pentru lectură este mai complicat, câte odată chiar imposibil. Aşadar, această responsabilitate cade pe umerii părinţilor, căci ei sunt cei care le spun poveşti copiilor înainte de somn, răspund la multe întrebări de genul: „De ce...?”. S-a dovedit că anume copiii cărora li s-au citit din primii ani de viaţă, au succese mai bune la şcoală. Fiecare părinte îşi doreşte un copil educat, deştept, inteligent şi apreciat. Una dintre căile de realizare a acestor obiective este lectura. Lectura trebuie să constituie o activitate cotidiană fundamentală, deoarece contribuie la îmbogăţirea vieţii fiecăruia dintre noi (2). Odată cu formarea la copii a culturii informației și a culturii lecturii, ei vor utiliza serviciile oferite de biblioteci, conștientizând importanța acestor instituții în viața lor. În activitatea de educare a culturii lecturii la copii și adolescenți, bibliotecile acordă sfaturi utile părinților: să discute mai mult cu copiii, să se joace cu copiii; să stabilească cel puţin 10 minute pe zi pentru a lectura în familie; să aleagă cărţile împreună cu copiii; să citească corect, fluent şi expresiv; să citească pe roluri împreună cu copilul; să citească pretutindeni şi întotdeauna; de sărbători să ofere în dar cărţi; să viziteze librăriile, bibliotecile împreună cu copiii; să discute despre cartea citită; să creeze minibiblioteci la domiciliu; să demonstreze interesul pentru lectură prin exemplul propriu; să nu pedepsească copilul, obligându-l să citească (2). Lectura constituie şi un izvor de cunoştinţe în toate domeniile, fiindcă un copil care a căpătat deprinderea lecturii va citi peste ani nu numai cărţi de poveşti, distractive, dar şi lucrări ştiinţifice, despre gospodărie, agricultură etc. În materiile de educaţie, prin intermediul lecturii, vom dezvolta anumite sentimente, imaginaţia, educaţia morală, iubirea de ţară, de părinţi, de bătrâni, semeni, adulţi etc. În anul 2019, odată cu scăderea numărului de utilizatori activi în biblioteci, vine și micșorarea numărului de intrări realizate în această perioadă de timp 86 despre gospodărie, agricultură etc. În materiile de educaţie, prin intermediul lecturii, vo anumite sentimente, imaginaţia, educaţia morală, iubirea de ţară, de părinţi, de bătrâ adulţi etc. Lectura și scările. articole. Volumul IInumărului de utilizatori activi în bibliote În anulCulegere 2019, de odată cu scăderea micșorarea numărului de intrări realizate în această perioadă de timp comparativ cu comparativ cu anul 2018. Calculând indicatorul relațional de intrări în bibliCalculând indicatorul de intrări în bibliotecă pe vizite cap de utilizator (prin otecă pe cap de utilizator relațional (prin raportarea numărului total de fizice la numărul totaltotal de utilizatori că fiecare utilizator activobservăm în anul că fiecar numărului de vizite activi), fizice laobservăm numărul total de utilizatori activi), 2019 a utilizat bibliotecii în medie de 10înori, ceeadece10este activ în anulserviciile 2019 a utilizat serviciile bibliotecii medie ori,considerat ceea ce este considera în mediul profesioniștilor un rezultat destul de bun. profesioniștilor un rezultat destul de bun. Diagrama 3. nr.Intrări 3. Intrări în sistemul naționalde debiblioteci biblioteci în Diagrama în sistemul național înanii anii2018-2019 2018-2019 16000 14000 13838,9 13294,4 12000 10000 7988,3 8000 7777,6 6000 4000 2000 0 65 Total intrări inclusiv copii până la 16 ani 2018 2019 Numărul de împrumuturi este un indicator reprezentativ în demonstrarea importanței bibliotecilor și a relevanței activității lor pentru utilizatori. Demersul interpretativ asupra nivelului de utilizare a serviciilor de lectură oferite de biblioteci este semnificativ și important în direcția optimizării activităților care ar contribui la îmbunătățirea lor. În corelație cu scăderea numărului de intrări în biblioteci vine și scăderea indicatorilor relaționali de utilizare a serviciilor de lectură ale bibliotecii, adică micșorarea numărului de împrumuturi realizate în această perioadă de timp. Valorile statistice corespunzătoare împrumuturilor, prezentate în tabelul de mai jos, confirmă acest fapt. 87 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Tabelul 1. Dinamica împrumuturilor în SNB: date statistice comparative 2018-2019 Anul Total împrumuturi în limba de stat Din care copii până la 16 ani În limba de stat Împrumut per utilizatori activi 2018 24 180.2 17 022.4 12 984.8 10 074.9 19 2019 23 039.5 16 917.6 11 892.2 9 608.4 18 Indicele mediu de lectură Indicele mediu de lectură reflectă relația dintre numărul de împrumuturi, raportat la numărul de utilizatori activi. Datele expuse în diagrama nr. 4 ne prezintă interesul pentru lectură al utilizatorilor activi, inclusiv utilizatori activi până la 16, în dinamică în anii 20182019. Indicele mediu de lectură al edițiilor în limba de stat, copii până la 16 ani, a înregistrat o creștere în anul 2019, ceea ce ne confirmă repetat că interesul pentru lectură al acestui segment de utilizatori ai bibliotecilor este mai mare. Diagrama 4. Indicele desistemul lectură în sistemul de biblioDiagrama 4. Indicele mediu demediu lectură în național de bibliotecinațional în anii 2018-2019 teci în anii 2018-2019 25 20 15 20 19 19 18 13 13 16 19 10 5 0 până Indicele mediu de inclusiv în limba indicele mediu de inclusiv în limba lectură copii până lectură SNB de stat de stat la 16 ani 2018 88 2019 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Pentru satisfacerea necesităților utilizatorilor biblioteca trebuie să acționeze în vederea îmbunătățirii și înnoirii colecției pe diverse suporturi, în special documentelor în limba de stat. Volumul colecțiilor de publicații în limba de stat, deținute de biblioteci, crește foarte lent. În anul 2019, publicațiile în limba de stat constituiau doar 40,3% din totalul colecțiilor deținute, iar 59,7% reprezentau publicaţiile în alte limbi, inclusiv publicații cu grafie chirilică. Calitatea colecţiilor unei biblioteci este reflectată în mare parte prin rata medie de circulaţie a colecției şi rata medie de înnoire a colecției. Rata de circulație a colecțiilor este un indicator al calității colecțiilor de a răspunde cerințelor informaționale ale utilizatorilor, în anul 2019 ea fiind de numai 0,4 – este cea mai mică cifră înregistrată vreodată de sistemul național de biblioteci. Conchidem faptul că interpretarea acestor indicatori ar trebui să constituie un subiect aparte în procesul de negociere a bugetului pentru achiziţii, dar şi o atenţionare serioasă pentru factorii decizionali responsabili de politica de editare şi industria cărţii. O altă măsură eficientă care ar contribui la soluționarea problemei existente ar fi organizarea activităților de advocacy ce pot atrage surse financiare, donații. Tabelul 2. Analiza indicelui mediu de lectură pe tipuri de biblioteci: date statistice comparative 2018-2019 Tipul bibliotecii Biblioteci naționale (2 biblioteci) Biblioteci publice teritoriale (1 324 biblioteci) Total utilizatori activi anul 2018 18 725 Total împrumuturi anul 2018 Total utilizatori activi anul 2019 Total împrumuturi anul 2019 Împrumut per utilizatori activi anul 2019 633 437 Împrumut per utilizatori activi anul 2018 39 17 843 557 758 31 776 830 11 472 061 15 767 416 11 148 580 15 89 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Biblioteci ale instituțiilor de învățământ (1 317 biblioteci) Biblioteci specializate (31 biblioteci) 473 463 11 394 633 24 470 551 10 631 555 23 17 324 680 031 39 15 224 701 567 46 În baza analizei comparative pe tipuri de biblioteci din cadrul SNB, indicatorii anului 2018, în comparație cu anul 2019, demonstrează o creștere a indicelui mediu de lectură per utilizator în bibliotecile specializate – unul din motivele creșterii acestui indicator ar fi utilizarea mai vastă a documentelor electronice deținute de aceste biblioteci. De exemplu, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) deține 22 600 de documente electronice. Comparând datele statistice privind indicele mediu de lectură pe alte tipuri de biblioteci, observăm următoarea situație: biblioteci naționale – indicele mediu de lectură a scăzut puțin în anul 2019. O justificare ar fi că Biblioteca Națională deține o colecție de documente specială și este vizitată de un spectru mai deosebit de utilizatori cum ar fi: cercetători, doctoranzi, studenți etc. În bibliotecile instituțiilor de învățământ, acest indice a scăzut nesemnificativ, iar în bibliotecile publice teritoriale, indicele mediu de lectură per utilizator activ, pe parcursul anilor 2018-2019, rămâne neschimbat. Conform situațiilor statistice din anii 2018-2019, a fost elaborat un clasament privind evoluția indicelui mediu de lectură per utilizator activ pe raioane. Situaţia se prezintă în felul următor: în topul clasamentului se află bibliotecile din raionul Ungheni cu 26 cărți per utilizator activ, urmat de raionul Strășeni cu 23 cărți per utilizator activ, în raioanele Briceni și Criuleni acest indice reprezintă 21 de cărți per utilizator activ, iar în raioanele Orhei și Telenești – 20, urmează UTA Găgăuzia, raioanele Șoldănești și Bălți – 19 și raionul Ialoveni – 18 cărți per utilizator activ. 90 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Diagrama nr. 5. 5. Clasamentul raioanelor privind indicele mediuindicele de lecturămediu în anul 2019 Diagrama Clasamentul raioanelor privind de lectură în anul 2019 30 25 20 26 23 21 21 20 20 15 19 19 19 18 17 17 17 16 16 16 15 15 15 14 14 14 14 10 13 13 12 12 11 11 11 11 10 10 10 10 0 Ungheni Strășeni Briceni Criuleni Orhei Telenești UTA Găgăuzia Șoldănești Bălți Ialoveni Nisporeni Dondușeni Leova Anenii Noi Drochia Basarabeasca Căușeni Taraclia Ocnița Cantemir Dubăsari Florești Fălești Edineț Cimișlia Chișinău Rezina Glodeni Hâncești Călărași Soroca Cahul Râșcani Ștefan Vodă Sângerei 5 De aici se poate concluziona că în aceste raioane este mai evidentă grija organelor de concluziona decizie fațăcă de bibliotecă față membrii ComDe aici se poate în aceste raioaneșieste maide evidentă grija comunității. organelor de decizie față de pletarea și actualizarea colecţiilor în aceste biblioteci sunt realizate şi dezvolbibliotecă și față de membrii comunității. Completarea și actualizarea colecţiilor în aceste biblioteci tate raportşicu nevoile înderaport informare ale utilizatorilor prinutilizatorilor mijloace financisunt în realizate dezvoltate cu nevoile de informare ale prin mijloace are alocate de către fondatori. financiare alocate de către fondatori. Numeroase proiecte și programe culturale organizate de biblioteci fac Numeroase proiecte și programe culturale organizate de biblioteci fac ca mesajul pro carte, ca mesajul pro carte, pro lectură, pro bibliotecă să fie auzit atât în rândurile pro lectură, pro bibliotecă să fie auzit atât în rândurile cercurilor largi de cititori, cât și în rândurile cercurilor largi de cititori, cât și în rândurile decidenţilor de toate nivelurile. decidenţilor de toate nivelurile. În anul 2019, în sistemul național de biblioteci au fost organizate 95 În anul 2019, în sistemul național de biblioteci au fost organizate 95 795 de 795 de activități (culturale, educaționale, științifice) de promovare a cărții și lecturii, dintre care 43 activități (culturale, educaționale, științifice) de promovare a cărții și lecturii, 524 de expoziții de carte. În comparație cu anul 2018, numărul total de activități prezintă o creștere dintre care 43 524 de expoziții de carte. În comparație cu anul 2018, numărul impunătoare: au fost organizate cu 1 355 de activități mai mult. total de activități prezintă o creștere impunătoare: au fost organizate cu 1 355 Pentru amai sporimult. interesul şi atractivitatea utilizatorilor, în cadrul proiectelor și programelor pro de activități lectură, bibliotecile diverseşi forme de activitate, cum ar fi: lecturi cu voce tare, pe roluri; Pentru a sporiaplică interesul atractivitatea utilizatorilor, în cadrul proiectelor întâlniri cu scriitorii; cu bibliotecile prezentări de aplică carte; cenacluri lectură. Totodată, și programelor proexpoziţii lectură, diverseliterare, formeore dedeactivitate, cum se recurge și la tehnici mai moderne: plasarea pe pagina web și bloguri a celor mai solicitate titluri, ar fi: lecturi cu voce tare, pe roluri; întâlniri cu scriitorii; expoziţii cu prezentări promovarea celor mai literare, solicitate cărți în prezentări PowerPoint,se diverse filmulețe plasate pemai rețelele de carte; cenacluri ore de lectură. Totodată, recurge și la tehnici moderne: plasarea pe etc. pagina web și bloguri a celor mai solicitate titluri,deprosociale Facebook, Twitter Aceste programe au transformat bibliotecile în ateliere lucru, în spaţii ale interferenţei dintre joc, lectură, comunicare și informaţie, în care se modelează gustul pentru lectură. 91 69 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II movarea celor mai solicitate cărți în prezentări PowerPoint, diverse filmulețe plasate pe rețelele sociale Facebook, Twitter etc. Aceste programe au transformat bibliotecile în ateliere de lucru, în spaţii ale interferenţei dintre joc, lectură, comunicare și informaţie, în care se modelează gustul pentru lectură. din care pentru copii până la 16 ani din care pentru copii până la 16 ani din care numărul de expoziţii din care pentru copii până la 16 ani Nr. de activități (culturale, educaționale, științifice) anul 2019 din care numărul de expoziţii Biblioteci naționale (2 biblioteci) Biblioteci publice teritoriale (1 324 biblioteci) Biblioteci ale instituțiilor de învățământ (1 317 biblioteci) Biblioteci specializate (31 biblioteci) 1 333 1 108 301 133 1 774 1 498 283 141 63 864 38 781 26 885 17 418 66 502 43 739 25 645 16 978 28 689 21 512 19 298 14 350 26 827 19 518 17 110 12 063 554 0 559 0 692 0 486 0 din care pentru copii până la 16 ani Tipul bibliotecii Nr. de activități (culturale, educaționale, științifice) anul 2018 Tabelul 3. Activități de promovare a lecturii organizate în SNB: date statistice comparative 2018-2019 Concluzii: Problema analfabetismului funcțional este în vizorul specialiștilor din cadrul instituțiilor educaționale, bibliotecilor etc. Bibliotecile pot stabili care organizații locale și naționale vor fi implicate în această activitate de diminuare a analfabetismului și pot dezvolta parteneriate cu ele, pentru a-şi aduce contribuţia prin resursele deţinute şi prin expertiza lor. Bibliotecile de azi trebuie să se adapteze cerințelor societății, să țină pasul cu schimbările și modificările acestor cerințe, să se orienteze pe strategii de dezvoltare a comunicării cu utilizatorii, strategii de atragere a utilizatorilor noi, având în vedere faptul că-și adresează serviciile întregii comunități. Reieșind din rezultatele cercetărilor statistice anuale, realizate de Centrul de statistică al BNRM, bibliotecile din Republica Moldova sunt spaţii de în- 92 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II credere, deschise pentru toţi, axate pe promovarea lecturii, informaţiei, cunoaşterii şi culturii. Instituțiile din sistemul național de biblioteci au reușit să se adapteze şi să se reinventeze pentru a face faţă necesităţilor în continuă schimbare ale oamenilor şi comunităţilor. Referințe bibliografice: 1. Date statistice comparative privind activitatea sistemului național de biblioteci între anii 2017-2019 [online]. [citat 20 septembrie 2020]. Disponibil: http://bnrm.md/index.php/statistica/statistica-de-biblioteca 2. Lectura în familie – o condiţie primordială pentru cultivarea dragostei de lectură a copiilor [online]. [citat 19 septembrie 2020]. Disponibil: https:// bibliotecaciorescu.wordpress.com/publicatii/lectura-in-familie-o-conditie-primordiala-pentru-cultivarea-dragostei-de-lectura-a-copiilor/ 3. Lege cu privire la biblioteci: [nr. 160 din 20 iulie 2017] [online]. [citat 19 septembrie 2020]. Disponibil: http://lex.justice.md/index.php?action=vi ew&view=doc&lang=1&id=371219 4. Raport statistic centralizator privind activitatea sistemului național de biblioteci în anul 2018 [online]. [citat 20 septembrie 2020]. Disponibil: http://bnrm.md/index.php/statistica/statistica-de-biblioteca 5. Raport statistic centralizator privind activitatea sistemului național de biblioteci în anul 2019 [online]. [citat 20 septembrie 2020]. Disponibil: http://bnrm.md/index.php/statistica/statistica-de-biblioteca 6. Republica Moldova în PISA 2018 [online]. [citat 19 septembrie 2020]. Disponibil: https://ance.gov.md/sites/default/files/raport_pisa2018.pdf 7. SISTEMUL național de biblioteci din Republica Moldova: Studiu statistic 2017-2018 [online]. [citat 20 septembrie 2020]. Disponibil: http://bnrm. md/files/publicatii/situatii%20statistice.pdf 8. SISTEMUL național de biblioteci din Republica Moldova: Studiu statistic 2017-2019 [online]. [citat 20 septembrie 2020]. Disponibil: http://www. bnrm.md/files/publicatii/Studiu%20statistic%202017-2019.pdf 93 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Un alfabet prezumtiv românesc din secolele VI-VII Rezumat: Vlad D. GHIMPU Conform inscripțiilor parietale ale Catedralei „Sf. Sofia” și ale altor biserici din orașul Kiev, capitala Rusiei Kievene, inclusiv din Catedrala „Sf. Sofia” din Novgorod, pot fi evidențiate unele caracteristici esențiale pentru trecutul istoric și cultura românilor. Astfel, unele comunități românești au fost menționate în orașul Kiev și Novgorod încă de la începutul Evului Mediu timpuriu. Ele au fost atestate prin denumirile caracteristice ale unei epoci postlatine, romanice, precum și de trăsături românești ale perioadei medievale ulterioare, cunoscute din acte documentare, unele existente până în ziua de azi. Prin specificul scrierii scurte a unor note de rugăciune sgraffitate, alături de imaginea sfinților sau a altor locuri din biserici, au fost evidențiate o serie de nume românești, precum și unele forme lingvistice tipice ale vorbitorilor de limba română (sau postlatină), iar conținutul multor evocări pioase cu vocative românești poartă un caracter distinctiv al numelor sfinților creștini, înainte de cultura ortodoxă a slavilor. Cuvinte-cheie: Kiev, Novgorod, Catedrala „Sf. Sofia”, nume românești, creștinism preslavon, alfabet românesc. 94 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II A presumptive Romanian alphabet developed in the 6th – 7th centuries Abstract: According to the wall inscriptions of St. Sofia Cathedral and other churches in the city of Kiev, the capital of Kievan Russia, also in the cathedral of St. Sofia in Novgorod, some essential features of the historical past and culture of Romanians can be highlighted. Thus, some Romanian communities have been mentioned in the city of Kiev and Novgorod since the beginning of the early Middle Ages. They were attested by the characteristic names of a post-Latin, Romanesque era, as well as by Romanian lineaments of the later medieval period, known from docu- mentary acts, some of them existing till now. By specifics of the short writing of some sgraphed prayer notes, placed next to the image of saints or in other spots of churches, a number of Romanian names have been highlighted, as well as some typical linguistic forms of Romanian (or postlatin) speakers. The content of many devout evocations with Romanian vocations bears a distinctive characteristics of the names of Christian saints, prior to the Orthodox culture of Slavs. Keywords: Kiev, Novgorod, Saint Sofia Catedral, Romanian names, pre-Slavic Christianity, Romanian alphabet. În anul 1976, Serghei Aleksandrovici Vâsoţki, un specialist cunoscut al cercetării epigrafice parietale din bisericile vechi ale orașului Kiev, într-o nouă monografie cu inscripții sgrafitate și studii din Biserica „Sfânta Sofia”, construită în anul 1037, printre o mulțime de scrieri din interior a publicat și un alfabet compus din litere grecești, având și câteva litere noi1. Alfabetul cu 27 de litere, sec. XI2, scrise la rând pe perete în altar untr-un singur şir, 27 la număr, asemenea cu literele greceşti, însă fără Psi (𐌙), + plus patru litere noi, mai multe decât cel grecesc care avea 24, dar mai puţine decât cel slavon, de circa 38 de litere în secolul X, iar mai apoi dezvoltat până la 43 de litere (în secolul al XI-lea). Iată cum a fost reprodus pe perete3 (fig. 1): _______________________ 1 С. А. Высоцкий, Средневековые надписи Софии Киевской (По материалам граффити XI – XVII вв.), Киев: Наукова Думка, 1976 nr. 100. 2 Bineînțeles, la început, autorul l-a datat cel mai devreme după construcția bisericii. 95 e vechi ale orașului Kiev, într-o nouă monografie cu inscripții sgrafitate și studii din biserica Sfânta Sofia, construită în anul 1037, pr fânta Sofia, construită în anul 1037, printre o mulțime de scrieri din interior a publicat și un alfabet compus din litere grecești, avâ lfabet compus din litere grecești, având și câteva litere noi 1. Lectura 2 și scările. Culegere de articole. Volumul II Alfabetul cu 27 de litere, sec. XI , scrise la rând pe perete în altar untr-u 2 , scrise la rând pe perete în altar untr-un singur şir, 27 la număr, asemenea cu literele greceşti, însă fără Psi (𐌙𐌙), + plus patru litere noi, m ă fără Psi (𐌙𐌙), + plus patru litere noi, mai multe decât cel grecesc care avea 24, dar mai puţine decât cel slavon, de circa 38 de litere î ecât cel slavon, de circa 38 de litere în secolul X, iar mai apoi dezvoltat până la 43 de litere (în secolul al XI-lea). Iată cum a fost repro secolul al XI-lea). Iată cum a fost reprodus pe perete3(fig. 1): 𐤠𐤠. []. В. Г. . . 2 [Ж]. Ç. ⲏ. . . к . М. . ℥. О. П. Ⲣ. С. Т. у. Ф. Х. [Ш]. . . к . М. . ℥. О. П. Ⲣ. С. Т. у. Ф. Х. [Ш]. []. . Figura 1.oAlfabetul nou din Kiev: foto și decalc desene mici, de cai, inclusiv, vacă, cu inscripţie pe ea: «muu» (mu-u)! S. A. Împeună cu desene mici cu cai, inclusiv o vacă, cu inscripţie pe ea: „muu” este un(mu-u)! alfabetS.nou deosebit (uzual), nu eranou grecesc nicicare slavon, A. Vâsoţki susţinea că estecare un alfabet deosebit(dar (uzual), nu eracu grecesc nici slavon, propriu-zis), ci necunoscut. Însă, cueste toatefoarte noscut. Însă, toate(dar acestea, autorul recunoaşte că noul alfabet acestea, autorul recunoaşte că noul alfabet este foarte aproape de cel grecesc, 4 4 esc, cu excepţia a patru pe care carelele socotea . socotea slaveslave . cu excepţia a patrulitere litere noi noi –- [], [Ж], [Ш], [], pe În acelaşi timp, scrie autorul, şi aranjamentul literelor denotă, de asemenea, o autorul, apropiere şi aranjamentul denotă,celui de grecesc, asemenea, o apropiere strânsă deliterelor ordinea literelor inclusiv cu o datare strânsă foarte de veche. Unele litere asemănări cu alfabetul din secolul al VII- cu ui grecesc, inclusiv cu oaudatare foarte veche. uncial Unelegrec litere au asemănări 5 lea . Iar dânsul încerca să explice apariţia alfabetului nou, scris pe perete5 c din secolul al VII-lea dânsul, încercaacolo să explice apariţia le absidei interioare. aIar altarului Sf. Mihail, unde aveau accesul alfabetului numai preoţii, prin existenţa în trecut a unor texte cu acel alfabet, el fiind rămas ca le absidei interioare a altarului Sf. Mihail, acolo unde aveau accesul numai un autograf de la mijlocul secolului XI, inclusiv ca material didactic pentru clerul tânăr, texte care învăţa ştiinţă de carteellafiind mitropolie. său erade la ţa în trecut a unor cu acel alfabet, rămasArgumentul ca un autograf condiționat şi de faptul că textele propriu-zise, cele mai vechi atestate din XI, inclusiv, ca material pentru clerul tânăr, careseînvăţa ştiinţă „Sf. Sofia” (sec. XI), didactic se deosebeau de acel alfabet, deoarece scriau cu un de 6 îl va mai număr literecondiționat mai mare, deci, deosebite alfabetul kievean nou , cum cele Argumentul săudeera şi de faptul,decă textele propriu-zise, numi autorul, atestate pe perete. Cu o excepţie, S. A. Vâsoţki va găsi totuşi o . Sofia (sec. XI), au distincţia de acel alfabet, deoarece se remiscriau cu asemănare dintre alfabetul separată vechi descoperit în unele cuvinte uzuale, ca mai numeroase, deci, deosebite de alfabetul kievean nou6, cum îl va numi _______________________ 3 Parantezele pătrate le-am pus noi pentru a evidenția literele în plus adăugate în alfabetul 4 De fapt, erau numai de perspectivă slave, incluse apoi în alfabetele slavone cunoscute mai 5 Высоцкий, Средневековые надписи Софии Киевской, p. 230. perete. Cu o excepţie, S. A. Vâsoţkii va găsi, totuşi, o comparaţie, dintre grecesc. operit în târziu. unele cuvinte uzuale, ca reminiscenţă a alfabetului kievean deosebit. e lui, autorul le-a privit în contextul evidenţiat de o fază veche de scriere a 96 ea de a folosi alfabetul grec (după surse legendare), dezvoltat apoi de slavi. sc al mai multor însemnări onomastice din Sf. Sofia7, ne dă şi nouă de alfabetul kievean nou , cum îl va numi 6 a alfabetului kievean deosebit. alfabetul vechi descoperit în unelekievean cuvinte uzuale, ca alfabet eniscenţă litere mai numeroase, deci, deosebite de alfabetul nou , cum îl va numi alfabetul vechi descoperit în reminiscenţă unele cuvintea uzuale, uşi, o comparaţie, dintre âsoţkii va găsi, totuşi, o comparaţie, dintre soţkii va găsi, totuşi, o comparaţie, dintre evidenţiat de o fază decircumstanțele scriere a Vâsoţkii lui,Toate autorul le-a privitoîncomparaţie, contextul fa state pekievean perete. Cu veche oToate excepţie, S. A. va găsi, totuşi, dintre circumstanțele lui, autorulevidenţiat le-a privitdeînoco betului deosebit. reminiscenţăaaalfabetului alfabetuluikievean kieveandeosebit. deosebit. reminiscenţă încercarea deslavilor, a folosiîn greckievean surse legendare), rse legendare), dezvoltat deînuzuale, slavi. chi descoperit uneleslavilor, cuvinte ca reminiscenţă aalfabetul alfabetului deosebit. încercarea de(după a folosi alfabetul grecde ( fază veche deîn scriere aapoi Lectura Culegere de articole. xtul evidenţiat evidenţiat deșiooscările. fază veche veche descriere scriere a Volumul II xtul de fază de a 7 Conţinutul românesc al mai multor însemnări onomastice din Sf. So stice din lui, Sf. Sofia , le-a ne dă şi nouă mstanțele privit în contextul Conţinutul evidenţiat