Alexandru Șafran

Alexandru Șafran Alexandre Safran אלכסנדר שפרן
Șef Rabin al României, apoi Mare Rabin al Genevei, fotografie din 1994
Date personale
Nume la naștere	Alexandru Șafran
Născut	12 septembrie 1910 Bacău, România
Decedat	27 iulie 2006 (95 de ani) Geneva, Geneva, Elveția
Înmormântat	Bnei Brak
Părinți	Betzalel Zeev Șafran (1867-1929) și Finkel Rheinharz.
Căsătorit cu	Sara Rheinharz
Copii	Esther și Avinoam Shafran (Geneva)
Cetățenie	România  Elveția
Religie	iudaism
Ocupație	rabin, teolog, filosof, istoric
Limbi vorbite	limba franceză
Activitate
Organizație	Universitatea din Geneva
Premii	prix de l'Amitié judéo-chrétienne de France[*][[prix de l'Amitié judéo-chrétienne de France (Award - French Jewish & Christian Fellowship)|​]] (2001) Ordinul național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer[*]​ (2000)

Membru de onoare al Academiei Române

Alexandru Șafran, în ebraică יהודה אלכסנדר שפרן - Yehuda Alexander Shafran, n. 12 septembrie 1910, Bacău, România – d. 27 iulie 2006, Geneva, Elveția), doctor în filosofie de la Facultatea de Filosofie a Universității din Viena (1934), Mare-Rabin, teolog, filosof, istoric și scriitor evreu, român și elvețian a fost între anii 1939-1948 Șef-rabinul Cultului Mozaic din România, senator de drept în Senatul României (1940}, iar după 1948 Șef-rabinul comunității evreiești din Geneva. Membru de onoare al Academiei Române.

S-a luptat pentru ocrotirea evreilor din România în anii Holocaustului și, ca un sprijinitor activ al sionismului, a avut o poziție independentă și de respingere a presiunulor de infiltrare comunistă pe linie religioasă între evreii din România, în anii postbelici, fapt pentru care a fost demis și expatriat. A publicat cărți în domeniul religiei, filozofiei moralei și misticii iudaice. Atașat de limba și cultura românească el a fost un activ promotor ai dialogului între iudaism și creștinism .

Anii copilăriei

Alexandru Șafran s-a născut la data de 12 septembrie 1910 în orașul Bacău, ca fiu al Înțeleptului (gaon) rabin Betzalel Zeev Șafran (1867-1929) și al Finkelei Rheinharz. A studiat iudaismul cu tatăl său, care era unul din cei mai prestigioși cărturari iudaici din vremea sa și conducător de școală talmudică - beit hamidrash. Deja la vârsta de 11 ani, cu doi ani înainte de a fi fost considerat adult (Bar Mitzvah) din punct de vedere religios, Alexandru devenise colaborator apropiat al tatălui său, practic secretarul său particular, care participa intens la munca de elaborare a cărților acestuia și la redactarea de „răspunsuri” (analize și precepte rabinice) la întrebările a numeroși învățați în ale iudaismului de pretudindeni. La 19 ani era deja atestat ca rabin și terminase cu rezultate excelente studiile secundare la Liceul Ferdinand I din orașul natal, Bacău.

Studiile în străinătate

Începând din 1930 a urmat in paralel - conform cerințelor comunităților evreiești europene, care pretindeau de la un mare rabin să dețină și studii superioare laice - atât Institutul Israelit de Înalte Studii Teologice din Viena (Seminarul rabinic din Viena), cât și Facultatea de Filosofie a Universității din Viena, luându-și doctoratul în filosofie (Ph.D.) în anul 1934.

La terminarea studiilor, a primit autorizația de rabin din partea Seminarului Israelit. În 1934 a obținut și titlul de Mare Rabin din partea Consistoriului israelit din Bruxelles. A refuzat să rămână la Bruxelles deoarece, în urma decesului tatălui său la sfârșitul anului 1929, era hotărât să-i succeadă ca rabin al orașului natal.

În anul 1936 s-a căsătorit la Bacău cu o verișoară a sa, Sara Rheinharz, absolventă a Universității și a Academiei de Arte Frumoase din Iași, cu care a avut doi copii: Esther și Avinoam, ambii profesori la Universitatea din Geneva.

