Sari la conținut

Polac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Polac
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Sinonime

Gadus pollachius Linnaeus, 1758

  • Merlangus pollachius (Linnaeus, 1758)
  • Gadus lycostomus Faber, 1828
  • Pollachius typus Bonaparte, 1846
  • Gadus viridis Gronow⁠(d), 1854
  • Pollachius linnei Malm⁠(d), 1877
Polac
Scientific classification edit
Kingdom: Animalia
Phylum: Chordata
Class: Actinopterygii
Order: Gadiformes
Family: Gadidae
Genus: Pollachius⁠(d)
Species:
P. pollachius
Binomial name
Pollachius pollachius

(Linnaeus, 1758)
Synonyms

Gadus pollachius Linnaeus, 1758

  • Merlangus pollachius (Linnaeus, 1758)
  • Gadus lycostomus Faber, 1828
  • Pollachius typus Bonaparte, 1846
  • Gadus viridis Gronow⁠(d), 1854
  • Pollachius linnei Malm⁠(d), 1877

Polacul[2] (Pollachius pollachius), numit și pollack[3], este o specie de pește marin din genul Pollachius. Este comun în părțile de nord-est ale Atlanticului de Nord, inclusiv în Golful Biscaya și Marea Nordului. Adulții pot crește până la 130 cm și cântăresc până la 12,4 kg, deși de obicei lungimea lor maximă este de 75 cm.[4]

Ecologia și modul de viață

[modificare | modificare sursă]

Polacul are o creștere rapidă și o viață relativ scurtă.[4] Vârsta maximă raportată este de 15 ani.[5] Se spune că aceștia depun icre în larg, deși locurile lor de reproducere sunt puțin cunoscute; un studiu al unei populații de fiord din Norvegia a sugerat depunerea locală a icrelor.[6]

Polacul este bentopelagic, adică viețuiește lângă fund.[4] Pare să fie relativ sedentar.[6]

Polacul are valoare pentru pescuit, deși reprezintă în principal captură accidentală. Datele privind capturile arată două centre de distribuție destul de distincte, unul în nordul Mării Nordului/Skagerrak care se extinde spre nord de-a lungul coastei norvegiene și unul între Canalul Mânecii, Marea Irlandei și partea de nord a coastei de vest franceze. Totalul capturilor raportate este de ordinul a câteva mii de tone.[5]

Polacul este o specie importantă în pescuitul de agrement. În Norvegia s-a estimat că numai pescarii-turiști au prins 100 de tone de polac în 2009.[7] În Franța s-a estimat că 3.500 de tone de polac sunt capturate în toate activitățile de pescuit recreațional.[8]

  1. ^ a b Cook, R.; Fernandes, P.; Florin, A.; Lorance, P.; Nedreaas, K. (). Pollachius pollachius. IUCN Red List of Threatened Species. 2014: e.T18125103A45098355. doi:10.2305/IUCN.UK.2014-3.RLTS.T18125103A45098355.enAccesibil gratuit. Accesat în . 
  2. ^ Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Ordinul 171/2002 privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de pești și alte viețuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. Dată act: 19-apr-2002 http://www.anpa.ro/wp-content/uploads/file/Legislatie%20/171_2002.pdf Arhivat în , la Wayback Machine.
  3. ^ Dicționar gastronomic. „Pollack”. DEXONLINE. Accesat în . 
  4. ^ a b c Cohen, Daniel M.; Tadashi Inada; Tomio lwamoto; Nadia Scialabba (). FAO species catalogue. Vol. 10. Gadiform fishes of the world (Order Gadiformes). An annotated and illustrated catalogue of cods, hakes, grenadiers and other gadiform fishes known to date. FAO Fisheries Synopsis. Rome: FAO. p. 442. 
  5. ^ a b ICES (). Report of the Working Group on the Assessment of Demersal Stocks in the North Sea and Skagerrak (WGNSSK), 4–10 May 2011, ICES Headquarters, Copenhagen (PDF). ICES Document. CM 2011/ACOM:13. Copenhagen: International Council for the Exploration of the Sea. p. 844. [nefuncțională]
  6. ^ a b Heino, M.; Svasand, T.; Nordeide, J. T.; Ottera, H. (). „Seasonal dynamics of growth and mortality suggest contrasting population structure and ecology for cod, pollack, and saithe in a Norwegian fjord”. ICES Journal of Marine Science. 69 (4): 537. doi:10.1093/icesjms/fss043. 
  7. ^ Volstad, J. H.; Korsbrekke, K.; Nedreaas, K. H.; Nilsen, M.; Nilsson, G. N.; Pennington, M.; Subbey, S.; Wienerroither, R. (). „Probability-based surveying using self-sampling to estimate catch and effort in Norway's coastal tourist fishery”. ICES Journal of Marine Science. 68 (8): 1785. doi:10.1093/icesjms/fsr077. 
  8. ^ ICES (). Report of the Planning Group on Recreational Fisheries (PGRFS), 7-11 June 2010, Bergen, Norway (PDF). ICES Document. CM 2010/ACOM:34. Copenhagen: International Council for the Exploration of the Sea. p. 168. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]