Cronologia Primului Război Mondial
Aceasta este o listă cronologică a evenimentelor din timpul Primului Război Mondial.
Iunie
[modificare | modificare sursă]- Arhiducele austro-ungar Franz Ferdinand, moștenitorul tronului, și soția sa, ducesa Sofia, au fost asasinați în urma atentatului de la Sarajevo de studentul sarb Gavrilo Princip, eveniment ce a declanșat Primul Război Mondial[1]
Iulie
[modificare | modificare sursă]- Austro-Ungaria caută sprijin german pentru un război împotriva Serbiei, în caz de mobilizare rusă. Germania dă asigurări de sprijin. .[2]Detalii
- Austro-Ungaria trimite un ultimatum Serbiei. Răspunsul sârb este considerat nesatisfăcător.[3]
- Începe Primul război mondial – Austro-Ungaria declară război Serbiei
- Flota fluvială austro-ungară bombardează de pe Dunăre Belgradul.[4]
- La Bruxelles se reunește Internaționala socialistă pentru a-și defini poziția față de criză.
- În Rusia are loc mobilizare generală.
- În Austro-Ungaria are loc mobilizare generală.
- Guvernul belgian decretează mobilizare generală.
- Germania avertizează Rusia să oprească mobilizarea. Rusia răspunde că mobilizarea este numai împotriva Austro-Ungariei.
- Pacifistul Jean Jaurès este asasinat. Pacifiștii își pierd liderul.
August
[modificare | modificare sursă]Socialistul Józef Piłsudski organizează o legiune de voluntari cu care luptă alături de Austro-Ungaria.
- Germania declară război Rusiei [5].
Italia își declară neutralitatea.
Germania și Imperiul Otoman semnează un tratat de alianță secretă.[6] - Mobilizare generală în Germania
- Trupele germane invadează Luxemburgul.
- Ultimatum german adresat Belgiei prin care Germania cere utilizarea Belgiei pentru a ataca Franța. Refuz belgian.
- Germania declară război Franței și Belgiei [7]
- România își declară neutralitatea.
- Mobilizare generală în Franța.
- Germania invadează Belgia [8] pentru a învălui armata franceză. Marea Britanie protestează împotriva încălcării neutralității belgiene, garantată prin tratat; Răspunsul cancelarului german a fost că tratatul este doar o bucată de hârtie.
- Marea Britanie răspunde favorabil apelului regelui Albert I al Belgiei și declară război Germaniei.[9]
- SUA își declară neutralitatea.
- Austro-Ungaria declară război Rusiei;
- Muntenegru declară război Austro-Ungariei;
- Imperiul Otoman închide strâmtoarea Dardanele;
5-16 august:
- Germanii asediază și capturează fortăreața din Liège, Belgia. Detalii
- Serbia declară război Germaniei.
- Trupele franceze trec în ofensivă în partea de sud a Alsaciei.
- Danemarca se declară neutră[4]
- Forța expediționară britanică sosește în Franța[10]
- Franța declară război Austro-Ungariei.
- Marea Britanie declară război Austro-Ungariei.[4]
- Armatele austro-ungare trec Drina și Sava și pătrund în Serbia.[4]
- Debutul Bătăliei de la Morhange
14-24 august:
- Bătălia frontierelor (1914). Germanii obțin o victorie împotriva forței expediționare britanice și Armatei a Cincea a Franței.
16-19 august:
- Sârbii înving trupele austro-ungare în Bătălia de la Cer[11]
17-19 august:
- Bătălia de la Yadar - Armatele austro-ungare sunt înfrânte de sârbi și se retrag peste Drina.[4]
- Trupele rusești intră în Prusia Răsăriteană.
- Are loc Bătălia de la Stallupönen terminată cu victorie germană. Atacul este un eșec, exceptând faptul că Germania încalcă principiile Planului Schlieffen.
17 august-19 septembrie:
- Bătălia de la Tannenberg (1914) între Rusia și Germania, terminată cu victoria importantă a germanilor și pierderi rusești mari.[12]
- Trupele germane ocupă Bruxellesul.
- Franța pierde Bătălia frontierelor (21-23 august).
- Bătălia din Ardeni: armata a IV-a franceză se repliază.
- Austro-Ungaria declară război Belgiei.
- Debutul Bătăliei de la Charleroi.
- Masacrul de la Tamines (Belgia): trupele germane ucid și rănesc circa o sută de civili.
23-25 august:
- Bătălia de la Krasnik. Armata I-a austro-ungară înfrânge Armata a IV-a rusă.[13]
- Se termină Bătălia de la Charleroi. armata a IV-a franceză se repliază.
- Bătălia de la Mons: trupele britanice se repliază.
