Sari la conținut

Walter Laqueur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Versiunea pentru tipărire nu mai este suportată și poate avea erori de randare. Vă rugăm să vă actualizați bookmarkurile browserului și să folosiți funcția implicită de tipărire a browserului.
Walter Laqueur
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Breslau, Germania[6] Modificați la Wikidata
Decedat (97 de ani)[2][1][5] Modificați la Wikidata
Washington, D.C., District of Columbia, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatHar Hamenuhot[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
cadru didactic universitar[*]
politolog[*]
jurnalist
analist politic[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[7][8][9]
limba ebraică[9] Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațieUniversitatea Johns Hopkins
Universitatea Brandeis[*]
Universitatea Harvard
Universitatea din Chicago
Universitatea Georgetown
Universitatea din Tel Aviv  Modificați la Wikidata
PremiiBursă Guggenheim[*]  Modificați la Wikidata

Walter Zeev Laqueur (n. , Breslau, Germania – d. , Washington, D.C., District of Columbia, SUA) a fost un istoric și publicist evreu american originar din Silezia (pe atunci parte din Germania). În anii 1938 a emigrat în Palestina, devenind ulterior cetățean al Israelului, iar in 1953 s-a stabilit în Anglia și Statele Unite. În Statele Unite a fost profesor la Universitățile Brandeis și Georgetown. Domeniul studiilor sale a fost mai ales Holocaustul, Europa în timpul Războiului rece, terorismul și Conflictul din Orientul Mijlociu.

Biografie

Laqueur s-a născut în 1921 la Breslau, pe atunci în Germania (Republica de la Weimar) azi Wroclaw, în Polonia) într-o familie evreiască laică.Tatăl său, Fritz Laqueur era comerciant de salopete, iar mama sa, Elsa născută Berliner, era casnică. Laqueur a învățat la o școală elementară și la Johannesgymnasium din orașul natal, frecventate de copii ai aristocrației germane și ai păturii înstărite evreiești. El s-a distins la învățătură și a terminat școala elementară mai repede, izbutind să obțină diploma de bacalaureat înainte de agravarea represiunii contra evreilor în 1938. Între profesorii săi de liceu s-a numărat istoricul Willy Cohn, care a pierit in Holocaust, deportat fiind în Lituania. [10] În tinerețe Laqueur a achiziționat o cultură vastă, fiind între altele,un cititor asiduu de ziare, s-a îndeletnicit și cu sportul - atletism ușor, fotbal, handbal și box.Din punct de vedere politic ca adolescent a fost atras de ideile comuniste care mai erau difuzate ilegal, între altele, în scrierile lui Karl Korsch și Fritz Sternberg. La 17 ani a renunțat de a se înscrie la studii de inginerie in Cehoslovacia, a lucrat un timp într-o fabrică și a obținut de la autoritățile britanice un certificat de emigrare în Palestina pentru a studia la Universitatea ebraică din Ierusalim. În noiembrie 1938, cu câteva zile înainte de Noaptea de cristal a ieșit din Germania și a ajuns in portul italian Triest, de unde a plecat cu un vapor în Palestina.[11][12] [13][14] Odată ajuns, cu ajutorul financiar al unui unchi, a început studii la Ierusalim. După un an universitar a întrerupt studiile și a lucrat în agricultură în kibuțurile Shaar Hagolan, Eyn Shemer și Zorea, unde a fost cooptat ca membru.La un moment dat s-a accidentat cu o fractură la picior și si-a folosit timpul învățând limba rusă, care a devenit a șasea limbă pe care a stăpânit-o, alături de germană, engleză, ebraică,arabă etc. Apoi a lucrat ca ziarist la Ierusalim,inclusiv în zilele asediului din timpul Războiului de Independență al Israelului și după aceea. La Ierusalim a locuit, mai întâi, în cartierul Issawiye, apoi în Colonia Germană. A învățat ca autodidact și a frecventat adesea Biblioteca Națională. A lucrat la ziarul Hamishmar, apoi Al Hamishmar, al mișcării de tineret sionist socialist Hashomer Hatzair, apoi la Palestine Post, devenit Jerusalem Post. A fost trimis ca reporter la taberele de arest britanice din Cipru. A trimis corespondențe și la ziarele americane și a redactat comentarii politice pentru Jerusalem Post și pentru radio Vocea Israelului. Între timp, părinții săi, care nu au izbutit să emigreze din Germania, au pierit în Holocaust.

