Partidul Verde (România)
Partidul Verde (Verzii) | |
Abreviere | PV Verzii |
---|---|
Oameni cheie | |
Președinte | Bogdan Botea si Rodica Bărbuță |
Secretar general | Silviu Dumitru |
Date | |
Înființat | Relansat în Septembrie 2022, fondat inițial în 2005 |
Sediu | Sector 1, București |
Organizație de tineret | Tinerii Verzi |
Număr de membri (2023) | 6.500[1] |
Informații | |
Ideologie oficială | Majoritate: Politică verde[2] Pro-europenism[3] Anticorupție Facțiuni: Socialism democratic[4][5] Conservatorism social[6][7] Progresism[8][9] Conservatorism verde[10][11] |
Poziție politică | Centru] |
Slogan politic | România Justă. O țară Sănătoasă! |
Afiliere internațională | Global Greens |
Afiliere europeană | Partidul Verde European |
Culori oficiale | Verde și Galben |
Senat | 0 / 136
|
Camera Deputaților | 0 / 330
|
Parlamentul European | 0 / 33
|
Consilieri Județeni | 1 / 1340
|
Primari | 2 / 3174
|
Consilieri Locali | 119 / 39900
|
Prezență online | |
https://partidulverde.ro/ | |
Modifică date / text |
Partidul Verde – Verzii (PV) este un partid politic de orientare ecologistă din România.
În prezent este condus de copreședinții Rodica Bărbuța și Bogdan Botea.
Partidul Verde este singurul partid politic din România membru al Verzilor Europeni. Este membru cu drepturi depline în European Green Party (EGP), reprezentat prin Grupul Verzilor în Parlamentul European. Partidul Verde din România are un vot în cadrul Consiliului EGP, forul lărgit de conducere al Verzilor Europeni, care se întrunește de două ori pe an.
Doctrină politică
[modificare | modificare sursă]Valorile fundamentale sunt: Libertatea, Egalitatea[12][13], Dreptatea socială, Prezervarea Biodiversității. Justiția de Mediu înseamnă Justiție Socială. Justiția între generații și respectarea dreptului la viața împlinită într-un mediu curat, pentru fiecare om, sunt principii fundamentale. Verzii sunt preocupați de respectarea drepturilor oamenilor și protectia mediului înconjurător, de drepturile animalelor și de salvarea naturii, oferind soluții economice durabile la marile probleme ale economiei și societății contemporane supuse unor pericole tehnologice (industrie amenințătoare la adresa resurselor naturale epuizabile, la adresa patrimoniului cultural și a mediului, cu efecte nefaste precum: poluarea, schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon, încălzirea globală), economice (consumerism, capitalism ultraliberal, criză financiară), sociale (alienare, egocentrism, lăcomie, creșterea infracționalității și a devianței sociale), politice (extremism, populism, corupție, pierderea încrederii cetățenilor în democrația reprezentativă și în instituțiile statului de drept).[14]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Partidul Verde a fost fondat în noiembrie 2005 de către Gheorghe Ionicescu. A participat la alegerile prezidențiale din 2009, susținând candidatura lui Remus Cernea la președinția României. Tot în 2009, Ionicescu a decedat, iar Silviu Popa a fost numit președinte al Partidului Verde în locul lui Ionicescu. Popa a fost validat la congresul partidului din 26 septembrie 2009 și a demisionat la începutul lui 2012.
La Congresul din 14 ianuarie 2012, Ovidiu Iane a fost ales președinte al PV.
La alegerile locale din 2012, PV a obținut 2 primari (Iclănzel - Mureș și Azuga - Prahova) și 124 de consilieri locali, cu 0,87 % din voturile la nivel național. La alegerile parlamentare din 2012, PV a obținut doi deputați (Ovidiu Iane și Remus Cernea), pe listele USL.
În data de 13 aprilie 2013, deputatul Ovidiu Iane și-a anunțat demisia din Partidul Verde și adeziunea la PSD.[15]
Pe 13 mai 2013, pe fondul dezbaterii publice despre explorarea și exploatarea gazelor de șist, Partidul Verde se delimitează de poziția USL și rămâne consecvent principiilor ecologiste, conform comunicatului de presă: "Ne opunem gazelor de șist, exploatărilor miniere de la Roșia Montană, suntem extrem de îngrijorați că în cadrul USL sunt manifestate tot mai mult opinii și intenții de a se da drumul, de a se face pași către astfel de proiecte privind gazele de șist și cianurile.