- Eșec austriac conduși de Franz Conrad von Hötzendorf pe frontul sârbesc, în Bătălia de la Muntele Cer.
24 august-7 septembrie:
- Germanii asediază și capturează fortăreața Maubeuge.
- Armatele austro-ungare înfrânte de sârbi se retrag peste graniță.
- Forțele britanice și franceze invadează Togoland, protectorat german în Africa de Vest.[14]
26-27 august:
- Bătălia de la Le Cateau. Aliații se retrag
26 august-11 septembrie:
- Bătălia de la Lemberg. Rușii capturează Lvov.
27 august-7 noiembrie:
- Asediul lui Tsingtao. Forțele britanice și japoneze capturează portul chinezesc Tsingtao controlat de germani.
- Royal Navy câștigă Prima bătălie de la Heligoland Bight din Marea Nordului.
29-30 august:
- Bătălia de la St. Quentin (1914). Victorie tactică franceză, prin contraatac francezii reușesc să oprească înaintarea germană.
- Noua Zeelandă ocupă Samoa Germană devenit mai târziu Samoa de Vest.
Septembrie
[modificare | modificare sursă]3-11 septembrie:
- Armata austro-ungară este înfrântă de ruși în Bătălia de la Rawa
5-12 septembrie:
- Începe marea bătălie de la Marna. Avansul german este oprit lângă Paris, zădărnicind astfel Planul Schlieffen.[15] și începe o contraofensivă, care obligă germanii să se retragă.
7-14 septembrie:
- Prima bătălie de la Lacurile Mazuriene. Victorie germană. Armata rusă, înfrântă se retrage din Prusia de Est cu pierderi grave.
8-17 septembrie:
- Eșuează cea de a doua tentativă austro-ungară de a invada Sârbia.
- Cancelarul german Theobald von Bethmann-Hollweg stabilește scopurile Germaniei în război.
- Forțele australiene ocupă Noua Guinee germană.[16]
- Trupele din Africa de Sud invadează Africa de Sud-Vest Germană
13-28 septembrie:
- Se încheie indecis Prima Bătălie de la Aisne.
- Erich von Falkenhayn îl înlocuiește pe Helmuth Johannes Ludwig von Moltke în funcția de Șef de stat major al Armatei germane.
- Începe asediul orașului Przemyśl
- S-a încheiat Acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul neutralității prietenoase a României, recunoștea dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria (18 septembrie/1 octombrie)
21 septembrie-12 octombrie:
- Începe Cursa spre mare în care trupele germane încearcă să ajungă pe țărmul mării, cu contraofensivă franco-britanică în Picardia și Artois.
28 septembrie-9 octombrie:
- Trupele germane asediază și ocupă Anvers.
29 septembrie-31 octombrie:
Octombrie
[modificare | modificare sursă]- 10 octombrie:
- Moartea regelui Carol I al României
16 octombrie-31 octombrie:
- Bătălia de la Yser - Forțele belgiene și franceze asigură linia de coastă a Belgiei.
16 octombrie-31 octombrie:
- Prima bătălie de la Ypres termină Cursa spre mare. Germanii sunt împiedicați să ajungă Calais și Dunkirk. Frontul se stabilizează la Ypres.
Ianuarie
[modificare | modificare sursă]- Începe ofensiva rusească în Munții Carpați. Va continua până în 12 aprilie.
- Primul raid al Zepelinelor asupra Angliei.
- Bătălia de la Dogger Bank între navele britanice și germane care se termină cu victorie tactică britanică.
28 ianuarie-3 februarie
- Imperiul Otoman nu reușește capturare Canalului Suez.
- Bătălia de la Bolimov Germanii utilizează pentru prima dată arme chimice.
Februarie
[modificare | modificare sursă]- Primele avioane dotate cu mitralieră sunt Vickers F.B.5 care formează escadrila a Royal Flying corps.
- Germania începe războiul cu submarine împotriva navelor comerciale și proclamă apele teritoriale britanice "zonă de război".
- Trupele ANZAC debarcă în Gallipoli. Începe Campania Gallipoli.
7-22 februarie:
- Începe cea de a doua bătălie de la Lacurile Mazuriene condusă de Hindenburg. Rușii sunt învinși de germani.
- Cea de a doua ofensivă a aliaților în Champagne pentru a opri germanii să-și transfere trupele în Rusia.
17-21 februarie:
- Au avut loc lupte violente la Eparges (Franța).
- Expediția de la Dardanele (care se termină în februarie 1916).
- Eșecul ofensivei germane la lacurile Mazuriene: rușii capturează 10 000 prizonieri în nordul Varșoviei.
Martie
[modificare | modificare sursă]- Aliați extind blocada asupra tuturor produselor germane.
