Sfântul Sava cel Sfințit
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Sava cel Sfințit | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 439 d.Hr.  Kayseri, Imperiul Roman de Răsărit |
| Decedat | (93 de ani) Holy Lavra of Saint Sabbas(d), Cisiordania, Palestina |
| Religie | creștinism |
| Ocupație | Eastern Christian monk[*] |
| Limbi vorbite | limba greacă veche[1] Limba greacă comună |
| Venerație | |
| Sărbătoare | 5 decembrie |
 Sfinți | |
Modifică date / text  | |
Sava cel Sfințit (n. 439 d.Hr., Kayseri, Imperiul Roman de Răsărit – d. , Holy Lavra of Saint Sabbas(d), Cisiordania, Palestina) a fost un călugăr din Palestina, autorul Tipicului cel mare.
Viața
[modificare | modificare sursă]Sava cel Sfințit s-a născut în Capadocia iar părinții lui se numeau Ioan și Sofia.[2]Viața lui a fost scrisă de un ucenic, Chiril din Schitopolis.[3]
Sfântul Sava este numit „cel Sfințit” pentru că a fost hirotonit preot și îndrumător al sihaștrilor din Palestina.[4]
Tipicul cel mare
[modificare | modificare sursă]Tipicul ierusalimitean sau palestinian, cum mai este cunoscut, reprezintă o lucrare de referință în domeniul liturgic ce reglementează rânduielile slujbelor. Tipicul Sfântului Sava a fost introdus la mănăstirea condusă de acesta în jurul anului 524. Această lucrare este consultată de toate Bisericile Ortodoxe autocefale atunci când se alcătuiește calendarul pe noul an bisericesc și nu numai.[5][6]
În Biserica Romano-Catolică este folosit în rânduiala din Liturghia orelor.
Moștenire
[modificare | modificare sursă]
În anul 584 moaștele Sfântului Sava au fost găsite nestricate și răspândind bună mireasmă. În timpul năvălirilor arabe acestea au fost mutate la Constantinopol, iar după Cruciada a patra (1204), au fost duse la Veneția. În anul 1965 moaștele Sfântului Sava au fost aduse din nou în Mănăstirea Sf. Sava, din Țara Sfântă, unde se află, întregi, până astăzi.[4]
De-a lungul timpului numeroase biserici și instituții îi poartă numele.
În România
Biserica Sfântul Sava din Iași
Colegiul Național „Sfântul Sava” din București
În lume:
Mănăstirea Sf. Sava din Palestina
Biserica din Mănăstirea Sapara, Georgia
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ IdRef, accesat în
- ^ „Viața Sfântului Cuvios Sava cel Sfințit | Doxologia”. doxologia.ro. . Accesat în .
- ^ „Sfântul Sava, organizatorul rânduielii mănăstireşti”. ziarullumina.ro. Accesat în .
- ^ a b Iulian Dumitrascu. „Calendar ortodox-5 decembrie, Sf. Cuv. Sava cel Sfințit”. Basilica. Accesat în .
- ^ Iulian Dumitrașcu. „Sfântul Sava şi Tipicul care i-a adus recunoaşterea”. Basilica. Accesat în .
- ^ „Sfântul Sava, organizatorul rânduielii mănăstireşti”. ziarullumina.ro. Accesat în .
