Sari la conținut

Furtunile solare din mai 2024

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Imagine obținută de senzorul VIIRS de pe satelitul Suomi NPP, care arată aurore boreale deasupra emisferei nordice, în perioada 10-11 mai 2024.

Furtunile solare din mai 2024 au fost o serie de furtuni solare puternice cu erupții solare extreme și componente de furtună geomagnetică care au avut loc în perioada 10-13 mai 2024 în timpul ciclului solar 25. Furtuna geomagnetică a fost cea mai puternică care a afectat Pământul din martie 1989,[a] și a produs aurore la latitudini mult mai aproape de Ecuator decât de obicei, atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică.[1][2]

Erupții solare și ejecții de masă coronală

[modificare | modificare sursă]
Fosfera Soarelui observată în lumină vizibilă pe 10 mai. Grupul de pete solare asociat cu AR3664 este prezent pe marginea vestică a Soarelui. Dimensiunile comparative ale Pământului și ale lui Jupiter sunt reprezentate la scară.
Corona Soarelui observată în ultraviolet extrem (131 Å) pe 8 mai. Regiunea AR3664, situată în centrul discului solar, a produs mai multe erupții în această perioadă.

La 8 mai 2024, o regiune solară activă căreia i-a fost atribuit numărul de regiune NOAA 13664 (AR3664) a produs o erupție solară de clasă X1.0 și mai multe erupții solare de clasă M și a lansat mai multe ejecții de masă coronală (EMC) către Pământ.[3] Pe 9 mai, regiunea activă a produs o erupție de clasă X2,25 și X1,12, fiecare asociată cu o EMC cu halou complet. La 10 mai, regiunea a produs o erupție de clasă X3,98, iar la 11 mai la ora 01:23 UTC a produs o altă erupție de clasă X de magnitudine 5,4-5,7 cu o altă EMC asimetrică cu halou complet.[4][5][6] Regiunea a provocat, de asemenea, o furtună de radiații solare S1, cu vârfuri care au atins S2.[7] La 14 mai, când regiunea cea mai activă 3664 s-a rotit dincolo de marginea vestică a Soarelui, a avut loc cea mai puternică erupție, o X8,7, care a provocat pene de radio de nivel R3 (puternic).[8]

Furtună geomagnetică

[modificare | modificare sursă]
Valorile Kp-index de trei ore din 10-14 mai 2024

Ca urmare a câmpului magnetic interplanetar care a atins o magnitudine de 73 nanotesla (nT), componenta de-a lungul axei magnetice a Pământului orientată spre sud ajungând până la -50 nT, densitatea vântului solar fiind moderat ridicată, iar viteza vântului solar a atins 750-950 km/s (470-590 mi/s) între 11 și 12 mai (UTC), evenimentul a fost clasificat drept furtună geomagnetică de clasă G5 (Kp = 9), fiind cea mai intensă furtună de la furtunile solare de Halloween din 2003.[9][10] Mai multe alte EMC erau așteptate să ajungă pe Pământ în zilele de 11 și 12 mai.[11]

Comparație cu alte furtuni geomagnetice

[modificare | modificare sursă]

Indicele de timp al furtunii perturbatoare (indicele Dst) este o măsură în contextul vremii spațiale. Un indice Dst negativ înseamnă că câmpul magnetic al Pământului este slăbit.[12] Acest lucru se întâmplă în special în timpul furtunilor solare, un indice Dst negativ mai mare indicând o furtună solară mai puternică.