- Se sfârșește asediul de la Przemyśl. Rușii capturează fortăreața.
Aprilie
[modificare | modificare sursă]22 aprilie-25 mai]]:
- Cea de a doua bătălie de la Ypres, care ajunge la impas.
- Atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra.
- Prima bătălie de la Krithia. Avansul aliaților este respins.
Mai
[modificare | modificare sursă]1-3 mai:
- Bătălia de la Gorlice-Tarnów: trupele germane sub comanda generalului Mackensen rup frontul rusesc în Galiția.
6-8 mai: Cea de a doua bătălie de la Krithia. Avansul aliaților este din nou respins.
- Un submarin german scufundă nava britanică Lusitania.
- Primul genocid al secolului XX, comis prin aplicarea Ordinul general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deșerturile din Siria și Irak. Sute de mii de oameni au murit în urma epidemiilor.
Iunie
[modificare | modificare sursă]23 iunie - 7 iulie:
- Prima bătălie de la Isonzo (lângă râul Soca, acum în Slovenia) între Italia și Austro-Ungaria se termină cu victoria Italiei.
- Austro-Ungaria reocupă Lvov.
28 iunie - 5 iulie:
- Britanicii câștigă bătălia de la Gully Ravine.
Iulie
[modificare | modificare sursă]- Forțele germane se predau în Africa de sud-vest.
18 iulie - 3 august:
- Cea de a doua bătălie de la Isonzo.
August
[modificare | modificare sursă]- Germanii ocupă Varșovia
6-29 august:
- Bătălia de la Sari Bar sau Ofensiva din August. Este ultima încercare a britanicilor să ocupe peninsula Gallipoli, soldată cu eșec.
Septembrie
[modificare | modificare sursă]- Țarul Nicolae al II-lea îl îndepărtează de la comanda Armatei Ruse pe Marele Duce Nicolai Nicolaevici și ia personal conducerea armatei.
- Germanii ocupă Vilnius. Ofensiva de la Gorlice-Tarnówia ia sfârșit.
25-28 septembrie:
- Bătălia de la Loos, o ofensivă britanică de amploare eșuează.
Octombrie
[modificare | modificare sursă]- Bulgaria intră în război împotriva Serbiei.
- Serbia este invadată de Germania, Austro-Ungaria și Bulgaria.
- Regatul Unit declară război Bulgariei
18 octombrie-4noiembrie
- Are loc cea de a treia bătălie de la Isonzo.
Noiembrie
[modificare | modificare sursă]10 noiembrie-2 decembrie:
- Cea de a patra bătălie de la Isonzo.
22-25 noiembrie:
- Bătălia de la Clesiphon, în prezent în Irak.
- Armata sârbă se prăbușește. Se va retrage la Marea Adriatică și va fi evacuată de navele italiene și franceze.
Decembrie
[modificare | modificare sursă]- Otomanii încep asediul de la Kut.
- Douglas Haig îl înlocuiește pe John French la comanda Grupului Expediționar Britanic.
Ianuarie
[modificare | modificare sursă]- Paris este bombardat pentru prima dată de zeppelinele germane
8-16 ianuarie:
- Ofensiva austro-ungară împotriva Muntenegrului, care capitulează.
- Campania de la Gallipoli se încheie cu o înfrângere a Aliaților și victorie otomană.
- Corfu este ocupat de către aliați.
- În Germania Reinhard Scheer este numit comandant al flotei Hochseeflotte.
- În Regatul Unit se introduce serviciul militar obligatoriu.
Februarie
[modificare | modificare sursă]13-16 februarie
- Bătălia de la Erzurum.
- Începe Bătălia de la Verdun (Franța), cea mai distrugătoare bătălie din acest război, soldată cu aproximativ 1 milion de victime; s–a încheiat prin respingerea definitivă, de către armata franceză, a atacurilor germane.
- Camerunul german capitulează.
Martie
[modificare | modificare sursă]România duce tratative cu Antanta pe cale diplomatică în legătură cu condițiile cerute pentru intrarea în război.
- Germania reia războiul submarin fără restricții.
- Bătălia de la Dujaila în Kut britanic.
1-15 martie
- Cea de a cincea bătălie de la Isonzo.
15 martie Austro-Ungaria declară război Portugaliei.
18 martie-aprilie
- Ofensiva de la lacul Naroch
Aprilie
[modificare | modificare sursă]- Răscoala irlandezilor din Paști împotriva britanicilor.
- La Kut forțele britanice asediate se predau otomanilor.
Mai
[modificare | modificare sursă]- Germania suspendă războiul submarin fără restricții.
15 mai-10 iunie
- Expediția austro-ungară în Trentino.
