Sari la conținut

Clovnii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Clovnii
Titlu originalI clowns
Genfilm fantastic
film documentar[1]
film de comedie  Modificați la Wikidata
RegizorFederico Fellini[1]  Modificați la Wikidata
ScenaristFederico Fellini
Bernardino Zapponi[*]  Modificați la Wikidata
ProducătorElio Scardamaglia[*]  Modificați la Wikidata
DistribuitorNetflix  Modificați la Wikidata
Director de imagineDario Di Palma[*][[Dario Di Palma (Italian film cinematographer)|​]]  Modificați la Wikidata
MontajRuggero Mastroianni[*]  Modificați la Wikidata
MuzicaNino Rota[*]  Modificați la Wikidata
DistribuțieFederico Fellini
Anita Ekberg
Pierre Étaix
Victoria Chaplin
Liana Orfei
Dante Maggio
Alberto Sorrentino
Premiera1970  (1970)
Durata92 min.  Modificați la Wikidata
Țara Italia
 Franța
 Germania  Modificați la Wikidata
Filmat înParis  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiParis  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba italiană  Modificați la Wikidata
Prezență online

Clovnii (ȋn italiană I clowns) este un pseudo-documentar regizat de Federico Fellini despre fascinația umană pentru circ și clovni.

Scenă din filmul „Clovnii” de Federico Fellini
Scenă din filmul „Clovnii” de Federico Fellini
Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Filmul începe cu o amintire pseudo-autobiografică din perioada în care Fellini era copil. Atras de sosirea circului, băiatul a mers pentru prima dată să vadă spectacolul, dar a fost deranjat, mai ales atunci când clovnii au apărut pe scenă. Pornind de la acest tip de „traumă”, regizorul a decis să întreprindă un reportaj prin Europa pentru a înțelege și analiza figura profesională și istorică a clovnului.

Urmând același tipar ca și documentarul „Block-notes-ul unui regizor” (Block-notes di un regista) realizat pentru televiziune în 1969, RAI i-a comandat lui Fellini un alt documentar care să fie difuzat de Crăciun la o oră de maximă audiență. Inițial, co-scenaristul Bernardino Zapponi și cineastul plănuiseră participarea lui Charlie Chaplin, dar proiectul a căzut din cauza unor probleme de buget.

În timpul filmărilor, lui Fellini i-a venit ideea de a filma un lungmetraj „fragmentat” despre capitală, în urma filmului Clovnii. Astfel s-a născut subiectul Roma, încredințat din nou producătorului Elio Scardamaglia.[2]

Scenă din film
Scenă din film

Lansarea filmului

[modificare | modificare sursă]

Filmul a fost prezentat pe 30 august în cadrul celei de-a 31-a ediții a Festivalului de Film de la Veneția. A fost difuzat pentru prima dată la televiziune pe postul de televiziune Rai 1 al Radioteleviziunii italiene pe 25 decembrie 1970, în alb-negru; două zile mai târziu a început distribuția în cinematografe în versiunea originală color.[3]

În 1977 a fost reeditat în tandem cu episodul Toby Dammit din Povestiri extraordinare (ȋn italiană: Trei pași în delir), sub titlul „2 Fellini 2”; în această versiune vocea lui Fellini este dublată de Gigi Proietti.[4] În 2019 a fost restaurat de Cineteca di Bologna și propus în retrospectiva „Cinematograful regăsit” („Il Cinema Ritrovato”).[5]

Primirea filmului de către public

[modificare | modificare sursă]
Scenă din film
Scenă din film

Guglielmo Biraghi, în Il Messaggero, a scris o recenzie în care sublinia că în film există numeroase referințe autobiografice, un fel de constantă creativă tipică lui Fellini.

Giovanni Grazzini din Corriere della Sera a apreciat foarte mult prima parte a filmului, notând cum „cu o admirabilă puritate a imaginii și o inimitabilă forță icastică, reunește în memorie uimirea pentru oamenii de la circ și uimirea pentru personajele diforme din provincia sa natală”.

Philip French, de la ziarul britanic The Guardian, a lăudat documentarul, descriindu-l ca fiind „o relatare plină de imaginație a istoriei și naturii unei arte pe cale de dispariție”. Potrivit criticului englez, a fost, de asemenea, o anticipare tematică a filmului Amarcord.[6][7]

Filmul are un rating de 100% de aprobare pe Rotten Tomatoes, pe baza a 18 recenzii cu o medie de 6.9/10.[8] Criticul de film Roger Ebert a acordat filmului trei stele din patru.[9]

  1. ^ a b http://www.filmaffinity.com/en/film497098.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ A. Borini, Federico Fellini, Cremona, ed. MEDIANE, 2009, pp. 94-95
  3. ^ A. Borini, Federico Fellini, Cremona, ed. MEDIANE, 2009, pp. 94-95
  4. ^ Fellini fa e disfa, le riprese si allungano, il budget aumenta. Ma nascono „I clowns” (Fellini face și desface, filmările se prelungesc, bugetul crește. Dar filmul „Clovnii” se naște), rai.it
  5. ^ „I Clowns”. Il Cinema Ritrovato. Accesat în . 
  6. ^ „I Clowns review - Philip French on Fellini's beautifully made 1970 documentary/memoir”. Accesat în . 
  7. ^ „I Clowns”. Accesat în . 
  8. ^ „I Clowns (The Clowns) (1970)”. Rotten Tomatoes. Fandango Media. Accesat în . 
  9. ^ „The Clowns”. rogerebert.com. . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Clovnii la Wikimedia Commons