Sari la conținut

Universitatea Babeș-Bolyai

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Universitatea Babeș-Bolyai
MottoTradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581
PredecesorUniversitatea Bolyai din Cluj
Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj
Universitatea Victor Babeș[*]  Modificați la Wikidata
Informații
Fondată1581/1872/1919/1959
ClasificareUniversitate de cercetare avansată și educație
Buget629.354.119 RON
(130.109.801 €) (2020)[1]
Localizare
Țara România
OrașCluj-Napoca
AdresaMihail Kogalniceanu nr. 1  Modificați la Wikidata
Coordonate46°46′04″N 23°35′28″E ({{PAGENAME}}) / 46.7678°N 23.5911°E
CampusUrban
Centre teritorialeBistrița (4), Gheorgheni (1), Satu Mare (2), Sfântu Gheorghe (3), Sighetu Marmației (3), Târgu Mureș (1), Năsăud (1), Odorheiu Secuiesc (1), Sibiu (1), Târgu Secuiesc (1), Zalău (1), Vatra Dornei (1), Reșița (1)[2]
Conducere
RectorDaniel David[3]
Cifre cheie
Angajați3.222[4]
Corp didactic1.618
Cercetători274
Studenți48.620[4]
Licență33.139
Master9.543
Doctorat2.239
Alte informații
AfiliereGuild of European Research-Intensive Universities,Eutopia, European University Association, International Association of Universities, Agence universitaire de la Francophonie, Association of Carpathian Region Universities, Santander Network, Balkan Universities Network
CuloriNegru și alb         
Prezență web
www.ubbcluj.ro/ro/

Universitatea Babeș-Bolyai (adesea abreviat UBB; în maghiară Babeș-Bolyai Tudományegyetem; în germană Babeș-Bolyai Universität) este o instituție de învățământ superior de stat, cu sediul în Cluj-Napoca, în Sediul Universității.[5] Poartă numele a doi oameni de știință proeminenți din Transilvania, microbiologul Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai. Oferă programe de studiu pe trei linii principale, în limba română, limba maghiară și limba germană, dar și module de studiu în engleză, franceză și italiană.[6][7]

Universitatea Babeș-Bolyai este cea mai veche instituție de învățământ superior din România, fiind succesoare a Colegiului Iezuit din Cluj, înființat în anul 1581.[8] Este, totodată, cea mai mare universitate din țară, având un număr de aproximativ 50.000 de studenți înscriși la toate nivelele academice și o comunitate academică de aproape 55.000 de persoane.[4] Ocupă prima poziție în metaranking-ul universităților din România alcătuit de Ministerul Educației și apoi continuat de asociația cercetătorilor români Ad Astra, începând cu prima ediție din 2016 și până în prezent.[9][10][11][12]

Copie digitală a copertei cărții din 1742, scrisă de Andreas Matis, intitulată „Peregrinus Catholicus de peregrina unitaria religione”, aflată în preznet în Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.
Coperta cărții din 1742 scrisă de Andreas Matis și intitulată Peregrinus Catholicus de peregrina unitaria religione, din care reiese faptul că, la acea vreme, Academia Claudiopolitană era denumită "Universitatas Claudiopolitana".

Istoria universității clujene a început în 1581, cu înființarea Academiei Claudiopolitane Societatis Jesu, de către principele Transilvaniei Ștefan Báthory, care putea oferi titlurile universitare/academice de baccalaureus, magister și doctor.[13] În perioada 1698-1786 aceasta a purtat titulatura de Universitas Claudiopolitana (vezi coperta cărții Peregrinus Catholicus de peregrina unitaria religione, scrisă de Andreas Matis și publicată în 1742), și avea predare în limbile latină și germană.[14][15] După 1786, în locul acesteia au apărut două instituții cu statut semi-universitar (acestea putând oferi titlul de bacalaureus și magister, dar nu pe cel de doctor): Institutul Chirurgical-Medical și Academia de Drept.

În anul 1872 a fost fondată Universitatea Franz Joseph, cu predare în limba maghiară, care a inclus cele două instituții semi-universitare ce existau înainte. Tradiția academică a perioadei maghiare a universității este împărtășită cu cea a Universității din Szeged din Ungaria.

În 1919, Universitatea Maghiară a fost transformată în Universitatea Regele Ferdinand I. Universtiatea Românească și cea Maghiară, derivate din Universitatea Regele Ferdinand I și din Universitatea Franz Joseph din Cluj, au fost unite în anul 1959 sub numele de Universitatea Babeș-Bolyai.

