înțelege
Aspect
Etimologie
Din latină intĕllĭgĕre.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ʦeˈle.ʤe/
Verb
Conjugarea verbului (se) înțelege | |
Infinitiv | a (se) înțelege |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) înțeleg |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) înțeleagă |
Participiu | înțeles |
Conjugare | III |
- (v.tranz.) a-și face, a avea o idee clară și exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe.
- A înțeles sensul celor citite.
- a-și da seama de ceva.
- Cine nu înțelege de cuvânt, o pățește.
- a pricepe o limbă străină.
- Înțelegi franceza?
- a constata, a vedea, a observa, a băga de seamă.
- Nu înțelegi să mă lași în pace?
- a gândi, a reflecta, a concepe.
- Pur și simplu nu înțeleg cum a dispărut.
- Nu înțeleg de ce s-a întâmplat astfel.
- (v.refl. recipr.) a ajunge la învoială, a cădea de acord, a se împăca, a conveni cu cineva.
- Se înțeleg asupra prețului.
- a conviețui în bună învoială, a se înțelege, a se învoi.
- Se înțeleg bine împreună.
Sinonime
- 1: percepe, pricepe, sesiza, (fig.) pătrunde, dumeri
- 2: asculta
- 3: cunoaște, pricepe, ști
- 4: auzi, pricepe
- 5: -și explica, pricepe, concepe
- 6: conveni, se învoi, (pop.) se ajunge, se uni, pactiza, (prin Munt.) se îndogăți, (Ban.) se toldui, (înv.) se lovi, pristăni, se târgui, se tocmi, veni, (grecism înv.) se simfonisi
- 7: se împăca, (pop.) se îngădui, se învoi, (reg.) se pogodi, (prin Ban.) se bărăbări, (Transilv. și Ban.) se nărăvi
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
- ininteligibil, neinteligibil, noninteligibil
- inteligent
- inteligență
- inteligibil
- înțelepciune
- înțelept
- înțelepți
- neinteligent
- neînțelept
Expresii
- Așa (mai) înțeleg și eu = așa da, așa e pe placul meu
- A înțelege pe cineva = a) a pricepe ce spune cineva; b) a pricepe (și a aproba) cauzele comportării cuiva
- (Mă) înțelegi? = se spune cuiva pentru a verifica înțelegerea celor spuse
- (Mă) înțelegi! = marchează o situație în care există un substrat
- (refl.) Se înțelege de la sine = este evident
- (intranz.) A înțelege de glumă = a nu se supăra pentru o glumă făcută pe socoteala lui
- (tranz.) A nu înțelege nimic din ceva = a nu se alege cu nimic din ceva, a nu profita din ceva
Traduceri
a pătrunde cu mintea; a pricepe; a concepe
Etimologie
Din înțelege.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru înțelege.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru înțelege.