În data de 23 noiembrie 2013 deputatul Remus Cernea a părăsit Partidul Verde din cauza diferențelor de opinie cu privire la strategia cu care formațiunea trebuia să abordeze alegerile europarlamentare.[16]
Partidul Verde s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile europarlamentare cu o listă de 24 de candidați (pe listă aflându-se și doi colegi din Partidul Verde Ecologist din Republica Moldova). Rezultatul obținut a fost de 19.125 de voturi (0,34% la nivel național).
În urma alegerilor locale din 2016 Partidul Verde a obținut un mandat de primar (Iosif Josan - Vințu de Jos, Alba) și 52 de consilieri locali în 33 de localități din 17 județe.
La congresul din 20 iulie 2019, Florin Călinescu a fost ales președintele partidului.[17] După retragerea lui în 2022,[18], în data de , la Congresul Extraordinar al Partidului Verde (Verzii), desfășurat la București, a fost votată moțiunea "România Justă. O țară Sănătoasă" în care programul politic se bazează pe construcția unei Românii sănătoase la trup, suflet și minte. Nouă echipă Verzii 2.0: Copreședinți: Marius Lazăr si Lavinia Cosma; Președinte Executiv: Adrian Dohotaru; Secretar General: Silviu Dumitru
In mai 2023, Consiliul National al Partidului Verde a votat demiterea din functia de copresedinti a lui Marius Lazari si Lavinia Cosma.
In 24 iunie 2023 a avut loc Congresul Partidului Verde (Verzii) care a ales o noua conducere reprezentata de copresedinti Rodica Barbuta si Bogdan Botea, secretar general Silviu Dumitru.
Organizație de tineret - Tinerii Verzi
[modificare | modificare sursă]Tinerii Verzi | |
Abreviere | PV Verzii |
---|---|
Oameni cheie | |
Președinte | |
Date | |
Înființat | 2022 |
Sediu | București |
Număr de membri (2023) | cca. 70 |
Informații | |
Ideologie oficială | Politică verde Politici de tineret [] Democrație directă Conservatorism verde |
Poziție politică | Centru-dreapta spre Stânga |
Afiliere internațională | Partidul Verde European |
Afiliere europeană | Tinerii Verzi Europeni |
Culori oficiale | Verde |
Prezență online | |
https://tineriiverzi.ro/ | |
Modifică date / text |
Tinerii Verzi (în engleza: Young Greens of Romania) este organizația de tineret a Partidului Verde.
Tinerii Verzi sunt singura organizație de tineret verde din România și totodată prima care pune accent pe justiția socială și de mediu.
Organizația a fost fondată în martie 2022. Pe 15 august 2022 a avut loc prima Adunare Generală a Tinerilor Verzi. În AG s-a validat statutul, programul și au fost aleși membrii Biroului Național.
Președinți
[modificare | modificare sursă]- Gheorghe Ionicescu (2005–2009)
- Silviu Popa (2009–2012)
- Ovidiu Iane (2012–2013)
- Constantin Damov (2013–feb. 2019)
- Adi-Maria Simoiu (feb. 2019–iulie 2019)
- Florin Călinescu (iulie 2019–2022)[19]
- Marius Lazăr și Lavinia Cosma (2022–mai 2023)
- Bogdan Botea și Rodica Bărbută (iunie 2023-prezent)
Rezultate electorale
[modificare | modificare sursă]Alegerile locale
[modificare | modificare sursă]An | Voturi | Procente (%) | Primari | Consilieri județeni | Consilieri locali |
---|---|---|---|---|---|
2020 | 50.860 | 0,69% | 1 / 3174
|
0 / 1340
|
115 / 39900
|
2024 | 22.111 ▼ | 0,25% ▼ | 2 / 3174
|
0 / 1340
|
38 / 39900
|
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „Cati membri au partidele din Romania. Ce partid a pierdut din adepti”. Accesat în .
- ^ „Viziunea noastra”. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Viziunea noastra”. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Moștenirea lui Dohotaru; adevarul.ro”.
- ^ „Am vorbit cu parlamentarul USR care a mâncat din coșul de gunoi; vice.com/ro”.
- ^ „"Mor oameni. Și consumatori și oameni nevinovați, victime ale acestora.",l”. Partidul Verde - Verzii. .
- ^ „Parlamentul a aprobat legea”.
- ^ „"O judecată dreaptă va decide". Ce vor să facă "Verzii", Bistrița Civică și comercianții din centrul”. Timp Online. .