Victor Babeș a fost un medic și biolog român de renume, unul din fondatorii microbiologiei moderne, profesor la Universitatea Regele Ferdinand I. Numele de „Bolyai” este derivat de la o familie renumită de matematicieni maghiari din Transilvania, János și Farkas Bolyai[15].

Dezvoltarea UBB poate fi observată și prin prisma creșterii numărului de studenți, cadre didactice, facultăți și specializări înregistrată de-a lungul timpului.

Evoluția în timp a universității
An Număr de studenți Cadre didactice Facultăți Specializări
1938 3.094 115 4 9
1971 14.438 648 8 36
1989 5.940 626 7 19
1992 12.247 826 11 55
2019 44.940 2.852 21 243
2021 48.620 2.454 22 506
Copie digitală a diplomei semnate de Stephan Bathory, datând din 1581, prin care stabilește Academia Claudiopolitană Societatis Jesu in Cluj
Diploma semnată de Ștefan Bathory, datând din 1581, prin care stabilește Academia Claudiopolitană Societatis Jesu din Cluj, cu dreptul de a conferi titlurile universitare/ academice de baccalaureus, magister și doctor.

Caracterul multicultural

[modificare | modificare sursă]

Universitatea „Babeș-Bolyai” se remarcă prin caracterul său multicultural. Astfel, dintre cele 21 de facultăți ale universității, 19 oferă programe de studii în limba română, 17 în limba maghiară, 10 în limba germană și 2 în limba engleză. În două dintre facultăți (Teologie Reformată și Teologie Romano-Catolică), programele de studii se desfășoară exclusiv în limba maghiară. Dintre specializările oferite, 98 sunt în limba română, 52 în limba maghiară, 14 în limba germană și 4 în limba engleză. Această structură multiculturală se reflectă și în programele postuniversitare, precum și în rețeaua celor 12 extensii universitare din Transilvania.[16]

Fotografii și schițe ale locațiilor care au găzduit Universitatea Babeș-Bolyai din 1581 până în prezent
Tradiția academică a Universității „Babeș-Bolyai”

În cadrul fiecărei facultăți dintre cele 21 existente la nivelul universității (cu excepția a patru facultăți unde nu există linii de studiu în limba maghiară sau limba germană și a două facultăți unde nu există linie de studiu în română), un prodecan aparține, după caz, minorității maghiare sau germane, având responsabilitatea și obligația coordonării activității liniilor de studiu proprii.[16]

Lista facultăților și a specializărilor din cadrul UBB:[17]

Facultate Adresă Specializări
Facultatea de Matematică și Informatică Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1
Facultatea de Fizică Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1
Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică Str. Arany János, nr. 11
Facultatea de Biologie și Geologie Str. Republicii, nr. 44
Facultatea de Business Str. Horea, nr. 7
Facultatea de Geografie Str. Clinicilor, nr. 5–7
Facultatea de Știința și Ingineria Mediului Str. Fântânele, nr. 30
Facultatea de Drept Str. Avram Iancu, nr. 11
Facultatea de Litere Str. Horea, nr. 31
Facultatea de Istorie și Filosofie Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială B-dul 21 decembrie 1989, nr. 128
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Str. Sindicatelor, nr. 7
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Str. Teodor Mihali, nr. 58–60
Facultatea de Studii Europene Str. Emmanuel de Martonne, nr. 1
Facultatea de Business Str. Horea, nr. 7
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu, nr. 71
Facultatea de Educație Fizică și Sport Str. Pandurilor, nr. 7
Facultatea de Teologie Ortodoxă Str. Episcop Nicolae Ivan
Facultatea de Teologie Greco-Catolică Calea Moților, nr. 26
Facultatea de Teologie Reformată Str. Horea, nr. 7
Facultatea de Teologie Romano-Catolică Str. Iuliu Maniu, nr. 5
Facultatea de Teatru și Televiziune Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 4
Facultatea de Inginerie Piața Traian Vuia, nr. 1-4, Reșița

Lista colegiilor afiliate facultăților UBB:

