RO
All
Articles
Dictionary
Quotes
Map

Wikiwand ❤️ Wikipedia

PrivacyTerms
Noua Democrație (Grecia)

Noua Democrație (Grecia)

From Wikipedia, the free encyclopedia

Noua Democrație (Grecia)
IdeologieIstorie electoralăAlegeri parlamentareAlegeri pentru Parlamentul EuropeanNote

Noua Democrație (ND; în greacă Νέα Δημοκρατία, transliterat: Néa Dimokratía), este un partid politic din Grecia liberal-conservator.[2][3][4] În politica contemporană a Greciei, Noua Democrație este principalul partid de centru-dreapta[5] și unul dintre cele două mari partide alături de rivalul său istoric, Mișcarea Socialistă Panelenică (PASOK). Noua Democrație și PASOK au fost create ca urmare a răsturnării juntei militare în 1974, și au alternat la conducerea Greciei timp de patru decenii. Ca urmare a declinului electoral al PASOK, Noua Democrație a rămas unul dintre cele două partide mari în Grecia, celălalt fiind Coaliția Stângii Radicale (SYRIZA).

Mai multe informații Oameni cheie, Președinte ...
Noua Democrație
Νέα Δημοκρατία
Néa Dimokratía
Oameni cheie
PreședinteKyriakos Mitsotakis
VicepreședințiAdonis Georgiadis[1]
Kostis Hatzidakis[1]
SecretarPavlos Marinakis
Purtător de cuvântAnastasios Gaitanis
Fondator(i)Konstantinos Karamanlis
Date
Înființatoctombrie 4, 1974; acum 50 ani, 3 luni și 23 zile (1974-10-04)
Organizație de tineretOrganizația de Tineret a Noii Democrații
Informații
Ideologie oficială
  • Conservatorism liberal
  • Creștin democrație
  • Pro-europenism
Poziție politicăCentru-dreapta
Afiliere internaționalăPartidul Popular European
Internaționala Centrist-Democrată
Uniunea Democrată Internațională  Modificați la Wikidata
Afiliere europeanăPartidul Popular European
Grup europarlamentarGrupul Partidului Popular European
Culori oficiale     Albastru
Parlamentul Greciei
158 / 300
Parlamentul European
7 / 21
Guvernatori regionali
12 / 13
Consilieri regionali
332 / 703
Primari
35 / 332
Prezență online
www.nd.gr
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Închide

După ce a petrecut patru ani și jumătate în opoziție contra guvernului condus de SYRIZA, Noua Democrație și-a recăpătat majoritatea în Parlamentul Greciei și a revenit la guvernare sub Kyriakos Mitsotakis după alegerile legislative din 2019.

Sprijinul pentru Noua Democrație vine de la o bază largă de electorat, de la centriști la conservatori și naționaliști la post-moderniști. Din punct de vedere geografic, baza sa principală de sprijin se află în zonele rurale ale Greciei, precum și în centrele orașelor Atena și Salonic. Sprijinul pentru partid este în general mai scăzut în zone precum Arta, Ahaia și Creta, cu excepția unor părți din Chania și Rethymno. În mod tradițional, Noua Democrație primește cele mai mari procente în Laconia, Messinia, Kastoria și Serres.

Partidul a fost fondat în 1974 de Konstantinos Karamanlis și în același an a format primul guvern al celei de A Treia Republici Elene. Noua Democrație este membru al Partidului Popular European, cel mai mare partid politic european din 1999, al Internaționalei Centrist-Democrate[6] și al Uniunii Democrate Internaționale.[7]

Ideologie

Poziția politică a partidului Noua Democrație este considerată ca fiind de centru-dreapta.[8][9][10][11][12][13][14][15] Principalele ideologii ale partidului au fost descrise ca fiind liberal-conservatoare,[2][3][4] sau conservator-liberale,[16] creștin democrate,[4][17] și cu o poziție pro-europeană.[18]