deromânesc o fază veche de scriere al mai multora însemnări dezvoltat apoiautorul de slavi. pă surse legendare), legendare), dezvoltat apoi deslavi. slavi. ă surse dezvoltat apoi de niscenţă a alfabetului kievean deosebit. Toate circumstanțele lui autorul le-a argumentul să luăm în surse discuție şi să încercăm sădiscuție atribuim vechiul alfabetsăkie încercarea dedăakievean folosi alfabetul grec (după legendare), dezvoltat apoi de slavi. vechiul de secol VI-VII argumentul să luăm în şi să încercăm at Sofia7, alfabet neprivit şi nouă 7 în contextul evidenţiat de o fază veche de scriere a slavilor, în încercanomastice din Sf. Sf. Sofia7,, ne ne dă dă şişi nouă nouă omastice din Sofia 7 anume românilor mediu timpuriu. românesc alsecol mai multor însemnări onomastice din Sf. Sofia , ne dă timpuriu. şidenouă anume românilor evului mediu rea de aVI-VII folosi alfabetul grec evului (după surse legendare), dezvoltat apoi slavi. kievean de uim vechiul vechiul alfabet alfabetkievean kieveande desecol secolVI-VII VI-VII uim 7 , ne al mai multor însemnări onomastice „Sf. Sofia” preslavon descoperit îndin Kiev S. A.descoperit Vâsoţkii a în staK să înConţinutul discuție şi românesc să să atribuim vechiul alfabet kievean de secol VI-VII A. luăm Vâsoţkii a stabilit, că încercăm este Despre unul dinalfabetul Despre alfabetul preslavon dă şi nouă argumentul să luăm în discuție şi să încercăm să atribuim vechiul mai vechialalfabete bazate pe vechi litere greceşti, apreciindu-l ca ogreceşti, fază timp ânilor mediu timpuriu. stabilit, căalfabet este unul din u-l ca evului o fază timpurie acele celui chirilic cele mai alfabete bazate pe litere a dincă secolele VI-VII S. A. A. Vâsoţkii Vâsoţkii a stabilit, stabilit, că este unul unul dinanume românilor Evului Mediu timpuriu. vv S. akievean este din slavilor, prin exemplul a patru litere noi. În analiza sa, autorul descoperit pre alfabetul preslavon în Kiev S. slavilor, A. Vâsoţkii stabilit, că este unul Despre preslavon descoperit în prin Kievaexemplul S. A. Vâsoţki a stabilit că În anal mpurie a celui chirilic aldescoperit a patru literedin noi. autorul descoperitor a alfabetul separat alfabetul ciindu-l ca caeste fază timpurie a celui chirilic al ciindu-l oo fază timpurie a celui chirilic al unul dinlitere celedegreceşti, mai vechi alfabete bazate pe litere greceşti, ca perpetu cele în plus patrugrec litere (Б, Ж, Ш,patru Q) , apreciindu-l carechirilic ulterior chi alfabete bazate pe apreciindu-l ca fază a celui eritor a separat alfabetul deonoi cele întimpurie plus litere noi (Б,als-au Ж, Ш, Q), erior s-au perpetuat în grec scrierea aşa-zisă o descoperitor fază timpurieaa separat celui chirilic al slavilor, prin exemplul a patru litere noi. În sa, autorul autorul descoperitor separat alfabetul sa, alfabetul chirilică, iar în baza sa, lor autorul atribuind paternitateaa întregului alfabet vechi, dat netuat exemplul a datat patru noi.descoperitor În analiza descoperitor învechi, scrierea aşa-zisă chirilică, iar în baza atribuind paternitatea înt alfabet înlitere secolele VI-VII, analiza sa, autorul a separat alfabetul grec lor deseparat cele înalfabetul plus pare ulterior s-au s-au perpetuat perpetuat în scrierea aşa-zisă e ulterior în scrierea aşa-zisă slavilor. Să fi fost aşa, ne întrebăm noi? Implicit, după evaluările cu nume ş în plus patru Ш, Q), care ulterior s-au înînne scrierea aşa-zisă ulterior s-au perpetuat scrierea aşa-zisă tru litere noi (Б, Ж, datat încusecolele slavilor. Săperpetuat fi fost aşa, întrebăm noi? Implicit, d aluările nume şiVI-VII, creştinism românesc ului alfabet alfabet vechi, datat datat în secolele VI-VII, ului vechi, în secolele VI-VII, chirilică, iaralîn baza lorstudiate atribuind paternitatea întregului alfabet vechi, sfinților, după sgraffitele bisericilor din Kiev şidatat Novgorod. N reşi înşi Novgorod. baza lor atribuind paternitatea întregului alfabet vechi, datat în secolele VI-VII, creştinism românesc al sfinților, studiate după sgraffitele bisericilor d Nu a fost acel alfabet în secolele VI-VII, slavilor. „Să fi fost aşa?”, ne întrebăm noi. Implicit, după evaluările cu cunume numeşi şicreştinism creştinism românesc ăă evaluările românesc grecesc, inventat şi utilizat de românii evului mediu timpuriu? S. A. V fi fost aşa, ne întrebăm noi? Implicit, după evaluările cu nume şi creştinism românesc Nu a fost acel alfabet grecesc,alinventat utilizatdupă de românii cu nume românesc sfinților,şistudiate sgraffi- evului m mpuriu? S.evaluările A. Vâsoţkii a adusşi creştinism şi un Kiev şişi Novgorod. Novgorod. Nu Nu a fost acel alfabet Kiev a fost acel alfabet publicat sgraffito, ca un indiciu, ce releva influenţa tele bisericilor Kiev şi Novgorod. Nu a fost acel alfabet grecesc inventat şi vechiulu după sgraffitele bisericilor dinînKiev şi Novgorod. Nuîn asgraffito, fost acel .studiate Vâsoţkii a adus şi exemplu un din exemplu publicat caalfabet un indiciu, ce r nfluenţa vechiului alfabet rămas într-o iu timpuriu? S. Vâsoţkii aa adus şişi un diu timpuriu? S. A. A. românii VâsoţkiiEvului adus untimpuriu? S. A. Vâsoţki a adus şi un exem- 8 utilizat de Mediu ventat şi utilizat românii mediu timpuriu? S. Rugă A. Vâsoţkii adus (nr. şi un ului alfabet rămasdeîntr-o inscripțieevului mai nouă. Îl reluăm şi noi: către Sf.aMaria 141) . «{М publicat sgraffito, ca într-o un indiciu ce releva vechiului alfabet inscripție mai influenţa nouă. Îl reluăm şi noi: Rugă către S va alfabet eva influenţa vechiului alfabet într-o (nr.influenţa 141)8.plu «{vechiului  М}: ⲏгîn 𐤠𐤠 тн$, Пrămas rămas тⲢ(у), blicat în sgraffito, ca un indiciu,mai ce releva alfabet rămas într-o rămas într-o inscripție nouă. Îlinfluenţa reluăm şivechiului noi: Rugă către Sf. Maria (nr. М}: ⲏг𐤠𐤠 тн$, П тⲢ(у), Ⲣоу мон$, ⲏ(н$). М𐤠𐤠Ⲣ(н)â». Monograma Maicii Domnului (în greac 888 Maria (nr. 141) . «{  М}: ⲏ г 𐤠𐤠 тн$, П  т Ⲣ (у), . „ ”. MonoMaria (nr. 141) . «{  М}: ⲏ г 𐤠𐤠 тн$, П  т Ⲣ (у), Ⲣ о  у мон$,  ⲏ  (н$). М 𐤠𐤠 Ⲣ (н)â». Monograma M omnului greacă), rugăciune pentruSf. Maria (nr. 141)8. «{М}: ⲏг𐤠𐤠тн$, ПтⲢ(у), ai nouă. (în Îl reluăm şi noi: Rugă către Ignat(iu) (declinate), şi Petr(u), şi roaba Lidia - Lid(iu), iar Sf. Maria s-a m grama Maicii Domnului (în greacă), rugăciune pentru Ignat(iu) (declinate), eacă), rugăciune pentru Ignat(iu) (declinate), şi Petr(u),la şi roabaşi Lidia - Li Mariaşis-a maigreacă), menţionat la sfârşit Domnului (în rugăciune pentru iiir Sf. Domnului (în greacă), rugăciune pentru Petr(u), şi roaba Lidia – Lid(iu), iar Sf. Maria s-a mai menţionat sfârşit şiMonograma în scris. În această A. Vâsoţkii evidenţiază fol mai ⲏ(н$). М𐤠𐤠Ⲣ(н)â». Maicii însemnare Domnului sgraffitată, (în greacă),S.rugăciune pentru menţionat la sfârşit şi în scris. această însemnarefolosirea sgraffitată, S. A. în scris. În această însemnare sgraffitată, S. A. În Vâsoţki evidenţiază kii evidenţiază folosirea îmbinării «н$» u), u), iar iar Sf. Sf. Maria Maria s-a s-amai maimenţionat menţionatlalasfârşit sfârşit eclinate), Petr(u), «н$» roaba -literei Lid(iu), iar în Sf. Maria s-a«„mai la ”,sfârşit folosirea şi îmbinării ” (iu) în locul literei „ю”, încuvintele cuvintele adică îmbinării „şi(iu) în Lidia locul «ю», ⲏг𐤠𐤠menţionat тн$ şi мон$», adică, Игнати (iu) în locul literei «ю», în cuvintele âsoţkii evidenţiază folosirea îmbinării «н$» âsoţkii evidenţiază folosirea îmbinării «н$» mai neclar, era mai puţin sigur), сa un ar-«ⲏг𐤠𐤠тн$ Игнатию мою (ⲏS. adică, Игнатию (н$) În», această însemnareşisgraffitată, A.văzut Vâsoţkii evidenţiază folosirea îmbinării «н$» атию şi мою (  ⲏ  (н$) gument al unei reminiscenţe a alfabetului preslavon, mai vechi. мон$», adică, Игнатию şi мою ((ⲏⲏ(н$) мон$», adică, Игнатию continuare, vom aduce şi alteadică, dovezi ale acelui şialfabet l literei «ю»,Înîn cuvintele şi«noi ⲏмою г𐤠𐤠 тн$ şi (н$) мон$», Игнатию мою mai (ⲏvechi, (н$) întâlnite în textele publicate din Catedrala „Sf. Sofia” din Kiev, ca și și în Catedrala „Sf. Sofia” a orașului Novgorod, ce făcea și el parte din Rusia _______________________ 6 Nou (adică necunoscut până atunci), în sensul descoperirii noi, cu datare din secolul al VIIlea. 7 Inclusiv, realizat într-un studiu mai larg nepublicat încă. 8 Высоцкий, Средневековые надписи Софии Киевской, nr. 141. 97 m aduce şi alte dovezi ale acelui alfabet mai vechi, întâlnite în textele publicate di preslavon,preslavon, mai vechi. mai vechi. , cebiserica făcea și parte dinKiev, Rusia Mai întâi, și alte îmbinări de in Sf.elSofia din caKieveană. și și în catedrala Sf. descoperind Sofia a orașului Novgorod, ce făcea a Sf. Sofia din ÎnKiev, ca și șinoiînvom catedrala Sf. Sofia a orașului continuare, aduce şi alte dovezi ale acelui alfabet mai vech În continuare, aduce alte ale9:acelui mai î a și elacel partealfabet, din Rusia Kieveană. întâi, descoperind și dovezi alteKiev îmbinări dealfabetdupă după inclusiv alteleMai dinnoi Sf.vom Sofia a şiorașului însemnare (nr. vechi, 101) expresie acel ,a te din Rusia Kieveană. Mai întâi, descoperind și alte îmbinări de textele publicate din biserica Sf. Sofia Kiev,cade cașiarticole. șișiși în în Volumul catedralaII Sf. textele publicate din biserica Sf. Sofia din Kiev, catedrala Sf.Sofia Sof 9 din Lectura și Kiev scările. Culegere inclusiv altele dinreprezintă Sf. Sofia apartea orașului însemnare (nr. , în original în alfabet, нâ...”, luna (i)unie, care a9doua a :diftongului “iu”,101) unie, „ мсц  оу  нâ ...”, lunî nclusiv altele din Sf. așiorașului : însemnare (nr.Mai 101) , Novgorod, ce făcea și elKiev parteRusia din Rusia Kieveană. Maiîntâi, întâi, descoperind și șialte Novgorod, ceSofia făcea eldoua parte din Kieveană. descoperind alte na (i)unie, care reprezintă partea a a diftongului “iu”, unie, în original în Kieveană. Mai întâi, descoperind șicealte îmbinări deca expresie după acel9şi ” şi ”ю”, este pus numai „u”, fără „i”, ceeainclusiv e dealtele neadmis greşeală, ea denotă că aşa expresie după acel alfabet, din Sf. Sofia a orașului Kiev : însemnare loc de “и” ”ю”, es care reprezintă partea douaalfabet, a diftongului “iu”, unie, în expresie după aacel inclusiv altele din Kiev Sf.original Sofia aînorașului Kiev9: însemn 9 : însemnare (nr. 101), alfabet, altele din „Sf. Sofia” a orașului ste pus numai „u”,inclusiv fără „i”, ceea ce e de neadmis ca greşeală, ea denotă că aşa „мсц aоуpronunţiei нâ...”, luna (i)unie, care reprezintă partea a doua a diftongului unie,oînr nţia, ca o reminiscenţă romanice, unde avem factologic pesteintenţia, tot“iu”, în datele a fost mai „u”, fără ce, luna eluna de (i)unie, neadmis careprezintă greşeală, eapartea denotă că aaşa a doua diftongului „iu”,“iu”, ca „мсц„i”,  оуceea нâ...”, (i)unie,care care reprezintăpartea a doua a diftongului unie, reminiscenţă a pronunţiei romanice, unde avem factologic peste tot în datele loc de “и” şi ”ю”,scrise este pus „u”,românească, fără „i”, ceea ceiar deaici neadmis cas-a greşeală, ea de eţi aproape toate lunile anului înnumai formă disimilat unie, în original în loc de „и” şi „ю”, este pus numai „u”, fără e„i”, ceea cepenu este dedoar pereţi aproape enţă a pronunţiei romanice, unde avem factologic peste tot în datele loc de “и” şi ”ю”, este pus numai „u”, fără „i”, ceea ce e de neadmis ca greşeală, pe toate lunile anului scrise în formă românească, iar aici s-a disimilat aAceasta fost intenţia, ca ocăreminiscenţă a pronunţiei romanice, undeaavem factologic pesteeato o greşeală. denotă aşa a fost intenţia, ca o doar reminiscenţă pronunţiei din uitare. Chiar să admitem că s-a scăpat din neatenţie o literă, ea putea fi numai „i”, litera „i” din uitare. anului scrise în formă iar aici s-a disimilat fost intenţia, ca o românească, reminiscenţă alunile pronunţiei romanice, unde avem peste de pe pereţi aproape toate anului scrise formă românească, iar aici doar sunde avem factologic peste în doar datele deînpe aproape toate .nile Chiar să aromanice, admitem că s-a scăpat din neatenţie otot literă, ea putea fipereţi numai „i”, factologic ună cu „u” (оу) existent, oricum refăcea diftongul “iu” românesc, un diftong slavon cu lunile anului scrise în formă românească, iar aici doar s-a disimilat litera „i” iar împreună cu „u” litera „i” din uitare. săanului admitem că s-afiînscăpat din„i”, neatenţie o literă, putea fi aproape toate Chiar lunile scrise formă românească, iar eaaici doar admitem de că pe s-apereţi scăpat din neatenţie o literă, ea putea numai ” (оу) existent, oricum refăcea diftongul “iu” românesc, un diftong slavon cu din uitare. Chiar să admitem că s-a scăpat din neatenţie o literă, ea putea fi nuiar împreună cu „u” (оу) existent, oricum refăcea diftongul “iu” românesc, un - июня) era,refăcea pur din şi diftongul simplu, imposibil (adică,că fără literaslavon „ю”). see “u” июня) litera uitare. cu Chiar admitem s-a scăpat neatenţie literă,-notare ea diftong putea tent, oricum “iu” românesc, un diftong cuUrmătoarea era, pur şi simplu, (adică, fără litera „ю”). Următoarea notare seo(unie mai „i”,„i” iar imposibil împreună „u” să (оу) existent oricum refăceadin diftongul „iu” româ- nesc, un diftong slavon cuⲢ „u” – июня) era pur simplu мсцѧ imposibil iar împreună cu „u”fără (оу) existent, refăcea “iu” românesc, un luna difto ăşi la luna iunie (nr.(adică, 152), «П ст𐤠𐤠(unie вⲏс(ѧ) Ⲣ𐤠𐤠 𐤠𐤠şidiftongul çо( ⲏу(adiѧ в (9-й) referă iarăşi la litera „ю”). Următoarea ai simplu, iunie (nr.imposibil 152), «П Ⲣст 𐤠𐤠вⲏс(ѧ) Ⲣ𐤠𐤠 Жⲏⲏ oricum 𐤠𐤠çо( Ⲣ)ьЖⲏⲏ мсцѧ ⲏnotare уѧⲢ)вь se (9-й) “u” (unie - июня) era, pur şi simplu, imposibil (adică, fără litera „ю”). Următoarea că, fără litera „ю”). Următoarea notare se referă la luna (nr. 152), referă iarăşi la luna iunie (nr. 152), «ПⲢiarăşi ст𐤠𐤠вⲏс(ѧ) Ⲣ𐤠𐤠iunie Жⲏⲏ  𐤠𐤠çо( Ⲣ)ь мсцѧ ⲏуѧ “u” (unie - июня) era, pur10 şi simplu, imposibil (adică,11 fără ( litera „ю”). 11 Următoa 10 ь)». S-a săvârșit1 săvârșit Dmn-ului Lazor Luna iunie, româneşte , repetată nr. 152), «П Ⲣст𐤠𐤠вⲏс(ѧ) Ⲣ𐤠𐤠 Жⲏⲏ  𐤠𐤠în çо(luna... Ⲣ)ь мсцѧ ⲏуromâneşte  ѧ в scrisă (9-й) ”. S-a „ robul it-arobul Dmn-ului Lazor în luna... Luna iunie, scrisă , repetată 10 (ь)». S-a săvârșit robul Dmn-ului Lazor în luna... Luna iunie, scrisă româneşte 10 11 în luna... Luna iunie, scrisă româneşte , resăvârșit robul Domnului Lazor referă iarăşi„iunius”), la luna iunie (nr. 152), «Пurmărim ст𐤠𐤠вⲏс(ѧ) Ⲣ𐤠𐤠 Жⲏⲏ 𐤠𐤠aici çо( Ⲣ)ь мсцѧ ⲏу 10(din 11aici după scrierea cu litere latine (din „iunius”), adică, o evoluţie atranscrierea scrierii latine imn-ului cu litereei latine adică, urmărim aici oⲢevoluţie scrierii latine transcrierea ei cu litere latine (din „iunius”), adică, urmărim o evoluţie a ei scr Lazor îndupă luna... Luna scrisă româneşte ,arepetată petată după transcrierea eiiunie, cu litere latine (din „iunius”), adică urmărim aici 10 şi din trecerea de laLazor literele la greceşti, prin calchiere. Astfel, ( săvârșit robul în luna... Luna iunie, scrisă româneş şi romanice, din trec ecerea de laь)». literele latine lalatine cele greceşti, calchiere. Astfel, constatăm ce, dinei trecerea eiS-a de la literele latine laei cele greceşti, prin calchiere. Astfel, constatăm o „iunius”), evoluţie a romanice, scrierii şi Dmn-ului romanice, din trecerea ei cele de la literele latine la latine (din adică, urmărim aici oprin evoluţie alatine scrierii latine alt prin exemplu la litere invenţia alfabetului aşa-numit chirilic,urmărim evoluat cele greceşti, calchiere. Astfel, constatăm încă odin dovadă de invenție după transcrierea eichirilic, cu latine (din „iunius”), adică, aicialimbă oal-evoluţie venţia alfabetului aşa-numit evoluat din limbă romanică. Şi în altaltdin exemplu laîn inve plu invenţia alfabetului aşa-numit chirilic, evoluat limbă romanică. Şiromanică alta e lalaliterele latine la cele greceşti, prin calchiere. Astfel, constatăm fabetului aşa-numit chirilic, evoluat din limbă romanică. Şi în alt exemplu, aici 12 exemplu, aici sunt semnate câteva nume (nr. 155) : «Фⲏ  ⲏп 𐤠𐤠 П Ⲣ окоп ь  Оу  ьâ ы 12 ei de la literele latine la cele greceşti, prin calchiere. Astf şi romanice, din trecerea semnate câteva nume (nr. 155) : (nr. «Фⲏ ⲏп 𐤠𐤠12П 12 Ⲣокопь Оуьâы». Analiza exemplu, sunt s „ romanică. ”.aici sunt semnate câteva nume (nr. 155) betului chirilic, evoluat din limbă în ьalt aici suntaşa-numit semnate câteva nume 155) :: «Фⲏ ⲏп𐤠𐤠 ПⲢŞi окоп  Оу ьâы». Analiza lor în întregime am explicat-o în altă lucrare, dar mă opresc iarăşi la prenumele Uliana la întregime invenţia alfabetului aşa-numit chirilic,dar evoluat din limbă lor în am explicat-o în altă lucrare, mă opresc din roman explicat-oaltAnaliza înexemplu altă lucrare, 12 dar mă opresc iarăşi la prenumele Uliana, un nume lorînainte în întregime amalfae câteva (nr. 155) : «Фⲏ ⲏп𐤠𐤠 П Ⲣ окоп ь  Оуcare ьâ fost ы». Analiza egime nume amnou explicat-o în altă lucrare, dar mă opresc iarăşi la prenumele Uliana, nume tipic latin, Iuliana (din lat. Iulianus), a adus de români de un apariţia la prenumele Uliana, un nume tipic latin, Iuliana12(din lat. Iulianus), care exemplu,care aicia sunt semnate câtevaînainte nume de (nr.apariţia 155) :alfabetului «Фⲏⲏпtipic 𐤠𐤠cu ПⲢокопьIuliana  Оуьâ din lat. Iulianus), fost adus de români (d a fostlat. adus de de apariţia cu litera „ю” , care darînainte şi aînaintea diftongului preluat vechi slavon “” dar (iu)latin, ,şialfabetului iarînaîn rezultatulcu si (din Iulianus), fost de alfabetului români înainte de „ю”, apariţia o, Iuliana în altă lucrare, dar măromâni opresc iarăşi la adus prenumele Uliana, unlitera nume lor îndiftongului întregime am explicat-o în altă lucrare, dar mă opresc iarăşi la prenumele Uli ” (iu) preluat, iar în urma simbiozei în care intea vechi „ naintea diftongului preluat vechi slavon “” , iar în rezultatul simbiozei în care românii au fostînainte asimilaţi,de a rămas pânăalfabetului astăzi, scris cu disimilare, la, dar iniţiala cu litera „ю” şi îna a fost adus de români apariţia ”lianus), , dar şi care înaintea diftongului preluat vechi slavon “” (iu) , iar înprin rezultatul simbiozei în românii au fost asimilaţi, a rămas până astăzi, scris prin disimilare, la iniţiala latin,până Iuliana (dinscris lat. Iulianus), care alafost adus cu delitera români înainte de apariţia t asimilaţi,tipic a rămas până astăzi, prin disimilare, iniţiala „U”, astăzi. cuasimilaţi, literavechi „U”. aslavon care românii au„U”, fost tongului preluat “” , iar în rezultatul simbiozeilaîniniţiala nii au fost rămas până(iu) astăzi, scris prin disimilare, cuSf.litera Alte argumente de acelaş fel şile-am depistat şi“” în biserica din litera „ю”, dar şi înaintea diftongului preluat vechi slavon (iu) , iar înSofia rezultatu Alte argumente de acelaşi fel le-am depistat în Biserica „Sf. Sofia” din Nopână astăzi. 13 13 , a rămasvgorod, până astăzi, scrisîn prin la пiniţiala cuⲢA() litera zi. construită în anuldisimilare, 1050 Oм O(ç)ⲏ OU С„U”, вOмOU ВAсⲏⲏ”” (nr. 173). „«(Г)ⲏ anul 1050 ente de acelaş felconstruită le-am depistat şi îna: biserica Sf. Sofia din care românii au fost asimilaţi, rămas până astăzi, scrisNovgorod, prin disimilare, la iniţiala Alte (nr. 173). Doamne, ajută robul tău Vasilii. Declinat, Vasilii seSofia sfârşeşte în – argume te argumente de acelaş fel le-am depistat şi în biserica Sf. din Novgorod, robul tău Vasilii. Declinat, Vasilii se sfârşeşte în – (ⲏ), iarăşi scris ca diftongul roma 105013: «(Г)ⲏ пastăzi. OмO(ç)ⲏ ⲢA()OU СвOмOU ВAсⲏⲏ” (nr. 173). Dne, ajută până _______________________ 9 construită în anul 10 13 nr. Ibidem, 101, nr.п152. cu litere din veche, loc deja din secolul al X-leaDne, în alfabetul celaş fel1050 le-am depistat şi slava în(ç)ⲏ biserica Sf. dinВNovgorod, în anul «(Г)ⲏ O ()înOscris Ufel Сde вSofia O„ю”(existent мOU Aсⲏ ⲏşi ”în (nr. 173). ajută 10 argumente de ⲢA acelaş le-am depistat biserica Sf. Sofia di eclinat, Vasilii se:Alte sfârşeşte înм–O(ⲏ), iarăşi ca diftongul romanic (i)”iu” Lazor, scris între prenumele românești din actele medievale, cf. A. I. Gonţa, Documente pri14 Cernorizeţ Hrabr) . veacurile În felulXIV-XVII acesta, demonstrăm Indicele următoarele dovezi apariţie a d vind României. numelor de persoarobul tăudeVasilii. De Г)ⲏ пOмDeclinat, O (ç)ⲏistoria ⲢA() OU СвA. OMoldova, мOU –ⲏ(ⲏ), ” (nr.(1384-1625). 173). Dne, ajută 13 ВAсⲏ Vasilii. Vasilii se sfârşeşte în iarăşi scris ca diftongul romanic (i)”iu” construită în anul 1050 : «(Г)ⲏ п O м O (ç)ⲏ ⲢA () O U С в O  м OU В A сⲏ  ⲏ ” 173 veche, în loc de „ю”(existent dejacudin secolul alînpp. X-lea în alfabetul ne, București: Editura Academiei Române, 1995, 377-380. românesc „iu” ascendenţă limba latină, trecut bulgarului de timpuriu prin slava(nr. veche, 11 Cu terminația rusești.scris ca diftongul romanic (i)”iu” cu litere din slava ve 4asilii se sfârşeşte – declinării (ⲏ), iarăşi . Înslava felulveche, demonstrăm următoarele dovezi de prin apariţie a (iusь) diftongului din înîn loc dealDeclinat, „ю”(existent din secolul X-lea înmare alfabetul bulgarului 12acesta, veacul X-lea, sau chiar deja mai “” ca iotat şi atestatro în robul tău Vasilii. Vasilii sedevreme, sfârşeşte înnr.“юсь” –al (ⲏ), iarăşi scris diftongul Высоцкий, Средневековые надписи Софии Киевской, 155. 14 Cernorizeţ Hrabr) . 14 în limbaÎndeja ascendenţă trecut de timpuriu prin slava veche, înainte deal X-lea de „ю”(existent dincontext, secolul în alfabetul bulgarului acelaş reluăm şi alt text mai lung (tot din Novgorod), din dou ţocHrabr) felul acesta, demonstrăm următoarele dovezi de apariţie acompus diftongului cu. În litere dinlatină, slava veche, în al locX-lea deun „ю”(existent deja din secolul în alfabe 98 „iu” ⲢA()OU cu a înmare argumentele noastre (nr. 235) : (1)românesc «…ⲏ пO(м)înainte 14edificator u„iu” chiarcu mai devreme,asemenea, prin “юсь” “” şiaatestat în 15Bulgaria. acesta, demonstrăm următoarele dovezi de apariţie diftongului ascendenţă în limba latină, trecut deiotat timpuriu prin slava veche, de Cernorizeţ Hrabr) . În(iusь) felul acesta, demonstrăm următoarele dovezi deOç(ⲏ) apariţie al X-lea, sau eluăm şisau un alt text mai lung (tot din Novgorod), compus din două părţi, de prin ăX-lea, în limba latină, trecut timpuriu prin slava veche, înainte deşi veacul românesc „iu” cudeascendenţă în limba latină, de timpuriu vech chiar mai devreme, prin “юсь” (iusь) maretrecut “” iotat atestat în slava Bulgaria. 15 În acelaş context, re Altedin argumente de acelaş fel le-am depistat şi în biserica Sf. Sofia din N Sf. Sofia Novgorod, 10 ul Dmn-ului Lazor în luna... Luna iunie, scrisă româneşte11, repetată 13 ь Оуьâы». Analiza .construită 155)12: «Фⲏ  ⲏп 𐤠𐤠 П Ⲣ окоп în anul 1050 : «(Г)ⲏ пOмO(ç)ⲏ ⲢA()OU СвOмOU ВAсⲏⲏ” (nr. 173). D ⲏ ” latine (nr. 173). Dne, ajută itere (din „iunius”), adică, urmărim aici o evoluţie a scrierii latine , dar mă opresc iarăşi la prenumele Uliana, un nume Vasilii.și Declinat, Vasilii sfârşeşte în II– Astfel, (ⲏ), iarăşi scris ca diftongul roman arobul ei de tău la literele latine la cele greceşti, prin calchiere. constatăm Lectura scările. Culegere de se articole. Volumul diftongul romanic (i)”iu” ost adus de români înainte de apariţia alfabetului cu alfabetului chirilic, evoluat din limbă romanică. Şi în alt cu litere dinaşa-numit slava veche, în loc de „ю”(existent deja din secolul al X-lea în alfabetul b lea în slavon alfabetul (н) „“””,bulgarului scris scris din nou casimbiozei diftongulînromanic (i) „iu” cu litere din slava vechi (iu) , iar în rezultatul 12 14 nate câtevaveche, nume (nr. : «Фⲏ ⲏп𐤠𐤠deja П Ⲣокопь Оуurmătoarele ы». Analiza Cernorizeţ Hrabr) .155) În „ю” felul acesta, demonstrăm dovezi bulgarude apariţie a di în loc de (existent din secolul ьâ al X-lea în alfabetul de apariţie a disimilare, diftongului astăzi, scris prin la iniţiala cu litera „U”, 14 . în Îniarăşi felul acesta, demonstrăm dovezi de veche, în lui„iu” Cernorizeţ icat-o în altă lucrare, darHrabr) mă opresc la latină, prenumele Uliana, un nume prin românesc cu ascendenţă limba trecut de următoarele timpuriu slava n slava veche, de românesc „iu” cu ascendenţă în limba latină, trecut de apariţie înainte a diftongului 4 alfabetului cu at. Iulianus), care asau fost adus mai de români înainte de“юсь” apariţia veacul altimpuriu X-lea, devreme, prin (iusь)saumare iotat şi atestat în B princhiar slava veche, înainte de veacul al X-lea chiar“” mai devreme, motat depistat şi în biserica Sf. Sofia din Novgorod, şi atestat în Bulgaria. şi atestat în пBulgaria. context, „юсь” (iusь) mare eaÎndiftongului preluat vechi , OU. iar în rezultatul în ФOprin context, OⲢOU , ⲢA()OU свslavon O( Aiotat с(iu) ⲏⲏmai (2) «Г(tot ⲏ Odin мsimbiozei OçNovgorod), (ⲏ) ⲢÎn A(acelaşi OU) (С) вOмO(Udin ) (В)două Aсⲏ acelaş reluăm şiм unOU)„“” altв”text lung compus ⲢA()OU Свreluăm OмOU ВAсⲏⲏ” (nr. 173). Dne, ajută şi un alt text mai lung (tot din Novgorod), compus din două părţi, de 4 compus din două părţi, de 4 4 s-acu milaţi,propoziţii a rămas până astăzi, scrisde prin disimilare, la cum iniţiala litera „U”,iar noi evidenţiem 15 scrise separat aceeaşi mână, specificat, edificator în argumentele noastre (nr.