Furtunile solare de Halloween din 2003 au avut un indice Dst maxim de -383 nT, deși o a doua furtună din 20 noiembrie 2003 a atins -422 nT, fără a atinge clasa G5.[13][14] Furtuna solară din martie 1989 a avut un indice Dst de vârf de -589 nT,[15] în timp ce furtuna geomagnetică din mai 1921 a fost estimată ca având un indice Dst de vârf de -907±132 nT. Estimările pentru indicele Dst de vârf al superfurtunii Carrington din 1859 sunt cuprinse între -800 nT și -1750 nT.[16]

Furtunile solare din mai 2024 au atins un indice Dst maxim de -412 nT la ora 03:00 UTC pe 11 mai.[17]

Indicele Ap din 11 mai 2024 a fost de 271, mai mare decât indicii Ap din 13 și 14 martie 1989, semnificativ mai mare decât indicii Ap din 29 și 30 octombrie și 20 noiembrie 2003, și al doilea cel mai mare înregistrat vreodată, după indicele Ap din 13 noiembrie 1960, care a fost de 280.[18]

Observarea aurorelor

[modificare | modificare sursă]
O selecție de hărți care arată limita ecuatorială tipică a aurorelor de la miezul nopții la diferite niveluri Kp
Toate cele cinci clasificări ale aurorelor lui Clark au fost documentate: străluciri, pete, arce, raze și coroane.[19] Sus stânga: Aurora incandescentă observată în Gran Canaria, Spania. Sus, dreapta: Aurora cu pete observată în Elbe-Parey, Germania. În mijloc, stânga: Aurora cu arc observată în Ongaonga, Noua Zeelandă. În mijloc, dreapta: Raze deasupra unei aurore în arc observate în Vancouver, Canada. Jos: Aurora coronală observată în Cannon Fals, Statele Unite.T
Comparație între imaginile obținute în lumina vizibilă (stânga) și în infraroșul apropiat (dreapta) ale aurorei deasupra orașului Pulsnitz din Germania.
Imagini ale aurorei boreale în apropiere de Calgary, Alberta, Canada. Aurora roz este produsă de moleculele de azot, aurora verde și roșie este produsă de moleculele de oxigen, iar aurora albastră și violet este produsă de moleculele de hidrogen și heliu, la altitudini cuprinse între 100 și 400 km.[20]

Trei EMC din 8 mai au ajuns pe Pământ la 10 mai 2024, provocând furtuni geomagnetice de la severe la extreme, cu aurore luminoase și de foarte lungă durată.

În America de Nord, aurorele au fost observate în Statele Unite până în Florida Keys,[21][22][23] precum și în Peninsula Yucatán din Mexic[24], Bahamas[25], Jamaica,[26][27] și Porto Rico.[28][29] Aurora a fost văzută și în Hawaii.[30]

Aurorele au fost observate în întreaga Europă până în sudul Portugaliei,[31] Spaniei,[32] și Sardiniei.[33] Aurorele au fost vizibile și în Algeria și Insulele Canare din Africa.[34][35]

În Asia, aurorele au putut fi observate din Turcia,[36] Cipru,[37] Iran,[38], Japonia,[39], nordul Indiei,[40] și în nordul Chinei,[26] inclusiv în apropierea orașelor Urumqi și Beijing.[41][42]

În Australia, aurorele au fost observate până la nord de Townsville și Mackay, în Queensland,[43][44] în timp ce în restul emisferei sudice aurorele au fost observate în Noua Zeelandă,[45] Chile, Argentina,[46] Africa de Sud,[47] și în nord până în Noua Caledonie,[48] Uruguay, sudul Braziliei,[49] și Namibia.[47]

În timp ce aurorele au putut fi văzute pe cameră din multe locuri de pe glob, în locurile mai îndepărtate de poli, unde aurorele sunt mai puțin luminoase, aurorele pot apărea adesea desaturate, acromatice sau chiar invizibile cu ochiul liber ca urmare a efectului Purkinje.[50][51]

Tehnologia camerelor de luat vederi s-a îmbunătățit de la ultima furtună geomagnetică de clasă G5 din 2003, chiar și camerele telefoanelor mobile standard având suficientă sensibilitate pentru a capta culorile unei aurore.[52] În consecință, imaginile aurorelor au fost răspândite pe scară largă în media de socializare, generând o mare emoție publică în timpul evenimentului.[53] Capacitatea de a documenta aurorele la o scară atât de largă a oferit o mare oportunitate de a afla mai multe despre fenomen.[52]

