Sari la conținut

Ferdinand al II-lea al Portugaliei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ferdinand al II-lea
Date personale
Nume la nașterePrinz Ferdinand zu Sachsen-Coburg-Saalfeld Modificați la Wikidata
Născut29 octombrie 1816(1816-10-29)
Viena
Decedat (69 de ani)
Lisabona
ÎnmormântatIgreja de São Vicente de Fora[*][[Igreja de São Vicente de Fora (church and monastery in Lisbon)|​]]
Panteão dos Braganças[*][[Panteão dos Braganças (building in Lisbon, Lisbon District, Portugal)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiPrințul Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha
Maria Antonia Koháry
Frați și suroriPrințesa Victoria de Saxa-Coburg-Kohary
Prințul August de Saxa-Coburg și Gotha
Prințul Leopold de Saxa-Coburg-Kohary Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaria a II-a
Elisa Hensler (morganatic)
CopiiPedro al V-lea al Portugaliei
Luís I al Portugaliei
Infantele João, Duce de Beja
Infanta Maria Ana
Infanta Antónia, Prințesă de Hohenzollern-Sigmaringen
Infantele Augusto, Duce de Coimbra
Cetățenie Regatul Portugaliei Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană
limba maghiară
limba franceză Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriPrince of Saxe-Coburg-Saalfeld[*][[Prince of Saxe-Coburg-Saalfeld (Title held by male members of the Ducal Royal Family of Saxe-Coburg-Saalfeld)|​]]
Duke in Saxony[*][[Duke in Saxony (Royal Title)|​]]
Prince of Saxony[*][[Prince of Saxony (Saxon Royal title)|​]]
Duce al Saxoniei[*]
Hereditary Prince[*][[Hereditary Prince (noble title)|​]] ()
Prince Consort of Portugal[*][[Prince Consort of Portugal |​]]
rege[*]
rei de Portugal (iure uxoris)[*][[rei de Portugal (iure uxoris) (Title held by the consort of the Queen of Portugal)|​]]
King Regent[*][[King Regent (title held by a King who is a Regent on behalf of a Monarch)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Saxa-Coburg și Gotha
Rege al Portugaliei
Domnie16 septembrie 1837 – 15 noiembrie 1853
PredecesorMaria a II-a
SuccesorPedro al V-lea
Semnătură

Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha (n. , Viena, Imperiul Austriac – d. , Lisabona, Regatul Portugaliei) a fost regele consort al Mariei a II-a a Portugaliei, de la căsătoria lor în 1836, până la moartea ei în 1853. Pentru a respecta legea portugheză, numai după nașterea copilului lor în 1837 a fost numit Ferdinand al II-lea al Portugaliei. A fost regentul fiului său Petru al V-lea din 1853 până în 1855. La naștere a fost un prinț german, aparținând Casei de Saxa-Coburg-Gotha.

Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha

Născut Ferdinand August Franz Anton, a fost fiu al Prințului Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha și a soției acestuia, Maria Antonia Koháry. Prințul Ferdinand a crescut în câteva locuri: domeniile familiei situate astăzi în Slovacia, curțile imperiale din Austria și Germania. A fost nepot de frate al regelui Leopold I al Belgiei și verișor primar cu: Leopold al II-lea al Belgiei, Charlotte a Belgiei, regina Victoria a Regatului Unit, Albert, Prinț Consort, Alexandru de Württemberg.

Rege al Portugaliei

[modificare | modificare sursă]

Conform legislației portugheze, soțul unei regine care domnește ar putea primi titlul de rege după nașterea unui copil din acea căsătorie (acesta a fost motivul pentru care primul soț al reginei, Auguste, Duce de Leuchtenberg, nu a deținut niciodată titlul de rege). După nașterea viitorului rege Pedro al V-lea al Portugaliei, Ferdinand a fost proclamat regele Dom Fernando al II-lea.

Deși Maria a II-a era cea care deținea puterea, cuplul regal a format o echipă bună și împreună au rezolvat mai multe probleme în timpul domniei Mariei a II-a. Regele a jucat un rol foarte important în istoria politică portugheză, domnind el însuși în timpul sarcinilor soției sale.

În cele din urmă, Maria a II-a a murit ca urmare a nașterii celui de-al unsprezecelea copil al lor. Domnia lui Fernando al II-lea s-a încheiat dar și-a asumat regența Portugaliei în perioada 1853-1855 în timpul minoratului fiului său, regele Pedro al V-lea.

În 1869 el a respins oferta de a-și asuma tronul Spaniei. Mai târziu, Fernando al II-lea s-a căsătorit cu cântăreața de operă Elisa Hensler, contesă de Edla.

Fernando al II-lea a fost un om inteligent, modern și cu idei liberale. A fost adeptul picturilor în acuarelă, a gravurilor și a ceramicii. A fost președintele Academiei Regale de Științe și Arte, Lord Protector al Universității din Coimbra și Marele Maestru al Rosicrucienilor.

În 1838 a construit în apropiere de Sintra, Palatul Național Pena, o fantezie sălbatică arhitectură într-un stil eclectic plin de simbolism, care ar putea fi comparat cu Castelul Neuschwanstein al regelui Ludwig al II-lea al Bavariei. Și-a petrecut ultimii ani în acest castel împreună cu cea de-a doua soție, primind marii artiști ai vremii.

Căsătorii și descendenți

[modificare | modificare sursă]
Ferdinand și cea de-a doua soție, Elisa Hensler

Fernando al II-lea s-a căsătorit cu Maria a II-a, regină a Portugaliei, fiica regelui Dom Pedro al IV-lea (și, de asemenea, împăratul Dom Pedro I al Braziliei). Mai târziu, după decesul Mariei, el s-a căsătorit la Lisabona, la 10 iunie 1869, cu actrița Elisa Hensler[1] (1836-1929), numită Gräfin von Edla, cu care nu a avut copii.[2]

Ferdinand și Maria au avut 11 copii:

Prin fiul său Luís a fost bunicul regelui Carlos I al Portugaliei și străbunicul regelui Manuel al II-lea al Portugaliei.
Prin fiica sa Maria Ana a fost bunicul regelui Frederick Augustus al III-lea al Saxoniei și străbunicul regelui Carol I al Austriei, ultimul împărat al Austriei.
Prin fiica sa Antónia a fost bunicul regelui Ferdinand I al României, străbunicul regelui Carol al II-lea al României și stră-străbunicul regelui Mihai al României.

Arbore genealogic

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Sora lui Anton Hensler, copil al lui Jean Conrad Hensler (Röschitz, c. 1797 – Viena, 14 aprilie 1872) și a soției acestuia, Josephe Hechelbacher (Wallerstein, c. 1805 – după 1872). Bunicii paterni au fost Michael Hensler și Katharina Prauneis și bunicii materni au fost Karl Hechelnbacher și Theresia Schretzmayer.
  2. ^ Ea a avut o fiică numită Alice Hensler (Paris, 25 decembrie 1855 – Lisabona, Benfica, 18 iunie 1941), al cărei tată a fost necunoscut. S-a căsătorit la Lisabona la 30 septembrie 1883 cu ofițerul marin Manuel de Azevedo Gomes (1848-1907) cu care a avut copii