- ^ „Statut”. PV. .
- ^ „Proiect de lege al Laviniei Cosma”.
- ^ „„Partidul Verde nu e stânga, nu e de centru stânga și nu va face niciodată vreo alianță cu PSD"”.
- ^ „Partidul Verde (Verzii) - 2.6% în ultimul sondaj apărut în presa românească - Partidul Verde” (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Partidul Verde (Verzii) - 2.6% în ultimul sondaj apărut în presa românească - Partidul Verde” (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Răspunsul Partidului Verde la adresa Greenpeace referitoare la poziția partidului față de proiectul RMGC”. Arhivat din original la .
- ^ Ovidiu Iane trece pe culoarea roșie
- ^ Deputatul Remus Cernea a părăsit Partidul Verde, Cuget Liber, 24 noiembrie 2013
- ^ Roșia Today. Florin Călinescu președinte la Partidul Verde promite să întoarcă poporul cu fața spre natură, Europa Liberă România
- ^ Blaga, Calin (), Partidul Verde: Florin Călinescu a plecat, vine Geoană? Exclus, deocamdată! spun liderii partidului, Sibiu Independent
- ^ Partidul Verde - Biroul Executiv Central Arhivat în , la Wayback Machine.; partidulverde.ro, accesat la 1 iunie 2020
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Doctrină politică
[modificare | modificare sursă]Valorile fundamentale sunt: Libertatea, Egalitatea, Dreptatea socială, Prezervarea Biodiversității. Justiția de Mediu înseamnă Justiție Socială. Justiția între generații și respectarea dreptului la viața împlinită într-un mediu curat, pentru fiecare om, sunt principii fundamentale. Verzii sunt preocupați de respectarea drepturilor oamenilor și protectia mediului înconjurător, de drepturile animalelor și de salvarea naturii, oferind soluții economice durabile la marile probleme ale economiei și societății contemporane supuse unor pericole tehnologice (industrie amenințătoare la adresa resurselor naturale epuizabile, la adresa patrimoniului cultural și a mediului, cu efecte nefaste precum: poluarea, schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon, încălzirea globală), economice (consumerism, capitalism ultraliberal, criză financiară), sociale (alienare, egocentrism, lăcomie, creșterea infracționalității și a devianței sociale), politice (extremism, populism, corupție, pierderea încrederii cetățenilor în democrația reprezentativă și în instituțiile statului de drept).[1]
Mediu și Economie Verde
[modificare | modificare sursă]Astăzi, după 33 de ani de economie de piață, impozităm în România mai mult munca decât capitalul, ceea ce inhibă performanța, efortul, creează inechități sociale majore, afectează echilibrul social. Nu putem așeza deficitul și toate găurile negre doar pe umerii celor care muncesc din greu. Statul nu mai poate subvenționa la nesfârșit eșecurile marelui capital, în timp ce menține cheltuielile sociale ori investițiile pentru tranziția verde mult sub media europeană. Logica în care atunci când profiturile marelui capital cresc, Piața e Dumnezeu, iar când ele lipsesc, Statul e Dumnezeu trebuie eliminată cu desăvârșire.
Succesul tranziției verzi înseamnă ca banii să slujească viața, nu viața să slujească banii!
În România, astăzi consumăm în 8 luni resursele naturale pentru un an întreg (cu o lună mai repede decât media globală), ceea ce escaladează bucla datoriilor lăsate generațiilor următoare și încetinește tranziția verde.
Noua economie trebuie să devină una circulară, a bunurilor durabile care pot fi reutilizate, reparate și reciclate, o economie în care deșeurile generate de un anumit sector economic devin o resursă utilă pentru valorificarea într-un alt sector economic.
Noua economie înseamnă utilizarea resurselor naționale pentru creșterea calității vieții cetățenilor români, nu doar a profitului partenerilor economici ai statului ori a veniturilor la buget.
Noua economie trebuie să aibă la bază un nou raport de sustenabilitate între stat și mediul privat românesc responsabil ecologic și social.
Noua economie înseamnă așezarea sistemului finanțelor publice și a sistemului bancar pe baze sănătoase. Sisteme care să susțină statul, respectiv companiile responsabile social și ecologic.
Reforma fiscală structurală nu mai poate fi amânată și înlocuită cu măsuri cârpite care nu rezolvă problema de fond: creșterea veniturilor la buget. Dacă România ar colecta la buget cât colectează țările vecine, guvernul s-ar încadra în țintele de deficit bugetar și ar avea destui bani să reducă decalajele din educație, sănătate, cercetare și infrastructură.