Viața privată

Laqueur a fost căsătorit din 1941 cu Naomi Koch, care a decedat în 1995, cu care a avut două fiice. A doua sa soție a fost Christa Susi Genzen.

Bibliografie

  • Gesichter des Antisemitismus. Von den Anfängen bis heute Propyläen, 2008, ISBN 978-3-549-07336-0 (Fețe ale antisemitismului. De la începuturi până astăzi)
  • Die letzten Tage von Europa. Ein Kontinent verändert sein Gesicht, Propyläen, 2006 (Ultimele zile ale Europei. Schimbarea la față a unui continent)
  • Jerusalem. Jüdischer Traum und israelische Wirklichkeit, Propyläen, 2004; altă ediție: Ullstein Taschenbuch, 2004 și 2006 (Ierusalim. Vis evreiesc și realitate israeliană)
  • Krieg dem Westen. Terrorismus im 21. Jahrhundert, Propyläen, 2003 și Ullstein Taschenbuch, 2003 ISBN 3-5483-6678-3 (Război împotriva Occidentului. Terorismul în sec. XX)
  • Generation exodus: the fate of young Jewish refugees from Nazi Germany Brandeis Univ. Press, Hannover, London: Univ. Press of New England, 2001; altă ediție: Tauris Verlag, 2004
  • The Holocaust encyclopedia (Walter Laqueur, ed. Judith Tydor Baumel, assoc. ed.), New Haven Verlag London, Yale University Press, 2001
  • Die globale Bedrohung. Neue Gefahren des Terrorismus. Econ Taschenbuch, 2001, și ediția Propyläen, 2001 (Amenințarea globală. Noi pericole ale terorismului)
  • Geboren in Deutschland. Der Exodus der jüdischen Jugend nach 1933, Propyläen, 2000 (Născuți în Germania. Exodul tineretului evreu după 1933)
  • Weimar, 2000
  • Faschismus, gestern, heute, morgen, Propyläen, 1997 și ediția Ullstein Taschenbuch, 2000 (Fascismul ieri, astăzi, mâine)
  • History of Zionism, 1997
  • Der Schoß ist fruchtbar noch. Der militante Nationalismus der russischen Rechten Kindler, 1993 Taschenbuch și ediția Droemer-Knaur, 1995 (Naționalismul militant al dreptei ruse)
  • Wanderer wider Willen. Erinnerungen 1921-1951, Quintessenz Verlag, 1995, Taschenbuch (carte de buzunar) (Migrant fără voie. Amintiri 1921-1951)
  • Europa auf dem Weg zur Weltmacht 1945-1992, Kindler, 1992 (Europa pe calea spre statutul de putere mondială, 1945-1992)
  • Thursday's Child Has Far to Go. A Memoir of the Journeying Years, Macmillan, 1992
  • Stalin. Abrechnung im Zeichen von Glasnost, Kindler, 1990 (Stalin. Reglarea conturilor sub semnul glasnostiului)
  • Der lange Weg zur Freiheit. Rußland unter Gorbatschow, Ullstein, 1989 (Lungul drum spre libertate. Rusia sub Gorbaciov)
  • Terrorismus. Die globale Herausforderung, Ullstein, 1987 (Terorismul. Provocarea pe plan mondial)
  • Der Mann, der das Schweigen brach. Wie die Welt vom Holocaust erfuhr. (Zeitgeschichte). Walter Laqueur, Richard Breitman. Ullstein Taschenbuch, 1986; ed. a II-a, 1988 (Bărbatul care a rupt tăcerea. Cum a aflat lumea de Holocaust)
  • Der Weg zum Staat Israel. Geschichte des Zionismus, 1985 (Istoria sionismului)
  • Jahre auf Abruf. Roman vom Überleben eines jüdischen Arztes im Berlin des Dritten Reiches Deutsche Verlags-Anstalt, 1986 (Roman despre supraviețuirea unui medic evreu în Berlin, în cel de-al treilea reich)
  • Europa vor der Entscheidung ed. Kindle, 1982 (Europa înaintea deciziei)
  • Terrorismus Athenaeum Verlag, ed. Bodenheim, 1982; și: ed. Suhrkamp, 1984)
  • Was niemand wissen wollte. Die Unterdrückung der Nachrichten über Hitlers Endlösung. Ullstein paperback, 1982 și Ullstein, 1984 (Ceea ce nu voia să știe nimeni. Suprimarea știrilor despre „soluția finală” a lui Hitler)
  • Weimar, die Kultur der Republik. Ullstein paperback, 1982
  • Die deutsche [Jugendbewegung. Eine historische Studie. Walter Laqueur, Barbara Bortfeldt, Verlag Wissenschaft u. Politik, 1962 („Deutsche Jugendbewegung” /organizația Mișcarea germană de tineret/. Studiu istoric)
  • Wissenschaft und Politik, Köln, 1978. ISBN 380468548X Zeugnisse politischer Gewalt. Dokumente zur Geschichte des Terrorismus Athenaeum Verlag, Bodenheim, 1978 (Știință și politică. Mărturii ale violenței politice. Documente privind istoria terorismului)
  • Kriegsausbruch 1914 Nymphenburger Verlagshandlung, 1970 (Izbucnirea în 1914 a războiului)
  • Linksintellektuelle zwischen den beiden Weltkriegen, Nymphenburger Verlagshandlung, 1969 (Intelectualii de stânga în perioada interbelică)
  • Nahost, vor dem Sturm, editura S. Fischer, 1968 (Orientul Apropiat înainte de furtună (sau: atac))
  • Mythos der Revolution S. Fischer, 1967 (Mitul revoluției)
  • Deutschland und Russland Walter Laqueur, Karl Heinz Abshagen, Propyläen Verlag, 1965
  • Neue Welle in der Sowjetunion, Walter Laqueur și alții; Europa Verlag, 1964 (Val nou în Uniunea Sovietică)
  • Heimkehr, Propyläen Verlag, 1964 (Întoarcerea acasă)