(nr. 235) :15(1) пO(м)Oç(ⲏ) ⲢA()OUînс : (1) «…ⲏ „ edificator în argumentele noastre 235) easemenea, în – (ⲏ), iarăşi scris ca diftongul romanic (i)”iu” 4 asemenea,  OO  OⲢOU , , ⲢA()OU св м сO «Г пп O мм O (ⲏ O(м)O (ⲏ) ⲢA()OU св(OVasilii, )мO(OU Фîn ⲢA()OU св O( OмOU) вA(1)” A сⲏⲏU)ⲏвⲏOU. OU. Фçdeclinat OOⲢOU ,numele ⲢA()OU св мФ OU) вexpresiile A сOⲢOU ⲏⲏOU. (2) ⲏ пO( O м çOU) (ⲏ) ⲢвA( (С) вO(2) м O(U )ⲏⲏ (В) AO сⲏ O ⲏçUç ”(. ”(2) (2) „«Г din«Гambele cazuri: AсⲏⲏOU” şi (2)”(В)Aсⲏ ent deja din secolul al X-lea în alfabetul bulgarului (2) «Г ⲏ п OAм Oçⲏ(ⲏ) A( OU) (С)вOмO(U) (В)AсⲏⲏU”. ” . Două вde OмO(U ) ( В) сⲏ U”. ⲢDouă Două propoziţii scrise sepaacelaş fel scrise le-amseparat depistatde şiaceeaşi în biserica Sf. Sofia Novgorod, propoziţii scrise separat de cum s-a înspeci propoziţii mână, cum s-a din specificat, iarmână, noi evidenţiem ce propoziţii scrise separat de aceeaşi aceeaşi cum spec trebuiau scrise cu terminaţia “ю” „Василию”; deci avem două s-a cazuri l rat de aceeaşi mână, cum s-a specificat, iar noi evidenţiem îniarăşi cemână, fel alte s-a declistrăm următoarele dovezi de apariţie a diftongului 3 evidenţiem oi în ce fel s-a nă, cum s-a specificat, iar noi evidenţiem în ce fel s-a : «(Г)ⲏ пnat Oм O(ç)ⲏ ⲢA ()OU în СвO мOU numele ВAсⲏ ⲏambele ” (nr.cazuri: 173). Dne, ajută declinat numele Vasilii, expresiile ambele cazuri: (1)”„ в Aсⲏⲏdin OU”” ambele şişi(2)” (Вcazuri: )AсⲏⲏU (2) numele Vasilii, în expresiile din (1) declinat Vasilii, în expresiile cânddes-atimpuriu scris terminaţia după diftongul românesc “iu”. ă, trecut prin slava veche, înainte de declinat numele Vasilii,„ю” în–expresiile din ambele cazur OU”ambele şi (2)”„se (В )AсⲏⲏU”, сare ”,(1)” cucaterminaţia „Василию”; deci avem in cazuri: Atrebuiau сⲏⲏiarăşi OU”scrise şi-scris (2)” (Вdiftongul )AсⲏⲏU”, сare at, Vasilii sfârşeşte în –в(ⲏ), romanic (i)”iu” trebuiau scrise cu terminaţia “ю” „Василию”; deci avem iarăşi alte două cazuri lingv trebuiau scrise cuîmbinări terminaţia “ю”slavone - „Василию”; av După cu de litere nefireşti îndeci cuvinte “юсь” (iusь) mare “” şi concludente, atestat în Bulgaria. iarăşi alteargumentele două iotat cazuri lingvistice, când s-a scris terminaţia după diftongul trebuiau scrise cu terminaţia “ю” „Василию”; deci a te două cazuri lingvistice, асилию”; deci avem iarăşi alte două cazuri lingvistice, s-a scris terminaţia după diftongul “iu”. , încând loc de „ю”(existent din secolul al românesc X-lea în alfabetul când s-a scris terminaţia dupăbulgarului diftongul “iu”. românesc „iu”.şideja sus,din să Novgorod), încercăm dovada indirectă, adică să înţelegem mai clar deromânesc ce românii au asim ung (tot compus din două părţi, de omânesc “iu”. când s-a scris terminaţia după diftongul românesc “iu”. După argumentele concludente, cu îmbinări dede litere slavone înîncuvintele După argumentele concludente, cu îmbinări slavonenefireşti nefireşti felul acesta, demonstrăm următoarele dovezi de apariţie a litere diftongului După argumentele concludente, cu îmbinări de lite 15 grecesc anume într-o aşa structură, aducând în plus patru litere, care se v alfabet (nr. 235) : (1) «…ⲏ п O( м) O ç (ⲏ) ⲢA()OU св ( O ) м OU efireşti în cuvintele de mai cuvintele de mai sus, să încercăm şi dovada indirectă, adică să înţelegem mai sus, să încercăm şi dovada indirectă, adică să înţelegem mai clar de ce românii au asimila u îmbinări de litere înprin cuvintele de mai ndenţă în limba latină,slavone trecutsus, denefireşti timpuriu slava veche, înainte deadică După argumentele concludente, cu să îmbinări de litm să încercăm şi dovada indirectă, înţelegem ulterior de ce perspectivă În aprecierea S. A. anume Vâsoţkii despre alfabetul nou des clar românii auslavă. asimilat acest alfabetlui grecesc într-o aşa structue românii au asimilat acest alfabet grecescmai anume aşa structură, aducândacest în plus patru litere, care se vor cămai să înţelegem clar într-o de ce mare românii au asimilat alfabet grecesc anume într-o aşa structură, în ar devreme, prin “юсь” (iusь) “” iotat atestat înindirectă, Bulgaria. ră, aducând în plus patru litere, care se vor ulterior degrecesc, perspectivă slasus, să încercăm şişidovedi dovada adicădânsul săaducând înţelegem biserica Sf. Sofia din Kiev, care era foarte apropiat celuidespre a proced litere, care se vor dovedi ulterior de perspectivă slavă. În aprecierea lui S. A. Vâsoţkii alfabetul nou descop tură, aducând în plus lui patru care se alfabetul vor slavă. dovedi vă. În mai evaluarea S. A.litere, Vâsoţki despre nou În descoperit în Biserica de perspectivă aprecierea lui aducând S. A. Vâso m şi un altnou text lung în (tot ulterior din Novgorod), compus din într-o două părţi, de alfabet grecesc anume aşa structură, în alfabetul descoperit comparaţie inversă, pentru a-şi susţine punctul său de vedere despre originalitatea „Sf. Sofia” din Kiev, care era foarte apropiat celui grecesc, dânsul a procedat biserica Sf. Sofia din Kiev, care era foarte apropiat celui grecesc, dânsul a procedatacş ea lui S. A. Vâsoţkii despre alfabetul nou descoperit în biserica Sf. Sofia din Kiev, св care foarte apropiat cel 15 argumentele : (1)pentru «…ⲏ пO(datare м) Oç(ⲏ) ⲢA()OU (– O) мera OU dânsul a şiprocedat şi(nr. lapentru o235) lanoastre oinversă, comparaţie inversă, a-şi susţine punctul său de vedere despre ulterior de perspectivă slavă. În aprecierea lui S. A.trebu Vâs opoziţie alfabetul nou descoperit cu dinşi sec. VI VII, el aoriginalitatea propus cum comparaţie a-şi susţine punctul său de vedere despre acest oarte apropiatcu celui grecesc, dânsul a procedat la o comparaţie inversă, pentru a-şi susţine punctul său de ve originalitatea acestuia. În opoziţie cu alfabetul nou descoperit cu datare din originalitatea Înfi fost opoziţie cu acestuia. alfabetul descoperit cu datare din sec. VI – care VII, elera a scrierii propus cum trebuia s acelsău alfabet, dacă arnou de concepţie slavă, adică mai apropiat șiapropiat limbii slav biserica Sf. Sofia din Kiev, foarte ce punctul vedere despre originalitatea În sec. de VI-VII, el a prezentat acelcu alfabet ca șiacestuia. cum ar fi fost concepţie opoziţie alfabetul nouacesta descoperit cudedatare din sec. VI propus cum trebuia să arate acel alfabet, dacă ar fi fost de concepţie slavă, adică apropiat scrierii șiera limbii slave, n înapropiat realitate. Vom reproduce şimai noi comparaţiile sale. Reluăm aici adică mai scrierii șiinversă, limbii slave, nu celei greceşti, cum în său comparaţie susţine punctul de v ataregreceşti dinslavă, sec.cum VI –era VII, el a propus cum trebuia să arate acel alfabet, dacă ar fipentru fost dea-şi concepţie slavă, adică mai a erii greceşti și limbii slave, nu celei realitate. Vom reproduce şi noi comparaţiile sale. Reluăm aici structura alfacum era în realitate. Vom reproduce şi noi comparaţiile sale. Reluăm aici str descoperit, mai și apropiat de literele în primul caz: din sec. VI slavă,alfabetului adică mainou apropiat scrierii limbii slave, nugreceşti, celei opoziţie cu alfabetul nou descoperit cu caz: datare greceşti cum era în realitate. Vom reproduce şi noi co betului nou descoperit, mai apropiat literele greceşti, primul ale. alfabetului Reluăm aici structura nou descoperit, mai apropiat dede literele greceşti, înînprimul caz: roduce şi noi comparaţiile sale. aici structura 𐤠𐤠. [] . В. Г. . . [Ж] . Ç. alfabet, ⲏ. Reluăm . nou . к .descoperit, М .ar . ℥. О. П.mai Т. у. Ф. Х. [de Ш].literele []. . greceşt alfabetului apropiat acel dacă fi fost Ⲣ.deС. concepţie slavă, adică mai caz: 𐤠𐤠. []. В. Г. . . [Ж]. Ç. ⲏ. . . к . М. . ℥. О. П. Ⲣ. С. Т. у. Ф. Х. [Ш]. []. . de literele greceşti, în primul caz: în cazul al doilea, cu acelaş𐤠𐤠.număr litere, fi. trebuit []. В.de Г.27 . .realitate. [Ж] . Ç. dacă ⲏ. Vom .acest . кreproduce alfabet . М. . ar ℥. О . Ⲣ. Сco . _______________________ . []. Iar . greceşti cum era înde şi Пnoi Iar în cazul al doilea, cu acelaş număr de 27 de litere, dacă acest alfabet ar fi trebuit să r 13 А. А. Медынцева, Древнерусские надписи новгородского Софийского собора, XI-XIV 16 М. concepţie . ℥. О. П. Ⲣ.slavă С. Т. propriu-zisă, у. Ф. Х. [Ш]. []. . de S. A. Vâsoțkii, el trebuia să arate altfel : realizat abetconcepţie ar fi trebuit să propriu-zisă, redea o 1978, Iar în cazul al cu acelaş număr dede27 de16:litere, da века,slavă Москва: Наука, nr. 173. realizat denou S. doilea, A.descoperit, Vâsoțkii, elmai trebuia să arate altfel alfabetului apropiat literele greceş 14 Cf., Высоцкий, Средневековые надписи Софии Киевской, p. 19. 16 e 27 de litere, alfabet fi. М trebuit o. Ф. Х. . de ate altfel : 𐤠𐤠. dacă . В. Г. acest . . Ж.S . Ç. ⲏ. .arк slavă  . propriu-zisă, . О. Пsă . Ⲣ.redea С. Т. Оуrealizat Ц. . . Vâsoțkii, el concepţie S.ШA. 𐤠𐤠. . В. Г. . . Ж.S. Ç. ⲏ. . к . М. . О. П. Ⲣ. С. Т. Оу. Ф. Х. . Ц. .Ш. 𐤠𐤠. [] 16. В. Г. . . [Ж]. Ç. ⲏ. . . к . М. . ℥. О. П. Ⲣ. С S. A. Vâsoțkii, el trebuia să arate altfel : . 𐤠𐤠. . В.din Г .din . . Ж.S . Ç. puncte ⲏ. puncte . к de . М . vedere, . О. П.conţinutul Ⲣ. С . Т. Оу.lit Ф Autorul,a analizat a analizat comparaţia mai multe de conţinutul Autorul, comparaţia mai multe vedere, 99 Iar în cazul al doilea, cu acelaş număr de 27 de litere, d  . О . П . Ⲣ. С . Т . О у . Ф . Х . . Ц . . Ш . edere,ordinea conţinutul lor, literelor, forma, etc. Noi neAutorul, vom axaanumai pe unele litere esenţiale, în prp analizat comparaţia din mailipse multe ordinea lor, forma, etc. Noi ne vom axa numai pe unele litere esenţiale, lipse în prezu din mai puncte deordinea vedere, conţinutul literelor, concepţie slavă propriu-zisă, realizat de S.numai A. Vâsoțkii, el ţiale, lipsemulte înromânesc prezumtivul lor, forma, Noi ne vom axa pe (“ч”) unel alfabet românesc şi anume, lterele Ц. Ц. (ts, ț) şi (č), mai târziu scris în altă formă (“ч”). Co alfabet şi anume, lterele (ts, ț) .şietc. . (č), mai târziu scris în altă formă formăpe (“ч”). Conform aaltă numai unele litere esenţiale, lipse în prezumtivul 17 greceşti cum era în realitate. Vom reproduce şi noi comparaţiile sale. Reluăm alfabetului nou descoperit, mai apropiat de literele greceşti, în primul caz: 𐤠𐤠. []. В. Г. . . [Ж]. Ç. ⲏ. . . к . М. . ℥. О. П. Ⲣ. С. Т. у. Ф. Х. [Ш]. []. . Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Iar în cazul al doilea, cu acelaşi numărdede27 27 de de litere, acest alfabet ar ar fi tr Iar în cazul al doilea, cu acelaş număr litere,dacă dacă acest alfabet fi trebuit să redea o concepţie slavă propriu-zisă, realizat de S. A. Vâsoțki, el concepţie slavă propriu-zisă, realizat de S. A. Vâsoțkii, el trebuia să arate altfel16: trebuia să arate altfel16: 𐤠𐤠. . В. Г. . . Ж.S. Ç. ⲏ. . к . М. . О. П. Ⲣ. С. Т. Оу. Ф. Х. . Ц. .Ш. Autorul a analizat alfabetele din mai multe puncte de vedere, conţinutul Autorul, a analizat comparaţia din mai multe puncte de vedere, con literelor, ordinea lor, forma etc. Noi ne vom axa numai pe unele litere esenordinea etc. Noialfabet ne vom axa numai pe literele unele litere lipse ţiale,lor, lipseforma, în prezumtivul românesc, şi anume Ц. (ts, esenţiale, ț) şi . (č), mai târziu scrisă în altă formă („ч”). Conform analizelor sunetelor latine alfabet românesc şi anume, lterele Ц. (ts, ț) şi . (17 č), mai târziu scris în altă formă din latina populară, cum arăta Nicolae Corlăteanu , ele au evoluat în aşa fel 17 analizelor latina populară,sunetul cum arăta Nicolae ca Corlăteanu ,e că literasunetelor „č”, înaintelatine de „e”din şi „i”, şi-a modificat şi se pronunţa grecescul kappa,“adică se scriadecervum, dar se pronunţa kervum. La unii aşa fel că litera č”, înainte „e” şi „i”, şi-a modificat sunetul şi seautori pronunţa ca g sub această influenţă se citea Kikeron, prinkipia, kenturiones (în loc de Cicero, adicăprincipia, se scria cervum,ş.a.). dar Ce-i se pronunţa kervum. La stabilit unii autori centuriones drept, aceste atestări le-a pentrusub limbaaceastă in latină prinkipia, occidentală.kenturiones În Balcani şi (în în Italia, acest grup deprincipia, litere „č+e,centuriones i” se citea ş.a.). C Kikeron, loc de Cicero, ca africata „tš” (şi „ts”), adică tšerb în română18, iar tserb în aromână. Deci, atestări le-a condiţii, stabilit românii pentru limba latină occidentală. În Balcani şi în„č”Italia aces în aceste nu au avut nevoie iniţial de literele (sunetele) 18 (), nici de „Ц” (ts). Pentru literă adică (sunet), care în se reda compus (ts)tserb în ar “č+e, i” dar se citeau ca africata “tš”ultima (şi „ts”), tšerb română , iar cu litere greceşti, noi putem aduce şi alte exemple de cuvinte românești cu aceste condiţii românii nu au avut nevoie iniţial de literele (sunetele) “ č ” (), dar origine din această limbă – ţaţă (gr. tsatsa – mamă), ţol (gr. tsol), ţâfnă (gr. 19 . Deci, şi prin analiza inversă (a excluderii), noicu putem tsifna) Pentru ultima literă (sunet), care se reda compus (ts) litereargumenta greceşti, noi pute că alfabetul descoperit în „Sf. Sofia” din Kiev putea fi, prezumtiv, opera roexemple de cuvinte românești cu origine din această limbă – ţaţă (gr. tsatsa mânilor, şi că ei au putut avea la început texte scrise anume prin aceste litere tsol),greceşti ţâfnă şi(gr. tsifna)19de . Deci, prin cu invenţia patru şi litere noi,analiza scriere inversă care apoi(a s-aexcuderii), constituit înnoi putem punctul de plecareîn pentru alfabetul alfabetul descoperit Sf. Sofia dinslavon Kiev dezvoltat. putea fi, prezumtiv, opera românilor, _______________________ 15 Медынцева, Древнерусские надписи новгородского Софийского собора, nr. 235. 16 Высоцкий, Средневековые надписи Софии Киевской, p. 18. 17 Н. Г. Корлэтяну, Исследование народной латыни и ее отношений с романскими языками, Москва, 1974, p. 144. Iar noi analizăm epigrafia sgraffitată în biserici și din punctul de vedere al foștilor vorbitori de latină populară. 18 Ibidem, p. 145. Pronunția respectivă sau apropiată ei o găsim și astăzi în rostirea populară, atunci când cuvântul cerb se rostește „șerb”. 19 Скурт дикционар етимоложик ал лимбий молдовенешть/Scurt dicţionar etimologic al limbii moldoveneşti, Chişinău, 1978. 100 avea la început texte scrise anume prin acest greceşti şi cu invenţia de patru litere noi, scriere care apoi s-a constituit în punctul de pl Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II ntru alfabetul slavon dezvoltat. Ne reîntoarcem, şi la la cele patru liter Ne reîntoarcem şi laalfabetul la cele patru litere la literele din eventua vechiinovatoare, din Kiev, ca să adaos revedem rădăcinile, oare, ca adaus la literele din grec alfabetul grec vechi din Kiev, să revedem rădăcinile, eventual romanice, ale ce, ale invenţiei Cum apărutele? ele?Litera Litera “„”” (B invenţiei lor lor –- [], [Ж], [Ш], [].. Cum auauapărut (Blatin) latin)sese presupu presupune a fi invenţia în alfabetul din „Sf. Sofia” din altă formă a unei litere a unei litere (V latin)20, nvenţia în alfabetul Sf.20,Sofia dar eadin era altă şi formă în alfabetul latin, aşa greceşti că putea“B” fi o regreceşti „B” (Vdin latin) producere aproape în firea lucrurilor,reproducere transpusă deaproape cărturariînromanici, după transpu firea lucrurilor, ra şi în alfabetul alfabetullatin latin, aşaal că puteaUrmează fi o „Ж” (j)21, dezvoltată din fricativa în cel grecilor. al grecilor. Urmează “Ж ” (j)21, dezvoltată din f „Ž”, evoluată în toate limbile romanice, cf. „Joc” (жок) în română şi „Jeu” rturari romanici, după alfabetul latin în cel în limba franceză. De asemenea, fricativa „Š”, iarăşi e prezentă în limbile „Joc” (жок) în română, şi „Jeu” înro-limba fran “Ž”, evoluată în toate limbile romanice, cf. manice şi dezvoltată diferit, în franceză „chanter” din lat. cantare, iar la noi romanice dezvoltată diferit, în franc evoluată mai întâi fonetic, apoi prin limbile inventarea lui „ш” şi(š), шарпе (şarpe), 22 asemenea, fricativa Š, iarăşi e prezentă în sau în cadrul alfabetului grecesc. A pa-lui „ш” ( care provenea din lat. serpens , alăturimai întâi fonetic, apoi prin inovaţia tra invenţie, litera ] (št) a fost într-o strânsă evoluție cu „Ш” (š), folosită cu anter” din lat. cantare, iar la noi evoluată acest sunet atât în actele slavone medievale ale sau românilor, cât șialfabetui în românagrecesc. cu alături, în cadrul A p 22scris în „Sf. Sofia” din Kiev a provocat litere slavone. Prezența ei în alfabetul е (şarpe), care provenea din lat. serpens , cu “Ш” (š), folosită cu acest sunet şi foarte multe discuţii între cercetătorii evoluție sovietici (ruşi, ucraineni). S-a susținut, de fapt, s-a într-o folosit strânsă mai rar în Bulgaria, ca „št”, iar în Rusia, citienţie, lieră,  greșit (št), că a ea fost româna cu litere slavone. Prezența ei în alfab tă ca sunetul „št” contravenea limbii ruse vechi. În încheierea analizei sale, A. Vâsoţkiale se opreşte la diferenţele graficediscuţii de redare a ei,cercetătorii atât în Bulgaria, multe între sovietici (ruşi slavone S. medievale românilor, cât și în cât şi în Rusia, şi conchide că s-ar putea să fi apărut în cadrul unor comunităţi folosit mai 23rar în Bulgaria, ca „št”, iar în R s în Sf. Sofia Kiev, a provocat foarte creştinedin ruseşti înainte de creştinarea din anul 988 . vechi. În încheiere la concluziile sale, S. A. V Noi mai putem adăuga din exemplele eni). S-a susținut, de fapt greșit, că ea s-a scrise în sgraffitele studiate că această literă a fost înţeleasă mai greu în mediul celor cunoscători de carte din ei, atât în Bulgaria, cât şi în Rusia, şi conchid aceste„št” biserici ruseşi, împreună redarea cu grafia „]” (št), se citea adesea ă ca sunetul contravinea limbiicuruse creştine înainte de creştinarea ca litera „ш”. În sfârşit, inventarea literei ] (št)ruseşti părea problematică şi pentru din anul e opreştelimba la diferenţele grafice de redare a română. Sunetul ei putea fi scris și prin Noi douămai grafeme compuse putem adăuga„]”din št, exemplele s adică, „š” și „t” alături. Cu toate astea, era totuși o motivație – o mare parte a a ei să fi apărut în cadrul unor comunităţi înţeleasă mai greu în mediul celor toponimiei românești (până astăzi) se scria cu terminația în „-](и)”, atât încunoscăto _______________________ redarea cu grafia “” (št), se citea adesea ca 20 Высоцкий, 1976, p. 232. sgraffitele studiate, că această literă a fost 21 Inventată, cum se susține, prin trasarea uneiproblematică linii drepte pe mijlocul literei „X”. şi pentru limba română. Sunetu 22 Корлэтяну, 1974, p.136. te din aceste biserici ruseşi, împreună cu Киевской, p. 232-234. 23 Высоцкий, Средневековые надписи Софии „”- št, adică, “š” și „t” alături. Cu toate a ш”. În sfârşit, inovația literei  (št) părea toponimiei românești (până astăzi) se scria cu 101 ea fi scris și prin două grafeme compuse române, cât și în romăna cu litere slavone ( avea totuși o motivație - o mare parte иa иши, Кости, Мииши, Можи, По problematică şi pentru limba română. Sunetul ei pu a “ш”.Sunetul În sfârşit, părea mână. ei inovația putea filiterei scrisși(št)prin două grafeme compuse „”- št, adică, “š” și „t” alături. Cu toate astea, se fi scrisastea, și prinsedouă .putea Cu toate aveagrafeme totuși compuse o motivație - o mare parte a toponimiei românești (până astăzi) se scria cu termin totuși o motivație în - o„-mare aîn documentele și scările. Culegere i)seseavea scria cu terminația (и)”,parte atâtLectura slavo- de articole. Volumul II române, cât și în romăna cu litere slavone (cf., de minația în „-(и)”, atât în documentele slavoslavo-române, cât 24și: în slavone (cf., de pildă, re slavonedocumentele (cf., de pildă, în Moldova) 𐤠𐤠romăna 𐤠𐤠и,culitere Ⲣ𐤠𐤠и, 24 24 de pildă, înînMoldova) Moldova) :: 𐤠𐤠𐤠𐤠и, 6Ⲣ𐤠𐤠и, ииши, Кости, Мииши, Мож6и, Попи, Р Мож6и, Попи, РусÇи (Bălănești, (Bălănești,Brăiești, Brăiești,Ilișești, Ilișești,Costești, Costești, Milișești, Popești, Milișești, Popești, Rusnăzești) altele.(romanică), Inclusiv,latina litere, c , РусÇ и “ (Bălănești, Brăiești, Ilișești, Costești, Apărută din litera “ шlatina ” (š), ca șievoluție din litera ш ” (š), ca evoluție din latina clasică în :a Rusnăzești) și altele. Inclusiv, litere ca început de cuvinte cupopulară origine latină25din 25 6 oluție dinști,latina clasică în mijlocul latina populară ele. Inclusiv, ca început de cuvinte cuaștepta, origine a (romanică), șterge; ca și în: aamijlocul – a aștepta, a așter 25 alitere, șterge; în lor a latină așterne, câștiga,lor a cunoaște, e, ca început de cuvintecacușiorigine latină : a– aști, litera „” (št), invenție românească prin trecerea la alfabetu 6 nvenție românească prin trecerea la alfabetul grecesc, a făcut și ea istorie proprie, 6 6 a deștepta, pește, veșted literă „]”(št) s-a literă scris larg s-a și în me6 etc. Apărută din litera “Această шși” ea (š), ca evoluție din latina clasică înscris latina popula – a aștepta, a așterne, a câștiga, a cunoaște, a deștepta, pește, veșted etc. Această „pe ”(št) pe “larg și(š) în Apărută din litera ш ” ecerea la alfabetul grecesc, a făcut istorie proprie, terne, a câștiga, a cunoaște, a deștepta, pește, 26 ică în latina populară (romanică), . Ea continuă să fie în uz și în bulgara condiobulgară, utilizată și de români Apărută din litera “ ш ” (š), ca evoluție d în viitorul alfabet slav, asemenea cu temelia lui,clasică care a rută din litera ” în (š), ca evoluție din latina clasică în populară (romanică), bet slav, asemenea cu temelia lui, care ade fost apoi, împreună cu 27 Apărută din litera “latina шdezvoltată ”latina ca din latina 26 6“”ш tă litera “larg ш (š), ca evoluție din latina clasică în populară (romanică), 26 contină să fie în(š), uz înevoluție bulgara contemporană .și eaî s-a scris pe și utilizată și români . și Ea litera „” (št), invenție românească prin trecerea la alfabetul grecesc, a făcut 27 și îndin mediobulgară, utilizată șidezvoltată de români . Ea litera „” (št), invenție româneasc .mediobulgară, temporană melia lui, care a fost apoi, împreună cu recesc, făcut și latina ea istorie proprie, litera „de ” sud (št), invenție românească trecerea latina în latina populară (romanică), comunitățile slavilor și de est. Pentru a prin vedea cont 27 vilor deaclasică sud și est. Pentru ala (š), vedea contribuția ei în cadrul limbii ruse vechi, št), invenție prin trecerea lapopulară alfabetul grecesc, a făcut ea ca evoluție din clasică în (romanică), na populară (romanică), litera „latina ” (št), românească prin trecerea la alfabetul greces Apărută din litera „ш” cainvenție evoluție din clasică înistorie popula,š), invenție românească prin trecerea alfabetul grecesc, alatina făcut și eașicare istorie proprie, ontemporană . de înromânească viitorul alfabet slav, asemenea cu temelia lui, alatina fostproprie, dezvoltată apoi în viitorul alfabet slav, asemene ntru a vedea contribuția ei „]” în cu cadrul limbii ruse vechi, ră (romanică), litera (št), invenție românească prindin trecerea la alfabetul în viitorul alfabet slav, asemenea cu temeliaînl ost dezvoltată apoi, împreună alfabetul grecesc, a făcut șiînvom ea istorie proprie, 28împreună alfabet slav, asemenea cu temelia lui, care a fost dezvoltată apoi, cu că prin trecerea la alfabetul grecesc, a făcut și ea istorie proprie, reveni din nou la exemple inscripțiile sgrafitate viitorul alfabet slav, asemenea cu temelia lui, care a мѧ fost fabet slav, asemenea cu temelia lui, care a fost dezvoltată apoi, împreună cu nou din inscripțiile în bisericile din Kiev : (Nr. 23), ăcut la și exemple ea comunitățile istorie proprie, slavilor desgrafitate sud și28de în est. Pentrualfabet a vedea contribuția ei în cadrul comunitățile slavilor de„... sud și lim ded grecesc, a făcut și ea istorie proprie viitorul slav, asemenea cu tepțiile sgrafitate în bisericile din Kiev : (Nr. 23), „... мѧ slavilor de sudruse și de est. Pentru a v uția ei temelia în cadrul limbii vechi, care a de fost dezvoltată apoi, cu comunitățile lui, aruse dezvoltată apoi, împreună ei,easlavilor sud șicare de Pentru a vedea contribuția încu cadrul limbii vechi, slavilor de sud și de est.est. Pentru aîmpreună contribuția eisud îneicu cadrul limbii ruse avechi, comunitățile de și de est. Pentru vedea contribuția 28 melia lui, care afost fost apoi împreună comunitățile slavilor de ltatăcu apoi, împreună cu гⲢQ [vedea (𐤠𐤠)Г(slavilor о)... Хв 𐤠𐤠“ (Федора), folosită impropriu, vom reveni din nou ladezvoltată exemple din inscripțiile sgrafitate în bisericile Kiev :( vom reveni din nou ladin Хв 𐤠𐤠 “ (Федора), folosită impropriu, ca „š” (ș); (nr. 42), „Стн м мꙛ exemple  ннcadin 28 28 vom reveni din nou la exemple din inscripțiile sg e est. Pentru a vedea contribuția ei în cadrul limbii ruse vechi, 28 dea contribuția ei în cadrul limbii ruse vechi, ericile din Kiev : (Nr. 23), „... мѧ sud și de est. Pentru a vedea contribuția ei în cadrul limbii ruse vechi, vom nou la exemple din inscripțiile sgrafitate în la bisericile Kiev : (Nr. „... мѧ în biserici ăndin impropriu, cadin „š” (ș); (nr. 42), „Стн м exemple мꙛdin din нdin н nou lalimbii exemple inscripțiile sgrafitate înnou bisericile Kiev : (Nr. 23),23), „... мѧ vom reveni din inscripțiile sgrafitate cadrul ruse vechi, гⲏîn ⲢQ [( 𐤠𐤠)Г( о)... Хв 𐤠𐤠28 “:42), г ⲢQde [ ( 𐤠𐤠)Г( о)... Хв 𐤠𐤠“ (Федора), folosită impropriu, ca „š” (ș); (nr. „Стн 29 помоçыт  Ⲣ𐤠𐤠 С в( о ) м о у”, de influență bulgară; (nr. 28 reveni din nou la exemple din inscripțiile sgraffitate bisericile din Kiev 28 Сfitate в( о ) м о у”, influență bulgară; (nr. 46), „Сты О  о у ф Ⲣ н  мо ⲏ(Федора) impro 𐤠𐤠 in inscripțiile sgrafitate în bisericile din Kiev :мѧ (Nr. 23), „... мѧо)... Хв𐤠𐤠“ (Федора), г„š” Ⲣ29 Q[( 𐤠𐤠)Г( folosită în bisericile dinfolosită Kiev : impropriu, (Nr. 23), „... (nr. 42), „Стн м мꙛ   н  н 28 о)... Хв  𐤠𐤠 “ (Федора), folosită impropriu, ca (ș); (nr. 42), „Стн м мꙛ    н  н ..(ș); Хв  𐤠𐤠 “ (Федора), ca „š” (ș); (nr. 42), „Стн м мꙛ    н  н bulgară; 46),мѧ „Сты ⲏ 𐤠𐤠)Г( Оо)... оуфХв Ⲣн𐤠𐤠“” мо ⲏ 𐤠𐤠 folosită Kiev : (Nr. 23), гⲢQ[( (Федора), impropriu, ca „š” (ș); (Федора), folosită impropriu, ca (nr.(nr. 23), „... „... помоçыт Ⲣ𐤠𐤠 С в(о)мⲏоу”, помоçыт caⲢ𐤠𐤠 С(ș); в(о)(nr. моу”, de influență (nr.30 46), „Сты Оde оуфⲢin ), folosită impropriu, „š” 42), „Стн м мꙛ  нbulgară;  н  Ⲣ𐤠𐤠 С influență (ș); м𐤠𐤠мꙛ  н(nr. 46), н ”,29(nr. de „š” (ș); (nr. „ мⲏ bulgară; остⲏв 𐤠𐤠 го çde 𐤠𐤠помоçыт Ⲣ𐤠𐤠 о„Сты у ⲏсвою оу… нde помо 29 „Стн 29 𐤠𐤠𐤠𐤠,riu, Ⲣ𐤠𐤠 ов()уом„š” de оу… нbulgară; н...”, influență с 𐤠𐤠bulga çde Ⲣ𐤠𐤠 ) м оО influență 46), ⲏ bulgară  оⲢоун)ф Ⲣону”, ;мо мо 59), 𐤠𐤠«н...”, С„Сты в(Сca о„Стн у”, (nr. „Сты О оО ув( ф м  ⲏinfluență ⲏ 𐤠𐤠  ⲏосвою de оу(nr. фinfluență Ⲣн42), 42), мо ⲏпомо 42), му”, мꙛ нн помоçыт Ⲣ𐤠𐤠 30 Св(о29)моу”, de influență bulgară; (nr. 46), „С помо н...”, de influență bulgară ; (nr. 59), « с  𐤠𐤠 ç bulgară; (nr. 46), „ 30 influență bulgară; (nr. 46), „Сты ⲏ О  о у ф Ⲣ н  мо  ⲏ  𐤠𐤠 остⲏв го ç𐤠𐤠 Ⲣ𐤠𐤠bulgară оу свою ;(n  мⲏ„Сты остⲏвⲏ𐤠𐤠го оу… н помо30мⲏ н...”, de 𐤠𐤠influență ; (nr. 46), Оçо𐤠𐤠уфⲢ𐤠𐤠 Ⲣно29у свою моⲏ 𐤠𐤠мⲏ 30оу свою оу… н помо 30 остⲏв 𐤠𐤠bulgară го𐤠𐤠хç𐤠𐤠; м Ⲣ𐤠𐤠 30 оу… 29свою ”, de influență ; (nr. 59), „ ç 𐤠𐤠 ç Ⲣ𐤠𐤠  о у свою н помо  н...”, de influență bulgară (nr. 59), « с  𐤠𐤠с ç го 𐤠𐤠 Ⲣ𐤠𐤠  о у   оу… н помо  н...”, de influență bulgară ; (nr. «  𐤠𐤠 ç г Ⲣ ш  ы(н) нко  𐤠𐤠 (  𐤠𐤠) пс  ( )  с  г у н  г сво  м у  luență bulgară ; (nr. 59), « с  𐤠𐤠 ç О о у ф Ⲣ н  мо  ⲏ  𐤠𐤠 о𐤠𐤠 (𐤠𐤠)пс𐤠𐤠х м()смⲏгуостⲏв н г𐤠𐤠го сво у  нçБ𐤠𐤠внт  оу… (м)н -помо нс н...”, ыхdeгⲢinfluenț х 30ç𐤠𐤠м Ⲣ𐤠𐤠 оу𐤠𐤠 свою помо н...”, influență bulgară ; (nr. 59), «с  𐤠𐤠ç гⲢ шмы(н) нко𐤠𐤠 (𐤠𐤠)пс𐤠𐤠х м 30 г...”, уоу… н de гнinfluență сво м уы(н) 𐤠𐤠deнç Б𐤠𐤠; внт (м) сых гⲢхг сво гⲢш нко (nr. 