Al Biruni
Al Biruni | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | محمد بن أحمد البِيرُونيِّ |
Poreclă | أبو الريحان |
Născut | [2] Kath(d), Sāmānizii și renașterea Iranului(d)[3] |
Decedat | (75 de ani)[4] Ghazni, Ghaznavid Empire(d) |
Religie | islam[5] șiism[6][7] |
Ocupație | filozof chimist geograf polihistor matematician cartograf[*] astronom traducător antropolog fizician astrolog[*] istoric lingvist Indologist[*] scriitor farmacist humanist[*] botanist[*] |
Limbi vorbite | limba persană Xorazmiy tili[*] (limbă maternă) limba greacă veche Ebraica biblică arhaică Limba siriacă limba sanscrită limba arabă[8][9] |
Activitate | |
Domiciliu | Ray[1] Ghazni[1] Gorgan[1] |
Porecle | أبو الريحان |
Modifică date / text |
Muhammed Ibn Ahmed Abu Raiham Al Biruni (în persană: ابوریحان بیرونی; în arabă: أبو الريحان البيروني; născut la Kath, Khwarazm (astăzi Karakalpakstan, Uzbekistan), pe 15 septembrie 973, decedat în Ghazna (acum Ghazni, Afganistan) pe 13 decembrie 1048), a fost un enciclopedist persan
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în regiunea Khwarazm din Uzbekistanul actual, în apropierea orașului Horezmcare care era un puternic centru comercial și cultural, în epoca de aur a islamului. Astăzi, localitatea natală îi poartă numele.
Înclinarea către studiu s-a manifestat încă din copilărie. Mai întâi a urmat școlile musulmane din Horezmi. A fost elev al lui Abu Nasr Mansur și a fost coleg cu Avicenna cu care a purtat un intens schimb de idei.
Din cauza conflictelor dintre clerici, este nevoit să întrerupă studiile superioare, fiind nevoit să plece în Persia, stabilindu-se în diverse orașe.
Împreună cu dascălul său, a lucrat la Academia din Kiad (care era capitala Horezmului medieval), înființată de șahul Al-Mamun II, iar după ce sultanul Mahud a cucerit Horezmul (1017), a fost nevoit să se mute la Ghazni (pe atunci în India), unde a studiat limba sanscrită, filozofia și literatura hindusă, despre care a scris o cronică în 1031.
Contribuții
[modificare | modificare sursă]A contribuit cu numeroase lucrări în matematică, filozofie, geodezie, astronomie, medicină, fizică, lingvistică, istorie, fiind un reprezentant strălucit al culturii arabe.
A acordat o atenție deosebită numărului π și era convins, deși nu putea demonstra, că nu se putea rezolva cuadratura cercului, susținând că raportul dintre lungimea cercului și diametrul lui este un număr irațional.
A tradus și a comentat operele matematicienilor greci, în Islah al Majist (cca. 1030).
Este cunoscut pentru a fi studiat teza rotației Pământului în jurul axei sale și privitoare la revoluția acestuia în jurul Soarelui.
Concepții filosofice
[modificare | modificare sursă]Concepțiile sale filosofice erau idealiste, dar teza materialistă, pe care a formulat-o, intra în contradicție cu ideologia dominantă a islamului.
Al Biruni căuta întotdeauna o explicație științifică, realistă a fenomenelor.
Concepția socială este progresistă, deoarece condamna nedreptățile comise de emirii absolutiști.
Al Biruni poate fi considerat un precursor al savanților din epoca Renașterii.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]Al Biruni a scris peste 100 de lucrări de matematică, știință și călătorii:
- 1031: Despre India, care conține date istorice despre descoperirile științifice ale indienilor în matematică și astronomie;
- 1030: Al-Kanun al-Mas’udi fi-al- hai’a vanudjum o lucrare foarte importantă pentru istoria trigonometriei, unde sunt adunate diferite demonstrații ale teoremelor (printre care demonstrația pentru teorema sinusurilor), construcții ingenioase (nonagonul, octodecagonul), ideea considerării cercului trigonometric cu rază unitară - ceea ce în Europa se întâlnește prima oară la matematicianul Thomas Bredwardine (Bradwardinus) (cca. 1290-1349), reguli pentru interpolarea liniară și pătratică, intrând în utilitate generală datorită matematicianului și fizicianului elvețian Leonhard Euler (1784).
- 1036: Cartea despre coarde, în care sunt adunate diferite demonstrații ale teoremelor fundamentale din geometrie și trigonometrie;
- Fi rașikat al-Hind, tratat de algebră, unde prezintă regula de trei simplă, directă și inversă, regula celor 5, 7 și a mai multor mărimi (în număr impar), teoria raporturilor, extragerea rădăcinii pătratice și cubice, rezolvări de ecuații;
- 1030: Canon al-Masudi seu Tractatus geografico-astronomicus;
- Monumentele generațiilor trecute, un tratat de filozofie în care a dezvoltat teoria lui Aristarh relativ la sistemul lumii.
Posteritatea
[modificare | modificare sursă]Lucrările lui Al Biruni au fost traduse în aproape toate limbile europene. Despre el a scris istoricul german H. Suter în 1910.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- colectiv de autori, Figuri ilustre din Evul mediu, Editura Tineretului
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
|
- ^ a b c MacTutor History of Mathematics archive
- ^ Encyclopædia Iranica, accesat în
- ^ Encyclopædia Iranica
- ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ https://web.archive.org/web/20200322120252/http://www.google.com/search?tbm=bks&tbo=1&q=he+was+Persian+by+origin,+and+spoke+the+Khwarizmian+dialect,+scholar Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://annabaa.org/arabic/historic/4601 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ أعيان الشيعة[*] , p. 232-233 Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- Nașteri în 973
- Decese în 1048
- Nașteri pe 15 septembrie
- Decese pe 13 decembrie
- Enciclopediști
- Matematicieni persani
- Medici persani
- Astronomi persani
- Fizicieni
- Astronomi medievali
- Matematicieni ai islamului medieval
- Matematicieni din secolul al XI-lea
- Astronomi din secolul al XI-lea
- Iranieni
- Astronomi din secolul al X-lea
- Musulmani suniți
- Scriitori de limbă arabă