Sari la conținut

GNK Dinamo Zagreb

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dinamo Zagreb
Informații generale
Nume completGrađanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb
Poreclă"Modri" (Albaștrii)
Nume precedent(e)HAŠK Građanski
Croația Zagreb
Data fondării9 iunie 1945
StadionStadionul Maksimir
(38.079 de locuri)
CampionatPrva HNL  Modificați la Wikidata
PreședinteCroația Mirko Barišić
AntrenorNenad Bjelica[*][[Nenad Bjelica (fotbalist croat)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Prezență online
http://www.gnkdinamo.hr/
Palmares
NaționalCampionatul Croației (24)
Campionatul Iugoslaviei (4)
Cupa Croației (16)
Cupa Iugoslaviei (7)
Supercupa Croației (7)
InternaționalCupa Orașelor Târguri (1)
Cupa Balcanică (1)
Echipament
Acasă
Deplasare

GNK Dinamo Zagreb este un club de fotbal din Zagreb, Croația. A fost înființat în 1945, și încă de la inaugurare evoluează pe stadionul Maksimir. După desființarea Iugoslaviei, a devenit cel mai titrat club al Croației, câștigând campionatul intern în 12 dintre cele 19 ediții disputate până în 2010. Încă de la înființare a evoluat doar în prima divizie: în cea iugoslavă între 1946-1991 și în prima divizie croată din 1992.

În 1992, echipa și-a schimbat pentru scurtă vreme numele în HAŠK Građanski, pentru ca imediat să fie redenumită Croația Zagreb, nume purtat până în 2000 când s-a revenit la denumirea Dinamo.

Primii ani (1945-1966)

[modificare | modificare sursă]

Imediat după Al Doilea Război Mondial, cel trei mari cluburi din Zagreb (HAŠK, Gradanski și Concordia) au fost dezafiliate de autoritățile comuniste în mai 1945. Pentru a le înlocui, a fost înființat noul club FC Dinamo pe 9 iunie 1945. Clubul a folosit culorile lui Gradanski și baza sportivă, mulți jucători de la Gradanski continuându-și cariera la Dinamo. În primii ani, ei au jucat pe vechiul stadion al lui Gradanski, Stadionul Koturaška, după care s-a mutat pe fsotul stadion al lui HAŠK, Stadionul Maksimir.

Dinamo a jucat în Prima Ligă Iugoslavă, în primul sezon terminând pe locul secund la 5 puncte de Partizan Belgrad. În sezonul 1947-1948, a terminat pe primul loc cu 5 puncte peste Hajduk Split și Partizan Belgrad. În 1951, aterminat doar vicecampioană, dar a câștigat prima sa Cupă a Iugoslaviei, 4-0 împotriva FK Vojvodina. După aceea, cele mai mari succese au fost ajungerea în semifinalele din Cupa Cupelor UEFA în 1961, când a fost eliminată de ACF Fiorentina și ajungerea în finala din Cupa Orașelor Târguri în 1963, meci pierdut 1-4 împotriva celor de la Valencia CF.

Era succesului Post-European (1966-2000)

[modificare | modificare sursă]

Trei cluburi iugoslave au participat în sezonul 1966-1967 din Cupa Orașelor Târguri, dar au fost eliminate din primele mecirui, excluzând-o pe Dinamo, care a fost prima echipă iugoslavă care a câștigat o competiție europeană. Dinamo a câștigat finala pe Stadionul Maksimir, 2-0 împotriva celor de la Leeds United AFC.[2]

Dinamo a încheiat anii '60 cu un titlu în 1969 și cu sferturile din Cupa Cupelor UEFA. Din păcate, succesul nu a continuat, echipa necâștigând nici un trofeu în anii '70. Dinamo a participat în primul sezon din Cupa UEFA, dar a fost eliminată în runda a doua. Clubul a mai participat de șapte ori în cupă (în 1976, 1978, 1979, 1988, 1989, 1990 și 1992), dar niciodată nu a mai reușit succesul din 1967. În final, la începutul '80, Dinamo a câștigat a șasea cupă a Iugoslaviei, urmând ca în 1982 să câștige al patrulea titlu de campioană. Clubul a mai alte succes în anii '80, decât două clasări consecutive pe locul 2 în campionat.