𐤠𐤠 (59), 𐤠𐤠) пс 𐤠𐤠«хс - м () г у н у  𐤠𐤠 нçБ𐤠𐤠внт (м) - н bulgară 𐤠𐤠 çнс Ⲣш 𐤠𐤠нс 𐤠𐤠)пс𐤠𐤠хгⲢм )с гу н г 30 нко 𐤠𐤠 (𐤠𐤠𐤠𐤠) пс х𐤠𐤠-хм«нс (м)  угнугⲢн г impropriu, муму𐤠𐤠 гнç 𐤠𐤠 внт  (м) (м) -  нс хг(ом$ нко 𐤠𐤠)𐤠𐤠 пс () ых сгмонх сво 𐤠𐤠 Бнç Бы(н) 𐤠𐤠„č”; внт нко - ( Ⲣc ых Ⲣх мнтⲢопо ca „č”; 63), „ ”сво ,”,г impropriu, ca (nr.63), „угых Qус [сво нç Б𐤠𐤠внт  ( (м)  сç хом$  gară (nr. 59), riu, (nr.63), cБQ [ы(н) мнт Ⲣопо нт Ф ог  ост$ вс ѧ Ⲣо н м Ⲣ ш 𐤠𐤠 𐤠𐤠) м(nr. (монх )с г н  г м„č”; уо𐤠𐤠т”, нçБ𐤠𐤠 ()ca с; г„č”; у н  г свос му „𐤠𐤠г 𐤠𐤠Ⲣгнç 𐤠𐤠внт  (м)нко - нс (ых псг𐤠𐤠 Ⲣх х ”, impropriu, ca (nr.63 монх  ” , impropriu, ca „č”; (nr.63), „ г Ⲣ  c Q [  ом$ мнт Ⲣ опо  нт Ф  ог  ост$ ѧⲢ ”, impropriu, ca „š” (ș); Q [  ом$ мнт Ⲣ опо  нт Ф  ог  ост$ вс  ѧ Ⲣо ус н м  о   т”, сво  м у  𐤠𐤠 нçБ𐤠𐤠внт (м) - нсых гⲢх монх”, impropriu, ca „č”; (nr.63), „гⲢcQвс [ ом$ opriu, ca ca „č”; (nr.63), „гⲢ„гcⲢQc[Qом$ мнтмнт Ⲣопо нтнт Фог ост$ всѧвс Ⲣо н ус мн ом т”, „č”; (nr.63), [т”, ом$ Ⲣопо Фог ост$ ѧусⲢо от”, 31 31 31 тpropriu, Ф  ог  ост$ вс  ѧ Ⲣо ус н м  о  3), „ г Ⲣ  c Q [  ом$ мнт Ⲣ опо  нт Ф  ог  ост$ вс  ѧ Ⲣо ус н м  о   т”, (м)(ș); - (nr.110) нс  ых ,,г„ⲢСт хыⲏ impropriu, „š” Фоко нж нт (nr. 110) монх ”, impropriu, „č”; (nr.63), гⲢ, 𐤠𐤠cСт [ыⲏ ca ом$ мнт š” Фоко нжca  31 по Ⲣca оу(ș); (nr.110) от impropriu, 𐤠𐤠 „п вQ𐤠𐤠ю  ннм (ș); вⲢопо мо Ⲣпо н ФⲢ31о „š” (nr.110) 31 impropriu, ca „š” (ș); (nr.110) , Ст ыⲏ Фоко нж  по Ⲣ оу    от  𐤠𐤠 п  𐤠𐤠 в 𐤠𐤠ю 31 мнт Ⲣопо нж нт Фпо огⲢоу ост$ всыⲏ от ѧФоко Ⲣо в опо ю т”, „š” (ș); (nr.110) , Ст ыⲏ Фоко Фоко (nr.110)  ус 𐤠𐤠 ннж пмнж 𐤠𐤠 Ⲣннм 𐤠𐤠 мо Ⲣп (ș);(ș); (nr.110) , 31 Ст ыⲏ 𐤠𐤠 оу impropriu,  от в 𐤠𐤠 вн 𐤠𐤠  в мо 1 „š” ca „š” ,Ⲣоу Ст Фоко  Ⲣпо оу   от пca 𐤠𐤠 ю 𐤠𐤠в𐤠𐤠ннм юннм вⲢнмо Ⲣн , Ст ыⲏ Фоко нж  по    от  𐤠𐤠 п  𐤠𐤠в 𐤠𐤠𐤠𐤠ю  ннм  в  мо Ⲣн 31 пр 32 _______________________   от  𐤠𐤠 п  𐤠𐤠 в 𐤠𐤠 ю  ннм  в  мо Ⲣ н пр 𐤠𐤠 внт   пр 𐤠𐤠 вн м  потоп    м 𐤠𐤠 во   𐤠𐤠 мн нтннск 𐤠𐤠 𐤠𐤠внт  𐤠𐤠пр𐤠𐤠нж вн мн м ст$ Ⲣо усн мом𐤠𐤠т”, вн вс мѧ потоп воimpropriu, 𐤠𐤠мн - нтннск , de influență (nr.128), “... ca „š”𐤠𐤠32мн” (ș); (nr.110) , Ст ыⲏbulgară; Фоко мпопотоп Ⲣоу  о 32 24 32 пр 𐤠𐤠внт   𐤠𐤠во пр 𐤠𐤠 вн м  потоп    м 𐤠𐤠 во   𐤠𐤠 мн нтннск 𐤠𐤠 мн” , de influență bulga Moldova în epoca feudalismului, documente slavo-moldoveneşti (veacul XV – întâiul pătrar al 32 пр 𐤠𐤠 внт   𐤠𐤠 пр 𐤠𐤠 вн м  потоп    м 𐤠𐤠 во   𐤠𐤠 мн -н ж  по Ⲣ оу    от  𐤠𐤠 п  𐤠𐤠 в 𐤠𐤠 ю  ннм  в  мо Ⲣ н пр 𐤠𐤠 вн м  потоп    м 𐤠𐤠   𐤠𐤠 мн нтннск 𐤠𐤠 мн” , de influență bulgară; (nr.128), “... 32 мн -нтннск 𐤠𐤠мн” influență bulgară; (nr.128), “... bulgară; (nr.128), “... 𐤠𐤠м пр вн  потоп 𐤠𐤠мн” м,𐤠𐤠 de во, de 𐤠𐤠influență мн - нтннск 𐤠𐤠мн” , de influență 𐤠𐤠 𐤠𐤠 𐤠𐤠 во м 𐤠𐤠мн нтннск bulgară; (nr.128), “... 32 XVII, vol. I, Chişinău, 1961. , пde influență bulgară; (nr.128), жнву 𐤠𐤠Г во- bulgară; пуст н...”, de inf жнву  𐤠𐤠Го𐤠𐤠пр во𐤠𐤠внпуст н...”, de influență (nr.146) 𐤠𐤠bulgară; внт“...  м  потоп Q мь 𐤠𐤠мн вонм 𐤠𐤠омн нтннск 𐤠𐤠мн” 𐤠𐤠 в𐤠𐤠н...”, ю32veacului ннм  вinfluență  моⲢн пр уст  de (nr.146), п Ⲣçви 𐤠𐤠 С 𐤠𐤠 çви т 𐤠𐤠т…”, de, 𐤠𐤠de 25 Nu ne referim la cele multe, cu etimologii necunoscute, iar unele de origine germanică. жнву  𐤠𐤠Г о во пуст  н...”, de influență bulgară; (nr.146), п Ⲣ  Q ь мн нм С жнву  𐤠𐤠Г о во пуст  н...”, de influență bulgară ннск 𐤠𐤠 мн” , de bulgară; (nr.128), “... пуст н...”, deinfluență influență bulgară; (nr.146), птⲢ𐤠𐤠тп çви Qьмн нм𐤠𐤠нмС𐤠𐤠𐤠𐤠тС𐤠𐤠𐤠𐤠тт…”, de de во пуст  н...”, de influență bulgară; (nr.146), Ⲣ  çви Q ь мн 𐤠𐤠 т  …”, nfluență bulgară; (nr.146), п Ⲣ  çви Q ь мн нм 𐤠𐤠 С 𐤠𐤠   …”, de bulgară; 26(nr.146), пⲢçвиQьмн нм𐤠𐤠 С𐤠𐤠т𐤠𐤠т…”, de A se vedea, altele, șide lucrarea lui Neagoe Basarab cătrebulgară; său Theodosie, пnță ⲢçвиQьмн нм 𐤠𐤠 Сprintre 𐤠𐤠т𐤠𐤠тжнву о во Învățăturile пустн...”, de influență (nr.146), „... пⲢТçв influență33fiul bulgară; (nr.191), ⲏ bulgară; (nr.128), “... …”,𐤠𐤠Г 33cu ediție facsimilată unicul manuscript păstrat, București: Roza vânturilor, 1996. 3333după 33 influență bulgară; (nr.191), „... Т ⲏ т 𐤠𐤠 мо мо... ѧпомо sunetul (nr.146), п Ⲣ„... çви Qⲏ ь мн нм 𐤠𐤠 С 𐤠𐤠𐤠𐤠 т 𐤠𐤠тcu …”, de 33 ă; (nr.191), Т т 𐤠𐤠 мо  ѧ  ”, sunetul „š č” ( șci); (nr.193), “ нмомо... 33 influență bulgară; (nr.191), ⲏ𐤠𐤠мо... т”, 𐤠𐤠  ѧ𐤠𐤠”, Тsunetul ⲏТ тbulgară; 𐤠𐤠 мо ѧ((nr.191),  𐤠𐤠 ”, cu sunetul 蔄š(șci); о помо „... нč” influență „... Тоⲏ„š тпомо 𐤠𐤠 мо мо... ѧ(nr.193),  𐤠𐤠(nr.193), ”, cu “sunetul „š (Т șci); (nr.193), “оc ⲏară; т𐤠𐤠 (nr.191), мо ѧ27 𐤠𐤠”,„... cu „š č” șci); (nr.193), “ н ulgară; (nr.191), „... ⲏ т 𐤠𐤠 мо  ѧ  𐤠𐤠 ”, cu sunetul č” ( șci); “ о помо  н Cu sunetul„š ea se (nr.193), redă grafic astăzi împreună „щ”. č”ѧ 𐤠𐤠”,𐤠𐤠cu č” (șci); “ (nr.191), помоcu н rusescul мо... 33 (у) пѧт ...”, de influență bu мн нм С28𐤠𐤠sunetul т𐤠𐤠т…”, de(șt), (șci); (nr.193), “о„št” помо н мо... influență bulgară; „... Т ⲏтвоçн 𐤠𐤠Выпуск моѧ1,Киев, 𐤠𐤠”, cu sunetul С. А. Высоцкий, Древнерусские надписи Софии Киевской, 1966, nr. „šč” (șc 34 34 34 sunetul „š č”221-222) (șci);bulgară; (nr.193), “„Сты о помо пѧт н мо... 34 (fig (nr. (fig. 2), С(о)м Стыѧ С о н  ... воçн ( у) пѧт   ...”, de influență bulgară; bulgară;  ...”, de influență (nr. 221-222) (fig. 2), „Сты С(о)м  Стыѧ С о н  ... воçн ( у)   ...”, de influență bulgară; (nr. 221-222) воçн ( у) пѧт   ...”, de influență bulgară; (nr. 221-222) (fig. 2), „Сты С(о)м Ст ..”, de influență bulgară; (fig.2),2), „Сты С(о)м  Стыѧ н(nr.   ...221 nr. 42, nr. 46, nr. 59,(nr. nr. т ...”, de23,influență bulgară; (nr.63.221-222) 221-222) (fig. „Сты С(о)м  Стыѧ СонС  о... 34 34 29 помо мн помо нк(н)”, de influență r.193), “С(о)м о 35Стыѧ н мо... , „Сты  Своçн о н  ... Onufrie documentar la noi, cf., în Gonța, 1995, p. 532. nr. 221-222) (fig. 2), „Сты С(о)м  Стыѧ С о н  ... ( у) н...”, de помо influență bulgară; (nr.XII), 221-222) (fig.352), „С 35 34 bulgară; (nr. 305)primele „пнccărți   поî 305) н au 𐤠𐤠пѧт о н ,о 𐤠𐤠 “erau (sec. XII), cu 35 нк(н)”, dede influență bulgară; (nr. „у35 п нc bulgară;  поî н(nr. 𐤠𐤠нк(н)”,  оун “уcreștinat (sec. cubulgară; 30 222) (fig. 2), „Сты Стыѧ ,нк(н)”, мн  de Dintre scrise ce С circulat din Bulgaria, care s-a devreme. мн помо,С(о)м  нк(н)”, de influență 305) ,нbulgară; „𐤠𐤠оп нc mai  поî 305) нXII), 𐤠𐤠(nr. оу„нп𐤠𐤠30 нк(н)”, influență bulgară; (nr. 305) „... п нc поî  н 𐤠𐤠н  о𐤠𐤠35 “уinfluență (sec. XII), cu мн помо  de influență (nr. , н“ н)”, de influență bulgară; (nr. 305) , „ п нc  поî 𐤠𐤠    н 𐤠𐤠 “ (sec. cu sunetul „šč”nr.(șci). Și191, din Novgor 31 35 34 36 н 𐤠𐤠 35 Высоцкий, Средневековые надписи Софии Киевской, nr. 110, nr. 128, 146, nr. поî    о у н 𐤠𐤠 “ (sec. XII), cu 36 36 rod :п (Nr. 67) ш  impropriu, ca ”“ (sunetul ș); 112), (о)м Стыѧ С„о ... (nr. 305) , „... пн нc  :н...”, поî  н 𐤠𐤠„...  XII),  у н„šcu 𐤠𐤠н...”, (sec. XII), cu помо de(nr. influență bulgară; (nr. 305) , „:п(Nr. нc67) поî 35 Și din Novgorod 67) шонк(н)”,  impropriu, ca ” „š (ș); 112), 36 36 „šč” (șci). Și din Novgorod 5) , „ нc nr. din поî н 𐤠𐤠36 о(Nr. умн н(Nr. 𐤠𐤠“ 36 193, nr. 221-222. ”șci). Și Novgorod 67) „... н...”, impropriu, ca ” (:(nr. ș); (nr. 112),„... sunetul „š č” (șci). Și(sec. din „š Novgorod :Și(Nr. 67) „...„š ш  н...”, impropriu, „š„ sunetul č”шш ( șci). dinimpropriu, Novgorod (Nr. 67) шca  ).(șci). Și din Novgorod : :(Nr. 67) „... н...”, ca „š ” ( ș); (nr. 112), „ в A( с )   Г р   н”, impropriu, ca 36 ”, impropriu, ca „š ” ( ș); (nr. 112), „š ”о(уș); (nr. 128), „O х”cu т( O ш г„š Ⲣč” ш„ (н) Și сн Г  (nr. псNovgorod “, sunetul (șci). din :impropriu, (Nr. „... ш  н...”, im 𐤠𐤠a.ш н”,  н„... 𐤠𐤠 “ (sec. XII), Nr. 67) ш  н...”, impropriu, ca ” ( ș); 112),  impropriu, ca „š ș); (nr. 128), O х „š т  O  ш  г Ⲣ ш  (н)  сн Г67) пс   “ ,   н...”, impropriu, ca „š ” ( ș); (nr. 112), „ в A( с )   Г р   н”, ca „š ” ( ș); (nr. 12 н”, impropriu, ” (н”, ș); (nr. 128), „Oca х102 т O  ш г128), Ⲣш„O (н)х  снГO пс  “г,Ⲣш(н) „вA(с) Гcaр„š  impropriu, „š ” ( ș); (nr. т  ш „в A(с)128),  Гр„ impropriu, (ș); (nr. н”, impropriu, ca112), „š ”ⲢQ (Гș); (nr. хcaн”, т ш impropriu, гⲢcaш„š ”(н)  Г128),  (nr. пс„129), O“х,  „т ca „š ”сн (ș); „х т г р  OU гсн кпс OU ,“ impropriu, „š ” (ș);O(nr.  O ш  гⲢ (н) ш вUA( , ГрO riu, ”O(ш ș); (nr. )г“г  impropriu, ca „š ”(ș); (ca ș);(nr. (nr. 128), „O хтт O  ,(nr. х128),  „š т(nr.  O х ш „х г Ⲣ  „(н)  Г гн”, , impropriu, „š„”Oca (ș); 129), тO  Oс сн рш пс OU Ⲣ“Q  Uсн кOU “, пс impropriu, „š ” 129), (ș); (nr. ca „š ” „х  O гр „ O  т  ш  Ⲣ  (н)  Г    “ , ca „š” (ș);impropriu, (nr. 129), „х O(nr. гр129), OU„х гⲢQ UкOU “, гimpropriu, „š”U(кș); ca „šт” (ș);  т O рOU гca ⲢQ OU(nr. “, impropriu, „Oхт OхO  ов кO“г, Ⲣ impropriu, ca „š 129), „х г(рș); OU impropriu, caсн„š ș);ca 250), «Cг тAâ ц (п)”гOⲢ(ș); мQ (O)ç(nr. ⲏUкмⲏ ”хш  O (A)OU “„х , 237), caт„š U(ș); “г(nr. ,о impropriu, (ș);  ГO ”“,(„х пс (nr. “„š , т”impropriu, ” (ș); (nr.„«O 129), т(п)  вO ”OU гⲢ(nr. Qca UкO  тOU (н) в129),  impropriu, ca(nr. „š”р(ca (ș);„š (nr. 250), C тOU AâOх  цimpropriu, (тA) Oм ( O)г çⲏOр“мⲏ  к OU ⲢQ Uкк OU (nr. 237), х    о к , impropriu,  кгOⲢ“Q , impropriu, ca „š” (ș); (nr. 250), «C(nr. тAâ ц(A) (п)Oм(O)çⲏ мⲏ O хO гтр о вOU UкOU“, impropriu, ca „š ” (ș); о о .impropriu, 59), çca н) нко 𐤠𐤠𐤠𐤠)(пс 𐤠𐤠𐤠𐤠) 𐤠𐤠м хСм (ș); му”, ((nr. )  у „Стн нг influență г сво м  𐤠𐤠 нç внт  46), (м)- bulgară; -ⲏ нс ых мо х2 нко 𐤠𐤠 « (с 𐤠𐤠пс хⲢ𐤠𐤠 о„š” ) см de гс42), у 42), нгde сво мммумꙛ у нç Б 𐤠𐤠 внт  (м)  нс Оых ⲢⲢ „š” 𐤠𐤠bulgară; о н нde ăмоçыт impropriu, (nr.  нсБ𐤠𐤠46), помоçыт о) оу”, (nr. О н Ⲣ𐤠𐤠 ca С в( ) о((ș); influență (nr. „Сты Ⲣг нⲢоуБх29гф помоçыт в(𐤠𐤠омꙛ у”, influență (nr. 46), гсво Ⲣ  ы(н) нко „Стн 𐤠𐤠 Ⲣ𐤠𐤠 ((м) 𐤠𐤠)Сbulgară; пс х)м мм (н )„ гм у[ нхом$ гмнт сво мопо уⲏоу𐤠𐤠ф нç внт  impropriu, ш нв( Федора), ca (nr. 42), мꙛ н„Сты  нbulgară;  ca „č”; г ⲢО  Ⲣ нт Ф(nr. 𐤠𐤠ог 46 ос (ș); Ⲣ𐤠𐤠46), в( ) у”, de (о) с„Стн у”, г монх  м”ну, impropriu,  𐤠𐤠помоçыт нç Б𐤠𐤠„š” внт С(nr.63), - о нс о„Стн ⲏых cQ г Ⲣуinfluență ф н29 с42),  мых гугfolosită Ⲣн мхмꙛ ) о de influență bulgară; (nr. „Сты о Ⲣ мо ⲏ  𐤠𐤠 помоçыт  Ⲣ𐤠𐤠 Св(о)моу”, de influență 29 iu, ca „š” (ș); (nr. 42), „Стн м мꙛ монх н  н 29 помоçыт  Ⲣ𐤠𐤠 С в( о ) м о у”, de influență bulgară; (nr. 46), „Сты ⲏ О  о у ф Ⲣ н  ”нт ,ⲏ impropriu, caвс„č”; гмde Ⲣ т”, [ом mpropriu, ca „č”; (nr.63), Ⲣ[О cО Q ом$ Ⲣмо опо Ф нт ост$ всⲢо (nr.63), ѧ усⲢо оc;Q(nr. т”, bulgară; (nr. 46), „Сты ⲏQ ом$ о[ Ⲣн мнт ⲏ  𐤠𐤠 ca (nr.63), „гⲢу„cг мнт ог ост$ ѧ н ус мн;„о(nr.  30 bulgară; 46), „Сты ⲏ  оу𐤠𐤠ф уф Ⲣн Ⲣ29опо  𐤠𐤠Фог 30 с”,opriu,  𐤠𐤠Ⲣго (nr. мⲏ остⲏв çbulgară; 𐤠𐤠 уⲢ𐤠𐤠 свою ноу… нмо помо н...”, de influență bulgară ых оуф нг„č”; Ⲣ29 мо  ⲏ свою 𐤠𐤠”,оimpropriu, О остⲏв çх𐤠𐤠го Ⲣ𐤠𐤠монх о оу… помо  н...”, de bulgară 59), мⲏ остⲏв го ç 𐤠𐤠 Ⲣ𐤠𐤠 ⲏо у  influență 29  оу… н помо  н...”, influe 31свою ca „č”; (nr.63), „ г Ⲣ  c Q [  ом$ мнт Ⲣ опо  нт Ф  ог 𐤠𐤠о« de influență (nr. 46), „Сты О  о у ф Ⲣ н  мо  ⲏ  𐤠𐤠 impropriu, ca (ș); (nr.110) Ст ыⲏ нж по Ⲣоу  от 30  c46), ом$ мнт Ⲣн опо мⲏ нт Ф„š” 29ог ост$ Ⲣ𐤠𐤠 ѧ Ⲣо нм о Фоко о𐤠𐤠),ус оQ[т”,  остⲏв 𐤠𐤠de го çвс 𐤠𐤠 оу,ус свою ;т”, (nr. оу… ну помо dein (nr. о„нгу Ⲣмсвою „Сты оу… помо н...”, influență bulgară 59), « с  𐤠𐤠н...”, ç ⲏ О  о у ф Ⲣ н  мо  ⲏ  𐤠𐤠 30 31 мⲏ остⲏв 𐤠𐤠 го ç 𐤠𐤠 Ⲣ𐤠𐤠  о свою     оу… 31 31оу свою 30 остⲏв 𐤠𐤠(nr.110) гоdede ç𐤠𐤠și Ⲣ𐤠𐤠 30 оу… нпо помо influență impropriu, „š” (ș); Lectura scările. de articole. Volumul II ,мⲏ caн30 „š” (ș); (nr.110) Ст ыⲏ Фоко 59),  от𐤠𐤠  𐤠𐤠 𐤠𐤠в𐤠𐤠ннм юbulgară ннм в;ыⲏ (nr. Ⲣ59 нн aопомо „š” (ș); , Ст,Culegere ыⲏ Фоко нж нж Ⲣпо оу«Ⲣ«соу   от de п 𐤠𐤠п в𐤠𐤠(nr.110) ю  ,вСт мо Ⲣмо нФок  н...”, influență bulgară ; (nr. 59), н...”, 𐤠𐤠ca ç помо  н...”, influență bulgară ; (nr. с 30 𐤠𐤠 ç 31 32 ус м  о  т”, gară ; (nr. 59), « с  𐤠𐤠 ç г Ⲣ ш  ы(н) нко  𐤠𐤠 (  𐤠𐤠) пс 𐤠𐤠 х  м  ( )  с  г у н  г сво  м у  𐤠𐤠 нç Б 𐤠𐤠 внт  (м)   нс impropriu, ca „š” (ș); (nr.110) , Ст ыⲏ Фоко нж  по Ⲣ оу    от 𐤠𐤠Б г Ⲣ ш  ы(н) нко  𐤠𐤠 (  𐤠𐤠) пс 𐤠𐤠 х  м  ( )  с  г у н  г сво  м у  𐤠𐤠 нç 𐤠𐤠 вн м𐤠𐤠м мн deinflue ы(н) нко 𐤠𐤠помо (внт 𐤠𐤠)пс 𐤠𐤠х 𐤠𐤠пр мde 𐤠𐤠() см гпотоп у н bulgară гсво у(nr. нçⲢнБ-𐤠𐤠нтннск  - ,нс ых вою вмо оу… нпр  н...”, influență ;во 59), «внт сых 𐤠𐤠(м) ç 𐤠𐤠мн” ,ш Ст ыⲏ Фоко Ⲣ  от м𐤠𐤠у пнко 𐤠𐤠в𐤠𐤠ю ннм  вх𐤠𐤠𐤠𐤠мо ннм 𐤠𐤠) Ⲣн нж поⲢоу 30 г ш  ы(н) 𐤠𐤠 (  𐤠𐤠) пс 𐤠𐤠 м  ( )  с г у н  г сво  м у  𐤠𐤠 𐤠𐤠 (  пс 𐤠𐤠 х  м  ( )  с  г у н  г сво   𐤠𐤠 нç Б 𐤠𐤠 внт  (м)  нс   г Ⲣ  х  32 32 ..”, de influență (nr. «спр 𐤠𐤠𐤠𐤠мн” çвнт  ,𐤠𐤠ы(н) пр 𐤠𐤠вн мbulgară; 𐤠𐤠м 𐤠𐤠 32 во() 𐤠𐤠мн Ⲣ  нко потоп (𐤠𐤠)пс х(nr.128),  м с“...  -г Ⲣ 𐤠𐤠 𐤠𐤠м вн  нко потоп  мво 𐤠𐤠 ;во м 𐤠𐤠мн -снтннск 𐤠𐤠гмн” de пр 𐤠𐤠пр вн  мпотоп bulgară  𐤠𐤠м  𐤠𐤠 мн -59), de influență (nr.128), “... 32- нсы гунм ш  ы(н) нç (Б𐤠𐤠𐤠𐤠Б𐤠𐤠Г 𐤠𐤠) пс 𐤠𐤠𐤠𐤠 х  (-нтннск ) потоп г уых н  гг,ш сво муinfluență мн 𐤠𐤠 нç Б𐤠𐤠𐤠𐤠bulgară; внт (м)  пр 𐤠𐤠 внт   пр 𐤠𐤠 вн м     м 𐤠𐤠 во  𐤠𐤠 нтннск 𐤠𐤠 мн” , de influ н  г сво  м у  𐤠𐤠 внт  (м)   нс    Ⲣ  х  ” , н  г сво  м у  𐤠𐤠 нç 𐤠𐤠 внт  (м)  нс    ых  г Ⲣ  х  жнву  о во пуст  н...”, de influență bulgară; (nr.146), п Ⲣ  çви Q ь  в  мо Ⲣ н 32 монх ”,influență „ых гФⲢнт cQ [хом$ мнт опо ”мн , caсво „č”; ом$ cca Q(м) [„č”; мнт ом$ мнт ог ост$ вс ус ѧннт Ⲣо (м) во  нс impropriu, “... х𐤠𐤠гмн” монх ”,-м impropriu, (nr.63), „impropriu, cБ„ Q [Ⲣbulgară; опо ѧ ⲢⲢо муФ м м 𐤠𐤠х   𐤠𐤠 нтннск ă; (nr.128), снх ( ) с-ых г уca нгⲢ„č”; ,мde у(nr.63), 𐤠𐤠гⲢнç 𐤠𐤠гвнт  (nr.128), -Ⲣ(nr.63),  нсⲢнт опо “... ог гФ Ⲣост$  вс монх  ” , impropriu, ca „č”; (nr.63), „ г Ⲣ  c Q [  ом$ мнт Ⲣ опо  ...”, de de influență (nr. 128), „... , во ca (nr.63), „de influență cQ[- ом$ мнт Ⲣопо (nr.146), нт Ф п огоⲢçви Ⲣо ус нС мinfluență  (nr.63),  т”,  𐤠𐤠Г во пуст н...”, de  н...”, bulgară; пост$ Q ьѧмн нм 𐤠𐤠 С 𐤠𐤠т т…”, 𐤠𐤠т…”, пуст 𐤠𐤠 н...”, influență bulgară; (nr.146), Q ьвс мн нм 𐤠𐤠 𐤠𐤠 то𐤠𐤠influență  de„bulga во м„č”; упуст нç Б𐤠𐤠de внт гⲢbulgară; (м)  нспуст  ых  гжнву х[de монх ”Ⲣ,çви impropriu, „č”; гусde Ⲣ c жнву  𐤠𐤠Г оimpropriu, во  н...”, influență (nr.146), пѧⲢⲢⲢо çви Qнь 31 bulgară; монх ”мнт , мнт impropriu, ca „č”; (nr.63), „ьca г Ⲣ ус cⲢус Q м ом$ мнт опо нт Ф ca ог ост$ вс 33 Ⲣ...”, 31 ă; (nr.128), “... 31 [  ом$ Ⲣde опо  нт Ф  ог  ост$ вс  ѧ Ⲣо н м  о   т”, Q [  ом$ Ⲣ опо  нт Ф  ог  ост$ вс  ѧ Ⲣо н  о   т”, „š” (ș); (nr.110) , Ст ыⲏ Фоко нж  по оу нн  de influență bulgară; bulgară; (nr. 146), „ т$ вс  ѧ Ⲣо ус н м  о   т”, fluență bulgară; (nr.146), п Ⲣ  çви Q мн нм 𐤠𐤠 С 𐤠𐤠  т 𐤠𐤠 т  …”, de influență bulgară; (nr.191), „... Т ⲏ т 𐤠𐤠 мо  ѧ  𐤠𐤠 ”, cu sunetul „š č” ( șci); 𐤠𐤠  т 𐤠𐤠 т  …”, impropriu, ca „š” (ș); (nr.110) , Ст ыⲏ Фоко нж  по Ⲣ оу    от  𐤠𐤠 п  𐤠𐤠 в 𐤠𐤠 ю  propriu, (nr.110) , Ст ыⲏФФоко нжвспо оуус 31 н мот ннм в(n ”; (nr.63),ca„г„š” Ⲣ31 cQ(ș); [ом$ мнт Ⲣопо нт ог ост$ ѧ ⲢⲢо о𐤠𐤠т”,п𐤠𐤠в𐤠𐤠ю 33 impropriu, ca „š” (ș); (nr.110) , Ст ыⲏ Фоко нж  по Ⲣ оу 33 33 31 (ș); (nr.110) , Ст ыⲏ Фоко нж  по Ⲣ оу    от  𐤠𐤠 п  𐤠𐤠 в 𐤠𐤠 ю  ннм  в  мо Ⲣ н ”, sunetul cu sunetul (șci); (nr. 193), „“о„... (nr.Ф 191), „... bulgară; (nr.191), Тⲏпомо т𐤠𐤠н мо... мо мо... ѧ32ыⲏ 𐤠𐤠” bulgară; „... 𐤠𐤠 ѧ”,н 𐤠𐤠 ”, cu č” (по șci); (nr.193), “помо о𐤠𐤠нтннск  ară; (nr.191), „... Т ⲏ(ș); тТ𐤠𐤠ⲏтвс мо ѧⲢо 𐤠𐤠ус cu „š„šč” 蔄š (șci); (nr.193), мнт Ⲣопо (nr.191), нт ог ост$ ѧмо м о𐤠𐤠influență sunetul т”, 31 impropriu, ca „š” (ș); ,нСт 33 32 impropriu, ca „š” (nr.110) ыⲏ Фоко нж Ⲣ оу  пbulgară; 𐤠𐤠„š в𐤠𐤠č” ннм 𐤠𐤠 внт т33 𐤠𐤠т𐤠𐤠…”, de пр  Ст 𐤠𐤠 пр вн м𐤠𐤠внтннск  м 𐤠𐤠ѧмн” во 32 ,cu 𐤠𐤠от мнsunetul -(nr.110) 𐤠𐤠ю мн” , d(n influență bulgară; (nr.191), „... ⲏ-мо тнтннск мо 𐤠𐤠 ”, (șci); пр внт  пр 𐤠𐤠 вн м  потоп в 𐤠𐤠 м 𐤠𐤠 во  - мн 𐤠𐤠 de influență bulgară; Фоко нж  Ⲣ𐤠𐤠оу sunetul   отот  п(м 𐤠𐤠 ю ннм мо Ⲣ𐤠𐤠н нж по по Ⲣ оу  𐤠𐤠𐤠𐤠č” 𐤠𐤠внт пșci);  𐤠𐤠, в𐤠𐤠во ю  вbulgară; Тпотоп Ⲣ 𐤠𐤠 ѧ 𐤠𐤠 пр 𐤠𐤠  потоп   𐤠𐤠ннм мн 𐤠𐤠нмн” ,de influență (nr.12 пФоко 𐤠𐤠 ю ннм вн в м мо Ⲣн 31 ...”, de influență (nr. 221-222) (fig. 2), воçн ( у) пѧт  ...”, de influență bulgară; (nr. 221-222) (fig. 2), „Сты С тr.110) 𐤠𐤠𐤠𐤠в мо  𐤠𐤠 ”, cu „š (nr.193), “ о помо  н мо... помо н мо... 32 , Ст ыⲏ Ⲣоу  от𐤠𐤠вн , 𐤠𐤠deмпinfluență 𐤠𐤠в 𐤠𐤠юннм 𐤠𐤠 внт 𐤠𐤠пр  потоп bulgară;  м𐤠𐤠ввомо Ⲣ𐤠𐤠н мн - нтннск 𐤠𐤠мн” м потоп м𐤠𐤠Фоко во𐤠𐤠нж мнпр - по нтннск 𐤠𐤠мн” (nr.128), “... 34 32 34 пр 𐤠𐤠 внт   𐤠𐤠 пр 𐤠𐤠 вн м  потоп    м 𐤠𐤠 во   32 ж  по Ⲣ оу    от  𐤠𐤠 п  𐤠𐤠 в 𐤠𐤠 ю  ннм  в  мо Ⲣ н воçн ( у) пѧт   ...”, de influență bulgară; (nr. 2 32 жнву оbulgară; вовоbulgară; пуст  н...”, de„Сты influență Ⲣ ѧт ...”, de bulgară; (nr. (fig. 2), С(о)м  Стыѧ СоС пр 𐤠𐤠 внт  о 𐤠𐤠𐤠𐤠influență пр 𐤠𐤠вн м  потоп de 𐤠𐤠Г bulgară; м 𐤠𐤠221-222) (nr.128), 𐤠𐤠 мн -2), нтннск 𐤠𐤠 мн” , de influență bulgară; nță ...”, de influență (nr. 221-222) (fig. „Сты С(о)м С о(nr.146), н н мн -bulgară; мн” ,bulgară; influență “... жнву 𐤠𐤠Г пуст  н...”, influență bulgară; (nr.146), пbulgară; ⲢСтыѧ  Q ьнc мн нм С 𐤠𐤠 𐤠𐤠 мн -нтннск нтннск 𐤠𐤠во мн” ,de de influență (nr.128), “... (nr.128), “... ву  𐤠𐤠Г о пуст  н...”, de influență (nr.146), п(nr. Ⲣçви Q ьçви мн нм 𐤠𐤠2), 𐤠𐤠„Сты 𐤠𐤠... т𐤠𐤠 тп(nr ... … 35 32 помо нво мо... воçн ( у) пѧт  ...”, de influență bulgară; (nr. (fig. С 34 221-222) 34 мн помо  нк(н)”, de influență bulgară; 305) , „ п   поî н отоп    м 𐤠𐤠 во   𐤠𐤠 мн нтннск 𐤠𐤠 мн” , de influență bulgară; (nr.128), “... жнву (nr.146), 𐤠𐤠ГоС(о)м во пуст н...”, influență (nr. 2), „Сты  оde н 𐤠𐤠 ...С𐤠𐤠т𐤠𐤠тbulgară; ыѧ Сон  221-222) ... тulgară; н...”, de influență(fig. bulgară; п ⲢСтыѧ çви QьС мн нм …”, de (nr.146), 32 жнву  𐤠𐤠Го во 33пустн...”, de influență 35 35 мн нск 𐤠𐤠 мн” , de influență bulgară; (nr.128), “... жнву  𐤠𐤠Г о во пуст  н...”, de influență bulgară; (nr.146), п Ⲣ  çви Q ь мн нм 𐤠𐤠 С 𐤠𐤠  т 𐤠𐤠 нк(н)”, bulgară;  нк(н)”, de bulgară; (nr. de „... поî 𐤠𐤠мо  𐤠𐤠 “ cu (sec. XII), cu нк(н)”, bulgară; (nr.нм 305) пт𐤠𐤠,помо нc нc поî Тнⲏ de  оуinfluență н “н35 XII), cu„š(nr. ulgară; (nr.146), ппⲢпомо  çви Q ььмн 𐤠𐤠 𐤠𐤠305) С 𐤠𐤠,𐤠𐤠т„𐤠𐤠  мн нм𐤠𐤠 de С(nr.146), 𐤠𐤠influență т𐤠𐤠тinfluență …”, influență bulgară; т𐤠𐤠𐤠𐤠н о ѧ𐤠𐤠(у 𐤠𐤠(sec. ”, sunetul č”нпт( 33 bulgară; Ⲣde çви Q мн нм С т𐤠𐤠(nr.191), т„ѧ…”, п …”, de 33 36 34bulgară; influență (nr.191), „... Т ⲏ т 𐤠𐤠 мо   𐤠𐤠sunetul ”, cu sunetul „š č” șci); (nr.193), “ о мн  нк(н)”, de influență bulgară; (nr. 305) , „ п нc   поî  luență bulgară; (nr.191), „... Т ⲏ т 𐤠𐤠 мо  ѧ  ”, cu „š č” ( șci); (nr.193), “ о помо  sunetul „š č” ( șci). Și din Novgorod : (Nr. 67) „... ш   н...”, improp 35 ,ыѧ de influență bulgară; (nr.146), п Ⲣ  çви Q ь мн нм 𐤠𐤠 С 𐤠𐤠  т 𐤠𐤠 т  …”, de СоXII), н  cu...305)33 , „пнcinfluență 33 bulgară; (nr. поî нbulgară; 𐤠𐤠„š оč” ун(nr.191), 𐤠𐤠șci); “ (sec. XII), (sec. „... ТⲏȘicu 𐤠𐤠 помо мо ѧн𐤠𐤠”, cu36 sunetul „ 33 (nr.191), „... Т ⲏтNovgorod 𐤠𐤠 мо36ѧнм 36 𐤠𐤠𐤠𐤠”,С cu (influență (nr.193), “то мо... (nr.146), пⲢdin çви Qьмн 𐤠𐤠 тsunetul 𐤠𐤠67) т„... 33…”, de sunetul „š č” ( șci). din Novgorod : (Nr. 67 bulgară; (nr.191), „... Т ⲏ т 𐤠𐤠 мо č” ( șci). Și : (Nr. „... ш   н...”, impropriu, ca „š ” ( ș); (nr. 112), șci). Și din Novgorod : (Nr. 67) ш   н...”, impropriu, ca „š ” ( ș); (nr. 112), 36 bulgară; influență bulgară; (nr.191), „... Т ⲏпѧт т 𐤠𐤠Și мо ѧ de 𐤠𐤠 ”, cu sunetul „š č” ((nr. șci); (nr.193), “ о пом воçн ( у)   ...”, influență 221-222) (fig. 2), „ “оsunetul помо  н мо... ѧr.193),  𐤠𐤠36 ”, cu „š č” ( șci); (nr.193), “ о помо  н мо... sunetul „š č” ( șci). din Novgorod : (Nr. 67) „... ш   н...”, improp  ѧ 𐤠𐤠 ”, cu sunetul „š č” ( șci); (nr.193), “ о помо  н мо... 33 A( )de  Гн...”, р н”, impropriu, „š”(fig. (о ș);помо (nr. 128), „OхС(о)м т O ш Ⲣ воçн пѧт  ...”, influență (nr. (fig. „Сты Стыѧ çн ( у) пѧт cu ...”, de bulgară; 221-222) 2), „Сты С(о)м  Стыѧ Сог od :(nr. 67) „... ш   impropriu, „šca ”221-222) (ș); 112), ,(ș); „... Т(Nr. ⲏ( т112), 𐤠𐤠у) мо „ѧв 𐤠𐤠сinfluență ”, cu sunetul „šbulgară; č” ((nr. șci);ca (nr.193), “(nr. 2), н мо... (sec. XII), 34 воçн ( у) пѧт   ...”, de influență bulgară; (nr. 221-222) (fig. , de influență bulgară; (nr. 221-222) (fig. 2), „Сты С(о)м  Стыѧ С о н  ... „ в A( с )   Г р   н”, impropriu, ca „š ” ( ș); (nr. 1 Гsunetul р impropriu, ca” „š ” “(о ș); помо (nr. хвоçн lainfluență т(Sf.)  гⲢ  (н) ,  н”, н”, impropriu, „š (ș); (nr. 128), O х„Oтde  O( шпѧт гш Ⲣ ш ш (н) С(о)м снГсн пс пс “,“по 35Г „šč” (șci); ca (nr.193), нк(н)”, н„speranță мо... у)O ...”, de influență 34 Figura 2. 128), Cu Somn помо  bulgară; (nr. 305) , „bulgară; пСтыѧ 34 34 воçн (у) пѧт онк(н)”, ...”, bulgară; (nr. 221-222) (fig. 2), „Сты  С „н вde A(de сinfluență )...influență  мн Гр С(о)м  н”, impropriu, ca „š (35 ș); (nr. 128), „O гⲢ𐤠𐤠тQ  Oнcш 35 (о)м  Стыѧ С r. 221-222) (fig. 2), „Сты С(о)м  Стыѧ СС о305) н 305) ... nr. 221-222) (fig. 2), „Сты  Стыѧ о н сн мн помо  de influență bulgară; (nr. , п нc рпоî х н  𐤠𐤠 о н 𐤠𐤠“ ,X (s impropriu, ca „š ” (ș); (nr. 129), „х „”... т  O г   Uу к OU iг 34 помо  нк(н)”, bulgară; (nr. , п нc „ поî н 𐤠𐤠OU  о у н “ (sec. „š ” ( ș); (nr. 128), „ O х  т  O  ш  г Ⲣ ш  (н)  Г  пс   “ ,  сн Г  пс   “ , ( ș); (nr. 112), 35 luență bulgară; (nr. 221-222) (fig. 2), „Сты С(о)м  Стыѧ С о н  ... 35 мнт305) помо нк(н)”, de bulgară; (nr. , н...”, „(nr. пOнcг ”, de influență bulgară; (nr. ,р п нc нinfluență 𐤠𐤠U OU о“(ș); у, н36impropriu, 𐤠𐤠:“(nr. XII), cu 34 поî 129), ”(т  ... ”,(sec. de influență „„Сты ,22) ca „š (nr. 129), „х  Стыѧ  г36 O șci). 34 (nr. г305) Ⲣ Q  к“„š ca„х ș); „š ”о(fig. (ș); (nr. 129), „х  influență тsunetul   O„š С р36 impropriu, OU гOU Ⲣмн Q UNovgorod кca OU ,”impropriu, ca „š ”305) (ш ș); (nr. č” Și din (Nr. 67) „... 35 помо  нк(н)”, de influență bulgară 2), С(о)м  о𐤠𐤠г„(𐤠𐤠“н ... 35 мн помо  нк(н)”, de bulgară; , „ п нc Oн...”, поî  н 𐤠𐤠ca „š о у н 𐤠𐤠 “ (sec. 𐤠𐤠 (nr. sunetul у„š н”𐤠𐤠č”(ș); “35 (sec. XII), cu impropriu, ca „š ” (ș); (nr. 129), „х  т    г  р     OU г Ⲣ Q  U к OU “C,(șт (nr. 305) , „ п нc   поî  н 𐤠𐤠    о у н (sec. XII), cu „š č” ( șci). Și din Novgorod : (Nr. 67) „... ш   impropriu, ca „š 305) , „ п нc   поî  н 𐤠𐤠    о у н “ (sec. XII), cu netul ( șci). Și din Novgorod : (Nr. 67) „... ш   н...”, impropriu, „š ” ( ș); 35 O „305) O 35 т“„š  impropriu, о в  impropriu, caXII), „š ” cu (ș); (nr. 250), «”(nr 36XII),  пс х  Г”т bulgară;  O“ г,р237), (nr. (nr. OU гⲢхQ ”𐤠𐤠“”(ș); (nr. ca „š (nr. ,, „хU„... (sec. cu67) sune36 fluență bulgară; 305) пкOU нc , поî нк𐤠𐤠OȘi “,ca  оу„šнNovgorod (sec. sunetul č” (șci). din : (Nr. „... ш  36н Șiсн din(ș); Novgorod : (Nr. 67) ш  н...”, impropriu, ca „š ” ( ș); (nr. 112), 35 36 sunetul č” (C șci). Novgorod : (N ca  Гр XII),  н”, impropriu, ca ș); (nr. „ca мⲏ 237), „(nr. O х250), O„š х«C т«„š ”тA( оцimpropriu, в  OO “(п) ,м(impropriu, cO х67) хп т„š   ș);  о вкн...”,  к,Și O ,Și ca (ș); â цdin (к A)128), O мO ç”тⲏ )riu, нc поî  н“112), 𐤠𐤠impropriu, “impropriu, din impropriu, о„din ув нA(𐤠𐤠Novgorod “с)(sec. cu O т„ca   оč” в„šč” O(șci). „š ””:36„š (nr. 250), A â  (Și A) (п) O) ç(ⲏхO) „š ”tul (ш (nr. (рșci). Novgorod 67) „... ш  н...”, „š (мⲏ ș); :(Nr. 67) „... impropriu, .sunetul „... ca „š (ș); ș); (nr. r.с,O 67) „...  н...”, impropriu, ca „š ”о(”(nr. (”(nr. ș); (nr. „ в A(   Г  н”, impropriu, ca ( 128), „ O х ...”, O”гⲢ (ш  г Ⲣ ш  (н) 237), „ O х  O х  т A( „š  в  к O“112), ,112), impropriu, „š ș); (nr. 250), C 36 A( )   Гср)ш н”, impropriu, ca „š ” ș); 128), „ O х  т  Oтca  ш  ш (н)  сн Г« г Ⲣ ђ ш  OU м OU п Ⲣ ⲏп  A( ю) QOU м OU к  т  э п O  кров  . . Sfârşitul sec. XII :(ș); (Nr. „...  „š(ш ”  (nr. 112), impropriu, ca „š ””67) ((ș); (nr. 250), CГхртAimpropriu, â н”, ц”,O (A)impropriu, (п) Oм O) ç(ș); ⲏca мⲏ п) O ç„š” ⲏ (nr. мⲏ ca „šм”(O) (ș); „в A( с)н...”, „« O  „š ș); х”(ș); т impropriu, „š””((ș); 128), (nr. 112), „ш ,Novgorod impropriu, ca „š ș); (nr. 128), т” шсca  ) гⲢ ca (н) сн Г(nr. (nr.пс128), “,ca„O „128), вOU A( O ГⲢ р„х  impropriu, ш  н...”, impropriu, ca „š ” (ca ș); (nr. 112), impropriu, ca „š (ș); (nr. 129),  тн”,  QOU ш O г Ⲣ рш sec.  OU ⲢпQ UГ  ш   (н)  сн ГQOU пс   “ , г Ⲣ ђ ш  м OU п ⲏп A A( ю) м OU к(nr.  тXIV O „ в A( с )   Г р   н”, impropriu, „š ” ( ș); (nr. „ х  т  O  гsec. (н)  сн OU п Ⲣ ⲏп A  A( ю) м OU к  т  э п O  кров  . . Sfârşitul sec. XIII începutul alэг„š XIVUм п Ⲣ ⲏп A  A( ю) QOU м OU к  т  э п O кров  . . Sfârşitul sec. XIII începutul al nr. 128), „ O х  т  O  ш  г Ⲣ ш   (н)  сн Г  пс   “ , (nr. 128), „ O х  т  O  ш  г Ⲣ ш   (н)  сн Г  пс   “ , ”, impropriu, ca „š” (ș); „ impropriu, „šђ”ш (ș); (nr. „х тOQOU   гacesta-i р(н) т   OU Q “U,кimpropriu, OU , impropriu, ca(ș г(nr. Ⲣ sunetul OU м„O OU129), ⲏп OA( OU кsec. псн O кров “.., “ Sfârşitul sec. propriu, ca ”ca(ș); (nr. 129),   рмO ш  гal Ⲣэ Q г UГⲢк OU „š”XI lea, cu „šⲢтč” (тAșci). Desigur, un îngust deca popula priu, ”„š (ș); х„х п  începutul ш  ггⲢ OU segment пс кsec. (ca э O кров . 128), Sfârşitul sec. XIII -ю) XIVul alп129), XIVп) Oт(nr. м O) ç„š ⲏ мⲏ impropriu, ca „š ”“,cu (ș); 129), „х ca т   O г рOU гⲢ (ș); „х г.Ⲣ т  237), O(н) г р  ГOU г Ⲣlea, Q U к OU(nr. “ , impropriu, impropriu, „š ” ( ș); (nr. ”, ca „š” (ș); (nr. 237), 129), „ „ O х  т  O  ш  ш    сн  пс   sunetul „š č” ( șci). Desigur, acesta-i un s „ O х  O х  т     о в  к O “ , impropriu, ca „š ” ( ș); (nr. 250 impropriu, ca „š ” U(ș); (nr.rusă, 129), „х  т„š  netul č” ca (șci). Desigur, acesta-i un segment de populație rusă, dintre l „šč”„š(șci). Desigur, acesta-i un „х segment îngust depopulație dintre mpropriu, „šг”„š (Q ș);(ș); (nr. ca (nr. тca  „š ”iar O”îngust г(ca р OU г„” Ⲣun Qcărturară к„cărturară OU“, impropriu, ca impropriu, OO г рхр  „ OU Ⲣ ce Ucu кU OU “ок,“129), „š („š ș); (nr. lea, sunetul „š č” (impropriu, șci). Desigur, acesta-i segment îngust de popul  г O  OU г Ⲣ” Q  к OU ,impropriu, impropriu, ca ș); (nr. cei frecventau bisericile, în general (št-iul) românesc din alf ”, „š” (ș); (nr. 250), 237), х  O х  т   в  к O “ , impropriu, ca „š ” ( ș); (nr. 250), « C т A â  ц ( A) (п) 7), „ O O х  т    о в  O “ , impropriu, ca ” ( ș); (nr. 250), « C т A â  ц ( A) (п) O м ( O ,ră129), acesta-i un de гpopulație rusă,ca dintre rusă,„х dintre  тsegment O гîngust рOU ⲢQUкOUcărturară “, тimpropriu, „šimpropriu, ” (ș); (nr. ca „š” (ș); (nr. „„š O хOU (št-iul) Ocei хⲏп  250), frecventau оCdin в„тO  кalfabetul O ul sec. al XIV о кOUO“км,OU impropriu, caш„” „š ”„” (мș); (nr. Aмâ “кbisericile, ц, х(A) O мkievean (O)вç мⲏ ce iar înⲏaкgeneral „”s cventau bisericile, în general din devenit ntau bisericile, iar în general (št-iul) ”...a“Sfârşitul гⲢ237), ђ  OU п Ⲣromânesc Aromânesc 237), A(ю)« QOU OU тт(п) эпkievean devenit Ⲣ Q “ ,çiar impropriu, ca ” ( ș); (nr. х  Oalfabetul O  O A237), âOU  цг(„вA) (п) ( O) ⲏ мⲏ O х(ș); O(nr. х(nr. “cei т”250),  о в«C  ктâ Oâ “revalorificat , impropriu, ca „š ”мⲏ (ș); (nr. 250), «оCкров тromânesc Aâpopulație  ц,(A)improp (п)sla O ce frecventau bisericile, iar în general „” (št-iul) din alм Щ (šč) (șci), în Rusia cu un coraport de u, ca „š ” « т A  ц ( A) (п) O м ( O) ç ⲏ мⲏ iu, ca „š ” ( ș); 250), C A ц ( A) (п) O м ( O) ç ⲏ general „” românesc din alfabetul kievean asunetul vean a“ш,devenit гⲢOOU ђ OU мⲢ(št-iul) OU AпⲢA( ⲏп AQOU A( ю) QOU птO эC пкров O кров devenit .. Sfârşitul sec. XIII - începutul ш  м OU п ⲏп ю) м OU км  OU т экsec.   ..ц Sfârşitul sec. -Desigur, începutul sec. a La sfârşitul sec. XIII -ș); începutul al XIV-lea, cu „šč” (șci). вră  к impropriu, ca „š ” ( (nr. 250), « т A â ( A) (п) Oм ( O)çXIII ⲏ мⲏ rusă, dintre “п Щ (šč) revalorificat în Rusia unîndec revalorificat în cu un coraport de slavă mult peste г(ⲢA)ђкров ш  мO)OU Ⲣ”ⲏп Apopulație A((șci), ю)QOU м OU кmult  37 т э пO XIVкров cu ..în Sfârşi , A(ș); revalorificat în cu un coraport slavă peste români cu sunetul „š č” (populație șci). Desigur, acesta-i un segment îngust A(ю) QOU мsec. OU к тRusia  эâRusia пO  OU .м .populație Sfârşitul sec. ”пșci), (nr. 250), «ⲏп CXIVтAA(šč) lea, ц (п) O (la çsud ⲏ de мⲏ гDunăre ⲢђRusia шXIII rusă, OU мînceputul OU ⲏп A(XIII ю)alQOU мromâni OU к тsla э acesta-i îngust de cărturară dintre cei ce frecventau -Ⲣђînceputul al comparație cu мcel de de și-Sfârşitul Carpați .Asec. “un Щ ”segment (șci), revalorificat în cu unпînⲢcoraport de- începutul populație г ш  OU м OU п Ⲣ A( ю) QOU OU к  т  э п O кров . . sec. sec lea, cu sunetul „š č” ( șci). Desigur, acesta-i un segment îngust de populație cărturară Rusia cu un coraport de populație slavă mult peste români O  кров  . . Sfârşitul sec. XIII începutul sec. al XIVste români în п,Ocu  sunetul кровbisericile, .. „š Sfârşitul XIII „]” - acesta-i începutul sec. al XIVč” (șci).sec. Desigur, un segment îngust de kievean populație cărturară rusă, 37 37 iar în general, (št-iul) românesc din alfabetul a devenit м OU к  т  э п O  кров  . . Sfârşitul sec. XIII începutul sec. al XIVcomparație cu cel de la sud de Dunăre și Carpaț e”ean cu cel de la sud de Dunăre și Carpați . uQOU cel de la sud de Dunăre și Carpați . cei cenoi frecventau bisericile, iar încărturară general „” (št-iul) românesc lea, cu sunetul „š č” (populație șci). Desigur, acesta-i un segment îngus a devenit (șci). Desigur, acesta-i un segment îngust de rusă, dintre Astfel, am prezentat mai dovezi iniţiatorii celui mai ție rusă, dintre lea, cumulte sunetul „š č”37că (.șci). Desigur, acestacu celsec. de la sudcu deun Dunăre șiîngust Carpați 37„š вinăre .. cărturară Sfârşitul sec. XIII -populație începutul al XIVlea, cu sunetul č” (de șci). Desigur, acesta-i un segment de populație cărturară „Щ” (šč) (șci), revalorificat Rusia coraport de populație slavă mult și ce Carpați .comparație un segment îngust de cărturară rusă, dintre cei frecventau bisericile, iar în general „” (št-iul) românesc din alfabetul kievea un segment îngust populație cărturară rusă, dintre ce frecventau bisericile, iar în general „” (št-iul) românesc din alfabetul kievean arud Astfel, noi am prezentat mai multe dove tfel, noi am prezentat mai multe dovezi că iniţiatorii celui mai vechi alfabet slavon, ori, ,bisericile, noi am prezentat mai multe dovezi că iniţiatorii celui mai vechi alfabet slavon, ori, Desigur, acesta-i un segment îngust de populație cărturară rusă, dintre “ Щ ” (šč) (șci), revalorificat în Rusia cu un coraport de popula 37 cei ce frecventau bisericile, iar în general „” (št-iul) român iarînînromâni general „” (št-iul) românesc din ste români . devenit peste în Astfel, comparație cu cel de la sud de Dunăre șikievean Carpați facto, ce poate fi altfel numit alalfabetul unui alfabet preslavon, ult noi am prezentat mai multe dovezi că ainiţiatorii ma abetul kievean a de devenit cei ce frecventau bisericile, iarasimilat încelui genera ent îngust de populație cărturară rusă, dintre cei ce frecventau bisericile, iar în general „” (št-iul) românesc din alfabetul kievean ai multe dovezi că iniţiatorii celui mai vechi alfabet slavon, ori, bet slavon, ori, „” (št-iul) românesc din alfabetul kievean a devenit “ Щ ” (šč) (șci), revalorificat în Rusia cu un coraport de populație slavă mult pest „” (št-iul) românesc din alfabetul kievean a devenit ” (šč) (șci), revalorificat în Rusia cu un coraport de populație slavă mult peste rom 37 dede facto, poate fi aaltfel numit alcare unui alfabe ce poate fi altfel numit alcomparație unui alfabet preslavon, asimilat ulterior şi de coraport care aupo oate numit al(št-iul) unui alfabet preslavon, ulterior şiCarpați de slavi, aude cu cel laasimilat sudce de Dunăre șidevenit .slavi, e, iarfiînaltfel general „” românesc din alfabetul kievean _______________________ “coraport Щ ” (šč) (șci), revalorificat înalfabet Rusia cu un fost românii evului mediu timpuriu, în perioada când Bizanţul a trecut valorificat în români Rusia cu de populație slavă mult peste români înasimilat de facto, ce poate fi altfel numit al unui preslavon, uld vă mult peste înсuun 32 “ Щ ” (šč) (șci), revalorificat în Rusia cu 37 al unui alfabet preslavon, asimilat ulterior şi de slavi, care au slavi, care au ul) românesc din alfabetul kievean a devenit Ibidem, nr. 110, Sf. Foco (Foca), scris în variantă romanică; „нтннскaмн” (...житийскими) 37 “ Щ ” (šč) (șci), revalorificat în Rusia cu un coraport de populație slavă mult peste r comparație cu cel de la sud de Dunăre și Carpați . mparație cu cel de la sud de Dunăre și Carpați . un coraport de populație slavă mult peste români în unevului coraport de populație slavă mult peste români în fostam românii mediu timpuriu, în perioada nii timpuriu, în perioada când Bizanţul aevului trecut delimba lașidovezi limba oficială latină evului mediu timpuriu, în perioada când Bizanţul asud trecut demulte la latină Astfel, noi prezentat mai că37iniţiatorii cel 37 =mediu valurile vieții. cat însud Rusia cu lafost un coraport de populație slavă mult peste români înoficială comparație cu cel de la de Dunăre Carpați . cea greacă, în sec. VI-VII. Aici poate fi invocat şi argumentul conce românii evului mediu timpuriu, în perioada când Bizanţul a trecut de la de Dunăre și Carpați . et slavon, ori, 33 37de comparație cu cel decelui la sud devechi Dunăre și C u, înde perioada când Bizanţul alatin, trecut deșimulte la oficială latină oficială latină Prenumele Tit, demult laprezentat Titus plauzibil să limba fie dovezi adus români. 37 37 ort slavă peste români în comparație cu de la sud de Dunăre Carpați . numit Astfel, noi am mai căîn iniţiatorii mai alfabet Astfel, noicel am prezentat mai multe dovezi că iniţiatorii celui mai vechi alfabet rpați .populație la cea greacă, sec. VI-VII. Aici poate fislavo invo arpați .VI-VII. acă, în sec. Aici poate fi invocat şi argumentul conceptual. Deși au început să de facto, ce poate fi altfel al unui alfabet preslavon, asim în sec. Aici poate fi invocat şi argumentul conceptual. Deși au început să 37 de 34 VI-VII. Sf. Somn, Sf. Sofie, expresie românească. dam deprezentat Dunăre și Carpați .limba greacă, Astfel, noicelui am prezentat multe dovezi călimbii, iniţiatori scrie îngreacă, printr-o nouă evoluţie etnică la nivelul biz lamulte cea în sec. VI-VII. Aici poate fimai invocat şi argumentul conce mai dovezi căconceptual. iniţiatorii mai vechi alfabet slavon, ori, care au vechi alfabet slavon, ori, Astfel, noi am prezentat mai multe 35invocat islavi, poate fi şi argumentul Deși au început să au început să С. ce А. noi Высоцкий, Киевские граффити XI – XVII вв., Киев: Наукова Думка, 1985, nr.şi 305. Astfel, am prezentat mai multe dovezi că iniţiatorii celui mai vechi alfabet sl degreacă, facto, poate fi altfel numit al unui alfabet preslavon, asimilat ulterior şi de facto, ce poate fi altfel numit al unui alfabet preslavon, asimilat ulterior de slavi, ovezi că iniţiatorii celui mai vechi alfabet slavon, ori, scrie în limba greacă, printr-o nouă evoluţie et fost românii evului mediu timpuriu, în perioada când Bizanţul aslc dovezi căprintr-o iniţiatorii celui mai vechi alfabet slavon, ori, mba printr-o nouă evoluţie etnică la nivelul limbii, bizantinii se autodenumeau greacă, nouă evoluţie etnică la nivelul limbii, bizantinii se autodenumeau 36 Медынцева, 1978, nr. 67, nr, 112, nr. 128, nr. 129, nr. 237, nr. 250. zentat mai multe dovezi că iniţiatorii celui mai vechi alfabet slavon, ori, de facto, ce poate fi altfel numit al unui alfabet preslavon, în continuare ca în trecut „romei”, adică tot romani. Trecerea la limba gr scrie în limba greacă, printr-o nouă evoluţie etnică la nivelul limbii, bi fi altfel numit al unui alfabet preslavon, asimilat ulterior şi de slavi, care au erior şi de slavi, care au oficială latină de autodenumeau facto, ce poate fiafonetica altfel numit al unui uă evoluţie 37 etnică la nivelul limbii, bizantinii se autodenumeau de facto, ce poate fi altfel numit al unui alfabet preslavon, asimilat ulterior şi de slav Ulterior, de fapt, a trecut adaptarea și din pronunția bulgară, transformând cu ] (șt) iniţiatorii celui mai vechi alfabet slavon, ori, fost românii evului mediu timpuriu, în perioada când Bizanţul trecut de la limba of tca românii evului mediu timpuriu, în perioada când Bizanţul a trecut de la limba oficială la cea greacă, în sec. VI-VII. Aici poate fi invocat şi argumentul fabet preslavon, asimilat ulterior şi de slavi, care au în continuare ca în trecut „romei”, adică tot rom alfabet preslavon, asimilat ulterior şi de slavi, care au are ca în trecut „romei”, adică tot romani. Trecerea la limba greacă se transforma astfel în trecut „romei”, adică tot romani. Trecerea la limba se perioada transforma astfel numit al unui alfabet preslavon, asimilat ulterior şide delagreacă slavi, care au fost românii evului mediu timpuriu, în când Bizanţu a oficială unor cuvinte din cărțile bulgare. eau la început limba latină în continuare ca în trecut „romei”, adică tot romani. Trecerea la limba g ilnsforma mediu timpuriu, în perioada când Bizanţul a trecut limba oficială latină să fost românii evului mediu timpuriu, în pe adică totastfel romani. Trecerea ladelimba greacă se astfel fost românii încare perioada când Bizanţul aconceptual. trecut de lalaDeși limba ofici eslavon, asimilat ulterior şitimpuriu, au lagreacă, cea greacă, sec. VI-VII. Aici poate fi transforma invocat şi argumentul conceptual. Deși a scrie limba printr-o nouă evoluţie etnică nivelul lim cea înevului sec.în VI-VII. Aici poate figreacă, invocat şi argumentul au înce oada când Bizanţul amediu dedeîn laslavi, limba oficială latină ioada când Bizanţul atrecut trecut la limba oficială latină timpuriu, perioada a trecut deconceptual. la limba Aici oficială latină laBizanţul cea şigreacă, în sec. VI-VII. fi invocat ptual. Deși în au început ec. VI-VII. Aici poatesăcând fi invocat argumentul Deși au început să şi argume 103 autodenumeau la etnică cea greacă, înpoate sec. VI-VII. Aici poate la cea greacă, în sec. VI-VII. Aici poate fi invocat şi argumentul conceptual. d Bizanţul a trecut de la limba oficială latină în continuare ca în trecut „romei”, adică tot romani. Trecerea laauliîf scrie în limba greacă, printr-o nouă evoluţie la nivelul limbii, bizantinii seau ie în limba greacă, printr-o nouă evoluţie etnică la nivelul limbii, bizantinii seDeși autoden invocat şi argumentul conceptual. Deși au început să i invocat şi argumentul conceptual. Deși au început să antinii se autodenumeau VII. Aici poate fi invocat şi argumentul conceptual. Deși au început să scrie în limba greacă, printr-o nouă evoluţie etnică la nivelu că, printr-o nouă evoluţie etnică la nivelul limbii, bizantinii se autodenumeau scrie în greacă, printr-o nouă nsforma astfel în limba greacă, printr-o nouă evoluţie la limba nivelul limbii, bizantinii se autod şi argumentul conceptual. Deși au început să în continuare calimbii, în trecut „romei”, adică totetnică romani. Trecerea la limba greacă se evolu trans continuare în trecut „romei”, adică tot romani. Trecerea la limba greacă se transforma escrie etnică lalaca nivelul bizantinii se autodenumeau ie etnică nivelul limbii, bizantinii se autodenumeau eacă se transforma astfel ntr-o nouă evoluţie etnică la nivelul limbii, bizantinii se autodenumeau în continuare ca în trecut „romei”, adică tot romani. Trecerea trecut „romei”, adică tot romani. Trecerea la limba greacă se transforma astfel în continuare trecutgreacă „romei”, adică to în nivelul continuare ca înbizantinii trecut „romei”, adică tot romani. Trecereacalaînlimba se transfor la limbii, se autodenumeau Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Astfel, noi am prezentat mai multe dovezi că iniţiatorii celui mai vechi alfabet slavon, ori, de facto, ce poate fi altfel numit, al unui alfabet preslavon, asimilat ulterior şi de slavi, au fost românii Evului Mediu timpuriu, în perioada când Bizanţul a trecut de la limba oficială latină la cea greacă, în sec. VIVII. Aici poate fi invocat şi argumentul conceptual. Deși au început să scrie în limba greacă, printr-o nouă evoluţie etnică la nivelul limbii, bizantinii se autodenumeau în continuare ca în trecut „romei”, adică tot romani. Trecerea la limba greacă se transforma astfel într-un act evolutiv firesc, pe care au trebuit să-l accepte şi românii, în special, pentru a ţine legătura cu biserica oficială din Constantinopol, prin limba greacă. De unde a apărut şi necesitatea de a scrie în limba românească cu grafie greacă, ajustând alfabetul grec prin patru litere noi. Slavii, după experienţa lui Chiril şi Metodiu, care au inventat mai târziu alfabetul glagoliţa38, mai rudimentar, s-au reorientat şi ei ulterior către alfabetul romanic nou (postlatin), adăugând apoi împreună cu românii şi alte litere, proprii noii fonetici romanice – româneşti şi slave. Concluzii. După analizarea unui alfabet preslavon, bazat pe litere grecești, care a fost descoperit de S. A. Vâsoțki în Biserica „Sf. Sofia” din Kiev, construită în 1037, și datat în secolul al VII-lea, se poate vedea o scriere latină populară, explicată prin combinații de litere care reflectă cuvinte romanice. Acest fenomen cultural a corespuns situației de tranziție de la latina oficială la limba greacă în Bizanț în secolele VI-VII, atunci când populația romanică a trebuit, de asemenea, să se adapteze la utilizarea scrierii cu litere grecești, adăugând în plus patru litere noi, specifice latinei populare balcanice, prezentate de N. Corlăteanu, și limbii române timpurii, ca factor de menținere a legăturilor cu Biserica Ortodoxă Constantinopolitană. Unii dintre acei locuitori postlatini (români) au emigrat apoi pe teritoriul Rusiei Kievene și au propagat acea scriere, după care, împreună cu slavii, au perfecționat-o într-un alfabet slavon dezvoltat, folosit atât de români, cât și de slavii din sud și din est. _______________________ 38 Chiar și în învenția glagolică a lui Chiril și Metodiu s-au împrumutat două litere prezumtiv românești – Ш (ș) și ] (șt). 104 Experiențe de promovare a lecturii pe meridianele lumii Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Cultural advancement projects of Odesa National Scientific Library: experience, achievements, prospects of book promotion and reading in modern society (Proiecte de dezvoltare culturală ale Bibliotecii Naționale Științifice din Odesa: experiență, realizări, perspective ale promovării cărții și lecturii în societatea modernă) Rezumat: Articolul examinează ariile de inovații în activitățile sociale și implementarea proiectelor de dezvoltare culturală ale Bibliotecii Naționale Științifice din Odesa, care au făcut din bibliotecă un lider adevărat în inovarea serviciilor de bibliotecă, promovarea cu succes a proiectelor editoriale, literaturii, lecturii și cărții. Cuvinte-cheie: inovații în bibliotecă, proiecte editoriale, lectură și cărți. Iryna BIRIUKOVA Abstract: The article examines the innovative areas of social activities and implementation of cultural advancement projects of Odesa National Scientific Library, which have made the library a leader in innovation in 106 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Keywords: the library industry and successfully promote publishing projects, literature, reading and books. innovation in the library, publishing projects, reading and books. The intellectual development of society depends on many objective and subjective factors, which are the development of book publishing, book distribution, book promotion and reading. The introduction of systematic measures to promote books and reading in modern society remains an extremely important mechanism of cultural, professional and intellectual enrichment, and, in general, the development of human capital, its sustainable economic and social progress, increasing the competitiveness of the state in global political, economic, cultural and information space. Libraries’ activities are constantly looking for innovations and inextricably linked with the process of raising of the level of education and culture. Thus, the most urgent task for Ukrainian libraries remains the promotion of citizens’ rights to knowledge, education, use of cultural achievements and free-for-all access to information resources, popularization of reading as a way of world cognition, developing educated and versatile individuals capable to apply the acquired knowledge and experience for the development of independent Ukraine. Given the challenges of today, Odesa National Scientific Library uses both successful traditional and innovative forms of activities, which, thanks to relevant content, creativity, involvement of a wide range of partners, draw public attention to books and reading, and attract new visitors to the library. Annually, Odesa National Scientific Library (ONSL) implements about 300 socio-cultural projects at the international, national and regional levels, aimed at promoting library resources and services, advocacy of library institutions, attracting new readers, expanding the range of cognitive reading interests, meeting and developing information needs and requests of the population, the formation of meaningful leisure. For many years, the traditional socio-cultural projects of ONSL have been 107 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II successfully implemented, in particular, Shevchenko Readings, which have been held since 1999 and allow to reveal the works of the outstanding Ukrainian writer, artist, public figure, T.G. Shevchenko; Christmas Readings that serve to harmonize interfaith and interethnic relations, revive the spirituality and traditions of Ukrainians - an important factor in establishing unity and interethnic balance in society, numerous other exhibitions and meetings with writers etc. The charity event „Library of the Ukrainian Soldier” contributed to promotion of reading. Since 2015 under the auspices of the Ministry of Culture of Ukraine, it continues to collect books for libraries of the Armed Forces of Ukraine, thus supporting the formation of a highly spiritual and moral personality of the defender of the Ukrainian state. In 2018-2019, major innovative projects were implemented, which gained worldwide recognition: „The Old Engraving - Cultural Heritage of Ukraine”. For the first time were presented the results of many years of hard work of librarians on scientific collection of unique engravings by masters from England, Italy, the Netherlands, Germany, Ukraine, France of XVI-XIX centuries, which have been stored in ONSL collection of rarities. The project provides remote access to collection for art lovers, researchers of Ukrainian and world culture, art critics, historians, museum workers, restorers and librarians around the world. Since 2019, one more project „Treasures of Ukraine: Digital Collection of Book Rarities in Odesa National Scientific Library” provides remote access to the most valuable rare books from ONSL collection, which are of exceptional historical and cultural value and subject to inclusion in the State Register of National cultural heritage. Since 2019, the Intellect Forum project has been implemented at a high professional level, it combines two powerful streams of events of the AllUkrainian Exhibition-forum „Ukrainian Book in Odesa Region” and OdesaBiblioSummit, a program of professional communication for librarians in Ukraine and abroad. In our opinion, the most significant in terms of the sustainable impact on the development and maintenance of reader demand for new book editions is the nationwide cultural and promotional project of the All-Ukrainian Ex- 108 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II hibition-Forum „Ukrainian Book in Odesa Region”, which was founded in 1999 and for 21 years in a row provides comprehensive presentation of publishing projects, reading and promotion of book publishing in Ukraine, as well as represents Ukrainian books in the world. The founder and main organizer of this most important cultural festival of the South of Ukraine is Odesa National Scientific Library (initiator) under the auspices of the Ministry of Culture and Information Policy of Ukraine, with the partnership support of public authorities and local governments, the professional community and civil society institutions (Odesa Regional State Administration, Odesa Regional Council, Odesa City Council, Book Chamber of Ukraine, Ukrainian Association of Publishers and Booksellers, Ukrainian Book Institute, Ukrainian Library Association, Odesa Regional Writers’ Association of Ukraine, National, state, regional, city libraries, etc.). The main purpose of this exhibition-forum is to preserve and increase the spiritual and cultural heritage of Ukrainian people, to create favorable conditions for the publication and popularization of Ukrainian books, to replenish the libraries of the Southern region with new publications. The same important are distribution of books among readers, nurture reading culture and love for books on the best examples of domestic and world literature, support of young writers, poets and artists, guiding of youth. The participants of the exhibition-forum are publishing houses, cultural institutions, literary agencies, public organizations, unions, educational institutions, creative and professional associations, authors and illustrators of books, etc. Every year the program of the All-Ukrainian Forum „Ukrainian Book in Odesa Region” provides a complex of more than 50 professional and literary events, including a book exhibition and fair in the main reading hall of the library. Presentations of books and publishing projects, personal meetings with writers and historians; literary, poetic and musical evenings, master classes with demonstration of books of the corresponding profile, intellectual games, chess tournaments, autograph sessions, discussions, author’s readings, press conferences, various performances which attract attention of 109 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II the general public, local authorities, mass media, creative circles of Ukraine . The importance of this forum for Odesa region and the South of Ukraine is evident: within mere 20 years, more than a thousand different events have been held to promote reading; about 300 participants - leading publishing houses of Ukraine - presented their newest publications and publishing projects; the events of the exhibition-forum were attended by about 120 thousand people. The exhibition-forum „Ukrainian Book in Odesa Region” became one of those resonant and cultural events, due to which Odesa in 2019 received the status of „City of Literature of UNESCO”, joining the network of creative cities of the world. Traditionally, most famous Ukrainian writers take part in the events of the exhibition-form, meetings with famous cultural and scientific persons from Ukraine and other countries of the world. Celebrity guests always attract the readers, contribute to improvement of reading culture and love for the printed word through the best examples of Ukrainian literature. It is worth mentioning the high motivation of the authors when meeting with their readers. Personal meetings of authors with their readers make an incredibly strong impression, when the author has the opportunity to receive positive feedback or critical comments on their own literary work. Not to mention the aesthetic pleasure of young readers’ communication with the author. Such mutual interest makes the event extremely bright, interesting, and effective in promotion of books and reading. For example, in different years there were the meetings: with Taras Fedyuk, poet, vice-president of the Association of Ukrainian Writers, winner of Taras Shevchenko National Prize, one of the leaders of the contest „Coronation of the Word” (2007, 2012); with well-known journalist Zoya Kazanzhy (2014); meeting with children’s writer and screenwriter Irene Rozdobudko (2016, 2020); a special guest of the exhibition in 2017 was the writer Myroslav Dochynets, winner of the Taras Shevchenko National Prize of Ukraine and the President of Ukraine Prize „Ukrainian Book of the Year”; in 2018 the exhibition was visited by Yevhen Polozhiy, Ukrainian writer and journalist, 110 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II editor-in-chief of the newspaper „Panorama” (Sumy) and many other famous people from literary circles; in 2019 a meeting was held by fiction writer Andriy Kokotyukha, winner of the Golden Writer of Ukraine . In 2019, our international partners joined the forum. National Parliamentary Library of Georgia’s director, poet, writer and TV anchor Georgy Kekelidze presented his work. Traditionally, a number of events are held to promote children’s books, including author’s readings and meetings: with Volodymyr Rutkivsky, poet and novelist, well-known Ukrainian children’s writer, winner of Taras Shevchenko National Prize of Ukraine; Inna Ishchuk, children’s writer, winner of the 5th International