Efecte

[modificare | modificare sursă]

Furtuna a afectat negativ radiodifuziunea terestră și comunicațiile radio bidirecționale, în special pe banda HF și, într-o mai mică măsură, pe benzile VHF și UHF, deoarece a crescut densitatea stratului D al ionosferei, provocând absorbție și interferând astfel cu propagarea.[54][55]

În Canada, companiile de electricitate BC Hydro și Hydro-Québec au declarat că s-au pregătit pentru furtună și au monitorizat-o în timp ce ejecția acesteia a lovit Pământul în perioada 10-11 mai. Spre deosebire de 1989, când o furtună solară anterioară a provocat o pană de curent de nouă ore în Québec, nu au fost raportate întreruperi de curent ca urmare a efectelor furtunii.[56][57]

În Noua Zeelandă, Transpower a declarat o situație de urgență în rețea și a scos din funcțiune unele linii de transmisie ca măsură de precauție împotriva furtunii.[58]

În Statele Unite, companiile de telecomunicații AT&T și T-Mobile au declarat că sunt pregătite să reacționeze la întreruperile rețelelor lor, dar s-a prezis că impactul semnificativ asupra serviciilor de telefonie mobilă este puțin probabil, deoarece rețelele se bazează pe frecvențe diferite de benzile HF afectate de furtuna solară.[59] În timp ce Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) a raportat că au existat nereguli în rețeaua electrică și o degradare a GPS și a comunicațiilor radio de înaltă frecvență,[60] atât Agenția Federală pentru Managementul Situațiilor de Urgență (FEMA), cât și Departamentul pentru Energie al Statelor Unite nu au raportat niciun impact semnificativ asupra populației.[61]

Utilizatorii agricoli ai echipamentelor GPS John Deere RTK au raportat o degradare semnificativă a preciziei poziționale în timpul furtunii geomagnetice. Deoarece receptoarele GPS sunt utilizate pentru ghidarea tractoarelor în agricultura de precizie, anumiți lucrători agricoli au fost nevoiți să suspende complet activitățile de plantare.[62][63]

Cercetătorii de la Universitatea Victoria (Columbia Britanică, Canada) au descoperit că furtuna geomagnetică a declanșat busolele din observatoarele submarine amplasate la o adâncime de 2,7 km sub suprafața oceanului.[64]

Unii utilizatori de drone aeriene care au zburat în timpul furtunii au constatat un comportament neobișnuit al acestora, inclusiv dificultăți în menținerea unui zbor stabil, întreruperea semnalelor GPS și, în unele cazuri, o pierdere bruscă a controlului care a dus la prăbușire.[65][66] Dronele se bazează pe semnalele GPS și magnetice, pentru a-și menține poziția în timpul zborului, care sunt afectate de activitatea geomagnetică.

La 13 mai, la ora 00:19 UTC, satelitul GOES-16, principalul satelit meteorologic geostaționar operațional din poziția GOES East, care oferă o vedere centrată pe America, a încetat să transmită toate datele. Transmiterea de date a fost reluată aproape 2 ore mai târziu, la ora 02:00 UTC.[67] La scurt timp după aceea a avut loc o a doua pierdere a transmisiei de date, care a durat 11 minute, de la 03:19 UTC la 03:30 UTC.[68]

Alte efecte asupra serviciilor prin satelit includ flota de sateliți cu orbită joasă a Starlink, care a înregistrat o degradare a serviciilor din cauza intensității furtunilor solare, dar serviciile au rămas operaționale.[69][70][71]

Galerie

[modificare | modificare sursă]

Aurorele au fost vizibile în multe regiuni ale lumii și departe de polii magnetici. Aceste figuri demonstrează răspândirea aurorelor în noaptea de 10 și 11 mai. Legendele indică mai întâi latitudinea geografică (GLAT) și apoi latitudinea magnetică (MLAT), folosind latitudinea cvasi-dipolară a modelului IGRF-13.