Era Croația Zagreb

[modificare | modificare sursă]

După ce RSF Iugoslavia a fost desființată, Dinamo a făcut parte din Prima Ligă Croată și primul sezon a fost jucat în 1992. În același an, clubul și-a schimbat numele în HAŠK Građanski, și acest nume a fost schimbat în 1993 în Croația Zagreb. Schimbarea numelui a fost văzută ca o mișcare politică făcută de noua conducere a Croației. Deoarece numele nu a fost acceptat niciodată de suporterii, clubul a fost redenumit din nou în Dinamo pe 14 februarie 2000. Ca și Croația Zagreb, clubul a câștigat șașe campionate și patru cupe ale Croației.[3]

Dinamo s-a calificat în 1998 în grupele UEFA Champions League. A picat într-o grupă cu Ajax Amsterdam, Olympiakos Pireu și FC Porto. Echipa nu a reușit să se califice în sferturi, terminând pe locul 2 în grupă după Olympiakos.

Ani recenți (2000-prezent)

[modificare | modificare sursă]

Clubul a participat în ultimii ani de cinci ori în Liga Campionilor în 2000, 2003, 2006, 2007 și 2008. S-au calificat de trei în grupele Cupei UEFA în 2004, 2007 și 2008, dar nu ajuns niciodată în șaisprezecimi. De la introducerea Europa League, Dinamo s-a calificat în sezoanele 2009-10 și 2010-11. În anul 2011, Dinamo s-a calificat într-o grupă cu Real Madrid, Olympique Lyonnais și Ajax Amsterdam. Echipa a terminat pe ultimul loc.

Coeficienți UEFA

[modificare | modificare sursă]

(La 26 iunie 2013), Sursa: Bert Kassies website Arhivat în , la Wayback Machine.

Loc Echipa Puncte
77 Belgia Racing Genk 26.880
78 Franța Saint-Étienne 26.800
79 Croația Dinamo Zagreb 25.916
80 Italia Sampdoria 25.829
81 Spania Racing Santander 25.605
Stadionul Maksimir exterior.

Dinamo își joacă meciurile pe Stadionul Maksimir, care este situat în partea nordică a orașului Zagreb.[4] A fost inaugurat oficial pe 5 mai 1912 și de atunci a fost renovat de mai multe ori.[5] Scaunele au fost puse pe tribunele est și sud în 1997, și un an mai târziu cele nord și vest. Nou construită, tribuna nord are o capacitate de 10.965 de locuri.

Spectatorii au patru tribune: nord, est, vest și sud. Toate sunt pe scune și capacitatea totală este de 38.079 de locuri.

Faza finală a reconstrucției include adăugarea de 16.000 de locuri la capacitatea actuală. Acesta va face ca Stadionul Maksimir să aibă o capacitate exclusiv pentru fotbal de 60.000 de locuri și îi va da posibilitatea să găzduiască finale ale competițiilor europene.[5]

Începutul planului de reconstrucției a fost anticipat în 2008, cu startul lucrărilor în 2010, dar totuși lucrările nu au mai început. Renovarea a început în final în vara anului 2011.[6] Astfel, orașul Zagreb va plăti aprox. 100 de milioane de euro pentru renovare.[7] Stadionul a ajuns o mare problemă pentru Consiliul Local al orașului, care plănuiește să facă un referendum, unde cetățenii sp aleagă dacă vor ca lucrările să continue sau să se construiască un nou stadion.[8] În vara anului 2011, au fost făcute niște mici renovări. Au fost înlocuite toate scaunele cu unele noi și a fost înlocuit gazonul cu unul nou.

