legumă
Aspect
Etimologie
Din latină legūmen.
Pronunție
- AFI: /le'gu.mə/
Substantiv
Declinarea substantivului legumă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | legumă | legume |
Articulat | leguma | legumele |
Genitiv-Dativ | legumei | legumelor |
Vocativ | legumă, legumo | legumelor |
- (bot.) nume generic dat unor vegetale (fasole, cartofi, ceapă etc.) cultivate pentru hrana omului.
- (rar; de obicei la pl.) mâncare, hrană.
- (fig.) victima unui accident vascular cerebral cu funcțiile creierului grav afectate, menținut în viață cu ajutorul aparaturii de terapie intensivă.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
cuvinte apropiate
Traduceri
plantă agricolă de la care se consumă în alimentație partea vegetală
|
|