Aurora la zenit, Onawa, Iowa, Statele Unite ale Americii (42°N GLAT, 51°N MLAT)
Aurora la zenit, Onawa, Iowa, Statele Unite ale Americii (42°N GLAT, 51°N MLAT)  
Pawleys Island, Carolina de Sud, SUA (33°N GLAT, 43°N MLAT)
Pawleys Island, Carolina de Sud, SUA (33°N GLAT, 43°N MLAT)  
Mazatlán, Mexic (23°N GLAT, 31°N MLAT)
Mazatlán, Mexic (23°N GLAT, 31°N MLAT)  
Aurora la zenit, Brastad, Suedia (58°N GLAT, 55°N MLAT)
Aurora la zenit, Brastad, Suedia (58°N GLAT, 55°N MLAT)  
Cwmbrân, Wales, Regatul Unit (51°N GLAT, 47°N MLAT)
Cwmbrân, Wales, Regatul Unit (51°N GLAT, 47°N MLAT)  
Cracovia, Polonia (50°N GLAT, 46°N MLAT)
Cracovia, Polonia (50°N GLAT, 46°N MLAT)  
Oria, Italia (40°N GLAT, 34°N MLAT)
Oria, Italia (40°N GLAT, 34°N MLAT)  
Altai, China (48°N GLAT, 44°N MLAT)
Altai, China (48°N GLAT, 44°N MLAT)  
Perth, Australia (32°S GLAT, 43°S MLAT)
Perth, Australia (32°S GLAT, 43°S MLAT)  
Melbourne, Australia (38°S GLAT, 48°S MLAT)
Melbourne, Australia (38°S GLAT, 48°S MLAT)  
Auckland, Noua Zeelandă (37°S GLAT, 42°S MLAT)
Auckland, Noua Zeelandă (37°S GLAT, 42°S MLAT)  
Quillón, Chile (36°S GLAT, 24°S MLAT)
Quillón, Chile (36°S GLAT, 24°S MLAT)  