Politici de tineret
[modificare | modificare sursă]Pledează pentru ca toate noile acte legislative și proiecte de politici publice să fie aprobate numai după evaluarea impactului asupra tinerilor până la 30 de ani. Aceștia sprijină introducerea unui mecanism de monitorizare a legislației din perspectiva tineretului, care să includă atât o evaluare a impactului, cât și un mecanism de consultare cu reprezentanții tinerilor atunci când legislația are impact asupra tinerilor.
Scăderea numărului de NEETS din România (tineri care nici nu lucrează, nici nu studiază, nici nu participă la un program de formare profesională) se poate face și prin dezvoltarea unui proces de orientare profesională mai larg, începând de la vârsta de 12 ani. Aceștia doresc să permită tinerii să beneficieze de vizite/stagii de scurtă experiență la organizații cu scop profit și non-profit, în strânsă cooperare între școli, administrații locale și organizațiile/întreprinderile respective pentru a le permite tinerilor să aibă un prim contact cu mediul profesional.
De asemenea, susțin introducerea Venitului de bază universal pentru studenți pe o perioadă de 3 ani.
Muncă
[modificare | modificare sursă]Aceștia susțin consolidarea dialogului social în România, reforma Codului Muncii din perspectiva dreptului la negocieri colective, respectul pentru sănătatea și securitatea în muncă și echilibrul dintre muncă și viața privată. Pledează pentru o nouă lege a dialogului social care să confirme și să garanteze negocierile la nivel național, care să faciliteze formarea sindicatelor, declanșarea grevelor, negocierea contractelor colective la nivel de sector. Ei cer reducerea pragului de reprezentativitate sindicală de la 50%+1 la 30%. Ei cer rapoarte transparente privind sănătatea și securitatea la locul de muncă și orele lucrate de angajați, în toate companiile publice și private. Succesul tranziției ecologice înseamnă locuri de muncă decente, sigure și durabile, un nou echilibru sănătos între muncă și viață privată.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Partidul Verde a fost fondat în noiembrie 2005 de către Gheorghe Ionicescu. A participat la alegerile prezidențiale din 2009, susținând candidatura lui Remus Cernea la președinția României. Tot în 2009, Ionicescu a decedat, iar Silviu Popa a fost numit președinte al Partidului Verde în locul lui Ionicescu. Popa a fost validat la congresul partidului din 26 septembrie 2009 și a demisionat la începutul lui 2012.
La Congresul din 14 ianuarie 2012, Ovidiu Iane a fost ales președinte al PV.
La alegerile locale din 2012, PV a obținut 2 primari (Iclănzel - Mureș și Azuga - Prahova) și 124 de consilieri locali, cu 0,87 % din voturile la nivel național. La alegerile parlamentare din 2012, PV a obținut doi deputați (Ovidiu Iane și Remus Cernea), pe listele USL.
În data de 13 aprilie 2013, deputatul Ovidiu Iane și-a anunțat demisia din Partidul Verde și adeziunea la PSD.[2]
Pe 13 mai 2013, pe fondul dezbaterii publice despre explorarea și exploatarea gazelor de șist, Partidul Verde se delimitează de poziția USL și rămâne consecvent principiilor ecologiste, conform comunicatului de presă: "Ne opunem gazelor de șist, exploatărilor miniere de la Roșia Montană, suntem extrem de îngrijorați că în cadrul USL sunt manifestate tot mai mult opinii și intenții de a se da drumul, de a se face pași către astfel de proiecte privind gazele de șist și cianurile.
În data de 23 noiembrie 2013 deputatul Remus Cernea a părăsit Partidul Verde din cauza diferențelor de opinie cu privire la strategia cu care formațiunea trebuia să abordeze alegerile europarlamentare.[3]
Partidul Verde s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile europarlamentare cu o listă de 24 de candidați (pe listă aflându-se și doi colegi din Partidul Verde Ecologist din Republica Moldova). Rezultatul obținut a fost de 19.125 de voturi (0,34% la nivel național).
În urma alegerilor locale din 2016 Partidul Verde a obținut un mandat de primar (Iosif Josan - Vințu de Jos, Alba) și 52 de consilieri locali în 33 de localități din 17 județe.
La congresul din 20 iulie 2019, Florin Călinescu a fost ales președintele partidului.
