Sari la conținut

bite

De la Wikționar, dicționarul liber
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi
Variante de scriere Vezi și : Bite, bitē, bitė, bǐtè

(English)

Etimologie

Din scandinava veche bíta

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to bite
Infinitiv to bite
Prezent simplu
pers. 3 sg.
bites
Trecut simplu bit
Participiu trecut bitten
Participiu prezent biting

bite

  1. a muṣca


Substantiv

bite, bites pl.

  1. muṣcătură





(français)

Variante

Etimologie

Origine incertă. Probabil derivat regresiv din franceză veche abiter („a se apropia, a atinge”). Poate în legătură cu vechea limbă norvegiană bíta („a mușca”).

Pronunție


Substantiv

bite f., bites pl.

  1. (argou, vulgar) pulă
    Il a souri quand j'ai mis la main entre ses cuisses et je me suis mise à frotter sa grosse bite.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii


Substantiv

bite f., bites pl.

  1. (fam.) frate (termen familiar)
    Viens avec moi, bite !

Etimologie

Din biter.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru biter.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru biter.
  3. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru biter.
  4. forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru biter.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru biter.

Referințe





(latviešu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

bite, bites pl.

  1. albină