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ A avut cel mai mare indice Dst negativ de vârf (-412 nT) decât orice furtună din clasa G5 din 1989.
  1. ^ Miller, Katrina; Penn, Ivan; Lindner, Emmett (). „Northern Lights Set to Return During Extreme Solar Storm's 2nd Night – Electrical utilities said they weathered earlier conditions as persistent geomagnetic storms were expected to cause another light show in evening skies”. The New York Times. Arhivat din originalNecesită înregistrare gratuită la . Accesat în . 
  2. ^ Ralls, Eric (). „Auroras expected all weekend across the U.S. as massive solar storm hits Earth”. Earth.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Sunspot region 3664, major flares and CMEs!”. SpaceWeatherLive. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Sunspot region AR13664”. SpaceWeatherLive. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „CME impact imminent, Two more earth-directed CMEs”. SpaceWeatherLive. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Yet Another X-class Flare!”. Space Weather Prediction Center. National Oceanic and Atmospheric Administration. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Solar Photons archive, 10 May 2024”. Space Weather Live. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Region 3664 not done yet! Produces X8.7 flare...largest of the solar cycle!”. Space Weather Prediction Center. US National Oceanic and Atmospheric Administration. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Strongest geomagnetic storm since 2003, X5.8 solar flare”. SpaceWeatherLive. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Viewing archive of Saturday, 11 May 2024 Solar wind (Speed, Density), Interplanetary Magnetic Field (IMF) (Bt, Bz)”. SpaceWeatherLive. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „SWPC Issues Its First G4 Watch Since 2005”. Space Weather Prediction Center. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Abduallah, Yasser; Wang, Jason T. L.; Bose, Prianka; Zhang, Genwei; Gerges, Firas; Wang, Haimin (), A Deep Learning Approach to Dst Index Prediction, arXiv:2205.02447 Accesibil gratuit 
  13. ^ „Let's compare! Halloween 2003 VS May 2024 Solar Storms!”. SpaceWeatherLive. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Top 50 geomagnetic storms of 2003”. SpaceWeatherLive. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Boteler, D. H. (). „A 21st Century View of the March 1989 Magnetic Storm”. Space Weather (în engleză). 17 (10): 1427–1441. Bibcode:2019SpWea..17.1427B. doi:10.1029/2019SW002278 Accesibil gratuit. ISSN 1542-7390. 
  16. ^ „Near Miss: The Solar Superstorm of July 2012”. NASA Science (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Real-time Dst Index”. World Data Center for Geomagnetism, Kyoto. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Top 50 geomagnetic storms”. SpaceWeatherLive. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Clark, Stuart (). „Astronomical fire: Richard Carrington and the solar flare of 1859”. Endeavour. 31 (3): 104–109. doi:10.1016/j.endeavour.2007.07.004. PMID 17764743. 
  20. ^ "The colours of the northern lights" Arhivat în , la Wayback Machine., de la Agenția Spațială Canadiană. Recuperat la 18 mai 2024.
  21. ^ Miller, Katrina; Jones, Judson (). „Solar Storm Intensifies, Filling Skies With Northern Lights”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Fritz, Angela; Hammond, Elise; Lau, Chris (). „Live updates: The latest on the massive solar storm”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „'Unbelievable!': Northern Lights seen in South Florida from 'severe' solar storm”. NBC 6 South Florida. Associated Press. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „Auroras boreales por primera vez en Yucatán” [Aurora borealis for the first time in Yucatán]. Tribuna Campeche (în spaniolă). . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |trans-website= ignorat (ajutor)
  25. ^ „Northern Lights Likely To Illuminate Night Sky Again Amid "Extreme" Solar Storm”. NDTV.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ a b 严茂强. „Stunning red sky over China wins fans online”. www.chinadaily.com.cn. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Josh on X: "Taken with my iPhone unfiltered from Ocho Rios Jamaica..."”. X.com (în engleză). . Accesat în . 
  28. ^ Garofalo, Meredith (). „How a giant sunspot unleashed solar storms that spawned global auroras that just dazzled us all”. Space.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „Paco Bellido on X: "¡La aurora se ha visto hasta en Puerto Rico!..."”. X.com (în engleză). . Accesat în . 
  30. ^ Schenfeld, Nikki (). „Northern lights seen in Hawaii! First time in over a century”. KHON2 (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ Hughes, Tobi (). „Northern lights visible in the skies of Portugal”. Madeira Island News Blog (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ Ortiz, Marina (). „La tormenta geomagnética más fuerte de los últimos 20 años provoca una gran aurora boreal visible en toda España” [The strongest geomagnetic storm of the past 20 years causes a great aurora borealis visible in all of Spain]. ABC Ciencia (în Spanish). Diario ABC, S.L. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Onano, Giorgio Ignazio (). „The Northern Lights color the Sardinian night: the show from the north to the south of the island”. L'Unione Sarda English (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Due to the solar storm, and in a historical precedent, the northern lights were seen from Algeria and areas on the equator”. www.arabiaweather.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „Canary Islands witness the spectacle of the Northern Lights”. Canarian Weekly (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „Auroras over Turkey's northern coasts”. bianet.