Depresiune economică
Depresiunea economică este un termen utilizat pentru a defini o cădere susținută a uneia sau mai multor economii naționale.[1]
Depresiunea, care este mai severă decât recesiunea, este considerată o formă rară dar extremă de recesiune, fiind caracterizată în principal de o creștere „neobișnuită” a ratei șomajului, restricționarea creditelor, restrângerea majoră a producției industriale și a investițiilor, deflația prețurilor, hiperinflație, numeroase falimente bancare, schimburi comerciale semnificativ reduse, un curs valutar foarte volatil și impredictibil, în principal cu tendința de devalorizare[1], reducerea cererii de mărfuri și servicii, majorarea costurilor de producție, diminuarea volumului de producție, scăderea ratei profitului, reducerea nivelului de trai a populației.[2]
Fără a exista o definiție oficială a depresiunii economice, se consideră că aceasta apare atunci când se constată un declin al produsului intern brut (PIB) mai mare de 10%. Se consideră că depresiunea se instaurează dacă există o creștere negativă a produsului intern brut (PIB) timp de cel puțin două trimestre.[1]
Definiție
[modificare | modificare sursă]În Statele Unite, Biroul Național de Cercetări Economice determină contracții și extinderi în ciclul de afaceri, dar nu declară depresiuni.[3] În general, perioadele marcate cu depresiuni sunt marcate de o scădere substanțială și susținută a abilității de a cumpăra bunuri în raport cu cantitatea care ar putea fi produsă utilizând resursele și tehnologia actuală (potențialul de producție).[4] O altă definiție propusă a depresiunei include două reguli generale:[5][6]
- un declin al PIB-ului real ce depășește 10%, sau
- o recesiune de 2 sau mai mulți ani.
Terminologie
[modificare | modificare sursă]Termenul "depresiune" este cel mai adesea asociat cu Marea criză economică din anii 1930, însă termenul era folosit mult înainte. Într-adevăr, criza economică americană denumită "Panica din 1819" a fost descrisă de președintele american James Monroe ca fiind depresiune.[7]
Depresiuni semnificative:
[modificare | modificare sursă]- Criza Generală de la 1640 – cea mai gravă depresiune din istorie. Thomas Hobbes a fost primul filozof care a explicat necesitatea vreunui "contract social" universal, în cartea Leviatanul (1652):
- falimentul Chinei condusă de Ming ce a declanșat instaurarea dinastiei Manciu;
- Războiul de 30 de Ani;
- Fronda din Franța;
- Războaiele Civile Britanice;
- Revolta Olandeză;
- Războiul de Restaurare a Suveranității Portugheze;
- Revolta Catalană;
- Revolta Napolitană;
- Kipper und Wipper;
- Războiul Deccan.
- Marea Depresiune de la 1837 – mai rea decât cea din anii 1930 [8]. A permis declanșarea Celei de-a doua revoluție industrială, după febra aurului din California.
- Spaima de la 1837, din S.U.A., din cauza speculării pieței de imobiliare.
- Depresiunea cea Lungă (1873-1896) – după adoptarea etalonului-aur în S.U.A. și Regatul Unit.
- Marea Criză Economică (1929-1933) – a început cu Crahul de pe Wall Street, din orașul New York.
- Depresiunea post-comunistă (1990-1992) – manifestată în țările din fostul bloc socialisto-sovietic. Criza economică a lovit aici de două ori mai intens decât Marea Criză Economică, care s-a manifestat în țările vest-europene și-n SUA. [9][10][11]
- Criza din zona Euro (2009) – Grecia s-a scufundat în recesiune ce, după 2 ani, s-a transformat în depresiune.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Dicționar juridic: Depresiune economică
- ^ A treia fază a ciclului decenal
- ^ „The NBER's Business Cycle Dating Procedure: Frequently Asked Questions”. Nber.org. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ „Private Tutor”. Infoplease.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ „Diagnosing depression”. The Economist. . Arhivat din originalul de la .
- ^ „Home Improvement Tips and Techniques | Business Cycles”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „When Did the Great Depression Receive Its Name? (And Who Named It?)”, Hnn.us/articles/61931.html, accesat în
- ^ Rezneck, Samuel (). „The Social History of an American Depression, 1837-1843”. The American Historical Review. 40 (4): 662–687. doi:10.2307/1842418. JSTOR 1842418.
- ^ „What Can Transition Economies Learn from the First Ten Years? A New World Bank Report in Transition Newsletter”. Worldbank.org. Arhivat din original la .
- ^ „Kalikova & Associates - Law Firm” (în rusă). K-a.kg. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Who Lost Russia?, The New York Times, 8 October 2000