31 mai-1 iunie
- Începe Bătălia de la Iutlanda între Marea Britanie și Germania.
Iunie
[modificare | modificare sursă]- Începe Ofensiva Brusilov
- Începe revolta arabă în Hejaz .
- Hampshire HMS este scufundat în largul Insulelor Orkney, Lord Kitchener moare.
- Italia: Paolo Boselli îl urmează pe Antonio Salandra în funcția de prim-ministru.
Iulie
[modificare | modificare sursă]1 iulie-18 noiembrie:
- Are loc Bătălia de pe Somme cu efecte tactice și strategice favorabile aliaților.
- Are loc Bătălia de la Erzincan care face parte din Campania din Caucaz a armatei ruse împotriva Imperiului Otoman. Victorie rusească.
23 iulie-7 august
- Bătălia de Pozières (faza inițială a bataliei de pe Somme)
August
[modificare | modificare sursă]3-17 august:
- Cea de a șasea bătălie de la Isonzo. Italienii capturează Gorizia (9 august).
4-17 august:
- România intră în război de partea Antantei.
18 august-5 septembrie Bătălia de Guillemont (faza intermediară a bătăliei de pe Somme)
- Italia declară război Germaniei.
- România intră în război de partea Antantei. Armata ei este înfrântă în câteva săptămâni.
- Paul von Hindenburg înlocuiește Erich von Falkenhayn în calitate de șef al Statului Major german.
Octombrie
[modificare | modificare sursă]- Prima bătălie de la Tg. Jiu. Trupele române, conduse de generalul Ion Dragalina resping puternica ofensivă germană.
- Sfârșitul celei de-a doua bătălii de la Oituz. Trupele române rezistă eroic, barând puternica ofensivă inamică germano-austriacă
Noiembrie
[modificare | modificare sursă]- Trupele germane ocupă Craiova.
- Autoritățile de stat din România părăsesc Bucureștiul și se mută la Iași.
- Bătălia pentru București, cea mai mare operațiune militară a armatei române din anul 1916, condusă de generalul Constantin Prezan, prin care se încerca apărarea Capitalei.
- Guvernul României se retrage din Muntenia ocupată, la Iași, care devine capitala temporară a țării.
- Moare împăratul Franz Joseph al Austriei.
- Armatele germano-austro-ungare ocupă Bucureștiul.
- Trupele germane ocupă Ploieștiul, unde 26 de instalații de rafinare a petrolului, ca și toate sondele, rezervoarele din schele și rafinării fuseseră distruse de români la cererea guvernelor englez și francez, pagubele ridicându-se la peste 9 milioane de lire sterline.
- Trupele române angajează puternice acțiuni de luptă pe linia Cricov-Ialomița, pentru a câștiga timpul necesar atât concentrării forțelor ruse, cât și pregătirii unei alte linii de rezistență.
Decembrie
[modificare | modificare sursă]- Bătălia de la Cașin. Germanii sunt opriți pe linia strategică de fortificații Focșani–Nămoloasa trecând prin Valea Cașinului și Valea Putnei.
- Robert Nivelle îl înlocuiește pe Joseph Joffre în funcția de comandant al Armatei franceze.
- În urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916 se formează la Iași un guvern de concentrare națională I.C. Brătianu-Take Ionescu
- Bătălia de la Magdaba din peninsula Sinai.
- Este votată și promulgată legea prin care Tezaurul Băncii Naționale urmează să fie transportat în Rusia
- Togoland este împărțită în zone administrative britanice și franceze.
- Rasputin, personaj controversat al Rusiei este asasinat.
- Carol I al Austriei este încoronat împărat al Austriei, rege al Ungariei (sub numele de Carol al IV-lea), și rege al Boemiei (sub numele de Carol al III-lea) etc.
Ianuarie
[modificare | modificare sursă]- Bătălia de la Rafa. Britanicii îi împing afară pe otomani de pe Peninsula Sinai.
- Secretarul de Stat al Afacerilor externe german trimite o telegramă ambasadorului din Mexic în care îi propune Mexicului o alianță împotriva SUA.
Februarie
[modificare | modificare sursă]- Germania reia războiul submarin fără restricții.
- Cea de a doua bătălie de la Kut. Britanicii recapturează orașul.
23 februarie-5 aprilie
- Germanii se retrag până la Linia Hindenburg.
Martie
[modificare | modificare sursă]- Arz von Straussenberg îl înlocuiește pe Conrad von Hötzendorf în funcția de șef al Statului Major al armatei austro-ungare.
8-11 martie
- Britanicii capturează Bagdadul.
13 martie:
- A fost semnat Documentul de la Viena de către cancelarul Bethmann-Hollweg și ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin. El prevedea anexarea României la Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în Primul Război Mondial
- Țarul Nicolae al II-lea abdică. Este numit un guvern provizoriu.