  • Prva HNL (24) (record): 1992–93, 1995–96, 1996–97, 1997–98, 1998–99, 1999–2000, 2002–03, 2005–06, 2006–07, 2007–08, 2008–09, 2009–10, 2010–11, 2011–12, 2012–13, 2013–14, 2014-15, 2015-16, 2017-18, 2018-19, 2019-20, 2020-21, 2021-22, 2022-23
Vice-campioană (3): 1994–95, 2000–01, 2003–04
Vice-campioană (11): 1946–47, 1951, 1959–60, 1962–63, 1965–66, 1966–67, 1968–69, 1976–77, 1978–79, 1989–90, 1990–91
  • Cupa Croației (16): 1993–94, 1995–96, 1996–97, 1997–98, 2000–01, 2001–02, 2003–04, 2006–07, 2007–08, 2008–09, 2010–11, 2011–12, 2014-15, 2015-16, 2017-18, 2020-21
Finalistă (4): 1992, 1992–93, 1994–95, 1999–2000
Finalistă (3): 1993, 1994, 2004
  • Cupa Iugoslaviei (7): 1951, 1959–60, 1962–63, 1964–65, 1968–69, 1979–80,1982–83
Finalistă (8): 1950, 1963–64, 1965–66, 1971–72, 1975–76, 1981–82, 1984–85, 1985–86
Finalistă (1): 1962–63
La 1 septembrie 2022.[9][10]
Nr. Poziție Jucător
1 Croația P Danijel Zagorac
2 Iran F Sadegh Moharrami
3 Croația F Daniel Štefulj
4 Croația F Boško Šutalo
5 Macedonia de Nord M Arijan Ademi (căpitan)
6 Danemarca F Rasmus Lauritsen
7 Croația M Luka Ivanušec
9 Croația A Bruno Petković
10 Croația M Martin Baturina
11 Azerbaidjan A Mahir Emreli
12 Croația M Petar Bočkaj
13 Macedonia de Nord F Stefan Ristovski
14 Austria M Robert Ljubičić
18 Elveția A Josip Drmić
Nr. Poziție Jucător
20 Croația M Antonio Marin
21 Croația M Marko Brkljača
27 Croația M Josip Mišić
28 Franța F Kévin Théophile-Catherine
31 Croația M Marko Bulat
33 Croația P Ivan Nevistić
37 Croația F Josip Šutalo
40 Croația P Dominik Livaković (vice-căpitan)
41 Croația A Gabrijel Rukavina
55 Croația F Dino Perić
66 Austria F Emir Dilaver
70 Bosnia și Herțegovina M Luka Menalo
77 Croația A Dario Špikić
99 Croația A Mislav Oršić

Jucători remarcabili

[modificare | modificare sursă]

Cel mai bun 11

[modificare | modificare sursă]

Cel mai bun lot de 11 jucători din istoria clubului, ales de fani și experți în 2011,[11] este o formație 3–4–3.[12]

"Cel mai bun 11" ales de fani și critici în 2011.
Portari
Fundași
Mijlocași
Atacanți
   
  1. ^ https://www.transfermarkt.com/gnk-dinamo-zagreb/mitarbeiterhistorie/verein/419  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Inter-Cities Fairs Cup 1966–67”. . Accesat în . 
  3. ^ „Povijest kluba”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ How to reach the stadium
  5. ^ a b Maksmir Stadium, basic information
  6. ^ „Na proljeće počinje rekonstrukcija maksimirskog stadiona”. jutarnji.hr. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Tajni troškovi: Za maksimirsko ruglo spiskali 100 milijuna eura”. jutarnji.hr. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Masimirsko ruglo: Treba li ga rušiti ili premjestiti?” (în Croatian). 24sata.hr. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „1. momčad - igrači” (în Croatian). GNK Dinamo Zagreb. Accesat în . 
  10. ^ „GNK Dinamo Zagreb - 1. HNL” (în Croatian). Nogometni magazin. Accesat în . 
  11. ^ Zdravko Reić (). „Zdravko Reić: Hajduk je rođen 1911., a Dinamo su osnovali komunisti” [Zdravko Reić: Hajduk was born in 1911, while Dinamo was founded by communists] (în Croatian). Slobodna Dalmacija. Accesat în . 
  12. ^ „Najboljih jedanaest u povijesti” (în Croatian). Povijestdinama.com. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de GNK Dinamo Zagreb