Sari la conținut

Bălan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Bălan, Harghita)
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru alte sensuri, vedeți Bălan (dezambiguizare).
Bălan
Balánbánya  (maghiară)
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Bălan se află în România
Bălan
Bălan
Bălan (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°38′59″N 25°48′36″E ({{PAGENAME}}) / 46.64972°N 25.81000°E

Țară România
Județ Harghita

SIRUTA83464
Atestare documentară2700

ReședințăBălan[*]
ComponențăBălan[*]

Guvernare
 - .Gheorghe Iojiban[*][1] (IND, )

Suprafață
 - Total2,33 km²

Populație (2021)
 - Total5.414 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal535200

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Bălan
Poziția localității Bălan
Poziția localității Bălan

Bălan (în maghiară Balánbánya, în germană Kupferbergwerk) este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România. Are o populație de 6.115 locuitori (conform recensământului din 2011). Este înconjurat de comuna Sândominic.

Atestările documentare despre orașul Bălan provin încă din secolul al XIV-lea, conform registrelor comunei Sândominic. În secolul al XVII-lea începe exploatarea minieră în zonă, sub domnia lui Mihai Apafi (1661-1690). În perioada 1780-1790, un cioban, pe nume Ioan Oprea, trecând cu turmele sale prin zona Munților Hașmașului Mare a observat unele filoane de culoare galben-verzui, acoperite de un luciu metalic, acesta urmând sa raporteze autoritaților locale de la acea vreme, o familie de nobili secui[2], care era preocupată în special de exploatarea aurului din acea zona.[3]

Treptat, se va înființa o colonie de mineri, iar din anul 1802, Cancelaria de la Viena intervine și se trece de la un “minerit popular’’ la o exploatare sistematică a minereului de cupru, care în perioada următoare va însemna cel mai important centru de resurse cuprifere al Austro-Ungariei.[4]

Perioada următoare este caracterizată prin suișuri și coborâșuri, din punct de vedere al mineritului, dar comunitatea formată acolo a continuat să se dezvolte. În anul 1825 Bălanul se desparte de comuna Sândominic, astfel devine o colonie minieră de sine stătătoare (cu conducere locală proprie), iar la mijlocul secolului al XIX-lea (1850) sunt menționați aproximativ 800 de locuitori conduși de către un primar. În anul 1894 localitatea s-a reunit din nou cu comuna Sândominic.

Activitatea minieră a continuat și în perioada celor două conflagrații mondiale, cu câteva excepții, dar indiferent de impedimentele întâmpinate (sistări, crize), această comunitate s-a aflat într-o continuă dezvoltare, care s-a accentuat în perioada regimului comunist. Astfel, în pe data de 4 august1967, pe fondul reformei administrativ-teritoriale[5], Bălanul devine un oraș cu aproximativ 16.000 de locuitori, din care 6.000 lucrau la Întreprinderea de Exploatare Minieră din localitate.

Orașul Bălan a fost până în 2006[6] o localitate monoindustrială, deci principala sursă de venit a majorității locuitorilor provenea din activitatea de exploatare a minereului de cupru, nefiind o zonă în care societățile comerciale sa aibă un impact semnificativ.

Odată cu intrarea în declin a economiei naționale după Revoluția din 1989, soarta orașelor de tip monoindustrial create de regimul comunist a fost pecetluită, așadar complexul industrial al Minei din Bălan și-a pierdut treptat din investiții, iar în anul 2006 a fost închisă. Locuitorii orașului trebuind să își găsească locuri de muncă în alte zone. Din acel moment a început o scădere demografică accentuată.

În Bălan funcționează ca instituție publică de cultură – Casa de Cultură a orașului, situată în centrul localității. În cadrul acestei instituții publice locale, se organizează, periodic, diferite spectacole artistice, expoziții, concursuri și alte tipuri de evenimente.

“Noroc bun!”[7], era salutul minerilor înainte de intrarea în abataj, acum doar o formalitate între foștii mineri rămași în Bălan, care odată pe an, de Zilele Orașului[8], împreună cu autoritățile se întrunesc la Troița de lângă fosta Întreprindere, la monumentul dedicat minerilor care au căzut în subteran, pentru a le oferii un “omagiu”, printr-o slujbă oficiată de preoți.

Un impact considerabil în promovarea valorilor etnoculturale și integrarea tinerilor prin diferite activități socio-culturale, interetnice la avut Asociația Etnoculturală Concordia, iar mai recent Asociația Ecosportivă Sufletul Hășmașului Arhivat în , la Wayback Machine.. Cea din urmă organizează, anual, din 2017, evenimentul Aleargă Hășmașii Arhivat în , la Wayback Machine., o competiție sportivă de alergare montană.

Deși Bălanul este un oraș cu o populație majoritar română, încă de pe vremea regimului comunist, pe plan cultural și-au făcut impactul și etnicii maghiari, prin Asociația Culturală BOTORKA. Asociația organizează, în fiecare an, la Bălan, Festivalul Internațional de Dansuri Populare pentru Tineret. Un program cultural ce oferă în același timp diversitate și unitate în dreptul tineretului maghiar din Bălan și din afara țării.