- Prima bătălie de la Gaza. Încercarea britanicilor de a captura orașul eșuează.
- „Documentul de la Viena”, semnat de Bethmann-Hollweg, cancelarul Germaniei și contele Ottokar Czernin, ministrul de externe al Austro-Ungariei, prin care în caz de victorie se atribuie Austro-Ungariei teritoriul României.
Aprilie
[modificare | modificare sursă]- Statele Unite ale Americii declară război Germaniei.
9-12 aprilie
- Canadieni obțin o victorie importantă în Bătălia de la Vimy Ridge
9 aprilie-16 mai
- Bătălia de la Arras. Atac britanic asupra liniei germane puternic fortificate fără a obține niciun progres strategic.
16 aprilie-9 mai
- Are loc Cea de a doua bătălie de la Aisne (denumit și Ofensiva Nivelle), care se termină dezastruos atât pentru armata franceză, cât și pentru comandantul său, Robert Nivelle.
- Vladimir Lenin se întoarce din exil la Petrograd
- Cea de a doua bătălie de la Gaza. Linia turcilor otomani rezistă atacurilor britanice.
29 aprilie-20 mai
- În armata franceză au loc o serie de revolte.
Mai
[modificare | modificare sursă]5-15 mai
- Ofensiva Aliaților pe frontul din Salonic.
- Philippe Pétain îl înlocuiește pe Robert Nivelle în funcția de comandant al armatei franceze.
- Bătălia de la Muntele Hamada.
Iunie
[modificare | modificare sursă]7-8 iunie
- Britanicii recapturează vârful Messines.
10-29 iunie
- Are loc Bătălia de la Muntele Ortigara.
- Grecia: Regele Constantin I abdică.
- Primul raid de bombardament german asupra Londrei soldat cu succes, efectuat cu bombardiere Gotha G.IV.
- Primele trupe americane debarcă în Franța.
- Grecia declară război Puterilor Centrale.
Iulie
[modificare | modificare sursă]1-19 iulie
- Ofensiva Kerensky eșuează. Acesta este ultima inițiativă a Rusiei în război.
- Rebelii arabi conduși de Lawrence al Arabiei ocupă portul iordanian Aqaba.
- Declarația de la Corfu despre viitorul Regatului Iugoslaviei.
24 iulie-3 august:
- Bătălia de la Mărăști. Armata a II–a română, comandată de generalul Alexandru Averescu, înfrânge armata germană.
- Începe Bătălia de la Passchendaele (bătălie de cunoscută ca a treia bătălie de la Ypres).
August
[modificare | modificare sursă]6-20 august
- Are loc Bătălia de la Mărășești, cea mai mare bătălie de pe frontul românesc din timpul Primului Război Mondial
- Începe a treia bătălie de la Oituz
18-28 august
- Are loc cea de a unsprezecea bătălie de la Isonzo.
Septembrie
[modificare | modificare sursă]- Rusia: Eșuează încercarea de lovitură de stat a generalului Kornilov.
27-28 septembrie Bătălia de la Ramadi, Mesopotamia.
Octombrie
[modificare | modificare sursă]- Italia: Vittorio Emanuele Orlando îl urmează pe Paolo Boselli în funcția de prim-ministru
Noiembrie
[modificare | modificare sursă]- Declarația Balfour: guvernul britanic sprijină în Palestina planurile pentru un "cămin național evreu".
- Armando Diaz îl înlocuiește pe Luigi Cadorna în funcția de comandant al armatei italiene.
9 november - 28 december
- Prima bătălie de la Piave: trupele austro-ungare și germanii încearcă fără succes să traverseze râul.
- Bătălia de la Passchendaele (bătălie de cunoscută ca a treia bătălie de la Ypres) se termină cu rezultat indecis.
- Paul Painlevé îl înlocuiește pe Georges Clemenceau în funcția de prim-ministru.
- Declarația drepturilor popoarelor din Rusia dată la Petrograd și semnată de Lenin și Stalin
- Cea de a doua bătălie de la Helgoland Bight din Marea Nordului.
- Ucraina este declarată republică
20 noiembrie - 3 decembrie
- Bătălia de la Cambrai. Atacul britanic eșuează, rezultatul bătăliei rămâne indecis.
Decembrie
[modificare | modificare sursă]- Proclamarea Republicii Democratice Moldovenești
- Finlanda se declară independentă față de Rusia.
- Explozia de la Halifax face victime peste 1900 de persoane. De asemenea, distruge o parte din orașul Halifax, Noua Scoție.
- Statele Unite ale Americii declară război Austro-Ungariei.
