Sari la conținut

Ioan Taloș (etnolog)

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ion Taloș (etnolog))
Acest articol se referă la Ioan Taloș (etnolog). Pentru alte sensuri, vedeți Ioan Taloș (dezambiguizare).
Ioan Taloș
Date personale
Născut22 iunie 1934
Prodănești, Sălaj
Cetățenie România Modificați la Wikidata
EtnieRomân
ReligieGreco-catolic
Ocupațieetnolog
Locul desfășurării activitățiiCluj-Napoca[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Cluj
Profesieetnolog
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioan Taloș, cu varianta Ion Taloș, (n. 22 iunie 1934, Prodănești, județul Sălaj (interbelic)) este un etnolog și autor român. A devenit profesor la Universitatea din Köln, după ce în România a obținut un doctorat și a desfășurat numeroase activități științifice.[2]

Viața și activitatea

[modificare | modificare sursă]

Ion Taloș s-a născut la 22 iunie 1934, din părinții Gavril și Ilca (născută Taloș), din Prodănești, Sălaj. Instrucția începută în satul natal (1940-1944) și-a continuat-o la Școala Normală din Cluj (1945-1952), desăvîrșindu-și-o la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1953-1957). În anul 1957 este angajat la colectivul de folclor al Institutului de Lingvistică din Cluj. Lucrează la alcătuirea Bibliografiei folclorice românești (1891-1918), devenind, mai tîrziu, colaborator pentru România la Internationale Volkskundlische Bibliographie, Bonn (1979-1984). Bursier al Fundației Humboldt la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg im Breisgau (1966-1967; 1970-1971). Secretar științific al Centrului de Științe Sociale al Filialei Cluj a Academiei Române (1968). A fost șeful Secției de etnografie și folclor din cadrul aceluiași centru (1969-1985). Doctor în filologie al Universității din București, conducător prof. dr. doc. Mihai Pop (1970). Lector de limba și literatura română la Universitatea din Köln (1978-1983), cu reveniri periodice în țară de circa șase luni anual. În 1985 a hotărît să ia calea exilului. Profesor asociat și apoi definitiv la Universitatea din Köln (începînd din 1985 pînă în prezent). Doctor docent (Privatdozent) și profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din Köln (începînd din anul 1993). Profesor invitat al Facultății de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (2001-2004).[3]

Membru în Societăți științifice internaționale: Société Internationale d’Ethnographie et Folklore (Paris), Kommission für Volksdichtung (Freiburg-Edinburgh), Deutsche Gesellschaft für Volkskunde (Göttingen), International Society for Folk Narrative Research (SUA).

Cetățean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca.

Cărți

[modificare | modificare sursă]
  • Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, [vol. I], București, Editura Minerva, 1973; vol. II, București, Grai și Suflet - Cultura Națională, 1997.
  • Gîndirea magico-religioasă la români. Dicționar, București, Editura Enciclopedică, 2001.
  • Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine[4], traducere în limba franceză de Anneliese et Claude Lecouteux, Grenoble, ELLUG, 2002.
  • „Cununia fraților” și „Nunta Soarelui” sau incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal. Studiu monografic și corpus de texte, București, Editura Enciclopedică, 2004).
  • Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc, București, 2007.
  • Valea Gurghiului. Monografie etnologică. Coordonatori: Ion Mușlea, Dumitru Pop, Ion Taloș. Ediția a doua îngrijită de Ion Cuceu, Cluj-Napoca 2008.
  • Omul și Leul. Studiu de antropologie culturală. București: Editura Academiei 2013, 644 de pagini, ISBN 978-973-27-2286-2.
  • Folclor spaniol/sefard în România. File de istorie culturală. București: Editura Hasefer 2017.
  • D’Italica à Sarmizegetusa. Réflexions sur la culture populaire romane. București: Editura Academiei Române 2016.
  • Ovidu Bîrlea - Ion Taloș: Corespondență 1963-1977. Ediție îngrijită de Andreea Buzaș. Introducere și note de Ion Taloș. Alba Iulia: Editura Centrului de Cultură „Augustin Bena” 2017.
  • Împăratul Traian și conștiința romanității românilor. Cultură orală și scrisă din secolele XV-XX. Prefață de Ioan-Aurel Pop. Cu o anexă de Ion Taloș și Petre Florea. Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană 2021 ISBN 978-606-797-739-4

Traduceri

[modificare | modificare sursă]
  • Lucian Blaga, Antologie de poezie populară. Volksdichtung. Eine Anthologie, București, Grai și Suflet - Cultura Națională, 1995 (în colaborare).
  • Brancaflôr. Märchen aus der Romania. Herausgegeben von Artur Greive und Ion Taloș. Mit einem Vorwort von R. W. Brednich. Shaker Media. Aachen 2009.
  • Franz Obert, „Basme și legende românești din Ardeal”. Traducere din limba germanǎ dupǎ ediția Adolf Schullerus, studiu introductiv, note și anexe de Ion Taloș. Argonaut, Cluj-Napoca 2010
  • Inzesterzählungen aus aller Welt

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  • Romania Occidentalis - Romania Orientalis. Volum omagial dedicat Prof. univ. dr. Ion Taloș, editat de Alina Branda, Ion Cuceu, Editura Fundației pentru Studii Europene, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009

Distincții

[modificare | modificare sursă]
  • Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici G. Pitrè – S. Salomone Marino. Città di Palermo. Edizione 2003.
  • Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 2004
  • Premiul Ioana Petrescu al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2014

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Ioan Talos
  3. ^ „ION TALOȘ - 70”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Catalogue SUDOC, www.sudoc.abes.fr 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ioan_Taloș_(etnolog)&oldid=15555660