Clubul sportiv “Minerul” Bălan, a avut rezultate de-a lungul timpului pe mai multe ramuri sportive: fotbal, handbal, hochei, Lupte Greco-Romane etc. Cunoscutul jucător de fotbal, component al Generației de Aur a fotbalului românesc, Tibor Selymes iși are originile în acest oraș. Încă o personalitate a sportului bălănean este Ioan Timaru, fostul hocheist al echipei CSA Steaua București și căpitan al Echipei Naționale de Hochei a României.

Dacă echipa de fotbal a activat la nivel de divizia C , dacă hocheiul a fost un sport prezent doar pe o perioadă scurtă din an (doar lunile cu zăpadă noiembrie-aprilie), Echipa de Lupte Greco-Romane[9], echipă ce avea ca și antrenor pe vestitul luptător Miklós Stefan originar din loc. Sândominic, a reușit după un parcurs de peste 10 ani de activitate să promoveze și să activeze în divizia A la nivel național, lucru care a făcut ca orașul Bălan să fie vizitat de echipe din Timișoara, Zalău, Bistrița , Oradea, București, Brașov, Lugoj, ș. a. Tânărul luptătorul Anghel Marcel[10] a reușit ca la campionatele Naționale de la Lugoj, din anul 1984, să obțină medalia de bronz. Această echipă, datorită copiilor minunați și talentați de care a beneficiat , a dus numele orașului Bălan în mai toate colțurile țării unde au obținut multe premii constând în plachete , diplome și a făcut cunoscută dorința și talentul copiilor de mineri de a progresa și a fi primii peste tot unde concurau.

Cursele cu sănii trase de câini malamuți, practicate de sute de ani, au devenit un obicei și în localitatea de sub Masivul Hășmaș. Aceste evenimente sunt organizate de Asociația sportivă Alaskan Malamut Bălan, în împrejurimile orașului. Activități ce se bucură de un peisaj superb pe timp de iarnă.

Așezare geografică

[modificare | modificare sursă]

Orașul Bălan este situat în Nord-Estul județului Harghita, în zona centrală a Carpaților Orientali, la poalele Hășmașului Mare. Orașul se întinde pe firul râului Olt pe o distanță de aproximativ 3 km.

Datorită munților care înconjoară orașul, clima este una temperat continentală cu o microclimă foarte favorabilă.

Flora și fauna

[modificare | modificare sursă]

Cea mai mare parte din pădurile din jurul orașului sunt alcătuite din molid, dar se întâlnesc și brazii, paltinii și laricele.

Speciile de plane întâlnite sunt: floarea de colț, care este o specie rară ocrotită de lege, sângele voinicului, tulichină mirositoare, ghintura galbenă, angelica. În zonă se găsesc și ciuperci comestibile precum hribi și gălbiori, dar și fructe de pădure precum zmeură, afine și fragi.

Atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

Pe lista atracțiilor turistice se numără Masivul Hășmașul Mare, vârfurile Piatra Singuratică (1648 m), Ecem (1708 m), Bălan (1376 m), Fagul Cetății (1197 m), Arama Olt (1072 m) și Arama Neagră (1481 m).



Componența etnică a orașului Bălan

     Români (58,7%)

     Maghiari (29,98%)

     Romi (1,46%)

     Alte etnii (0,07%)

     Necunoscută (9,79%)



Componența confesională a orașului Bălan

     Ortodocși (50,07%)

     Romano-catolici (34,37%)

     Reformați (2,57%)

     Alte religii (2,46%)

     Necunoscută (10,53%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Bălan se ridică la 5.414 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.115 locuitori.[11] Majoritatea locuitorilor sunt români (58,7%), cu minorități de maghiari (29,98%) și romi (1,46%), iar pentru 9,79% nu se cunoaște apartenența etnică.[12] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (50,07%), cu minorități de romano-catolici (34,37%) și reformați (2,57%), iar pentru 10,53% nu se cunoaște apartenența confesională.[13]

Bălan - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Orașul Bălan este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe Iojiban[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România7       
Partidul Social Democrat3       
Alianța pentru Unirea Românilor2       
Partidul Național Liberal1       
Partidul România Mare1       
Partidul Alianța Renașterea Națională1       

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Familia Apaffi din Tomești, la aproximativ 15 km de Bălan.
  3. ^ Constantinescu, Mihai (). Comoara pierdută. Iași. 
  4. ^ Dr. Lajos, Vajda (). Era noastră. 
  5. ^ „Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România*”. 
  6. ^ Mina din Bălan se închide; situație ce rămâne până în prezent.
  7. ^ Specific celor care intrau în subteran; sa fie feriți de pericole, fiindca de-a lungul timpului, aproximativ 400 de oameni și-au peridut viața în timpul exploatării.
  8. ^ Pâna în 2006, inclusiv, evenimentul s-a numit “Zilele Minerului”.
  9. ^ „Pe parcursul anilor a avut mai mulți antrenori ca : Miklos Stefan, Munca Sabin , Simionca Săndel , în perioada ultimilor doi echipa a promovat în divizia A națională”. 
  10. ^ „A fost primul sportiv care aducea la Bălan, in anul 1984, o medalie de bronz de la campionatele naționale”. 
  11. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  12. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  13. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  14. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bălan