8-26 decembrie
- Bătălia de la Ierusalim. Britanicii intră în oraș.
- Primul Război Mondial: S-a încheiat, la Focșani, armistițiul dintre România și Puterile Centrale, ca urmare a condițiilor militare intervenite în urma armistițiului ruso-german de la Brest-Litovsk.
- Rusia semnează un armistițiu cu Germania.
Ianuarie
[modificare | modificare sursă]- Woodrow Wilson formulează cele 14 puncte Detalii.
- Guvernul Rusiei Sovietice întrerupe relațiile diplomatice cu România. Sechestrarea tezaurului României aflat la Petrograd.
- Republica Democratică Moldovenească își declară independența față de Rusia Sovietică.
- Demisia guvernului I.I.C.Brătianu–Take Ionescu (26 ianuarie/8 februarie). Noul guvern va fi condus de generalul Averescu.
Februarie
[modificare | modificare sursă]- Rusia Sovietică adoptă calendarul gregorian (data de 1 devine 14). Ca o consecință, aniversarea Revoluției din Octombrie, de acum încolo va cădea în noiembrie.
- Puterile Centrale au semnat un tratat de protectorat exclusiv cu Republica Populară din Ucraina, ca parte a negocierilor care au avut loc la Brest-Litovsk.
- Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică și față de Germania.
- Se reiau luptele pe Frontul de Est.
- Britanicii capturează Ierihonul.
- Trupele germane capturează Estonia.
Martie
[modificare | modificare sursă]- * Tratatul de la Brest-Litovsk. Troțki semnează tratatul de pace cu Germania.
- Lenin semnează pace separată cu Puterile Centrale. Rusia abandonează partea ocupată de ruși din Polonia, Lituania și se angajează să elibereze Estonia.
- Moscova a devenit capitala Uniunii Sovietice.
- La Buftea România semnează tratat de pace preliminară cu Puterile Centrale.
21-25 martie
- Are loc prima fază a Ofensivei de Primăvară. Germanii obțin victorie neînsemnată.
- Parisul este bombardat cu tunul Pariser Kanonen
23 martie-7 august
- Parisul este bombardat cu artilerie.
- Mareșalul francez Ferdinand Foch este numit comandant suprem al tuturor forțelor aliate.
- Generalul Pershing pune la dispoziția lui Foch forțele americane.
Aprilie
[modificare | modificare sursă]- A doua fază a Ofensivei de primavare (Operațiunea Georgette). Rezultatele sunt dezamăgitoare pentru germani.
- Unirea Basarabiei (noul stat independent Republica Democratică Moldovenească) cu România.
- Tratatul de pace de la București, dintre România, pe de o parte și Germania, Austro–Ungaria, Bulgaria și Turcia, pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru țara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către regele Ferdinand, tratatul devenind nul.
- Forțele germane opresc fără succes ofensiva în Picardie.
Mai
[modificare | modificare sursă]- România, fiind separată de aliații din vest, este forțată să semneze tratatul de pace de la București cu Puterile Centrale.
- Peste 60 de personalități marcante românești aflate la Paris au semnat un protest împotriva tratatului impus României de Puterile Centrale.
27 mai-6 iunie
- Bătălia a treia a Aisne (cunoscut și sub numele de Operațiunea Blucher-Yorck, a treia fază a Ofensivei de primăvară). După progrese inițiale, înaintarea germană este oprită.
- Contraofensivă aliată în Picardie, prima divizie americană cucerește Cantigny.
- Germanii ajung pe Marna la Château-Thierry și lansează nouă obuze asupra Parisului.
Iunie
[modificare | modificare sursă]9-12 iunie Faza finală a Ofensivei de primăvară (Operațiunea Gneiseau). În ciuda câștigurilor teritoriale substanțiale, germanii nu își ating obiectivele strategice.
13-23 iunie
- Are loc cea de a doua bătălie de la Piave: ofensiva austro-ungară forțează liniile italiene, dar este respinsă cu mari pierderi.
Iulie
[modificare | modificare sursă]- Ofensivă germană în Champagne.
15 iulie-5 august
- A doua bătălie de la Marna și ultima ofensiva germană pe Frontul de Vest, care eșuează la contraatacul francez.
August
[modificare | modificare sursă]- Ofensivă aliată în Picardie. Victoria aliaților la Somme.
8-11 august
- Bătălia de la Amiens, prima fază a Ofensivei de o sută de zile.
Septembrie
[modificare | modificare sursă]- Bătălia de la Havrincourt, o fază a Ofensivei de o sută de zile.
- Aliații (francezii și sârbii), străpung liniile bulgare de la Dobro Polje.