Competition for the best work for children (Korniychuk Prize, 2017) in the category „Poetry for Children”, and other contemporary children’s writers. Meetings with Serhiy Dmytriyev, Head of Odesa Regional Organization of the National Union of Writers of Ukraine, head of the literary studio for novice writers of the Odesa Region „School of the Young Author”, Associate Professor of the Department of General and Slavic Linguistics of Odesa National Mechnikov University; Mykola Senchenko, Director of the Book Chamber of Ukraine, Doctor of Technical Sciences, Professor, Honored Worker of Science and Technology of Ukraine, supports the project with his active participation, speeches, and presentation of newly published books; soirees, presentations of books, author’s readings by Oleksandr Afonin, Honored Worker of Culture of Ukraine, prose writer, poet, President of the Ukrainian Association of Publishers, and Book Distributors were of great interest. Traditionally, the exhibition is visited by leading specialists in library science, librarians and representatives of central and local authorities, prominent public and religious figures, leaders of public opinion. The forum takes place in Odesa National Scientific Library, branch libraries, museums, theaters of the city, as well as in the District centers of Odesa Region, which contributes to the development of cultural life in the region. The obligatory bright component of the forum is the book festival trip to remote district cities of Odesa region. During the outing of the Book Festival, 111 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II the district centers’ life is flourishing, a special atmosphere of the holiday is created. The Book Festival and this cultural event become one of the most important events in the cultural and book life of the town. „Culture promoting invasion” consists of librarians, writers, publishers, scientists, artists who organize a book fair, presentations, meetings, autograph sessions, workshops that allow local citizens to get as close as possible to information. It also creates conditions for receiving new books in remote cities, replenish the collections of district centralized library systems, rural and school libraries, orphanage libraries. About 45,000 books were donated to social institutions during these field trips. And books with autographs and personalized inscriptions of authors during autograph sessions are stored in family libraries as valuable items. An important point of the project is to determine the winners of the competition „The Best Book of the Exhibition-Forum”. The competition of readers’ reviews „Utter a Word about the Book”, launched by ONSL in 2011, helps to support the reading activity of young people, attract new readers, promote reading and capture attention to new books. For the past two years, the competition has been supported by the local branch of the Rotary Club, which has provided cash prizes for the best work. During the competition, participants are invited to write a review of books from the list of publications that have received awards from various domestic book competitions. Library specialists form a relevant book exhibition in the main reading room of the library, drawing readers’ attention to new books. The best reviews are published in the catalog of the exhibition-forum „Ukrainian Book in Odesa Region” and, since 2019, on the website of ONSL. The exhibition-forum also includes conferences, round tables, discussions of experts on ways how to cooperate and coordinate the efforts of libraries and publishers to promote Ukrainian books and reading among young people. The growing relevance of this series of events led to the launch in 2019 of OdesaBiblioSummit project as a program of professional communication for professionals and library partners, with the aim to create, develop and implement innovative practices in libraries, popularize books and reading, 112 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II optimize customer service, discuss current problems of professional activity and exchange of work experience. The long-term practice of holding the exhibition-forum „Ukrainian Book in Odesa Region” proved the effectiveness of events that productively contribute to the development of Ukrainian cultural and artistic environment, popularization of books as an intellectual product and attribute of modern lifestyle, reading among various segments, and improving the art of book publishing. A new initiative that has become a trademark of the library and found a passionate response from the book lovers’ community is a culture promotional project „Night in the Library. Poetics of Love”. This is a broad-ranging cultural event, which was held for two years in a row on International Book Donation Day and St. Valentine’s Day. The project is aimed primarily at attracting young people to read but intends not only to draw attention to books and reading. It also demonstrates the capabilities of libraries to prove that visiting the library can be not only for research or educational needs, but it can be brightened by creativity or might be a well-spent meaningful leisure time. In total, the events of the project „Great Odesa Library Night” were attended by more than 1.5 thousand guests. During such an action different activities take place in all corners of the library, characterized by elements of theatre and game, which always causes interest of participants, whether it is a book exhibition, literary work, book illustration, book installation, theatrical performance, literary and musical performance, poetry readings or classes from masters of folk art. The festive atmosphere is created by musical performances of professional musicians and singers. For example, the increased interest of visitors was caused by originally decorated book exhibition „Book Symphony of Love”, the intellectual game „What? Where? When? „, the display of hats from the Fashion Houses of Chante and the „RoyalFamilyModels „, accompanied by a retrospective discourse on the role of the headdress in a woman’s life with a thematic exhibition of books and rare fashion magazines about the art of hat design. 113 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II People of all ages gladly participated in selfie quests, which gathered about a hundred participants each year. The route of the quest was laid out on the most interesting places of the exquisite library building. A book was hidden in each location, which the quest participant had to find and take a photo with it. By quest results all participants have received their prizes. For the little ones a children’s space - „KinderLand” – was arranged, where young visitors, future readers of the Library, spent an interesting and useful time and had fun. During the preparation of events the organizers of the project try to consider the preferences of all segments of the population and of different age groups. In 2020, the event was positioned in the media as the Great Odesa Library Night thanks to the involvement of partners from the libraries and cultural and artistic centers of Odesa and region. “Night in the Library” brings together patrons with different interests, backgrounds and levels of activity. Practice shows that the events were interesting for both young people who seek active action, and elder people who enjoyed spending the evening in the intellectual cultural environment. Currently, Odesa public community is looking forward to this event in the library, preparing and being aware of how to spend the evening of February 14, 2021. All events are broadly announced and promoted in local and regional media, by online publications, information portals, social networks, etc. Press conferences are held, TV stories are prepared. In 2019, there were 209 mentions in the media, as of September 2020 - 124, which definitely contributes to maintaining a positive image of the library as a place of meaningful leisure for the whole family, where both library and reading culture are promoted. The events were free to attend, on the terms of free donation in support of the “Litera” project. In support of above-mentioned social project „Litera” there was also organized a charity fair „From Heart to Heart”. Library visitors had the opportunity to buy a souvenir, book or decoration from the librarians who donated for this: bakery, sweets, handmade jewelry for every taste, various souvenirs, collectible dolls, all sorts of things for the kitchen, utensils, piggy banks, figurines, woolen socks, a bouquet of dried lavender, beautiful 114 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II books and coffee set for a cozy winter reading-with-coffee. At the same time in the courtyard of the library turns into the dancing party, disco under the stars. By the way, the above mentioned project of equipping the open summer reading area „Litera” in the courtyard of the library as an open public space for residents and guests of the city, where they can read a book and relax in a cozy atmosphere in the fresh air, became an unconditional professional challenge and pleasure for ONSL staff. It stimulated the further introduction of innovative forms of popularization of books and reading, attracting the attention of the locals, raising funds for project development through crowdfunding mechanisms. To underline a positive effect on the image of the library aesthetically designed advertising and information printed materials are presented: brand walls, billboards, posters, flyers, booklets, bookmarks, postcards, pocket calendars and more. It adds to recognizable identity of the organization, determines the mission of the institution, and attracts its visitors. The unusual theatrical project, the first in the history of the country, where ONSL acted as a partner, deserves special attention. In 2018, the Ukrainian company „U!Zahvati” presented a collaboration of theater and library - an immersive performance-promenade „DIALOGY”. Thanks to the support of the Ukrainian Cultural Foundation, a theatrical performance took place in two national libraries (Odesa and Kyiv). The audience of both libraries had the opportunity to gain a new theatrical experience. Being placed into the narrative, everyone could become a co-author of the performance, get acquainted with the immersive form, feel the dialogue with the action and with himself. After the library closing time in the evening, a group of 20 spectators had come to its premises, exchanging their phones for headphones to fully immerse themselves in the plot. Each spectator had his own personal dialogue with the storyline. The idea, drama and script were written specifically for the library space by the famous Ukrainian writer Tamriko Sholi. Thus, the creation of interesting, meaningful, unusual events, innovative projects that increase the number of library visitors and attract media atten- 115 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II tion, is one of the most effective elements of encouraging reading among different age groups and segments of the population. Through the implementation of cultural advancement projects, the library effectively reveals its powerful informational, resource, service, historical and cultural potential, is constantly evolves, overcomes the challenges of time, and moves forward. New initiatives, cultural promotion projects and socio-cultural programs put the library in a position of the leading information center, and, at the same time, form a positive image of the library, and achieve a balanced relationship between the library and the public. Such a popular and resonant events invite attention of sponsors and patrons. That helps to develop partnerships, expand the circle of „friends of the library” and to attract additional funding, which is a necessary component in the activities of the library. A positive impact of the projects is recognized to not only promote library collections and meet the interests of readers, but also reveal the creative potential and abilities of users and patrons, shape their aesthetic tastes, reading preferences and more. In a modern society the library acts as a distinctive communication cultural platform, an intellectual space, a place of self-education and career guidance, a center of historical and national-cultural heritage, and an educational and scientific center, filled with various means of information interaction. Reference: 1. Бірюкова, І. О. Створення електронного інформаційного ресурсу «Старовинна гравюра у фондах Одеської національної наукової бібліотеки». В: Бібліотеки, архіви, музеї як центри освіти та саморозвитку особистості : матеріали XXI Всеукр. Наук.-практ. Конф. (Харків, 24 жовт. 2018 р.). Харків. Держ. Акад. Культури; [редкол.: В. Д. Ракитянська (голова) та ін.]. Харків, 2019, c. 29-34. 2. Василевська, Е. І. Всеукраїнська виставка-форум „Українська книга на Одещині” : історія та традиції. В: Скарбниця культури: зб. 116 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II 3. 4. 5. 6. Ст. О., 2014, вип. IV: до 185-річчя ОННБ імені М. Горького, с. 113126; іл. Вилегжаніна, Т. І. Криза читання як одна із проблем українських реалій. В: Бібліотечна планета. 2020, № 1 (87), c. 4-7. Драгуновська, Н. В. Відродження культурної спадщини України через призму читання. В: Бібліотечний форум : історія, теорія і практика. 2018, № 4 (14), c. 17-18. Стратегія розвитку бібліотечної справи на період до 2025 року «Якісні зміни бібліотек для забезпечення сталого розвитку України» [online]. Режим доступу https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2192016-р#Text Ящук, І. Підтримка інтересу до читання в новому інформаційному середовищі. В: Філологічний дискурс. 2017, вип. 6, c. 199-211. 117 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Biblioteca verde și educația pentru dezvoltare sustenabilă în comunitatea de la Șirna, județul Prahova Rezumat: Iuliana-Camelia PÎRVU În lucrarea de față se prezintă traiectul implicării Bibliotecii Comunale Șirna, județul Prahova, în educația pentru dezvoltarea sustenabilă a comunității. Acest demers inovativ reprezintă un mijloc de diversificare și promovare a instituției și a serviciilor de bibliotecă, inclusiv a celor tradiționale, în care se circumscriu cartea și, implicit, lectura. Lucrarea își propune să prezinte, în manieră proprie, modul în care conceptul de „bibliotecă verde” a depășit stadiul de idee, prinzând contur în lumea concretă a unei mici biblioteci din mediul rural din România. Totul începe în 2014, odată cu câștigarea de către bibliotecă a unui premiu constând în panouri fotovoltaice. Următorii ani au venit cu activități concrete de educare a tinerei generații în spiritul sustenabilității, promovând Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei ONU 2030. Acțiunile întreprinse au fost evaluate de către o echipă de experți internaționali, cu prilejul depunerii unei aplicații la o competiție IFLA – „Green Library Award 2018” – unde biblioteca s-a clasat pe locul III mondial, oferind astfel vizibilitate comunității, instituției, profesiei de bibliotecar. Ieșirea din zona de confort a însemnat, ulterior, participarea la expoziția internațională organizată de Biblioteca Națională și Universitară din Zagreb, Croația – „The World’s Best Green Libraries” – alături de alte 5 biblioteci. Anul 2019 marchează participarea bibliotecii noastre la 118 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II concept of „green library” turned from the idea into reality, taking the form of a small library from a rural area in Romania. It all started back in 2014, when the library won an award consisting of photovoltaic panels. The following years the concrete activities come to educate the young generation of the spirit of sustainability, promoting the Sustainable Development Goals from The UN 2030 Agenda. The actions undertaken were evaluated by a team of international experts, with the occasion of submitting an application to the IFLA competition – „Green Library Award 2018” – where the library ranked third in the world, thus offering visibility to community, to the institution itself, and to the librarian profession. Stepping out of the comfort zone meant participating of the library in the international exhibition organized by the National and University Library from Zagreb, Croatia – „The World’s Best Green Libraries” – along with 5 other libraries. The year 2019 marks the participation of our library at the IFLA Congress in Athens with the poster „From a small green library to a sustainable community, a path marked with SDGs”. The year 2020 added to this longterm approach two winning Erasmus + projects for adult education: „Green Library for a sustainable community – Lib4Green”, project submitted by the Library of Șirna, and „Together for a better life”, project submitted by „Nicolae Iorga” Prahova County Library, for the consortium in which also the library from Șirna was the partner. The successful implementation of these Congresul IFLA de la Atena cu posterul „From a small green library to a sustainable community, a path marked with SDGs”. Anul 2020 a adăugat acestui demers de durată 2 proiecte Erasmus+ câștigătoare, destinate educației adulților: „Biblioteca verde pentru o comunitate durabilă – Lib4Green”, proiect depus de Biblioteca din Șirna și „Împreună pentru o viață mai bună”, proiect depus de Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, Prahova, pentru consorțiul în care și Biblioteca din Șirna este partener. Implementarea cu succes a acestor proiecte va înseamna concretizarea unui nou serviciu: „Biblioteca Verde”. Cuvinte-cheie: Biblioteca Comunală Șirna, județul Prahova, Șirna, Pîrvu Iuliana-Camelia, Biblioteca Verde, IFLA ENSULIB, ANBPR, Fundația Progress, Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă, CRS, Libraries4Future, Erasmus+, Biblioteca Verde pentru o comunitate durabilă. Abstract: The article presents the direction of involvement of the Șirna Rural Library from Prahova County in education for sustainable development of the community. This innovative approach represents a means of diversification and promotion of the institution and the library services, including traditional ones - the books and, implicitly, reading. In a personalized manner the research aims to present how the 119 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II projects will mean the start of a new service: „The Green Library”. Library, The UN 2030 Agenda for Sustainable Development, IFLA ENSULIB, ANBPR, Progress Foundation, CRS, Libraries4Future, Erasmus+, Green Library for a sustainable community. Keywords: Șirna Rural Library, Prahova County, Șirna, Pîrvu Iuliana-Camelia, The Green Suntem în anul pandemiei, dar și în anul în care Biblioteca Comunală Șirna, județul Prahova, împlinește 30 de ani de când și-a reînceput activitatea, ca de altfel multe biblioteci comunale din România ce s-au redeschis după Revoluție. Tot atunci, în septembrie 1990, și-a început cariera profesională și singurul bibliotecar angajat al bibliotecii din localitate. De aceea, anul 2020 este prin excelență un an al retrospectivelor. Acum, când umanitatea trece prin momente de cumpănă, când sărbătoresc 30 de ani de viață de bibliotecar, devine firească întrebarea: „Care este cea mai frumoasă dintre poveștile adevărate de la tine din bibliotecă?”. Răspunsul curge rapid și firesc atunci când este dat de cel care a plămădit în istoricul bibliotecii locale o mare parte din viața și din sufletul său: „Cea mai frumoasă poveste care încă se scrie este despre Biblioteca Verde”. Ea nu a fost încă așternută pe hârtie în întregime, așa cum a curs, de la izvor și până astăzi. Maniera de prezentare pe care am ales-o nu este strict științifică, iar povestea pare mai degrabă fantastică. Sunteți provocați la lectura ei, cu atât mai mult cu cât prilejul este unul salutar: Conferința Internațională „Lectura, ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare”, ediția a 2-a, 2020, desfășurată la Chișinău în contextul Anului Lecturii, sub patronajul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Nu este o împrejurare întâmplătoare, întrucât povestea bibliotecii verzi din Șirna are în ea filoane de simțire românească și de dincoace, și de dincolo de Prut. Chiar la debutul poveștii noastre, 10 bibliotecari din Republica Moldova au găsit un loc de „acasă” la noi în bibliotecă (19), iar la Chișinău am scris o filă din istoria „bibliotecii verzi”, pe care o voi prezenta în această lucrare la momentul potrivit. Ideea de „bibliotecă verde” a apărut încă din anul 2014. Atunci, în luna martie, am aplicat la un concurs Earth Hour, alături de alți 4 410 români. Premiul concursului „Energie de la soare, de Ora Pământului” (14), oferit de 120 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II „WWF România” și compania austriacă „Fronius”, a constat într-un sistem complet de captare a energiei solare în valoare de 20 000 de euro. Dorința de a avea o „bibliotecă verde” a stat la baza depunerii acestei aplicații, chiar dacă visul părea prea mare pentru o bibliotecă mică. Cine ar fi crezut că în urma unui concurs destinat cetățenilor români, persoanelor fizice încurajate să se implice sau să facă schimbări pentru un viitor durabil, ce punea în joc un singur premiu atât de valoros, avea să câștige o bibliotecă mică?! Fiind o competiție destinată persoanelor fizice, aplicația a fost depusă de bibliotecar în calitate de cetățean al comunei Șirna, nu pentru propria casă, ci pentru clădirea în care funcționează biblioteca și care adăpostește și grădinița de copii din localitate. Se spune că obțin ceea ce își doresc nu cei care iau, ci aceia care dăruiesc. Așa a ajuns Biblioteca Comunală Șirna să câștige acest premiu însemnat, care a făcut ca în prezent să putem primi energie direct de la soare, în locul binecuvântat care deja punea laolaltă energia din cărți și energia din oameni. Era începutul unei povești verzi, iar atunci când ridicam hotarul dinspre trecut al acestei istorii, au fost prezenți și au pus câte o cărămidă de lumină la temelia lui „a fost odată” mai mulți bibliotecari din Republica Moldova. Am primit în vizită de studiu colegi de la Chișinău, din Izbişte, Mașcăuți, Măgdăcești, Pașcani, Ișnovăț, Ohrincea, Slobozia-Dușca, Mălăiești. Au venit însoțiți de reprezentanți ai Bibliotecii Naționale a României și ai Centrului Român de Politici Europene, grație proiectului „Consolidarea fondului de carte românească în bibliotecile rurale din Republica Moldova” („Cărţi peste Prut”), iniţiat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) cu susţinerea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRP). Această vizită nu a rămas fără ecou (20), dăinuind până azi ca un liant de lumină. Tot în 2014, la scurt timp după această vizită, biblioteca publică din comuna Șirna a fost instituție gazdă pentru o altă mobilitate, primind în vizită de studiu, în cadrul Programului Global Libraries, 21 de bibliotecari din Turcia, din Programul Librar-E Turkey. Povestea continuă cu planuri de Advocacy, cu implicarea autorităților locale, care au investit sume importante pentru reabilitarea/modernizarea ter- 121 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II mică/energetică a clădirii. Și pentru că „noblesse oblige”, a urmat implicarea bibliotecii în promovarea responsabilității faţă de mediu, a dezvoltării durabile, inteligente şi ecologice a comunității, prin educarea unei noi generații de cetățeni verzi. Chiar dacă este un loc de poveste, biblioteca trebuie să aibă perspectivă, o proiecție în viitor, fiind ancorată în realitățile prezentului. Viitorul, așa cum este zugrăvit și în Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă, are multe tonuri de verde. Comunitățile trebuie să devină reziliente, sustenabile. Biblioteca, instituție ce se pune în slujba comunității cu servicii dintre cele mai novatoare, poate să fie un avanpost al dezvoltării durabile. Bazată pe imaginea pozitivă pe care a dobândit-o în timp în comunitate, de instituție credibilă, Biblioteca din Șirna a trecut la acțiune, începând să formeze voluntari ecologiști dintre utilizatorii de diferite vârste, în special copii. La vârste fragede este mult mai ușor să se însușească bunele deprinderi, iar copiii pot deveni chiar „mici educatori ecologiști” ai persoanelor adulte, începând cu cei din familie, așa cum au confirmat ulterior unii părinți și bunici. Prima acțiune în care au fost mobilizate 70 de persoane a fost o noutate și pentru bibliotecar, și pentru voluntari. Am învățat de la cei cu mai multă experiență cum se organizează o acțiune de ecologizare, în urma încheierii unui parteneriat, în luna septembrie 2017, cu Fundația Comunitară Prahova și JYSK România. Am participat cu voluntarii bibliotecii la acțiunea „Maratonul curățeniei în județul Prahova” (4), ce avea ca scop ecologizarea unor zone din județ, strângerea materialelor refolosibile și instruirea participanților în legătură cu importanța reciclării deșeurilor. Impactul acestei acțiuni a fost însemnat, el fiind măsurat și prin creșterea numărului de voluntari ce au participat la o a doua acțiune de ecologizare, organizată de această dată de bibliotecă și desfășurată în comunitatea Șirna. Colaborarea definește cel mai bine activitățile în comunitate, iar educația se face și prin implicare directă, și prin puterea exemplului. Așa că, în octombrie 2017, la acțiunea „Curățenia de toamnă în comuna Șirna” (8) biblioteca a antrenat și alți actori sociali de la nivel local: Primăria, Poliția locală, școala, dar și Asociația „Let’s Do It, Romania!” în județul Prahova, fiecare entitate 122 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II parteneră având responsabilități clare. Aproape 100 de voluntari, dintre care un număr însemnat de elevi, au mers pe ulițele satului, în parcul din localitate, pe terenul de sport, făcând curățenie. Copiii pot fi uneori cei mai buni educatori pentru cei mari, care nu respectă mediul în