Note

  1. ^ a b Walter Laqueur, Munzinger Personen, accesat în  
  2. ^ a b Walter Laqueur, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  3. ^ Walter Laqueur, SNAC, accesat în  
  4. ^ „Walter Laqueur”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b Walter Laqueur, Autoritatea BnF 
  6. ^ „Walter Laqueur”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  9. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  10. ^ Laqueur a studiat mai târziu jurnalele lui Cohn, încă înainte de a fi fost publicate Three Witnesses: The Legacy of Viktor Klemperer, Willy Cohn, and Richard Koch, Holocaust and Genocide Studies, Volume 10, Issue 3, Winter 1996, Pages 252–266. și ulterior, a povestit în ziarul Die Welt despre împrejurările în care l-a cunoscut pe Willy Cohn și a citit jurnalele sale,Die Tragik der deutschen Juden, Die Welt 27 ianuarie 2007
  11. ^ Richard G.Evans-Obituary:Walter Laqueur,Journal of Contemporary History Vol. 54, No.2 Aprilie 2019,pp.253–255
  12. ^ Richard Breitman, Jeffrey Herf-Obituary: Walter Ze'ev Laqueur Holocaust and Genocide Studies, Vol.33,Nr. 1, Oxford University Press,primăvara 2019,pp.172–173
  13. ^ Emily Langer-Walter Laqueur, eminent scholar who probed the 20th century, dies at 97,The Washington Post,30 septembrie 2018
  14. ^ Maoz Azaryahu în Pissot tel aviviot- Secvențe tel aviviene, Mosad Herzl letzionut,Universitatea din Haifa,2023 p.33

Legături externe