18-19 septembrie
- Bătălia de Doiran, bulgarii opresc avansul britanic și grec.
18 septembrie-10 octombrie
- Bătălia de la linia Hindenburg, o fază a Ofensivei de o sută de zile. Aliații străpung liniile germane.
19-21 septembrie
- Bătălia de la Megiddo. Britanicii cuceresc Palestina.
26 septembrie - 11 noiembrie Ofensiva Meuse-Argonne, faza finală a Ofensivei de o sută de zile și a Primului Război Mondial.
27-30 septembrie
- Este străpunsă Linia Hindenburg.
- Bulgaria semnează un armistițiu cu Aliații.
Octombrie
[modificare | modificare sursă]- Britanicii intră în Damasc.
- Max von Baden formează un nou guvern în Germania.
- Germania suspendă războiul de submarine.
24 octombrie - 4 noiembrie:
- Bătălia de la Vittorio Veneto. Armata austro-ungară este învinsă decisiv și se retrage pe toate fronturile. Italienii intră în Trent și debarcă la Trieste.
- Wilhelm Groener îl înlocuiește pe Erich Ludendorff în funcția de adjunct al lui Hindenburg.
- Marinarii flotei germane se revoltă.
- Armistițiul de la Salonic. Guvernul austriac cere armistițiu Italiei.
- Imperiul Otoman semnează Armistițiul de la Mudros.
Noiembrie
[modificare | modificare sursă]- Austro-Ungaria la Villa Giusti din italia semnează armistițiul cu Italia.
- O delegație condusă de Károlyi este primită la Belgrad de Franchet d’Espeyrey pentru a semna un armistițiu pe frontul balcanic.
- Revoluție în Germania Kaiserul Germaniei abdică. Germania se proclamă republică.
- Împăratul Carol I al Austro-Ungariei abdică.
- La ora 6, Germania semnează armistițiul la Compiègne. Luptele iau sfârșit efectiv la ora 11 dimineața.
- Austria s-a proclamat republică.
- Cehoslovacia s-a proclamat republică.
- Flota germană s-a predat Regatului Unit al Marii Britanii.
- Germanii evacuează Luxemburgul
- 9 de zile de la încheierea acordului de încetare a focului, generalul von Lettow-Vorbeck se predă în mod oficial cu armata sa neînvinsă în Abercorn, localitate în prezent în Zambia.
- Germanii evacuează Belgia.
Decembrie
[modificare | modificare sursă]- S-a proclamat independența Iugoslaviei.
Ianuarie
[modificare | modificare sursă]- Crearea Partidului Muncitoresc Național–Socialist German (N.S.D.A.P) – partidul nazist
- Guvernatorul otoman al Medinei, Fakri Pașa se predă.
- Începe conferința de pace de lângă Paris cunoscută ca Tratatul de la Versailles între Aliați și Germania.
Februarie
[modificare | modificare sursă]- Trupele sovietice ocupă Ucraina.
- Primul zbor comercial aerian Paris – Londra.
- Începe Războiul polono-sovietic, terminat în 1921 cu victoria polonezilor.
Martie
[modificare | modificare sursă]- Prima Internațională Comunistă are loc la Moscova.
- Ungariei i se înmânează hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris (Nota Vyx) privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania.
- În Ungaria are loc o revoluție care răstoarnă guvernul Károly Mihály, proclamându-se Republica Socialistă Ungară condusă de Béla Kun.
- A fost fondat "Fasci di Combattimento" (partidul fascist italian) de către Benito Mussolini (Il Duce)
Aprilie
[modificare | modificare sursă]- România adoptă calendarul gregorian. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devine 14 aprilie (stil nou)
Mai
[modificare | modificare sursă]- Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român doua ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
Iunie
[modificare | modificare sursă]- Flota germană este sabordată la Scapa Flow. Germanii pierd în total 52 nave, fără pierderi ale britanicilor.
- Se semnează Tratatul de la Versailles (Franța), act ce a dus la încheierea Primului Război Mondial.
Iulie
[modificare | modificare sursă]- Germania a ratificat Tratatul de la Versailles.
- A avut loc atacul trupelor maghiare asupra armatei române. Armata română a trecut Tisa și a pătruns pe teritoriul ungar.
- Marea Britanie a ratificat Tratatul de la Versailles.
- Se instaurează administrația română la Timișoara. Banatul este împărțit între România (2/3) și Serbia (1/3).
August
[modificare | modificare sursă]- Armata română intră în Timișoara
- Armata română a intrat victorioasă în Budapesta. Sfârșitul regimului comunist instaurat de Béla Kun la 21 martie 1919 în Ungaria
- Este constituit Partidul Comunist American.