care trăim, dacă înțeleg pe viu ce implică ignorarea normelor elementare de conduită ale omului în relație cu tot ce îl înconjoară. Urmărind acest plan de implicare în educația pentru un mediu sustenabil, care să conducă în timp la dezvoltarea durabilă a comunității, Biblioteca Comunală Șirna a aplicat la un concurs organizat de asociațiile de bibliotecari și biblioteci din România și din Republica Moldova – ANBPR, ABR și ABRM – care au lansat, în contextul implementării proiectului Agenda for Sustainable Development – A Recipe from Libraries, susținut de IFLA, un concurs pentru selectarea a 20 de bibliotecari din cele două țări, 10 din România, 10 din Republica Moldova. Biblioteca din Șirna a fost singura bibliotecă comunală din România ce a obținut grantul de participare. Atelierul Internațional de Advocacy al IFLA, intitulat „Bibliotecile, Dezvoltarea și Implementarea Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite” a făcut parte din Programul Internațional IFLA de Advocacy. Workshopul, susținut de un trainer din Serbia, s-a desfășurat la Chișinău, la sfârșitul lunii martie 2018. În urma participării la atelierul de lucru de la Chișinău, s-a făcut diseminare în rândul bibliotecarilor din bibliotecile publice din județul Prahova. Ulterior acestui important eveniment, înscrierea bibliotecii noastre în competiția organizată de IFLA – „Green Library Award 2018” – și situarea ei în topul bibliotecilor verzi din lume prin ocuparea locului III este o pagină importantă din această poveste verde de la Șirna, care ne dorim să aibă cât mai mulți cititori (6) pe care să-i inspire și să-i încurajeze să se implice. IFLA – Federația Internațională a Instituțiilor și Asociațiilor de Biblioteci – este corpul internațional de conducere reprezentând interesele serviciilor de bibliotecă și ale utilizatorilor lor. ENSULIB (Environment, Sustainability and Libraries Special Interest Group), o nouă secțiune a IFLA, a organizat în 2018 a 3-a ediție a concursului „Green Library Award”. Premiul acordat la acest concurs are ca obiectiv sprijinirea și promovarea mișcării Bibliotecii 123 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Verzi la nivel mondial și dorește să încurajeze Bibliotecile Verzi să își prezinte activitățile către o audiență internațională. Potrivit declarației IFLA privind bibliotecile și dezvoltarea durabilă, premiul promovează profesia prin punerea în lumină a rolului bibliotecilor și bibliotecarilor în ceea ce înseamnă standardele de durabilitate și promovarea cunoștințelor de specialitate în cadrul practicilor profesionale. La această competiție, IFLA a invitat toate tipurile de biblioteci să participe, astfel că din România a concurat Biblioteca din Șirna, unica bibliotecă din țară care folosea energia solară, la momentul respectiv. Deși pentru Premiul IFLA au fost depuse 32 de aplicații de către biblioteci mari din lume, (inclusiv din Argentina, Brazilia, Bulgaria, China, Columbia, Croația, Franța, Ungaria, India, Indonezia, Iran, Coasta de Fildeș, Kazahstan, Kenya, Letonia, Pakistan, Filipine, Spania, Ucraina, SUA și Uzbekistan), biblioteca noastră a ocupat un onorant loc III, plasând România între primele țări, după China și Ungaria. Aplicația depusă, „Biblioteca Comunală Șirna crește cetățeni implicați”, are la bază ilustrarea activităților de educare a tinerei generații în scopul dezvoltării durabile. Evaluarea aplicațiilor a fost făcută de 17 recenzori internaționali din Australia, Franța, Finlanda, Kenya, Germania, Pakistan/Noua Zeelandă, Portugalia, Spania, Suedia și SUA, profesioniști din biblioteci publice și academice, dar și din alte domenii (arhitecți, studenți). Evaluatorii au apreciat că au avut o grea misiune, dată fiind varietatea bibliotecilor și diferențele semnificative de buget cu ajutorul cărora s-au desfășurat programele/proiectele înscrise în competiție. După multe deliberări, a fost aleasă pe primul loc Biblioteca Foshan („Foshan Library’s Green Practice”), situată în orașul nou Foshan, care este zona cheie de construcție a orașului burete în provincia Guangdong, China. ENSULIB a felicitat următorii cinci clasați, după cum urmează: 1. József Attila County and City Library, Tatabánya; 2. Biblioteca Comunală Șirna, Prahova County; 3. National Library and Archives of Iran; 4. United States International University – Africa; 5. National and University Library in Zagreb (17). Pentru România, evaluatorii apreciază că eforturile bibliotecii au fost 124 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II uriașe. Ei menționează: „Biblioteca Comunală Șirna, județul Prahova, reprezintă un bun exemplu al modului în care bibliotecile pot și trebuie să se angajeze în comunitățile locale pentru îngrijirea mediului, mai ales cu generațiile tinere. Biblioteca a realizat progrese semnificative cu o serie de programe care au schimbat comunitatea – cu un buget foarte mic, dar cu rezultate foarte mari – copiii ca lideri pentru alții. Biblioteca a dezvoltat parteneriate impresionante cu organizațiile locale, regionale și naționale pentru a oferi educație continuă în domeniul practicilor sustenabile”. De asemenea, se subliniază că Biblioteca din Șirna, prin „angajarea eficientă a tinerilor și a comunității cu un buget și un personal foarte limitat, servește ca un model inspirator pentru toate bibliotecile cu orice buget și nivel de personal, ca un exemplu al posibilităților nesfârșite ce pot fi obținute printr-un angajament profund al unui bibliotecar, al unei biblioteci mici, pentru o societate mai bună”. Performanța bibliotecii verzi de la Șirna a fost evidențiată în cadrul Congresului IFLA de la Kuala Lumpur, Malaysia, din 2018, în prezentarea „IFLA – Green Library Award 2018”, făcută în cadrul atelierului ENSULIB (Environment, Sustainability and Libraries Special Interest Group) de către dr. Petra Hauke de la Institut für Bibliotheks-und Informationswissenschaft din Berlin, secretar ENSULIB. La Conferința ABR de la Sibiu, din luna septembrie 2018, dr. Victoria Frâncu de la Biblioteca Centrală Universitară București, având ca sursă și informațiile furnizate, a prezentat lucrarea „Inovația și creativitatea pentru susținerea schimbării în bibliotecile de azi”, în care a vorbit și despre realizările bibliotecii de la Șirna. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei ONU 2030 au fost prezentate și în cadrul Conferinței Internaționale de la Bacău din luna mai 2018, unde responsabilul bibliotecii, Iuliana-Camelia Pîrvu, a avut o prezentare în plen. De asemenea, la Conferința ANBPR din toamna aceluiași an, din noiembrie, a prezentat lucrarea „Impactul premiului IFLA asupra atragerii de resurse la Biblioteca Comunală Șirna”. În urma participării cu succes la competiția IFLA „Green Library Award 2018” Biblioteca Comunală Șirna, Prahova, intră în Grupul ENSULIB IFLA SIG – Grupul de interes pentru mediu, sustenabilitate și biblioteci al IFLA la 125 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II invitația președintelui Harri Sahavirta din Finlanda și, de asemenea, în Grupul informal al bibliotecilor verzi și sustenabile, Green@Library. Ca membră ENSULIB, Biblioteca Comunală Șirna din România, prin intermediul bibliotecarului, a fost convocată de ENSULIB să participe la Workshopul din perioada 27 iunie-16 iulie 2018 pentru realizarea Raportului IFLA Library Global Vision 2018 și a participat cu idei la realizarea acestuia, alături de specialiști cu experiență în domeniul bibliotecilor din alte 11 țări: Finlanda, Germania, Portugalia, Kenya, Filipine, SUA, India, Suedia, Pakistan, Iran și Australia. Tot astfel, bibliotecarul de la Șirna a înscris ideile proprii și la IFLA Global Vision Ideas Store în luna octombrie 2018 (2). Înțelegem, așadar, că „biblioteca verde” nu este o denumire, un titlu, nu este nici măcar o destinație, ci este o cale un drum pe care uneori nu te poți bucura de toate oportunitățile. Așa se face că, din cauza lipsei de fonduri, invitația la Prima Conferință a Bibliotecilor Verzi din Zagreb, Croația, din noiembrie 2018, nu s-a putut participa. Dar în 2019, la Biblioteca Comunală Șirna a sosit prin poștă o scrisoare din partea directorului general al Bibliotecii Naționale și Universitare din Zagreb, Tatijana Petrić, ce conținea invitația de a participa cu materiale la Expoziția Internațională „The World’s Best Green Libraries” din 23 mai – 8 iunie 2019, care urma să se desfășoare în Croația. La această expoziție au fost expuse postere cu acțiunile desfășurate de șase biblioteci verzi din China, Ungaria, România, Iran, Kenya și Croația (12). Biblioteca Națională și Universitară din Zagreb, Croația, cu sprijinul IFLA ENSULIB și în cooperare cu Grupul de lucru pentru bibliotecile verzi ale Asociației Bibliotecilor Croate, a prezentat exemple de bune practici din biblioteci verzi din întreaga lume, scoțând în evidență câștigătorii și finaliștii Premiului IFLA Green Library 2018 (7). Biblioteca Comunală Șirna a inclus tematica sustenabilității în evenimentele de promovare a lecturii. Astfel, în 2019, într-unul dintre proiectele cu cel mai mare impact în comunitate, „Ora șă ȘTIM” (13), care a numărat 792 de participanți la activități ce au vizat consolidarea interesului față de lectură și temele ȘTIM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 10 ani, au fost abordate teme legate de ocrotirea 126 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II mediului înconjurător, teme din domeniul educației pentru sănătate și dezvoltare durabilă, adaptate nivelului de înțelegere al copiilor. Grație Fundației „Progress” din România, care și-a extins implicarea în susținerea bibliotecilor, prin colaborarea la nivel internațional cu Deusche Telekom Stiftung din Germania, în proiectul „STEM Volunteer Readers”/„Ora să ȘTIM”, la Biblioteca din comuna Șirna au avut loc în 2019, începând cu data de 1 februarie, 59 de evenimente de lectură, 21 de evenimente pentru copiii între 3 și 6 ani și 38 de evenimente de lectură pentru copiii între 7 și 10 ani. Biblioteca din Șirna a avut în proiect 9 parteneri, între care 3 școli și 5 grădinițe de copii, aproape toate activitățile desfășurându-se în bibliotecă. Toți copiii din învățământul primar și de vârstă preșcolară din comuna Șirna (3-6 ani) au participat la activități. Și toți au fost recompensați cu daruri constând în cărți, dulciuri și rechizite școlare prin intermediul proiectelor „Daruri de Crăciun” (decembrie 2019) și „Back to School” (septembrie 2020) implementate de către Consiliul Județean Prahova și de către Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, Prahova, cu care biblioteca din Șirna a încheiat parteneriate. Pentru că au prins drag de carte, 50 de copii dintre cei mai activi utilizatori ai serviciilor bibliotecii au primit în luna iunie 2020 daruri de carte, grație parteneriatului bibliotecii cu Asociația „OvidiuRo”, în urma participării bibliotecarului la Concursul de idei „Cum citim cu copiii în vara aceasta?”, lansat în primăvară de această asociație. Proiectul nostru local, implementat cu sprijinul voluntarilor, numit „Primește, citește, oprește sau redăruiește”, a avut ca țintă Obiectivul 4 al Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă, și anume Educație de calitate, urmărind și educarea copiilor în spiritul empatiei și solidarității între oameni. De asemenea, un sprijin însemnat am primit din partea Bibliotecii Naționale a României, care a răspuns solicitării noastre și a donat Bibliotecii Comunale Șirna, în anul 2020, 610 volume din fondul disponibil al Rezervei Naționale de Publicații, în vederea completării și înnoirii colecțiilor bibliotecii, în condițiile în care la Șirna nu s-a achiziționat carte nouă de foarte multă vreme. Pentru dezvoltarea durabilă a comunității, biblioteca a încheiat parteneri- 127 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II ate cu Ambasada SUA și American Councils for International Education. În luna aprilie, în 2018, 2019 și 2020, a înscris comunitatea pe care o deservește pe harta proiectului „4/4 pentru prieteni”, propunând activități de voluntariat precum: „Voluntariat ecologic la Biblioteca Comunală Șirna”, „Voluntariat ecologic la Biblioteca verde Șirna”. Pe 4 aprilie, ziua când se celebrează la nivel național valorile voluntariatului și ale prieteniei (22), biblioteca a luat ca parteneri Primăria, Poliția locală și școala din localitate, pentru a desfășura activități de voluntariat. Cu 45, respectiv 39 de voluntari înscriși în 2018 și 2019, biblioteca a căutat să răspundă Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei ONU 2030 – Educație de calitate, Orașe și comunități sustenabile – răspunzând astfel „întrebării celei mai urgente și insistente a vieții: Ce faci pentru ceilalți?” (dr. Martin Luther King Jr.). În 2020, acțiunea de voluntariat ecologic de pe 4 aprilie (1) propusă de Biblioteca din Șirna, la care s-au înscris 60 de voluntari, nu s-a mai putut desfășura, din motive lesne de înțeles, România fiind la acea dată în stare de urgență, instituită prin decret prezidenţial, având în vedere pandemia de coronavirus. Acțiunea climatică este, fără îndoială, un alt subiect fierbinte al planetei noastre în perioada actuală. Pornind de la această realitate și în temeiul Obiectivului 13 de Dezvoltare Durabilă al Agendei ONU 2030 – Acțiunea asupra climei – Biblioteca Comunală Șirna, județul Prahova, se alătură inițiativei internaționale a bibliotecilor de a participa activ la combaterea crizei climatice globale și devine parte activă a Libraries4Future (9). În acest demers, Biblioteca a acționat la recomandarea Grupului de interes special pentru mediu, durabilitate și biblioteci al Federației Internaționale a Asociațiilor și Instituțiilor de Biblioteci (IFLA ENSULIB). De asemenea, instituția aderă la principiile manifestului bibliotecilor pentru mediu Libraries4Future și contribuie cu o traducere a acestuia în limba română (11), documentul fiind disponibil pe lângă română încă în 15 limbi. Strategia IFLA 2019-2024 adoptată recent, precum și orientările emise anterior pentru comunitatea globală de biblioteci, îndeamnă aceste instituții să facă un pas mai departe în îndeplinirea rolului lor tradițional de gardieni și promotori ai patrimoniului cultural și științific, susținători ai alfabetizării 128 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II și furnizori de acces gratuit la informații, prin organizarea de programe și activități care să contribuie la implementarea cât mai reușită a Agendei ONU 2030 și a Obiectivelor sale de Dezvoltare Durabilă. Astfel, în eforturile lor de a sensibiliza publicul cu privire la rolul social important al bibliotecilor în societatea actuală ca centre ale comunităților locale, bibliotecile încearcă să fie recunoscute ca parteneri indispensabili ai guvernelor și ai altor organe ale administrației publice în implementarea Agendei ONU (10). În această ordine de idei, Biblioteca din Șirna a devenit, încă din 2018, membru și participant în Coaliția România Sustenabilă (CRS), ce acționează prin contribuția voluntară, individuală și colectivă a membrilor și a participanților săi implicați în dezvoltarea și implementarea activităților menite să conducă la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) în România. Coaliția din care face parte și biblioteca din Șirna (5) contribuie la implementarea Strategiei naționale de dezvoltare durabilă. Scopul CRS este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și cu alte instituții publice pe teme care au impact asupra dezvoltării sustenabile a României. Coaliția România Sustenabilă a fost înființată în cadrul Ambasadei Sustenabilității din România, care este un program al Asociației „Responsible Business”, inițiat după o idee a echipei The CSR Agency. Programul este finanțat de partenerul fondator – Kaufland România și de partenerii Platinum HeidelbergCement România și Lidl România, având alături în acest efort Ambasada Olandei, Ambasada Germaniei și Guvernul României prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Ambasada Sustenabilității în România promovează colaborarea între companiile responsabile, comunitățile implicate și instituțiile statului pentru o Românie sustenabilă. CRS este principalul instrument de colaborare. Membrii și participanții coaliției contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesare formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului, economiei și societății, toate în sprijinul dezvoltării sustenabile a României. Biblioteca Comunală Șirna semnează, în februarie 2020, un Acord de reprezentare în vederea semnării de către CRS a Acordului de colaborare cu Secretariatul General al 129 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Guvernului, prin Departamentul de Dezvoltare Durabilă. Potrivit Barometrului siguranței și sustenabilității naționale, principala temă percepută de români ca amenințare la siguranța națională o constituie lipsa orașelor și comunităților sustenabile (93%) (3). Obiectivul 11 de Dezvoltare Durabilă – Orașe și comunități sustenabile – precum și ODD-urile 4, 7, 13 și 17 ale Agendei ONU 2030 (Educație de calitate, Energie accesibilă și curată, Acțiunea asupra climei, Parteneriate pentru Obiective), promovate prin intermediul acțiunilor specifice desfășurate, au constituit tema posterului cu care Biblioteca Comunală Șirna s-a calificat la Congresul IFLA din Grecia, de la Atena, desfășurat în luna august 2019. Lucrarea cu titlul „From a small green library to a sustainable community, a path marked with SDGs” (15) ilustrează activitățile desfășurate de Biblioteca din Șirna cu ocazia Orei Pământului, Zilei Voluntariatului și a Prieteniei, Zilei Mondiale a Curățeniei, dezvoltând parteneriate cu Ambasada SUA și American Councils for International Education, Let’s Do It, Romania!, autoritățile locale, instituțiile de învățământ, ASPTMR (o asociație de combatere a tuberculozei), cu Direcția Silvică Prahova (DSP), care a donat copaci pentru plantarea și ecologizarea regiunii. Obținerea unui sprijin durabil de la o companie (Cert Transilvania) care a donat baterii pentru panouri solare (în valoare de 1000 de euro) a fost un rezultat direct al activității de advocacy desfășurate de Biblioteca Comunală Șirna. În toamna anului 2018, biblioteca a mobilizat voluntari și a plantat câteva zeci de paltini, obținuți ca urmare a demersurilor făcute de bibliotecar la DSP, în cinci sate din comunitate, cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Paltinul este un copac simbol pentru comunitate (în satul Hăbud din comuna Șirna se află 5 exemplare ale acestei specii de arbori, care sunt monumente ale naturii și au peste 500 de ani). Plantarea acestor copaci și cele 300 de exemplare ale cărții „Contribuția satului Hăbud la făurirea României Mari”, autor învățător George A. Costea, ediția a 2-a revăzută și adăugită de bibliotecara Iuliana-Camelia Pîrvu, cu un cuvânt-înainte de conf. univ. dr. Gheorghe Calcan (carte scoasă pe cheltuiala proprie a bibliotecarului și a familiei sale, distribuită gratuit, prezentată și la Conferința ANBPR din 2018 de la Alba Iulia), au constituit 130 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II darurile Bibliotecii din Șirna făcute comunității, în memoria eroilor care s-au jertfit pentru România Mare; copaci și cărți care au unit comunitatea (16). În primăvara anului 2019, 1 370 de arbori donați de Direcția Silvică Prahova, au fost plantați de autoritățile locale. Chiar dacă nu am putut ajunge la Congresul de la Atena să prezint posterul câștigător din cauza lipsei de fonduri alocate bibliotecii, lucrarea a fost expusă în cadrul Congresului de la Atena, grație sprijinului primit de la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, Prahova, a cărei echipă s-a ocupat și de prezentarea posterului nostru, care a fost apreciat și promovat de reprezentanții ENSULIB prezenți la Congres. Cu toate acestea, am avut bucuria de a-l vedea expus la Conferința ANBPR de la Miercurea-Ciuc, din octombrie 2019, în spațiul expozițional denumit „Bulevardul Bibliotecilor”. La Miercurea-Ciuc am susținut și un atelier de lucru legat de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei ONU 2030, alături de alte două colege de la Biblioteca Metropolitană București și de la Biblioteca Județeană Satu Mare. În cadrul atelierului am prezentat și lucrarea: „Biblioteca Comunală Șirna, Prahova, susține dezvoltarea durabilă”. La Conferința de la Miercurea-Ciuc am participat la o prezentare în plen și la un atelier de lucru legat de proiectele de mobilitate Erasmus+ destinate educației adulților, susținut de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) și am aflat, cu acest prilej, de existența unor granturi pentru participarea personalului din instituții eligibile la Atelierul MobilitatE+, Educaţia Adulţilor – pentru organizații implicate activ în educația adulților, ce urma să se desfășoare în noiembrie 2019, la București. Scopul atelierului era acela de a oferi un cadru adecvat de interacțiune și sprijin personalizat în vederea finalizării etapei de proiectare și completării unui formular de candidatură pentru un proiect de mobilitate în cadrul programului Erasmus+. Am depus o aplicație în vederea participării la acest atelier, iar candidatura a fost aprobată (21). După participarea la acest atelier m-am implicat în scrierea și depunerea unui proiect de mobilitate Erasmus+ pe domeniul educației adulților, denumit „Biblioteca verde pentru o comunitate durabilă – Lib4Green”, proiect 131 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II care, în urma evaluării, a fost declarat câștigător în luna iulie 2020 (18). Capacitatea operațională mică a instituției (un singur angajat, în condițiile legii, și buget mic), interesul scăzut al adulților din comunitate pentru acțiuni educaționale organizate de bibliotecă, slaba motivare a voluntarilor bibliotecii pentru implicarea în activitățile de dezvoltare durabilă sunt problemele a căror rezolvare o reprezintă implementarea acestui proiect Erasmus+. Prin proiectul „Biblioteca verde pentru o comunitate durabilă – Lib4Green” se va derula o activitate de mobilitate de job shadowing în parteneriat cu o mare bibliotecă verde din Europa, Biblioteca Națională și Universitară din Zagreb, Croația, cu care am mai colaborat. Activitatea de job shadowing la care participă bibliotecarul și voluntari implicați în activitățile bibliotecii, vizează acumularea de cunoștințe despre activități, grupuri de lucru, documente specifice de politică durabilă, servicii/structuri organizaționale ale unei mari biblioteci verzi, cunoașterea specificului muncii într-o mare bibliotecă implicată în educația adulților și în dezvoltarea durabilă, ce sprijină îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei ONU 2030, specificul lucrului cu publicul adult, metode creative/inovative utilizate, specificul lucrului cu voluntarii locali, colaborarea cu partenerii locali interesați de dezvoltarea durabilă a comunității. Obiectivele proiectului sunt: crearea unui corp de sprijin al bibliotecii, specializat în context european, denumit „Consiliul Verde”, constituit ca un pilon de sprijin al bibliotecii, având rolul de a implica adulți din comunitate în acțiuni educative cu impact asupra dezvoltării durabile a comunității; crearea unui nou serviciu de bibliotecă, denumit „Biblioteca Verde”, care să contribuie la consolidarea capacității bibliotecii de a opera eficient, la nivel local, național, european și internațional, creând cadrul instituțional de dezvoltare și încorporare a educației pentru dezvoltare durabilă în lucrul cu adulții, abordând teme precum protecția mediului, responsabilitate civică, antreprenoriat ecologic, sănătate și bunăstare, pornind de la exemple europene de bună practică; redactarea de către Consiliul Verde și supunerea spre aprobare de către autoritățile locale, a unui document de politică durabilă a bibliotecii, în vederea alinierii instituției la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agen- 132 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II dei ONU 2030, care să poată servi ca model și altor biblioteci. Proiectul va avea un impact pozitiv îndeosebi asupra participanților la mobilizare, asupra Bibliotecii Comunale Șirna și a comunității, atât în timpul, cât și după durata proiectului, care este de 2 ani. Rezultatele proiectului pot fi folosite și după finalizarea acestuia, pot fi ușor transferate și către alte domenii de către voluntarii care vin din alte medii profesionale, pot fi adaptate altor nevoi ale instituției și comunității și pot fi folosite pentru influențarea practicilor și politicilor ecologice, atât local, la nivelul comunității rurale, cât și la nivel județean, regional, național, european și internațional. Proiectul își propune să stimuleze dezvoltarea sustenabilă a comunității, coeziunea socială, iar participarea la acțiunea de mobilitate va determina, sperăm, dezvoltarea cooperării locale, județene, naționale și transnaționale durabile, întărind colaborarea și cooperarea cu o mare bibliotecă europeană ce are aceleași preocupări pentru dezvoltarea durabilă. În această vară am făcut deja un pas în plus pentru utilarea noului serviciu al bibliotecii, denumit „Biblioteca Verde”, prin obținerea unor donații din partea S.C. Heart Media Publishing S.R.L. pentru Biblioteca Comunală Șirna, urmare a activităţii susţinute desfăşurate în biblioteca publică locală din localitate, făcute prin intermediul Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR). Prima donație are ca obiect mobilier nou și cărți de educație pentru sănătate al căror autor este dr. Vasi Rădulescu, iar a doua donație constă în echipamente IT noi (2 calculatoare, un laptop, o multifuncțională). Tot legat de proiectele Erasmus+, Biblioteca Comunală Șirna este membră, alături de alte 9 biblioteci comunale, în consorțiul constituit de Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, Prahova, pentru implementarea proiectului Erasmus+ din domeniul educației adulților „Împreună pentru o viață mai bună”, proiect de mobilitate declarat, de asemenea, câștigător în iulie 2020. Acest proiect are ca obiectiv general sprijinirea timp de 2 ani a unui număr de 15 bibliotecari din mediul rural și urban pentru a dobândi cunoștințe, abilități și competențe la nivelul standardelor europene, necesare în lucrul cu publicul adult. Bibliotecile comunale partenere sunt din localitățile Bertea, 133 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Cornu, Izvoarele, Măgurele, Măneciu, Păulești, Sângeru, Slănic, Șirna, Valea Călugărească, Valea Doftanei-Teșila. Așadar, dacă ai curajul să urmezi o anumită cale, în față ți se deschid o mulțime de alte drumuri care te așteaptă, nu fără obstacole. Implementarea acestor proiecte, amânată momentan în timpul pandemiei din motive lesne de înțeles, sperăm să se desfășoare așa cum am prevăzut, în beneficiul comunității noastre. A fost destul de grea abordarea subiectului poveștii verzi de la Șirna cu detașarea unui specialist. În primul rând, pentru că bibliotecarul care a slujit singur într-o instituție timp de 30 de ani ajunge să se identifice sufletește cu aceasta. Apoi, pentru că biblioteca este nu numai despre cărți și lectură, biblioteca este și despre viață. Ea se întrepătrunde cu viețile celor care îi sunt eroi și care se vor regăsi în poveste, atunci când, vreodată, vor căuta motive de mândrie, fie și numai de mândrie locală. Povestea bibliotecii verzi de la Șirna este o realitate în care cred, deși pentru unii încă pare de domeniul fantasticului. Referințe bibliografice: 1. 