In data de , la Congresul Extraordinar al Partidului Verde (Verzii), desfășurat la București, a fost votată moțiunea "România Justă. O țară Sănătoasă" care susținea că programul politic se bazează pe construcția unei „Românii sănătoase la trup, suflet și minte.” Copreședinții partidului au fost aleși Marius Lazăr si Lavinia Cosma, iar Adrian Dohotaru președinte executiv.[4] Florin Călinescu, președintele anterior, fusese acuzat de încercare de a se apropia de AUR.[5]
La sfârșitul lui mai 2023, Marius Lazăr și Lavinia Cosma au fost demisi de Consiliului Național, fiind acuzați de secretarul general de pactizare cu PSD; În luna următoare, în 24 iunie, la congresul național de la București, au fost aleși copreședinți Rodica Bărbuță și Bogdan Botea. Acest congres a fost este in procedura de validare la Tribunalul Bucuresti conform documentelor disponibile pe site-ul Tribunalul București. Marius Lazăr și Lavinia Cosma, in octombrie 2024, s-au inscris in partidul Romania in Actiune cu scopul de a candida la alegerile parlamentare din partea acestui partid, asa cum se poate vedea de paginile de socializare ale acestora.
Organizație de tineret - Tinerii Verzi
[modificare | modificare sursă]Tinerii Verzi | |
Abreviere | PV Verzii |
---|---|
Oameni cheie | |
Președinte | Bogdan Dumitraș |
Date | |
Înființat | 2022 |
Sediu | București |
Număr de membri (2023) | cca. 70 |
Informații | |
Ideologie oficială | Politică verde Politici de tineret Socialism democratic Democrație directă Conservatorism verde |
Poziție politică | Centru-dreapta spre Stânga |
Afiliere internațională | Partidul Verde European |
Afiliere europeană | Tinerii Verzi Europeni |
Culori oficiale | Verde |
Prezență online | |
www.tineret.partidulverdeverzii.ro | |
Modifică date / text |
Tinerii Verzi (în engleza: Young Greens of Romania) este organizația de tineret a Partidului Verde.
Tinerii Verzi sunt singura organizație de tineret verde din România și totodată prima care pune accent pe justiția socială și de mediu.
Organizația a fost fondată în martie 2022. Pe 15 august 2022 a avut loc prima Adunare Generală a Tinerilor Verzi. În AG s-a validat statutul, programul și au fost aleși membrii Biroului Național.
Tinerii Verzi sunt afiliati la nivel european Federației Tinerilor Verzi Europeni incepand cu primavara anului 2023.
Președinți
[modificare | modificare sursă]- Gheorghe Ionicescu (2005-2009)
- Silviu Popa (2009-2012)
- Ovidiu Iane (2012-2013)
- Constantin Damov (2013-feb 2019)
- Adi-Maria Simoiu (feb. 2019-iulie 2019)
- Florin Călinescu (iulie 2019-2022)[6]
- Marius Lazăr și Lavinia Cosma (2022-mai 2023)
- Rodica Barbuta si Bogdan Botea (iunie 2023-prezent)
Rezultate electorale
[modificare | modificare sursă]Alegerile locale
[modificare | modificare sursă]An | Voturi | % | Primari | Consilieri județeni | Consilieri locali |
---|---|---|---|---|---|
[[Alegeri locale în România, 2024 | 110213 | 11.11 | 1 / 3174
|
0 / 1340
|
115 |
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „Răspunsul Partidului Verde la adresa Greenpeace referitoare la poziția partidului față de proiectul RMGC”. Arhivat din original la .
- ^ Ovidiu Iane trece pe culoarea roșie
- ^ Deputatul Remus Cernea a părăsit Partidul Verde, Cuget Liber, 24 noiembrie 2013
- ^ Garaiman, Roxana (), Partidul Verde și-a demis cei doi copreședinți: Marius Lazăr și Lavinia Cosma / Cei doi sunt acuzați că servesc interesele PSD / Fosta conducere își acuză adeversarii că vor să facă alianță cu AUR și că au fost schimbați ilegal din funcții, G4Media.ro
- ^ Andone, de Radu, Informația momentului despre Florin Călinescu. Ce s-a întâmplat cu marele actor. Este fără precedent (în Romanian), www.capital.ro
- ^ Partidul Verde - Biroul Executiv Central Arhivat în , la Wayback Machine.; partidulverde.ro, accesat la 1 iunie 2020