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Northern Lights captured for first time over Cyprus in rare event, Kitasweather says [VIDEO]”. in-cyprus.philenews.com (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Explaining the Historical Geomagnetic Storm of 10th May 2024 – The Day Earth Lit Up with Red Auroras”. Whistling Hound (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ NEWS, KYODO. „Auroras illuminate night skies across world, parts of Japan”. Kyodo News+. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ Sengupta, Trisha (). „Aurora illuminates sky in Ladakh's Hanle as extreme solar storm hits Earth: 'Extraordinarily beautiful'”. Hindustan Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ huaxia, ed. (). „View of northern lights in Urumqi”. XinhuaNet. Xinhua. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ Dang, Yuanyue (). „China basks in northern light show – and more may be on the way”. South China Morning Post (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „Southern lights shock stargazers in Townsville”. Townsville Bulletin (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ „Media Releases - Bureau of Meteorology Newsroom”. media.bom.gov.au. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „Incredible photos: Stunning aurora dazzles NZ skies”. NZ Herald (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ „Aurora Austral impresiona en los cielos del sur de Chile” [Aurora Australis impresses in the skies of southern Chile] (în spaniolă). MSN. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ a b Iderawumi, Mustapha (). „Southern African Skies Light Up with Aurora as Historic Solar Storm Collides with Earth”. Space in Africa. SANSA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ Mack, Eric. „Epic Northern Lights Aurora This Month Tied To A Solar 'Great Storm'”. Forbes (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ „Cielo rojo: el extraño fenómeno de la aurora austral que se pudo ver en Uruguay” [Red sky: the strange phenomenon of the aurora australis that could be seen in Uruguay]. Telenoche (în spaniolă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „Why your camera sees the night sky better than your eyes”. Akari Photo Tours. Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ Mack, Eric. „To See The Northern Lights Aurora This Weekend, Use Your Phone Camera”. Forbes (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ a b Johnson-Groh, Mara; NASA. „How NASA tracked the most intense solar storm in decades”. phys.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ AHMED, Issam. „First 'extreme' solar storm in 20 years brings spectacular auroras”. phys.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ Ralls, Eric (). „'Extreme' and very rare G5-level solar storm hits Earth on Saturday”. Earth.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ Persons, Mark (). „What I Heard During the Solar Event”. Radio World. Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ „Major solar storm hits Canada, bringing risks and aurora, B.C. Hydro monitoring”. Vancouver Sun. The Canadian Press. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ „Solar storm spares province of any power outages, Hydro-Québec says”. The Gazette. Montreal Gazette. La Presse Canadienne. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  58. ^ „Solar storm: Transpower extends grid emergency declaration”. 1 News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ Sutton, Joe; Smart, Sara (). „AT&T and TMobile say they ready to respond to any impacts from geomagnetic storm”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  60. ^ „G5 Conditions Reached Yet Again!”. Space Weather Prediction Center. Boulder, CO: National Oceanic and Atmospheric Administration. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  61. ^ Krisher, Tom; Funk, Josh; Dunn, Marcia (). „Solar storm puts on brilliant light show across the globe, but no serious problems reported”. apnews.com. The Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ Koebler, Jason (). „Solar Storm Knocks Out Farmers' Tractor GPS Systems During Peak Planting Season”. 404 Media (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  63. ^ Davis, Wes (). „Solar Storms are disrupting farmer GPS systems during critical planting time”. The Verge. Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ „Northern Lights affected University of Victoria's deep sea observatories”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  65. ^ „Geomagnetic Storm Watch”. DJI Mavic, Air & Mini Drone Community (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  66. ^ bluereptile (). „$3k down the drain”. r/dji. Arhivat din original la . Accesat în . 
  67. ^ „Correction: Length of the Outage/Event”. www.ospo.noaa.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  68. ^ „Topic: GOES-16 All Products and derived products delivered to AWIPS, GRB, PDA”. www.ospo.noaa.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  69. ^ Shetti, Utkarsh (). Williams, Alison; Mark, Potter, ed. „Musk's Starlink satellites disrupted by major solar storm”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ elonmusk (). „Major geomagnetic solar storm happening right now. Biggest in a long time. Starlink satellites are under a lot of pressure, but holding up so far” (Tweet). Accesat în . 
  71. ^ SpaceX (). „All @Starlink satellites on-orbit weathered the geomagnetic storm and remain healthy” (Tweet). Accesat în . 
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Furtunile solare din mai 2024
v • d • m
Soarele
Structura internă
Atmosfera
Variații solare
Heliosfera
Alte articole
Tip: pitică galbenă · Clasa spectrală: G2V · Categorie Soare · Portal Portal Sistemul solar · Portal Portal Astronomie · Portal Portal Soare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Furtunile_solare_din_mai_2024&oldid=16382609