Facultate Colegiu
Facultatea de Matematică și Informatică: Colegiul de Informatică, Miercurea Ciuc
Facultatea de Fizică Colegiul de Tehnică Medicală și Exploatarea Aparaturii Medicale, Zalău
Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică Colegiul Tehnici de Laborator (Asistate de Calculator), Cluj-Napoca
Facultatea de Geografie
Facultatea de Știința și Ingineria Mediului
  • Colegiul de Fizica Mediului, Dej
  • Colegiul de Tehnici de Laborator (Protecția Mediului), Turda
  • Colegiul de Fizica Mediului (Știința Mediului), Sighetu Marmației
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Aiud
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar și Preșcolar, Cluj-Napoca
  • Colegiul de Institutori Învățământ Preșcolar, Năsăud
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Oradea
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Odorheiu Secuiesc
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Satu Mare
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Sibiu
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Sighetu Marmației
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar și Preșcolar, Târgu Mureș
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Târgu Secuiesc
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Toplița
  • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Zalău
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
  • Colegiul de Administrație Publică Locală, Bistrița
  • Colegiul de Administrație Publică Locală, Cluj-Napoca
  • Colegiul de Administrație Publică Locală, Satu Mare
  • Colegiul de Administrație Publică Locală, Sfântu Gheorghe
Facultatea de Business Colegiul de Economia Întreprinderii, Sfântu Gheorghe
Facultatea de Educație Fizică și Sport Colegiul de Măiestrie Sportivă și Acrobatică, Bistrița

Instituții afiliate

[modificare | modificare sursă]

Grădina Botanică "Alexandru Borza"

[modificare | modificare sursă]
Grădină în stil japonez din Cluj-Napoca

În secolul al XIX-lea au apărut primele demersuri pentru organizarea unei grădini mari cu plante la Cluj. Terenul de cca. 3 ha de pe strada Republicii a fost donat de groful Imre Mikó Societății Muzeale din Ardeal, la sfârșitul secolului al XIX-lea, și a ajuns o grădină botanică cu sere și cu multe legături externe.[18]

Grădina Botanică "Alexandru Borza" a început să prindă contur și să se transforme în ceea ce reprezintă ea în prezent abia în anul 1920, când profesorul de botanică și academicianul Alexandru Borza a fost însărcinat cu realizarea unui plan al noii grădini.[18] Sub conducerea academicianului clujean au fost achiziționate noi teritorii și s-a început amenajarea sectoarelor, a serelor, a grădinilor și a aleilor.

Grădina Botanică din Cluj este subordonată Universității Babeș-Bolyai. În prezent, grădina se întinde pe 14 ha, unde cresc peste 10.000 de specii de plante din toate zonele lumii.[19] Aici se mai poate vizita Muzeul Botanic cu 6.900 de piese, și tot aici se găsește și Herbarul Universității cu 635.000 de coli de herbar cu plante din întreaga lume.[19] Grădina Botanică este împărțită în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal.[20]

Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu"

[modificare | modificare sursă]

Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu" sau "Babeș" (după vechea denumire), situat pe malul Someșului, a fost înființat între anii 1930–1932, la inițiativa lui Iuliu Hațieganu.[21] Proiectul inițial al parcului a fost premiat la "Expoziția de arhitectură sportivă" de la Jocurile Olimpice din Berlin (1936) cu medalia de bronz.[22] Are o sală de atletism de 60 m, cu 8 culoare, 3 săli de sport pentru fotbal, tenis, baschet și volei.[21] În aer liber, pe lângă terenurile de fotbal și de tenis, există și un teren de rugby înconjurat de pista din material sintetic pentru atletism, unde se face jogging.[21] Există 2 bazine de înot, unul pentru copii și unul mare (50 × 20,6 m).[21]

În prezent, în parc își desfășoară activitatea didactică toți studenții Facultății de Educație Fizică și Sport; activează catedrele de Educație Fizică de la celelalte facultăți ale UBB; își desfășoară antrenamentele sportivii de la toate secțiile Clubului "Universitatea"; foști sportivi universitari de performanță, precum și numeroase alte persoane dornice de mișcare.[22]

Observatorul Astronomic

[modificare | modificare sursă]

Activitatea astronomică a universității are o tradiție de mai bine de 80 de ani, primele observații de acest gen fiind făcute în primul Observator Astronomic al Universității, construit în 1920 și 1934.[23] Din 1982, observatorul își desfășoară activitatea într-o nouă clădire situată în partea de sud a Grădinii Botanice.[23] Observatorul beneficiază și de o bibliotecă care conține mai mult de 16.000 de titluri și care este deschisă zilnic.[23] Echipamentul tehnic cuprinde un refractor cu diametrul obiectivului de 15 cm, o lunetă de pasaj, o stație de urmărire a sateliților artificiali, un laborator foto, o rețea de calculatoare cu conectare la Internet, precum și alte instrumente de măsură necesare activității specifice.[23]

Observatorul Astronomic este vizitat în fiecare an de aproximativ 1.000 de persoane, aceasta în condițiile în care Observatorul, deschis publicului în anul 2008, are program de vizitare doar în zilele de vineri și sâmbătă, în funcție de condițiile meteorologice.[24]

Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga"

[modificare | modificare sursă]
Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca

Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" este cea mai mare bibliotecă din Transilvania.[25] Fondul BCU cuprinde peste 3,8 milioane de volume și deservește cei aproximativ 400.000 de cititori care trec pragul bibliotecii anual.[26] Biblioteca deține și un caracter muzeal, datorită profilului său enciclopedic, cultural și științific, precum și datorită dreptului de depozit legal.[25]

Muzeul de Mineralogie

[modificare | modificare sursă]

Muzeul de Mineralogie care funcționează în cadrul Catedrei de Mineralogie a Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai a fost conceput inițial ca loc de studiu și aprofundare a cunoștințelor pentru studenții geologi și specialiști în domeniu. Începând cu anul 2002, Colecția didactică de minerale și roci și-a deschis porțile publicului larg. Muzeul deține în prezent un număr de aproximativ 16.500 de eșantioane (dintre care în jur de 12.500 de minerale, peste 3.700 de geme prelucrate și 223 de meteoriți) grupate în 13 colecții, expuse în 36 de vitrine.[27]

Muzeul Zoologic

[modificare | modificare sursă]

Înființat în 1859, ca o secție a Asociației Muzeului Ardelean, Muzeul Zoologic de acum are peste 300.000 de exponate. Din punct de vedere al valorii științifice și al numărului de exemplare deținute, Muzeul Zoologic din Cluj-Napoca ocupă locul al doilea ca importanță, după Muzeul "Gr. Antipa" din București.[28] Muzeul de la parterul Facultății de Biologie se compune din expoziția propriu-zisă, o secție a colecțiilor științifice, accesibilă doar specialiștilor, și rezerva muzeului, de unde se completează expoziția. Sunt expuse speciile autohtone, dar și multe exponate din fauna exotică.[29]

Muzeul de Istorie al Universității

[modificare | modificare sursă]

Muzeul Universității Babeș-Bolyai a fost înființat la inițiativa Rectoratului UBB în aprilie 2001, cu scopul de a pune în valoare istoria deosebit de bogată a învățământului universitar clujean de-a lungul secolelor, activitatea profesorilor și studenților care au frecventat diferitele facultăți, dar mai ales contribuțiile deosebite ale intelectualilor din Transilvania la patrimoniul culturii și științei mondiale. Patrimoniul Muzeului de Istorie al Universității Babeș-Bolyai numără în prezent peste 1.000 de piese (documente originale și în facsimil, fotografii, cărți poștale, diferite aparate științifice, medalii, publicații ale profesorilor universitari etc.).[30]

Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie

[modificare | modificare sursă]

Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie funcționează în cadrul Departamentului de Geologie al Universității Babeș-Bolyai, având o istorie îndelungată și o bogată tradiție științifică. S-a constituit ca și colecție academică în 1919, preluând parțial din colecțiile Universității "Franz Joseph" (inaugurată în 1872).[31] Colecțiile au fost ulterior reorganizate și îmbogățite cu eșantioane donate de profesorii și studenții geologi. Schimburile efectuate cu muzee și colecționari din țară și străinătate contribuie și ele la diversificarea continuă a patrimoniului muzeal.

În prezent, muzeul deține peste 50.000 de eșantioane, dintre care aproximativ 30.000 sunt expuse permanent.[31]

Deschis în anul 2001, Vivariul Universității Babeș-Bolyai expune o colecție permanentă de animale vii găzduite si îngrijite în condiții asemănătoare cu cele din mediul lor natural. De asemenea, se pot vizita și expoziții temporare cu tematici diferite.[32]

UBB ocupă, de obicei, prima poziție între universitățile din România în ranking-urile internaționale majore. În anul 2016, Ministerul Educației și Cercetării a comisionat realizarea Metaranking-ului Universitar, prin combinarea ranking-urilor internaționale recunoscute de IREG . Începând cu prima ediție, UBB ocupă prima poziție în acest Metaranking[9][10]. Conform Metarankingului Universitar – 2021 [12]realizat de Asociația Ad Astra, Universitatea Babeș-Bolyai ocupă locul 1 din 31 (în România).[33] În 2021, Ministerul Educației a propus o nouă metodologie pentru a realiza metaranking-ul universităților și un nou clasament, pe baza acesteia. UBB a ocupat din nou prima poziție. [34] În anul 2019, auditul academic al organizației britanice QS STAR a evaluat UBB ca o universitate internațională de excelență în activitatea didactică și de cercetare (QS****). În anul 2021, în urma unui audit similar realizat de aceeași companie, UBB a devenit prima universitate din România care a fost clasificată ca o universitate de 5 stele, ceea ce este echivalentul unui universități de prestigiu mondial [35].

