Sari la conținut

Crepis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Crepis

Crepis paludosa
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnPlantae
SubregnViridiplantae
InfraregnStreptophyta
DiviziuneTracheophytes
SubdiviziuneSpermatophytes
OrdinAsterales
FamilieAsteraceae
SubfamilieCichorioideae
TribCichorieae
Gen
Crepis[1][2]
L., 1753
Sinonime
Calliopea D.Don, 1829

Crepis, cunoscut în unele părți ale lumii ca barbă de șoim (dar care nu trebuie confundat cu genul Hieracium asemănător cu un nume comun similar), este un gen de plante perene cu înflorire anuală din familia Asteraceae. Genul are o asemănare superficială cu păpădia, diferența cea mai evidentă fiind aceea că, de obicei, Crepis are tulpine florale ramificate cu mai multe calatidii (deși pot fi întâlnite și calatidii solitare). Numele genului Crepis derivă din krepisul grecesc, adică "papuci" sau "sandale", eventual referitor la forma fructului.[3]

Genul este distribuit în toată emisfera nordică și în Africa[4] iar mai multe plante sunt cunoscute ca specii introduse practic la nivel mondial.[3] Centrul diversității se află în Marea Mediterană.[4]

Speciile Crepis sunt folosite ca plante alimentare de către larvele unor specii de Lepidoptera, inclusiv molia albă largă. Musca Tephritis formosa este cunoscută pentru că atacă calatidiul acestei plante.[5]

Semințele de Crepis sunt o sursă importantă de hrană pentru unele specii de păsări.[6]

În Creta, Grecia, frunzele Crepis commutata numite glykosyrida (glycosyrida) sunt consumate crude, fierte, aburite sau rumenite în salate. La alte două specii de pe această insulă, Crepis vesicaria, numită kokkinogoula (κοκκινογούλα), lekanida (λεκανίδα) sau prikousa (πρικούσα) și o varietate locală numită maryies (μαργιές) sau pikrouses (πικρούσες) frunzele și lăstarii timpurii sunt mâncate fierte de localnici.

În genul acesta există aproximativ 200 de specii.[3][4]

Crepis tectorum
Crepis pyrenaica
Crepis aurea
Florile de Crepis atrag bondarii

Specii ale genului:

  • Crepis acuminata
  • Crepis alpestris
  • Crepis alpina
  • Crepis aspera
  • Crepis atribarba
  • Crepis aurea
  • Crepis bakeri
  • Crepis barbigera
  • Crepis biennis
  • Crepis bungei
  • Crepis bursifolia
  • Crepis capillaris
  • Crepis conyzifolia
  • Crepis dioscoridis
  • Crepis foetida
  • Crepis incana - păpădie roz
  • Crepis intermedia
  • Crepis kotschyana
  • Crepis micrantha
  • Crepis modocensis
  • Crepis mollis
  • Crepis monticola
  • Crepis nicaeensis
  • Crepis occidentalis
  • Crepis paludosa
  • Crepis pannonica
  • Crepis phoenix
  • Crepis pleurocarpa
  • Crepis pontana
  • Crepis praemorsa
  • Crepis pulchra
  • Crepis pyrenaica
  • Crepis rubra
  • Crepis runcinata
  • Crepis sancta
  • Crepis setosa
  • Crepis sibirica
  • Crepis sodiroi
  • Crepis tectorum
  • Crepis thompsonii
  • Crepis vesicaria - barbă de șoim bătut[7]
  • Crepis zacintha
  1. ^ Species Plantarum, p. 805 
  2. ^ Genera Plantarum[*][[Genera Plantarum (5th edition of Genera Plantarum by Carl Linnaeus)|​]], p. 350  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b c Crepis. Flora of North America.
  4. ^ a b c Enke, N. and B. Gemeinholzer. (2008). Babcock revisited: New insights into generic delimitation and character evolution in Crepis L.(Compositae: Cichorieae) from ITS and matK sequence data. Taxon 57(3) 756-68.
  5. ^ White, I.M. (). Tephritid Flies (Diptera: Tephritidea). Handbooks for the Identification of British Insects. 10 pt 5a. Royal Entomological Society of London. pp. 134 pp. ISBN 0901546682. 
  6. ^ D. L. Buckingham and W. J. Peach (). „The influence of livestock management on habitat quality for farmland birds”. Animal Science. 81: 199–203. doi:10.1079/asc50700199. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ ro Beaked hawk's beard (Crepis vesicaria taraxacifolia)[nefuncțională]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]