Sari la conținut

Gripă aviară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gripă aviară
Specialitatepneumologie  Modificați la Wikidata
Simptomegreață[1]
pneumonie[1]
vomă[1]
diaree[1]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9488.0488.0  Modificați la Wikidata
ICD-10J09.009.0  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
DiseasesDB6791
MedlinePlus007263
MeSH IDD005585[2]  Modificați la Wikidata

Gripa aviară este un tip de gripă care afectează în principal păsările, dar poate infecta și specii de mamifere. A fost identificată pentru prima dată în anii 1900, în Italia, dar a fost găsită mai târziu în toată lumea. Un virus al gripei aviare, H5N1, a fost identificat în 1997 în Asia și a creat panică în lumea întreagă, vorbindu-se de iminența unei epidemii de proporții. În octombrie 2005, virusul H5N1 a ajuns și în România, fiind identificat la păsări din localitatea Ceamurlia de Jos, județul Tulcea. România este prima țară europeană unde prezența acestui virus a fost confirmată în mod oficial.

De la primele contaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong, 1997, s-a raportat un număr semnificativ de infecții și decese în Asia de Sud-Est. Rata ridicată a mortalității este explicată prin lipsa unui sistem imunitar uman „specializat” împotriva acestui virus. Neavând o istorie de contact cu virusul, riscul de expunere și de deces este foarte ridicat în cazul omului. Dacă o persoană care suferă de influenză ajunge într-un contact strâns cu o pasăre bolnavă de gripă aviară, există posibilitatea să contacteze boala, infectându-se și cu acest virus. Cei doi viruși întâlnindu-se în același organism gazdă, pot fi capabili de schimb de material genetic, în urma căruia, noul virus rezultat se poate transmite liber de la om la om fără obstacole. Încă nu există dovezi că virusul gripei aviare s-ar putea transmite de la om la om, oamenii de știință fiind de părere că schimbul genetic încă nu s-a produs.

Cum se transmite gripa aviară?

[modificare | modificare sursă]

Deocamdată de la pasăre la om, în cazul în care omul intră în contact direct cu lichidele biologice sau inhalează praful materiilor fecale ale păsărilor bolnave. Pare să fie sigură informația conform căreia virusul nu se transmite prin intermediul preparatelor (gătite sau fierte corespunzător) pregătite din pasăre. Autoritățile din Vest recomandă totuși celor care se pregătesc pentru călătorii în țările afectate din Est să evite piețele în care se face comerț cu păsări.

Simptomele gripei aviare

[modificare | modificare sursă]

La om apare o influenză severă, cu simptome relativ specifice:

- febră mare

- tuse

- dureri de gât

- dureri musculare

- conjunctivită

- în cazuri grave pneumonie cu insuficiență respiratorie acută

Conduita terapeutică în gripa aviară

[modificare | modificare sursă]

Medicamentele folosite pentru tratamentul influenzei umane ar putea fi utile. Rata de mortalitate în gripa aviară este foarte ridicată, putând ajunge până la 50%. Din 1997 s-au raportat doar câteva epidemii locale.

Informații generale

[modificare | modificare sursă]

Gripa aviară este o boală infecțioasă a păsărilor cauzată de mutația virusului gripal de tip A, subtipurile H5 și H7. Boala care a fost descoperită acum mai mult de 100 de ani în Italia și s-a răspândit în întreaga lume. Toate păsările sunt predispuse la infecție cu gripă aviară, deși unele specii sunt mai rezistente la infecție decât altele

Păsările migratoare – rațele sălbatice, în mod special – sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind și cele mai rezistente la infecții. Păsările domestice, inclusive găinile și rațele, sunt deosebit de predispuse la epidemii de gripă fatală. În absența măsurilor prompte de control susținute de o bună supraveghere, epidemiile pot dura ani de zile.

Infectarea omului cu virusul gripei aviare

[modificare | modificare sursă]

În mod normal virusul gripei aviare produce îmbolnăviri în rândul păsărilor. Infecția se poate transmite însă și la porci. Cazurile de îmbolnăviri la om au fost evidențiate în special la lucrătorii din fermele avicole, în urma contactului direct cu păsările bolnave. În aceste situații studiile au demonstrat că virusul a suferit anumite modificări genetice.

După modelele precedente, epidemiile de gripă se așteaptă să apară, în medie, de trei, patru ori într-un secol, când un nou subtip de virus apare și se transmite ușor de la o persoană la alta.

Experții consideră că o altă epidemie de gripă este inevitabilă și posibil iminentă.

Cazuri umane confirmate de gripă aviară de tip A (H5N1)
Țară Datele raportului modifică  acest tabel

Total
2020 2004 2005 2006 2007
cazuri decese cazuri decese cazuri decese cazuri decese cazuri decese cazuri decese
Azerbaidjan Azerbaidjan   8 5 63%   8 5 63%
Cambodgia   4 4 100% 2 2 100%   6 6 100%
China 1 1 100%   8 5 63% 13 8 62%   22 14 64%
Djibouti Djibouti   1 0 0%   1 0 0%
Egipt Egipt   18 10 56% 1 1 100% 19 11 58%
Indonezia Indonezia   19 12 63% 56 46 82% 6 5 83% 81 63 78%
Irak Irak   3 2 67%   3 2 67%
Nigeria Nigeria   1 1 100% 1 1 100%
Tailanda Thailanda   17 12 71% 5 2 40% 3 3 100%   25 17 68%
Turcia Turcia   12 4 33%   12 4 33%
Vietnam Vietnam 3 3 100% 29 20 69% 61 19 31%   93 42 45%
Total 4 4 100% 46 32 70% 97 42 43% 116 80 69% 8 7 88% 271 165 61%
Sursa Organizația Mondială a Sănătății (OMS) :

Communicable Disease Surveillance & Response (CSR).

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);