4/4 pentru prieteni [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https:// americancouncils.ro/44pentruprieteni/Prahova/ 2. Attract local social partners to raise funds for green-impact library actions [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://ideas.ifla.org/ ideas/opportunities/opp6/country/romania/?show=75 3. Barometrul siguranței și sustenabilității naționale [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://ambasadasustenabilitatii.ro/wp-content/uploads/2020/07/Barometrul-Sigurantei-si-Sustenabilitatii_Ambasada-Sustenabilitatii_Reveal.pdf 4. Biblioteca din Șirna la „Maratonul curăţeniei în judeţul Prahova” [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: http://infoploiesticity.ro/social/797biblioteca-din-sirnala-maratonul-curateniei-in-judetul-prahova.html 5. Biblioteca Comunală Șirna, județul Prahova [online]. [citat 15 august 134 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 2020]. Disponibil: https://ambasadasustenabilitatii.ro/membri-CRS/biblioteca-comunala-sirna/ Biblioteca Comunală Șirna, Prahova. Singura bibliotecă verde din România premiată de IFLA în cadrul competiției „Green Library Award 2018” [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: http://ziarulploiestii.ro/beta/ wp-content/uploads/2018/08/1844-pt-site.pdf Biblioteca Verde pentru Croația Verde – o inițiativă de educație pentru mediu [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://anbpr.org.ro/ index.php/biblioteca-verde-pentru-croatia-verde-o-initiativa-de-educatie-pentru-mediu/ Curățenia de toamnă în comuna Șirna, județul Prahova [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://ziare.com/ploiesti/stiri-actualitate/ curaesenia-de-toamna-in-comuna-sirna-judeesul-prahova-7017646 Libraries4Future [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://libraries4future.org/mapathon-forfuture-sa-30-5-11-uhr/ Libraries4Future: NSK joins international initiative calling upon libraries to actively participate in tackling global climate crisis [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://www.nsk.hr/en/libraries4future-nsk-joins-international-initiative-calling-upon-libraries-to-activelyparticipate-in-tackling-global-climate-crisis/ Libraries4Future. Principii [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://libraries4future.org/declaration-ro/ NSK to put on „The World’s Best Green Libraries” exhibition [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://www.nsk.hr/en/nsk-to-put-on-theworlds-best-green-libraries-exhibition/ PÎRVU, Iuliana-Camelia. A venit Ora să ȘTIM, pe 1 februarie, de Ziua Internațională a Cititului Împreună [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: http://ziarulploiestii.ro/beta/wp-content/uploads/2019/01/1865pt-site.pdf PÎRVU, Iuliana-Camelia. Energie de la soare pentru Biblioteca Comunală Șirna [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://ora-pamantului. ro/panoul-solar-oferit-de-wwf-si-fronius-este-castigat-de/ 135 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II 15. PÎRVU, Iuliana-Camelia. From a small green library to a sustainable community, a path marked with SDGs [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: http://library.ifla.org/2604/ 16. PÎRVU, Iuliana-Camelia. Norocul de a fi român în anul centenarului [online]. [citat 15. august 2020]. Disponibil: http://ziarulploiestii.ro/beta/ wp-content/uploads/2018/12/1861-pt-site.pdf 17. QUTAB, Saima, HAUKE, Petra. IFLA Green Library Award 2018 Winners Announced [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://www.ifla. org/node/60935?og=479 18. Rezultate selecţie proiecte de mobilitate în domeniul Educația adulților, termen limită 5 februarie 2020, termen prelungit la 11 februarie 2020 [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://www.erasmusplus.ro/ library/Adulti/2020/KA1/Rezultate%20Educatia%20Adultilor_KA104. pdf 19. RUSU, Alexandru. Bine ați venit de acasă – acasă! [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: http://bibliotecapublicaizbiste.blogspot.com/2014/11/ bine-ati-venit-de-acasa-acasa_13.html?m=1 20. RUSU, Alexandru. Cărți peste Prut… schimbări pozitive la Criuleni [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: http://bibliotecapublicaizbiste. blogspot.com/2014/11/ 21. STINGA, Cornel. Atelier MobilitatE+, Educația Adulților – pentru organizații implicate activ în educația adulților, București [online]. [citat 15 august 2020]. Disponibil: https://www.anpcdefp.ro/evenimente-det/ vrs/Idev/1546 22. Voluntariat ecologic la Biblioteca Comunală Șirna – un răspuns marca „4/4 Pentru Prieteni” [online]. [citat 15.08.2020]. Disponibil: https:// ziare.com/ploiesti/stiri-actualitate/voluntariat-ecologic-la-biblioteca-comunala-sirna-un-raspuns-marca-4-4-pentru-prieteni-7243511 136 Metode și tehnici de promovare a lecturii Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Clubul de lectură și locul acestuia în instituția de învățământ Rezumat: Alexandru MOLCOȘEAN În acest demers am încercat să surprindem importanța constituirii unui club de lectură în școală. Necesitatea de popularizare a lecturii a contribuit la scrierea acestui articol. Cititul în cadrul unei comunități se intersectează cu o serie de discipline de studiu, asigurând modelul interdisciplinar stipulat de curriculumul modernizat, ediția 2019. Pentru a afla opinia elevilor în vederea susținerii acestui demers, am recurs la un chestionar în vederea obținerii unei imagini de ansamblu. Rezultatele colectate oferă un punct de plecare pentru un eventual demers care să se axeze asupra creării și funcționării unui cerc de lectură. Cuvinte-cheie: educație, cultură, literatură, club de lectură, școală, elevi, chestionar. Abstract: In this article we tried to detect the importance of setting up a reading club in a school as well as focus to the necessity of popularization of reading. The reading process within a community are intersecting with a series of study disciplines, that is stupulated in the interdisciplinary model of the modernized curriculum, 2019 edition. In order to find out the students’ opinion in the sight of supporting of this approach, we have used a questionnaire - to get the picture. The obtained 138 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Keywords: results has provided a starting point for a possible approach that focuses on creating and operating a reading circle or club. education, culture, literature, books club, school, students, questionnaire. Introducere Societatea actuală trece printr-o serie de transformări radicale în ce privește lectura informației. Cititul a devenit un trend și nu o necesitate în domeniul informării. Acțiunea de identificare a informației este lăsată în seama internetului, care dă dovadă de o inteligență demnă de invidiat. Cărțile reușesc să atragă cititorii prin modalitatea clasică de marketing, denumită cerere și ofertă. Publicul larg nu se mai mulțumește cu marii clasici din spațiul românesc sau universal, este nevoie de ceva actual care să fie citibil. Astfel că subiectele sensibile, gen: discriminarea femeilor, conflicte militare cu ecou în întreaga lume, teorii ale conspirației, romane erotice (în unele cazuri atingând limita vulgarului) reușesc încet, dar sigur să atragă cititorii. Constatăm astfel că este nevoie de a readuce în atenția publicului larg cartea bună. Iar o modalitate eficientă (considerăm noi) pot fi cluburile de lectură organizate în rândul elevilor. Ipotetic vorbind, clubul de lectură oferă o serie de avantaje: dezvoltarea relaționării cu alți cititori, expunerea impresiilor de lectură în vederea verificării corectitudinii perceperii mesajului cărții, susținerea argumentată a unui punct de vedere, crearea unui mediu cult în rândul elevilor, încurajarea cititului prin cooptarea membrilor noi, valorificarea cărților și cultivarea pasiunii pentru acestea, reducerea analfabetismului funcțional (problemă tot mai pregnantă în societate) etc. În acest articol accentuăm importanța constituirii clubului de lectură în școală și tangențele acestuia cu diverse discipline de studiu cu care se intersectează (caracterul interdisciplinar pe care îl are lectura). Nu în ultimul rând vom prezenta opiniile elevilor pe marginea fondării unui club de lectură și cât de dispuși sunt ei să devină membrii acestuia în vederea promovării cititului. 139 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Pentru a ne forma o idee despre cât de familiarizați sunt elevii în vederea creării clubului de lectură, a fost realizată o statistică utilizând metoda chestionarului pentru a depista gradul de interes pe care poate să-l trezească lectura în cadrul unui grup omogen. Literatura de specialitate în domeniul abordat de noi nu se prezintă ca fiind una abundentă, sporadic depistăm articole care vin cu sugestii și recomandări în vederea organizării și funcționării unui club/cerc/atelier de lectură. Ideea de a scrie acest demers a fost inspirată de Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 291 din 10.03.2020 cu privire la promovarea lecturii. Acesta prevede centrarea contribuției bibliotecilor, instituțiilor educaționale, comunităților și factorilor de resort la amplificarea interesului față de carte, dezvoltarea competențelor de cultura lecturii și de cultura informației. Clubul de lectură dovedindu-se a fi una dintre modalitățile de promovare a lecturii în care se încadrează instituția educațională. În acest studiu sunt vizați elevii din clasele IX-XII, deoarece vârsta acestora ne permite să identificăm preferințele lor literare. Perioada cuprinsă între 15-19 ani este desemnată ca fiind una care modelează copilul, încearcă să-i formeze personalitatea, astfel, modele de urmat pot fi întruchipate de personajele operelor supuse lecturii. Clubul de lectură – un nucleu cultural O definiție generală a clubului de lectură poate fi înțeleasă ca fiind un loc unde se adună un grup de oameni care discută despre o carte pe care au citit-o împreună. Datând cronologic, germenii primelor grupuri care discutau despre cele citite sunt atestați pe la sfârșitul secolului al XVI-lea. Conversația în cadrul acestor adunări era centrată pe învățăturile biblice și interpretarea acestora. Literatura de ordin general era un deficit pentru majoritatea categoriilor sociale, astfel Biblia era cartea de căpătâi pentru comunitățile religioase. Anne Hutchinson este considerată ca fiind pionier în vederea organizării unor adunări, membrii acestora fiind doar femei (inițial) unde se punea în discuție predica ascultată la biserică. Personalitatea acestei femei a fost pusă în valoare 140 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II de autoarea Eve LaPlante în cartea „American Jezebel: The Uncommon life of Anne Hutchinson, the Woman Who Defied the Puritans” (LaPlante, 2005). În societatea franceză, erau organizate saloane literare dedicate conversațiilor pe diverse teme, inițiate de participanți care proveneau din interiorul elitei societății acelor vremuri. În romanul „Mizerabilii”, Victor Hugo descrie astfel de întâlniri unde se purtau discuții pe marginea evenimentelor politice, diverselor schimbări din societate, lecturii unor pasaje din ziarele timpului. Unul dintre subiectele cel mai frecvent abordate de personajele lui Hugo este perioada Vechiului Regim (de până la 1789). Discuțiile pe marginea operelor literare au fost propulsate de-a lungul timpului, fiind generate de apariția tot mai frecventă a cărților și a nivelului de accesibilitate al acestora. Cartea a început să fie mai ieftină în achiziție, alfabetizarea societății a permis și categoriilor sociale mai „inferioare” accesul la literatură. Un mecanism important în vederea popularizării cluburilor de lectură îl reprezintă instituțiile de învățământ. La prima vedere, acest actor nu pare să aibă un rol important și poate fi trecut lesne sub lumina obscurului. Școala este ca un generator care inspiră. Odată ce elevii vor fi familiarizați cu existența unor astfel de practici în domeniul lecturii, ei vor putea organiza independent pe viitor întruniri care vor avea drept epicentru – cartea. Lectura organizată în cadrul unor grupuri vine însoțită de avantaje ca: „stimularea lecturii într-un cadru organizat, în vederea formării de deprinderi de lectură și acasă, identificarea unor personaje-model, dezvoltarea capacităților elevilor de a scrie compuneri pe teme date” (Ciubotaru, 2018, p. 51). Observăm deci o tangentă ajutătoare în cazul alcătuirii unor texte scrise. De un real folos în ajutorul profesorului, atelierul de lectură contribuie la „formarea/exersarea competențelor și pentru atingerea performanțelor” (Lupu, 2020, p. 99). Cititul și apoi dezbaterile organizate pe marginea cărții favorizează o dezvoltare a aptitudinilor de comunicare în cadrul unor grupuri. Raisa Gavriliță i-a oferit clubului de lectură o denumire și mai elegantă – cafeneaua literară, loc organizat în incinta bibliotecii raionale, în sala de lectură (Gavriliță, 2015, p. 33). Prin urmare, o activitate destinată cititului nu 141 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II are doar tendința cultivării unui om cult și elevat, ci se și intersectează direct cu dimensiunea didactică pe care o înglobează. Inițial, moderator al discuțiilor poate fi însuși profesorul care este abilitat în vederea formulării întrebărilor și dirijării discuției. Pe parcurs, elevii pot fi încurajați pentru a fi formatori, șansă care poate să-i inspire în alegerea viitoarei profesii. Discuțiile colective vor încuraja libera exprimare în public, dar și cultivarea bunei conduite în vederea ascultării interlocutorului, contribuind astfel la formarea unei culturi a comunicării. Conexiunea cu terțe discipline Odată cu actualizarea actelor normative din domeniul educației, au fost incluse aspecte noi ce țin de crearea unor interacțiuni între mai multe discipline de studiu, care să pună în evidență același subiect. Curriculumul modernizat din anul 2019 introduce noțiunile de interdisciplinaritate și transdisciplinaritate, având statut de elemente de noutate. Conceptul de a iniția un club de lectură în instituția de învățământ corespunde întocmai noilor prevederi curriculare. Olga Cosovan menționează că atelierul de lectură „poate fi proiectat pentru diferite discipline școlare sau activități educative în clasele de gimnaziu. Nu numai la limba și literatura română, dar și la discipline precum istoria, educația moral-spirituală, educația civică, geografia, limbile moderne, demersul didactic va avea de câștigat din activități netradiționale concepute ca atelier de lectură” (Cosovan, 2020, p. 122). Prin urmare, lectura este încurajată și în rândul disciplinelor considerate că nu pun foarte mult accentul pe citit. Analizând actele normative destinate organizării diverselor discipline de studiu, am constatat că au în comun un aspect foarte important, și anume comunicarea. Fie că este vorba de comunicarea scrisă sau orală, elevul trebuie să posede abilități de transmitere și recepționare a mesajului. Cadrul de referință al curriculumului național din anul 2017 prezintă o serie de competențe transversale, cele vizate în acest studiu se referă la compartimentul comunicarea eficientă. Acesta presupune următoarele: a) Utilizează metode adecvate pentru a comunica cu ceilalți; 142 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II b) Răspunde în mod adecvat atunci când receptează mesajele; c) Evaluează eficiența comunicării. Este sesizabil faptul că agentul învățării nu este doar un receptor de informație care se îmbibă periodic cu aceasta. Ba din contra, caută diverse metode de comunicare în funcție de situația în care se află, deține o cultură a comunicării atunci când trebuie să ofere niște răspunsuri, și cel mai important aspect pe acest segment îl constituie evaluarea unei comunicări pentru ca într-un final să-și formuleze o opinie personală. Vom prezenta în continuare disciplinele școlare (în baza curriculumului actualizat din anul 2019) care abordează competențele specifice ca: elemente de comunicare, lectură, interacțiuni verbale, analiză a informațiilor, crearea unui cetățean model și responsabil anume prin nivelul cultural de care dă dovadă. Acestea pot fi dezvoltate mai intens în cadrul cluburilor de lectură organizate în școală (săli de clasă, biblioteca școlii etc.). Pentru comoditate, vom plasa competențele specifice în ordinea prezentării acestora de curriculum. Tabelul 1. Competențele specifice disciplinelor de studiu care pot fi valorificate în cadrul clubului de lectură Disciplina de studiu Limba și literatura română (clasele V-IX) Competențe specifice disciplinei (CS) CS.2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă CS.3. Lectura și receptarea textelor literare și neoliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de observație și atitudine creativă CS.6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contextele școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes 143 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II Limba și literatura română (clasele X-XI) Literatura universală Limba străină (clasele V-IX) Istoria românilor ș i universală (clasele V-IX) CS.2. Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală și publică, dovedind atitudine constructivă și bunăvoință CS.3. Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane CS.6. Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării personale pe parcursul vieții, demonstrând interes axiologic și estetic CS.2. Valorificarea experiențelor de lectură în abordarea inter/transdisciplinară, manifestând respect, toleranță pentru diversitatea culturală CS.3. Exprimarea identității culturale proprii în contextul universal, dovedind interes și implicare în dialogul intercultural CS.4. Competența pluri/interculturală: Apropierea elementelor specifice culturii țărilor limbilor țintă, manifestând deschidere ș i motivație pentru dialog intercultural CS.3. Analiza critică a informației din diferite surse, pornind de la cultura istorică, manifestând poziția cetățeanului activ și responsabil Sesizăm, așadar, că anume competența specifică nu suferă o modificare crucială atunci când are loc trecerea de la ciclul gimnazial la cel liceal, aceasta suferă doar o mică reinterpretare în momentul când urmează a fi utilizată de către elev. Competențele specifice exprimate în actele normative ale procesului de învățământ vizează ca elevul, odată ce părăsește mediul școlar, să dispună de capacitatea necesară de a se integra în societate în vederea realizării 144 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II conviețuirii dintre sine și restul. Un element esențial în această integrare îl reprezintă comunicarea. Discuția orală, scrisă, gestuală transmite interlocutorului informații valoroase despre emițător. Scopul întrunirilor organizate în cadrul unui club de lectură constă în prelucrarea abilităților de emitere și recepționare a mesajelor prin intermediul conversației, iar cititul reprezintă motivul organizării unei întâlniri între cititori. Cartea va reprezenta agentul omogen al discuțiilor. Tipul cărții selectat în vederea lecturii nu exprimă o pondere importantă, de bază este parcursul conversației și direcția în care aceasta poate să ducă. Un aspect interesant îl reprezintă lectura cărților din domeniul universal (moment în care autorii curriculumului atrag atenția asupra respectului și toleranței pentru diversitate), care poate fi însoțită de unele surprize specifice regiunii geografice în care se petrece acțiunea descrisă de autor. Diversitatea culturală poate să intrige cititorul care riscă să cadă în plasa prejudecății. De exemplu, modul de viață oriental reprezintă pentru Occident o ciudățenie, condiționat fiind de slaba informare a cititorilor/elevilor în domeniul vizat. Putem rămâne mirați de organizarea castelor din India și modul de viață al elitelor societății descris în lucrarea „Maitreyi” a lui Mircea Eliade. Un alt exemplu elocvent despre cultura civilizațiilor orientale îl constituie cartea „Obosit de viață, obosit de moarte”, de Mo Yan, care prezintă succesiunea procesului de reîncarnare a sufletului omenesc, fenomen ce nu este specific mediului occidental. Elevilor li se oferă posibilitatea de a combina literatura artistică cu istoria, religia, artele, esteticul prin intermediul unui club de lectură în vederea perceperii mai detaliate a unor societăți. Conchidem, așadar, că elevii care participă în cadrul unui cerc de lectură pot să dezvolte cunoștințe, capacități de percepere a mesajului unui text, competențe de comunicare și relaționare socială mai avansate decât elevii care beneficiază doar de învățarea în sala de clasă. Poziția elevilor față de înființarea unui club de lectură în școală În vederea formării unei imagini de ansamblu privind organizarea unui club de lectură în școală, am recurs la metoda chestionarului. Considerăm chestionarea elevilor ca pe o metodă simplă și eficientă în vederea depistării 145 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II gradului de interes pe care îl manifestă elevii față de lectură. Este necesar să menționăm următorul fapt: chestionarea a trecut printr-o singură fază, cea a constatării. Situația actuală creată din motive epidemiologice nu a permis desfășurarea experimentului propriu-zis, de creare a clubului de lectură, ca mai apoi să urmeze a doua chestionare. În general, rezultatele s-au dovedit a fi pozitive, lucru încurajator. Perioada de aplicare a chestionarelor a fost cuprinsă între 7-11 septembrie 2020 pe un lot de 267 de elevi. Considerăm că rezultatele obținute sunt valide deoarece în acest proces au fost antrenate trei instituții de învățământ din municipiul Bălți, și anume: Liceul Teoretic „B. P. Hasdeu”, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă”, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă” din cadrul Universității de Stat „Alecu Russo”. Respondenții chestionarelor au fost elevii claselor a IX-a – a XII-a, dintre care 84 – băieți și 183 – fete. Sarcina care le-a fost pusă consta în cititul întrebării și acordarea răspunsului DA sau NU pentru opțiunea aleasă. Menționăm faptul că înainte ca elevilor să li se ofere chestionarul, aceștia au fost informați ce presupune un club de lectură și care sunt avantajele acestuia. Răspunsurile și opiniile elevilor exprimate în acest studiu nu reflectă neapărat poziția instituțiilor de învățământ în care s-a realizat chestionarea. În continuare, prezentăm întrebările care le-au fost adresate elevilor, precum și numărul de răspunsuri oferite de aceștia. 1. Îți place să citești cărți în timpul liber? (Da – 186 / Nu – 81); 2. Consideri că lectura poate să dezvolte orizontul cunoștințelor? (Da – 264 / Nu – 3); 3. Ți-ar plăcea să împărtășești impresiile de lectură cu alte persoane? (Da – 197 / Nu – 70); 4. Crezi că discuțiile purtate cu alți cititori pe marginea unei cărți pot ajuta la înțelegerea mai profundă a mesajului literar? (Da – 235 / Nu – 32); 5. Ai susține ideea ca în școală/liceu să se organizeze un club de lectură? (Da – 220 / Nu – 47); 6. Dacă s-ar înființa un club de lectură, ai deveni membru al acestuia? (Da – 156 / Nu – 111); 7. În viziunea personală, un club de lectură poate să-i motiveze pe elevi 146 Lectura și scările. Culegere de articole. Volumul II să citească mai mult? (Da – 213 / Nu – 54); 8. Cum crezi, este necesar ca în școlile din Republica Moldova să se încurajeze mai mult cititul prin intermediul cluburilor de lectură? ( Da – 234 / Nu – 31). În baza acestui chestionar au fost depistate următoarele aspecte: I. Există o pondere mare a elevilor care citesc. În total am obținut un număr de 1 705 răspunsuri pozitive, ceea ce demonstrează faptul că lectura nu este ignorată în rândul elevilor. Cititul este practicat mai mult individual, fără a mai fi purtate discuții despre opera lecturată. În linii generale, trendul lecturii la etapa actuală spre asta tinde, „cititul izolat”, realizarea unor notițe după caz, recomandarea cărții prietenilor/prietenelor prin expunerea a două-trei argumente despre cât de interesantă este cartea. Acest aspect poate constitui un semnal de alarmă, deoarece elevii ar dori să discute despre o carte citită, dar nu au posibilitatea, liantul omogen nefiind prezent în acest caz. II. Au rezultat 429 de răspunsuri negative cu privire la lectură și ideea constituirii unui club care să adune cititorii. În acest caz există două ipoteze care merită interpretate: prima ipoteză ne conduce la ideea că unii elevi au drept hobby alte activități care nu sunt legate de lectură. Aceste