Activitatea la cârma iudaismului din România

După decesul Șef-rabinului Iacob Itzhak Niemirower, la data de 4 februarie 1940, la vârsta de numai 29 ani, a fost ales dintre 8 candidați Șef-Rabinul Cultului Mozaic din România, funcție în virtutea căreia a fost numit - pentru scurt timp - senator de drept în Senatul României. Având o vârstă de sub cea de 40 ani, stipulată de lege, pentru a fi totuși acceptat ca membru în Senat pe banca prelaților, a fost nevoie de o derogare specială din partea Înaltei Curți de Casație a României.

A luptat pentru apărarea intereselor populației evreiești din România în condiții vitrege, în timpul războiului și după terminarea acestuia.

Datorită erudiției și meritelor sale recunoscute, Alexandru Șafran a fost numit în anul 1948 Șef-Rabin al Comunității Evreiești din Geneva, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 1997.

România îi recunoaște meritele

E.S. Rabinul Alexandru Șafran a revenit în vizită în România, pentru prima oară după aproape jumătate de secol, în 1995 (la un an după încetarea din viață a fostului Șef-Rabin, dr. Moses Rosen, simpatia limitată dintre cei doi fiind notorie).

Pe 19 iunie 1997, Șafran a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Cu acel prilej, Alexandru Șafran a prezentat discursul „Percepțiunea Dumnezeirii în Cabală, în filosofie și știință”, o expunere privind modalitățile în care a fost înțeles Dumnezeu și o analiză a crizei omului contemporan.

La 7 mai 2008 Școala cu Clasele I-VIII Nr. 15 Bacău a devenit Școala Gimnazială „Dr. Alexandru Șafran” Bacău. www.scoala-safran-bacau.ro

Dintre operele publicate

• Cabala (Ed. Univers Enciclopedic, București, 1989)
• Israelul în timp și spațiu
• Un tăciune smuls flăcărilor: Comunitatea Evreiască din România, 1939-47 (Ed. Hasefer, București, 1996)
• Înțelepciunea Cabalei (Ed. Hasefer, București, 1997) (trad. de Țicu Goldstein)
• Memorii.

Bibliografie

Safran, Alexandre (1987), Resisting the Storm: Romania, 1940 - 1947: Memoirs [tr. Înfruntând furtuna. Memorii], Editat și anotat de Jean Ancel, Ierusalim: Yad Vashem, ISBN 965-308-003-2 

Legături externe

• A încetat din viață Rabinul Alexandru Șafran
• Alocuțiunea Excelenței Sale Alexandru Șafran, Rabinul șef al Genevei, rostită în plenul Parlamentului României 28 martie 1995^{[nefuncțională]}
• "The Virtual Jewish History Tour — Romania" by The American-Israeli Cooperative Enterprise, 2006.
• "Former Romanian Chief Rabbi Dies at 95" Arhivat în 8 octombrie 2007, la Wayback Machine. by Frank Jordans, Associated Press, 28 July 2006.
• "Alexander Safran, 95, Former Chief Rabbi, Is Dead" by Associated Press, in The New York Times / (nytimes.com), 29 July 2006.
• "Alexandru Safran," Arhivat în 18 februarie 2020, la Wayback Machine. Obituaries, The Times, London, 09 august 2006.
• "Alexandru Safran: o viata de lupta, o raza de lumina", Carol Iancu, "Revista 22", 11 august 2006, editie scrisa.
• "Dr. Alexandre Safran" Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine., B’nai B’rith Europe News, 18 august 2006.
• "Apostolic Nuncio in Bucharest" Arhivat în 18 martie 2007, la Wayback Machine. cooperation in 1944; textul mesajului: "Pius XII's Aid to Jews Was So Great That It Stirred Protests", New Revelations of Vatican Secret Archives, Analyzed by Historian, 04 iulie 2004, zenit.org, [Civiltà Cattolica, 1961, Volume 3, p. 462].
• cu Alexandru Șafran în 1997^{[nefuncțională]}
• Academia Română - In memoriam Alexandru Șafran
• Recenzie de Jean Pierre Allali la biografia scrisă de Carol Iancu
• articol de Iulia Deleanu în memoria lui Alexandru Șafran^{[nefuncțională – arhivă]}, citat in ronamiaculturala.ro^{[nefuncțională – arhivă]} (ICR), art. publ. in Observator Cultural, nr. 334, august 2006.

Vezi și

• Moștenirea lui Goldfaden, film documentar românesc din 2004 regizat de Radu Gabrea și scris de Gabrea și Manase Radnev