Istorie electorală

Alegeri parlamentare

Votul popular la alegerile parlamentare

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.
Mai multe informații Alegeri, Parlamentul Greciei ...
Alegeri Parlamentul Greciei Poziție Guvern Leader
Voturi  % ±pp Locuri câștigate +/−
1974 2,669,133 54.37% New
220 / 300
 ▲ 220 #1 Guvern Konstantinos Karamanlis
1977 2,146,365 41.84% -12.53
171 / 300
 ▼ 49 #1 Guvern
1981 2,034,496 35.88% -5.96
115 / 300
 ▼ 56 #2 Opoziție Georgios Rallis
1985 2,599,681 40.85% +4.97
126 / 300
 ▲ 11 #2 Opoziție Constantine Mitsotakis
Iunie 1989 2,887,488 44.28% +3.43
145 / 300
 ▲ 19 #1 Guvern minoritar
apoi interimar
Noiembrie 1989 3,093,479 46.19% +1.91
148 / 300
 ▲ 3 #1 Guvern interimar
1990 3,088,137 46.89% +0.70
150 / 300
 ▲ 2 #1 Guvern
1993 2,711,737 39.30% -7.59
111 / 300
 ▼ 39 #2 Opoziție
1996 2,586,089 38.12% -1.18
108 / 300
 ▼ 3 #2 Opoziție Miltiadis Evert
2000 2,935,196 42.74% +4.62
125 / 300
 ▲ 17 #2 Opoziție Kostas Karamanlis
2004 3,360,424 45.36% +2.62
165 / 300
 ▲ 40 #1 Guvern
2007 2,994,979 41.87% -3.49
152 / 300
 ▼ 13 #1 Guvern
2009 2,295,967 33.47% -8.40
91 / 300
 ▼ 61 #2 Opoziție
Mai 2012 1,192,103 18.85% -14.62
108 / 300
 ▲ 17 #1 Guvern interimar Antonis Samaras
Iunie 2012 1,825,497 29.66% +10.81
129 / 300
 ▲ 21 #1 Guvern de coaliție
Ianuarie 2015 1,718,694 27.81% -1.85
76 / 300
 ▼ 53 #2 Opoziție
Septembrie 2015 1,526,205 28.09% +0.28
75 / 300
 ▼ 1 #2 Opoziție Vangelis Meimarakis
2019 2,251,411 39.85% +11.76
158 / 300
 ▲ 83 #1 Guvern Kyriakos Mitsotakis
Mai 2023 2,407,860 40.79% +0.94
146 / 300
 ▼ 12 #1 Alegeri anticipate
Iunie 2023 2,113,087 40.55% -0.24
158 / 300
 ▲ 12 #1 Guvern
Închide

Alegeri pentru Parlamentul European

Mai multe informații Parlamentul European, Alegeri ...
Parlamentul European
Alegeri Voturi  % ±pp Locuri câștigate +/− Poziție Lider
1981 1,779,462 31.3% New
8 / 24
 ▲ 8 #2 Georgios Rallis
1984 2,266,568 38.1% +6.8
9 / 24
 ▲ 1 #2 Evangelos Averoff
1989 2,647,215 40.5% +2.4
10 / 24
 ▲ 1 #1 Constantine Mitsotakis
1994 2,133,372 32.7% -7.8
9 / 25
 ▼ 1 #2 Miltiadis Evert
1999 2,314,371 36.0% +3.3
9 / 25
 ▬ 0 #1 Kostas Karamanlis
2004A 2,633,961 43.0% +4.7
11 / 24
 ▲ 2 #1
2009 1,655,636 32.3% -10.7
8 / 22
 ▼ 3 #2
2014 1,298,713 22.7% -9.6
5 / 21
 ▼ 3 #2 Antonis Samaras
2019 1,872,814 33.1% +10.4
8 / 21
 ▲ 3 #1 Kyriakos Mitsotakis
Închide

A Rezultatele din 2004 sunt comparate cu totalurile combinate pentru totalurile ND și partidul Primăvara Politică în alegerile din 1999.