Premiile „Excellentia”

[modificare | modificare sursă]

Premiile „Excellentia” sunt acordate de UBB atât actualilor studenți și profesori din mediul academic, cât și foștilor absolvenți.[36][sursă primară][37]

Personalități notabile

[modificare | modificare sursă]

Absolvenți celebri

[modificare | modificare sursă]

La împlinirea a 100 de ani de învățământ superior românesc la Cluj, Banca Națională a României a pus în circulație, la 30 septembrie, 2019, în atenția numismaților, o monedă aniversară de argint, cu titlul de 999‰, având valoarea nominală de 10 lei. Moneda este rotundă, are diametrul de 37 de milimetri și greutatea de 31,103 de grame. Cantul monedei este zimțat, întregul tiraj de 300 de exemplare fiind de calitate proof.[38]

  1. ^ „Raportul Rectorului privind starea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 2015” (PDF). Universitatea Babeș-Bolyai. februarie 2016. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Extensii academice”. Universitatea Babeș-Bolyai. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Rectorat”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  4. ^ a b c "Raportul rectorului privind starea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) pe anul 2021"
  5. ^ „Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj a fost inaugurată acum peste 100 de ani de către un ministru din Guvernul Ungariei”. adevarul.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Liniile de studii – UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI – FACULTATEA DE LITERE”. Accesat în . 
  7. ^ „Universitatea Babeș-Bolyai”. Universitatea Babeș-Bolyai. Accesat în . 
  8. ^ David, Daniel (). Tradiție și excelență : Școlile academice/de știință la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: (1581-1872-1919-prezent). 
  9. ^ a b "Raport asupra Exercițiului Național de Metaranking Universitar-2016"
  10. ^ a b "Metarankingul Universitar-2019 Clasamentul Universităților din România"
  11. ^ "Metarankingul Universitar-2020"
  12. ^ a b Metaranking Universitar – 2021 (accesat în 25 noiembrie 2021), la Ad Astra (accesat în 25 noiembrie 2021)
  13. ^ „Repere istorice ale universității clujene”. Universitatea Babeș-Bolyai. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Pop, Ioan-Aurel (). „Începuturile: Colegiul iezuit din 1579-1581”. Istoria Universității "Babeș-Bolyai" (în Romanian). pp. 12–29. 
  15. ^ a b David, Daniel (). Tradiție și excelență : Școlile academice/de știință la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: (1581-1872-1919-prezent) (în Romanian). 
  16. ^ a b „Caracterul multicultural”. Universitatea Babeș-Bolyai. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Specializări oferite de facultăți”. Universitatea Babeș-Bolyai. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ a b „Cluj-Napoca, Grădina Botanică”. Welcome to Romania. 
  19. ^ a b „10 lucruri interesante despre Grădina Botanică din Cluj-Napoca”. Bună Dimineața. . 
  20. ^ „Grădina Botanică "Alexandru Borza". Universitatea Babeș-Bolyai. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ a b c d „Parcul Sportiv Universitar "Prof. Dr. Iuliu Hațieganu". Cluj Life. 
  22. ^ a b „Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu". Universitatea Babeș-Bolyai. 
  23. ^ a b c d „Observatorul Astronomic”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  24. ^ „Observatorul Astronomic are 1.000 de vizitatori pe an”. CityNews.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ a b „Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga". Cluj.com. 
  26. ^ „Biblioteca în cifre”. Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca. 
  27. ^ „Cluj-Napoca, Muzeul de Mineralogie”. Welcome to Romania. 
  28. ^ „Muzeul Zoologic”. Cluj.com. 
  29. ^ „Cluj-Napoca, Muzeul Zoologic”. Welcome to Romania. 
  30. ^ „Muzeul de Istorie al Universității”. Muzeele UBB. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ a b „Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie”. Muzeele UBB. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Vivariul”. Muzeele UBB. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Cele mai bune universități din România în 2021 (accesat în 25 noiembrie 2021), la Edupedu.ro
  34. ^ "Raport anual privind Metarankingul Național aferent anului 2021"
  35. ^ "UBB is the first Romanian university ranked world-class 5 stars"
  36. ^ „Premiile Excellenția 2022! – Facultatea de Știința și Ingineria Mediului”. Accesat în . 
  37. ^ Cluj, Gazeta de (). „Premiile Excellentia la UBB. Rectorul Ioan Aurel Pop în prezidiu, prorectorul Bolovan premiant”. Ziar Gazeta de Cluj. Accesat în . 
  38. ^ Banca Națională a României, Emisiune numismatică cu tema 100 de ani de învățământ superior românesc la Cluj

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Universitatea Babeș-Bolyai la Wikimedia Commons