Septembrie
[modificare | modificare sursă]- Puterile aliate semnează, la Saint Germain (Franța), Tratatul de pace cu Austria. Prin acest tratat se recunoștea, pe plan internațional, unirea Bucovinei cu România.
- Decret-lege privind înființarea Universității Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Pușcariu. Universitatea maghiară din Cluj s-a refugiat la Szeged.
Octombrie
[modificare | modificare sursă]- Președintele SUA Woodrow Wilson suferă o apoplexie cerebrală, rămânând invalid până la sfârșitul vieții(1924).
Noiembrie
[modificare | modificare sursă]- Tratatul de la Neuilly-sur-Seine. României i se recunoaște granița din 1913.
Ianuarie
[modificare | modificare sursă]- La Geneva se înființează „Societatea Națiunilor” (Liga Națiunilor), în care România este membru fondator.
Februarie
[modificare | modificare sursă]24 februarie
- Adolf Hitler își prezintă programul național socialist la München.
Martie
[modificare | modificare sursă]Aprilie
[modificare | modificare sursă]- Războiul polono-sovietic: Trupele poloneze și ucrainiene atacă armata sovietică care ocupă Ucraina.
Mai
[modificare | modificare sursă]- Războiul polono-sovietic: Trupele poloneze ocupă Kievul. Guvernul ucrainean se întoarce în oraș.
Iunie
[modificare | modificare sursă]- Se încheie Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România (a intrat în vigoare la 26 iulie 1921)
- Războiul polono-sovietic: Armata Roșie reia controlul asupra Kievului.
Iulie
[modificare | modificare sursă]- "Acordul de la Spa" privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria).
August
[modificare | modificare sursă]- Marele Imperiu Otoman dispare. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres pierde patru cincimi din teritoriul său.
- A început Bătălia de la Varșovia, bătalia finală a războiului polono-sovietic.
Octombrie
[modificare | modificare sursă]- România semnează la Paris împreună cu Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia Tratatul de recunoaștere a unirii Basarabiei cu România.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ en Albertini 1953, pag. 38.
- ^ en Keegan 1998, p. 53.
- ^ en Lowe 1994, pag. 202.
- ^ a b c d e ro Ist. lumii în date(1968), p. 338.
- ^ en Willmott 2003, p. 29.
- ^ en The Treaty of Alliance Between Germany and Turkey 2 august 1914, Yale University
- ^ en Keegan 1998, p. 69.
- ^ en http://www.spartacus.schoolnet.co.uk/FWWbelgiumIN.htm Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ en „Daily Mirror Headlines: The Declaration of War, Published 4 august 1914”. bbc.co.uk. Accesat în .
- ^ en Halpern 1995, p. 28.
- ^ en Tucker 2005, p. 605.
- ^ en Tucker 2005, p. 445.
- ^ en Tucker 2005, p. 459.
- ^ en Farwell 1989, p. 353.
- ^ en Creveld 1977, p.121.
- ^ en Odgers 1994, p.42.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- ro Nicolae, C. Niculescu, Gheorghe Rădulescu și alții (). Istoria lumii în date. Editura Enciclopedică Română - București.
- en Albertini, Luigi (). Origins of the War of 1914. Oxford University Press.
- en Lowe, John (). The great powers, imperialism, and the German problem, 1865-1925. Routledge. ISBN 0-415-10444-0.
- en Evans, David (), The First World War, Teach yourself, London: Hodder Arnold, ISBN 0-340-88489-4, OCLC 224332259
- en Neiberg, Michael S (), Fighting the Great War: A Global History, Cambridge, Mass: Harvard University Press, ISBN 0-674-01696-3, OCLC 56592292
- en Willmott, H.P. (), World War I, New York: Dorling Kindersley, ISBN 0-7894-9627-5, OCLC 52541937
- en Halpern, Paul G. (). A naval history of World War I. Routledge. ISBN 1-85728-498-4.
- en Farwell, Byron (), The Great War in Africa, 1914–1918, W.W. Norton, ISBN 978-0-393-30564-7
- en Creveld, Martin van (). Supplying War: Logistics from Wallenstein to Patton. Cambridge University Press. ISBN 0-521-29793-1.
- en Odgers, George (). 100 Years of Australians at War. Lansdowne. ISBN 1-86302-669-X.
- en Gottschall, Terrell D. (). By order of the Kaiser: Otto von Diederichs and the rise of the Imperial German Navy, 1865-1902. Naval Institute Press. ISBN 1-55750-309-5.
- en Boemeke, Manfred Franz (). The Treaty of Versailles: a reassessment after 75 years. Cambridge University Press. ISBN 0-521-62132-1.
- en Tucker, Spencer (). World War I: encyclopedia. ABC-CLIO. ISBN 1-85109-420-2.