Note

  1. [1]
    "Kostis Hatzidakis and Adonis Georgiadis appointed New Democracy VPs". To Vima. 18 January 2016.
  2. [2]
    José M. Magone (2003). The Politics of Southern Europe: Integration into the European Union. Praeger. p. 148. ISBN 978-0-275-97787-0.
  3. [3]
    Derek W. Urwin (2014). The Community of Europe: A History of European Integration Since 1945. Routledge. p. 206. ISBN 978-1-317-89252-6.
  4. [4]
    Nordsieck, Wolfram (2019). „Greece”. Parties and Elections in Europe. Accesat în 30 decembrie 2020.
  5. [5]
    Robert Thomson (2011). Resolving Controversy in the European Union: Legislative Decision-Making before and after Enlargement. Cambridge University Press. p. 90. ISBN 978-1-139-50517-8.
  6. [6]
    „Parties”. Centrist Democrat International. Arhivat din original la 27 martie 2012. Accesat în 6 iunie 2012.
  7. [7]
    „Member parties”. International Democrat Union. Arhivat din original la 1 iulie 2014. Accesat în 30 ianuarie 2015.
  8. [8]
    Pappas, Takis S.; Dinas, Elias (1 decembrie 2006). „From Opposition to Power: Greek Conservatism Reinvented”. South European Society and Politics. 11 (3–4): 477–495. doi:10.1080/13608740600856520. ISSN 1360-8746.
  9. [9]
    Thomson, Robert (15 septembrie 2011). Resolving Controversy in the European Union: Legislative Decision-Making before and after Enlargement (în engleză). Cambridge University Press. ISBN 978-1-139-50517-8.
  10. [10]
    Bailey, David; Waele, Jean-Michel De; Escalona, Fabien; Vieira, Mathieu (19 noiembrie 2014). European Social Democracy During the Global Economic Crisis: Renovation Or Resignation? (în engleză). Manchester University Press. ISBN 978-0-7190-9195-7.
  11. [11]
    Hutter, Swen; Kriesi, Hanspeter (27 iunie 2019). European Party Politics in Times of Crisis (în engleză). Cambridge University Press. ISBN 978-1-108-48379-7.
  12. [12]
    Montgomery, Molly (9 iulie 2019). „The center right ousts leftists in Greece”. Brookings (în engleză). Accesat în 19 ianuarie 2022.
  13. [13]
    „Greek elections: landslide victory for centre-right New Democracy party”. the Guardian (în engleză). 7 iulie 2019. Accesat în 19 ianuarie 2022.
  14. [14]
    „Greece elections: Centre-right regains power under Kyriakos Mitsotakis”. BBC News (în engleză). 8 iulie 2019. Accesat în 19 ianuarie 2022.
  15. [15]
    „Greek Centre-Right Party Wins Landslide Election Victory”. Balkan Insight (în engleză). 8 iulie 2019. Accesat în 19 ianuarie 2022.
  16. [16]
    Jörg Arnold (2006). „Criminal Law as a Reaction to System Crime: Policy for Dealing with the Past in European Transitions”. În Jerzy W. Borejsza; Klaus Ziemer. Totalitarian and Authoritarian Regimes in Europe: Legacies and Lessons from the Twentieth Century. Berghahn Books. p. 410. ISBN 1-57181-641-0.
  17. [17]
    Lawrence Ezrow (2011). „Electoral systems and party responsiveness”. În Norman Schofield; Gonzalo Caballero. Political Economy of Institutions, Democracy and Voting. Springer Science & Business Media. p. 320. ISBN 978-3-642-19519-8.
  18. [18]
    „Greece”. Europe Elects (în engleză). Accesat în 19 ianuarie 2022.
Edit in WikipediaRevision historyRead in Wikipedia

Wikiwand in your browser!

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.

Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.

Chrome
Wikiwand for Chrome
Edge
Wikiwand for Edge
Firefox
Wikiwand for Firefox